Capitolul 1 Resursele secundare

Introducere Industria metalurgic se confrunt la acest nceput de secol cu probleme majore. Acestea par s nu fie legate nici de o eventual criz a resurselor de materii prime i energetice, nici de competiia materialelor metalice cu alte materiale, ci sunt mai degrab legate de cerinele stringente pentru protecia mediului. Se consider c metalele, datorit proprietilor lor unice n raport cu alte materiale, i vor menine poziiile centrale n ingineria materialelor, fiind necesar un volum de produse competitive n continu cretere i dezvoltarea continu a tehnologiilor de producie eficiente cu preuri rezonabile n raport cu proprietile. Dezvoltarea industriei metalurgice este condiionat de rezolvarea problemelor majore ce decurg din relaia industrie-natur, strict direcionate pe controlul polurii i protejrii resurselor naturale i energetice. n industria oelului trebuie s se renune la noiunea de deeuri, mai corect fiind s se vorbeasc de subproduse. Preocuprile urmrite n strategiile de dezvoltare a combinatelor siderurgice din ntreaga lume se nscriu n dou direcii: - dezvoltarea tehnologiilor performante n care se reduc substanial emisiile; - creterea randamentelor de recuperare i reciclare a subproduselor pn la valori apropiate de 100%. Ca i n alte domenii, n sectoarele metalurgice se tinde spre aplicarea filozofiei ecologiei industrial care impune corelaii ntre diferite domenii industriale, agricultur, comuniti ce converg spre transformarea deeurilor n subproduse valoroase ca intrri n procesele de producie. Conceptul ecologic aplicat ingineriei sistemelor industriale implic dezvoltarea acelor fluxuri tehnologice de producie cu bucl nchis n care nici o resurs nu este eliminat, toate materialele sunt reutilizate continuu, nici un deeu periculos sau alt produs nu este evacuat n mediu, ceea ce n literatura de specialitate se regsete sub denumirea de waste free steel industry sau zero waste steel industry. Preocuparea fa de respectarea cerinelor legislative privind protecia mediului i necesitatea armonizrii proceselor de progres economic, cu gestionarea raional a 1

resurselor materiale i energetice, trebuie s conduc la valorificarea deeurilor prin tehnologii care s ofere att din punct de vedere economic ct i ecologic, soluia optim. Este necesar s fie promovate tehnologii care s asigure: - gestionarea riguroas a deeurilor; - depozitarea controlat a tuturor categoriilor de deeuri; - reducerea la surs a cantitii i nocivitii deeurilor produse; - reciclarea ct mai avansat a deeurilor rezultate prin reintroducerea lor n diverse etape ale fluxului tehnologic, asigurndu-se astfel protejarea resurselor naturale de materii prime; - creterea gradului de utilizare a deeurilor prin transformarea lor n materii prime pentru alte industrii. Prelucrarea deeurilor este un complex amplu de operaii tehnologice, mecanice (preparare mecanic) i termice (preparare termic), pentru aducerea acestora ntr-o form care s permit valorificarea lor raional. Alegerea tehnologiilor de preparare a deeurilor este determinat de compoziia lor chimic, de forma sub care se afl elementele utile sau duntoare n deeuri i de particularitile proprietilor fizice ale acestora (n special cele granulometrice). n general, atunci cnd se vorbeste despre resurse secundare, cele mai frecvente cazuri se refera fie la resursele secundare materiale (deseuri de orice fel), fie la Resursele Energetice Secundare (RES). Caracteristici privind resursele secundare (deseurile) Resursele conform elaborarilor stiintifice sau tehnologice, pot fi utilizate in present sau in viitor in economia nationala in calitate de materie prima primara sau in calitate de resurse energetice. Fraciunile de deseu care pot fi valorificate material sunt: sticla metalele feroase metale neferoase secundare reprezinta deseurile de productie si de consum care,

 1.1

materiale plastic substante minerale. Clasificarea resurselor secundare (deseurilor) metalice feroase Aceasta se poate fi realizat n funcie de locul de provenien astfel:

deeu propriu (process scrap), denumit i deeu intern (internal scrap). El rezult din diferite etape de elaborare, turnare sau forjare a oelului (oel solidificat n plniile i reelele de turnare, n orificii, n oalele de turnare, lingouri incomplete sau defecte, etc) i reprezint ~3,4-6,6% din producia de oel lichid; deeuri de uzinare (post-production scrap), care rezult la transformarea n produse finite din semifabricate laminate la cald sau la rece, din piesele turnate sau forjate; deeuri recuperate (post depreciation scrap) din utilaje, mecanisme, instalaii, la sfritul duratei lor de funcionare. 1.2 Surse de deeuri feroase i domenii care furnizeaz deeuri feroase

Deeurile feroase recuperate provin din dou surse principale: - sectorul industrial, prin casrile de utilaje, maini, agregate, instalaii, construcii metalice, autovehicule, material rulant, nave, etc.; - sectorul particular (colectri), prin casare de obiecte i aparatur de uz casnic, deeuri menajere metalice (ambalaje, etc.). Deeurile proprii, n majoritatea cazurilor, sunt consumate n acelai loc n care au fost generate. Deeurile de uzinare i cele recuperate constituie grupa de deeuri colectate (achiziionate) i sunt de regul comercializate. Deeurile proprii sunt generate de procesele tehnologice din: - sectorul furnale (uri, scursuri, scoare de font);

- sectorul oelrii (oel solidificat n plniile i reelele de turnare, n orificii, n oalele de turnare, lingouri incomplete sau defecte, etc); - sectorul laminoare (utaje, laminate cu defecte, etc). Deeurile de uzinare provin din industria prelucrtoare i cuprind: - utaje provenite din unitile de prelucrri metalurgice (fabrici de evi, srm, produse din srm, etc); - deeuri rezultate din prelucrarea laminatelor prin tiere etc. - deeuri rezultate din operaiile de prelucrri mecanice a produselor metalurgice prin tanare, ambutisare, gurire, achiere, etc. Deeuri recuperate provin din urmtoarele surse principale: - sectorul industrial, prin casrile de utilaje, maini, agregate, instalaii, construcii metalice, autovehicule, material rulant, nave, etc.; - sectorul particular (colectri), prin casare de obiecte i aparatur de uz casnic, deeuri menajere metalice (ambalaje, etc.). Domeniile care furnizeaz deeuri feroase sunt foarte diverse: deeuri casnice - acoperiuri, grilaje i garduri metalice - furnituri metalice (cuie, arcuri, ilduri, balamale, ncuietori, etc.) - jucrii - unelte - scule aparatur scoas din uz - cu gabarit mare (frigidere, congelatoare, maini de splat rufe sau vase, usctoare maini de gtit-sobe, aragazuri, aparate de aer condiionat, centrale termice, etc.) - cu gabarit redus: (lmpi, aparatur de buctrie, etc) deeuri din mijloace de transport - autoturisme - camioane - autobuze - tractoare deeuri provenite din alte utilizri durabile

- aviaie - domeniu naval - domeniu feroviar - conducte transportoare produse petroliere i gaze - conducte, capace canalizare deeuri construcii - utilaje - elemente de rezisten (profiluri, fier beton) - poduri metalice (grinzi, platforme) - elemente rutiere (balustrade, semne de circulaie) containere (ambalaje) - cutii mncare i buturi - ambalaje produse industriale (cutii, butoaie).

Capitolul 2
5

PRELUCRAREA I VALORIFICAREA DEEURILOR FEROASE Oelul este cel mai reciclabil material din lume. De la deeurile domestice pn la demolri, toate tipurile de produse din oel folosite sunt colectate i prelucrare pentru a fi returnate n producia de oel. La nceputul secolului XX, productorii de oel au nceput s utilizeze cuptoare care puteau s produc oel din deeuri feroase n loc de materii prime tradiionale. Metoda s-a dovedit a fi eficient prin costurile mult mai mici. La nceput, cererea de deeuri feroase a fost satisfcut chiar de deeurile interne ale uzinei, procesul de elaborare a oelului genera o cantitate important de deeuri interne (uzinale) rezultate din proces sau ca produse nevandabile. Totui, deeurile metalice rezultate astfel nu puteau satisface ntreaga cerere. Drept urmare, au nceput s apar ntreprinderi specializate n prepararea i aprovizionarea cu deeuri metalice pentru oelrii. O mare parte din aceste deeuri feroase provenea din surse industriale (la nceput din domeniul transporturilor pe calea ferat i instalaii iar mai trziu de la productorii de amabalaje i automobile). Pe msura eficientiezrii tehnologiilor de elaborare a oelului, cererea de deeuri metalice a crescut puternic iar cantitile de deeuri interne a sczut considerabil (de exemplu prin introducerea turnrii continue). Satisfacerea acestor nevoi legate de fabricarea oelului a determinat dezvoltarea unei infrastructuri de colectare, pregtire i vnzare a deeurilor metalice. Astfel, n America de Nord, o reea de peste 1500 uniti specializate colecteaz, pregtesc i vnd deeuri feroase ctre oelrii i alte piee n vederea reciclrii. Aproape fiecare comunitate major are o unitate de recuperare a deeurilor feroase dintr-o gam larg de surse. ntre productorii de oel i unitile de furnizare a deeurilor feroase s-a creat o strns interdepeneden bazat pe cerere i ofert. Datorit infrastructurii de reciclare, industria oelului primete un flux constant de deeuri feroase.

Motivarea necesitii valorificrii deeurilor feroase este dat de avantajele reciclrii::

economii semnificative de energie, ap, reducerea polurii i deeurilor miniere

(comparativ cu extragerea substanelor utile din minereuri): reduceri de consum reduceri ale polurii energie....47-74% ap40% aerului...85%

apei...76% diminuarea deeurilor miniere 97% - protecia mediului, respectiv conservarea resurselor naturale (1 ton de deeuri feroase pot nlocui ntre 1 i 1,25 tone de minereuri de fier la elaborarea oelului). Clasificari impuse de referentialul European: Tabelul 2.1

2.1

Compoziia chimic:

Compoziia chimic definete calitatea deeurilor feroase i a fierului vechi prin concentraia elementelor metalice (Fe, Mn, Si, Ni, Cr, Mo,Cu, Sn, Sb, etc.), nemetalice (C, S, P, etc.), steril (SiO2, Al2O3, MgO), elemente combustibile exogene (C, H) i diferite reziduuri, cel mai ades ntlnite fiind cele organice. Principala problem legat de calitatea deeurilor feroase o reprezint nivelul elementelor reziduale. Sunt considerate elemente reziduale, acele elemente care nsoesc fierul n deeuri i care exercit influene negative asupra proprietilor oelului elaborat. Ele rmn n oel ca urmare a imposibilitii micorrii concentraiei lor sub o anumit limit n timpul procesului de elaborare a oelului prin procese metalurgice convenionale (reduceri, oxidri, transfer n zgur etc.) i nrutesc calitatea acestuia prin efectele pe care le au asupra structurii i proprietilor . Sulful i fosforul nu sunt considerate elemente reziduale deoare concentraiile lor din oeluri pot fi controlate, ndeprtarea lor sub anumite limite poate fi realizat prin reacii de oxidare i transfer ntre topitura metalic i zgur. Carbonul, siliciul, manganul, borul, aluminiul sunt elemente tipice prezente cu concentraii predeterminate n oeluri. Azotul, oxigenul, hidrogenul sunt cunoscute ca gaze n oeluri. n general elemente precum Cu, Sn, Ni, As, Sb, Cd, Pb, Zn, Mo, Bi sunt considerate elemente reziduale. n anumite mrci de oeluri, unele din aceste elemente pot fi element de aliere. Restriciile privind concentraia elementelor reziduale sunt determinate de marca de oel elaborat. Influena elementelor duntoare din oel asupra calitii pot fi prezentate prin efectele pe care acestea le au asupra structurii i proprietilor oelurilor. 2.2. Proprietie fizico-mecanice ale deeurilor feroase Deeurile se pot clasifica funcie de starea fizic n tabelul 2.2) : - fier vechi greu, ca lingouri defecte i incomplete, utaje de brame, blumuri, etc., care au peste 1700kg/m3; - fier vechi mijlociu sau normal ce cuprinde traverse, ine, material rulant, de construcii, maini, utaje, etc., cu densitatea cuprins ntre 1.3001.700kg/m3;

- fier vechi uor, cel mai nepotrivit, mrunt sau voluminos care cuprinde tabl subire, strunjituri, srm, etc., care are 8001300kg/m3; Tabelul 2.2 Clasificarea fierului vechi utilizat n ncrctura cuptoarelor electrice cu arc tipul de fier vechi Fier vechi mrunt (uor) Dimensiuni pn la 100x100x100mm, greutate 27kg Fier vechi mijlociu Dimensiuni pn de la 100x100x100 250x250x200mm, greutate de la 8 la 40kg Fier vechi greu Dimensiuni pn de la 250x250x200mm pn la 600x350x250mm greutate de la 40kg Conform recomandrilor din sistemul de referin european, pentru deeurile utilizate la elaborarea oelului n cuptor electric cu arc se recomand urmtoarele caliti de fier vechi: Tabelul 2.3 buci mijlocii: dimensiuni max.1100x600x600mm grosime min. 10mm masa volumic min 1,4 t/m3 buci uoare: dimensiuni max.600x600x600mm grosime min. 6mm masa volumic min 1,2 t/m3 i la cu Caracteristici

 buci mrunte:

dimensiuni max.200x200x200mm grosime min. 10mm masa volumic min 1,5 t/m3

materiale tubulare:

lungime max.600mm diametru max. 500mm masa volumic min 0,8 t/m3 se admit lungimi de max.1100mm n proporie de max.10% din masa lotului

toctur metalic:

dimensiunea max.150x150x150mm grosime min. 5mm masa volumic min 0,9 t/m3

strunjitur mrunt:

lungimea achiei max.200mm masa volumic min 0,9 t/m3 nu se admit buci de oel, font sau alije neferoase

pachete mici:

dimensiuni max.800x500x500mm masa volumic min 1,2 t/m3

strunjitur brichetat:

masa minim 2kg/buc masa volumic min 3t/m3

2.3

Controlul calitii deeurilor feroase La sosirea lotului: verificarea respectrii specificaiilor existente n comenzi

Calitatea deeurilor se stabilete la recepia acestora la consumator: i controlul prin observare inspecie vizual sau cu ajutorul unor analizoare portabile. Inspecia se realizeaz att nainte de descrcare ct i n timpul descrcrii din mijloacele 10

de transport. Prin control vizual amnunit se poate observa existena componenilor interzii, prin utilizarea unor vectori purttori de proprieti cumoscute precum motoarele electrice etc. n unele cazuri se pot efectua determinri specifice precum analizele chimice, prin luarea de probe reprezentative, conform prevederilor din standarde. La utilizarea deeurilor: control posteror pe baza bilanurilor incidenelor i

prelucrarea statistic a informaiilor, respectiv prin teste de topire (epruvete obinute prin topire-turnare i supuse analizelor de laborator). Controlul calitii deeurilor de poate urmri pe baza bilanurilor de incidene care pot fi realizate att la furnizor ct i la consumator. 2.4 Clasificarea deeurilor feroase. Surse de deeuri

Clasificarea deeurilor feroase: Aceasta se poate fi realizat n funcie de locul de provenien astfel: deeu propriu (process scrap), denumit i deeu intern (internal scrap). El rezult din diferite etape de elaborare, turnare sau forjare a oelului (oel solidificat n plniile i reelele de turnare, n orificii, n oalele de turnare, lingouri incomplete sau defecte, etc) i reprezint ~3,4-6,6% din producia de oel lichid; - deeuri de uzinare (post-production scrap) care rezult la transformarea n produse finite din semifabricate laminate la cald sau la rece, din piesele turnate sau forjate; - deeuri recuperate (post depreciation scrap) din utilaje, mecanisme, instalaii, la sfritul duratei lor de funcionare. Surse de deeuri feroase i domenii care furnizeaz deeuri feroase: Deeurile feroase recuperate provin din dou surse principale: - sectorul industrial, prin casrile de utilaje, maini, agregate, instalaii, construcii metalice, autovehicule, material rulant, nave, etc.; - sectorul particular (colectri), prin casare de obiecte i aparatur de uz casnic, deeuri menajere metalice (ambalaje, etc.).

11

Deeurile proprii, n majoritatea cazurilor, sunt consumate n acelai loc n care au fost generate. Deeurile de uzinare i cele recuperate constitue grupa de deeuri colectate (achiziionate) i sunt de regul comercializate. Deeurile proprii sunt generate de procesele tehnologice din: - sectorul furnale (uri, scursuri, scoare de font); - sectorul oelrii (oel solidificat n plniile i reelele de turnare, n orificii, n oalele de turnare, lingouri incomplete sau defecte, etc); - sectorul laminoare (utaje, laminate cu defecte, etc). Deeurile de uzinare provin din industria prelucrtoare i cuprind: - utaje provenite din unitile de prelucrri metalurgice (fabrici de evi, srm, produse din srm, etc); - deeuri rezultate din prelucrarea laminatelor prin tiere etc. - deeuri rezultate din operaiile de prelucrri mecanice a produselor metalurgice prin tanare, ambutisare, gurire, achiere, etc. Deeuri recuperate provin din urmtoarele surse principale: - sectorul industrial, prin casrile de utilaje, maini, agregate, instalaii, construcii metalice, autovehicule, material rulant, nave, etc.; - sectorul particular (colectri), prin casare de obiecte i aparatur de uz casnic, deeuri menajere metalice (ambalaje, etc.).

2.5

Domeniile care furnizeaz deeuri feroase sunt foarte diverse:

deeuri casnice (acoperiuri, grilaje i garduri metalice; furnituri metalice; jucrii; unelte; scule) aparatur scoas din uz - cu gabarit mare (frigidere, congelatoare, maini de splat rufe sau vase, usctoare maini de gtit-sobe, aragazuri, aparate de aer condiionat, centrale termice, etc.) - cu gabarit redus: (lmpi, aparatur de buctrie, etc.) deeuri din mijloace de transport (autoturisme; camioane; autobuze; tractoare) deeuri provenite din alte utilizri durabile (aviaie; domeniu naval; domeniu feroviar) 12

 deeuri construcii - utilaje - elemente de rezisten (profiluri, fier beton) - poduri metalice (grinzi, platforme) - elemente rutiere (balustrade, semne de circulaie) containere (ambalaje) - cutii mncare i buturi - ambalaje produse industriale (cutii, butoaie).

Fig 2.1. Ordonarea operaiilor de pregtire a deeurilor feroase conform proiectului japonez "Shinseiko" la care Usinor Sacilor a fost partener. 2.6 Pregtirea dimensional a deeurilor metalice i fierului vechi. Pregtirea dimensional prin tierea bucilor lungi sau plate de deeuri se realizeaz n scopul obinerii unor dimensiuni care s permit fie manipularea mai uoar, fie adaptarea dimensiunilor la necesitile impuse de utilizarea lor. Tierea se poate realiza cu flacr oxi-acetilenic sau cu foarfece.

13

Tierea cu flacr oxi-acetilenic este recomandat n cazul deeurilor de dimensiuni mari, cu grosimi i rezistene superioare celor admise la tierea cu foarfece ghilotin. Operaia necesit mult manoper i consum mare de oxigen i are productivitate redus (5-8t/an i schimb). Tierea cu foarfece de tip aligator are productiviti mai ridicate, 30 50 t/schimb (n funcie de utilaj) la o alimentare continu cu deeuri de forme regulate (bare, oel beton, profile uoare i mijlocii, evi subiri, etc.) i lungimi mici, pentru a putea fi manevrate manual. Tierea cu foarfece ghilotin se poate grupa n mai multe clase funcie de fora de tiere ce variaz de la 3000 la 20.000kN. Un inconvenient major al mrunirii cu foarfecele ghilotin a fierului vechi uor, de exemplu cel provenit de la caroseriile auto, l reprezint masa volumetric sczut obinut pentru materialul tocat (800900kg/m3). Aceasta se datoreaz n primul rnd masei volumetrice iniiale a materialului colectat (400600kg/m3) i limii mari de tiere. Foarfecele ghilotin modern are posibilitatea precomprimrii suplimentare a materialului nainte de tiere, reducnd pn la jumtate limea de tiere i obinndu-se astfel un material cu o mas volumetric mrit (1.0001.300kg/m3). Balotarea deeurilor uoare feroase se face cu prese hidraulice, cu fore de presare cuprinse ntre 1.000 i 16.000kN, cu trepte intermediare de 2.500, 4.000 i 10.000kN. n general, presele hidraulice sunt prevzute cu cuve de alimentare. Cu ajutorul unor pistoane acionate de pompe hidraulice, materialul uor este introdus n cuv i comprimat succesiv pe cele trei direcii pn la dimensiunile finite ale balotului. Aceste prese pot prelucra i strunjituri lungi, pn la 15-18% din masa materialului pregtit. n acest caz se pot asigura pachete compacte care nu se desfac la manipulare. Balotarea se poate realiza la rece sau la cald. n cazul balotrii la cald, deeurile se nclzesc pn la 700 8500C, temperaturi la care are loc i eliminarea unor componente nedorite precum apa, uleiurile etc. Pregtirea strunjiturilor cu mas volumic foarte redus, n special cele lungi n stare foioas (200 300kg/m3), ncepe cu sortarea n achii scurte (sub 50mm) i lungi (se poate realiza simplu cu un tambur rotativ nclinat prevzut cu orificii). Ele sunt pregtite prin mrunire (concasare) i brichetare. Pentru mrunire se folosesc mori cu ciocane cu productiviti de la 1t/h la peste 20t/h iar pentru brichetare se utilizeaz prese cu

14

productiviti de 1,510t/h. Brichetele cu masa variind ntre 3 i 20kg/buc (i o mas volumic mai mare de 4.000kg/m3) pot intra n ncrctura cuptorului electric. Achiile pot fi supuse unei operaii de ardere n scopul ndeprtrii resturilor de ulei, fig. 2.

Fig .2.2

Instalaii pentru ars achii: 1 achii; 2 cilindru pentru ardere; 3

rezervor de ap cu argil; 4 band transportoare Mrunirea criogenic este o metod modern, cu randament ridicat de separare, care poate fi combinat cu metoda mecanic de tocare pe shredder. Ea se bazeaz pe rcirea deeurilor la temperaturi sub 1200C, cnd oelul, spre deosebire de metalele neferoase, devine casant. Ca agent de rcire se utilizeaz azotul lichid. Mrunirea se continu ntr-o moar tip shredder iar separarea se realizeaz cu un separator magnetic. Schema unei astfel de instalaii care utilizeaz mrunirea criogenic i rezultatele operaiei sunt prezentate n fig.2.3.

Fig 2.3. Mrunirea criogenic

15

2.7

Purificarea deeurilor feroase

Deeurile de oel rezultate la dezmembrarea automobilelor, aparaturii electronice, obiectelor casnice scoase din uz conin fire din cupru, acoperiri de zinc sau staniu i alte componente din metale sau aliaje neferoase. Aceste deeuri impurificate, introduse direct n ncrcturile pentru elaborarea oelurilor, aduc elemente nedorite care sunt duntoare pentru proprietile acestora (cupru, staniu, zinc, etc.). Deeurile pot fi purificate prin metode fizice, termice, chimice sau electrochimice, fig.2.4. Metodele asigur randamente diferite de ndeprtare a elementelor considerate impuriti: o la temperatura camerei, mrunirea normal asigur eliminarea cuprului n proporie de 70-80% i staniului n proporie de numai 30%; mrunirea criogenic asigur eliminarea cuprului pn la 90%; leierea amoniacal pentru cupru i destanarea electrolitic ating 100%; o la temperaturi ridicate, eliminarea staniului de pe suprafaa deeurilor solide, fie

prin oxidare i abraziune, fie prin sulfurare, are loc n proporie de cca. 35% i respectiv 65%. La temperatura oelului lichid exist posibilitatea eliminrii cuprului i staniului prin evaporare sau a staniului n timpul decarburrii n convertizor. Tehnicile de purificare pot fi puse n practic n trei secvene ale fluxului de elaborare a oelului, fig.2.5.: naintea introducerii lor la elaborarea oelului: - la temperatura camerei; - la temperaturi ridicate; la elaborarea oelului: - n etapele elaborrii; - n timpul tratamentului secundar al oelului.

16

Fig.2.4. Tehnologii de tratament a deeurilor feroase pentru purificarea chimic

Fig.2.5. Structurarea variantelor de tratament pentru purificarea deeurilor 2.8 Utilizarea deeurilor feroase la elaborarea oelului

Situaia produciei de oel pe plan mondial

17

Pentru a analiza importana reciclrii deeurilor feroase n siderurgie trebuie prezentate cteva date privind producia i consumul de oel din lume. Tabelul 2.4.

Fig.2.6.

Producia mondiala de oel, 1950 2010

18

Fig.2.7. 2.9

Producia de oel n rile din Europa de Est

Fluxuri de producere a oelului n prezent, obinerea oelurilor se realizeaz pe dou ci importante, fig.2.8.

- metoda de la minereu la oel sau calea tradiional sau integrat pentru aa-numitul oel brut (primar) n care se pleac de la minereu de fier, crbune i se utilizeaz furnalul i convertizorul cu oxigen; - metoda de la deeuri la oel sau calea cuptorului electric cu arc pentru aa-numitul oel secundar (de reciclare) n care deeurile feroase i fierul vechi constituie principala materie prim utilizat n cuptorul electric cu arc. Reciclarea deeurilor feroase ocup un rol nsemnat att pentru tehnologiile clasice ct i pentru cele noi. Majoritatea produselor plate (table, benzi) se realizeaz n fluxuri tradiionale integrate, doar cteva produse lungi (bare, profiluri, oel beton) i piesele turnate sunt de regul produse n fluxul care include cuptorul electric cu arc. Ponderea celor dou procede n producia de oel, precum i componena ncrcturilor utilizate este prezentat n fig.2.9.

19

Fig.2.8.

Fluxuri de producere a oelului

Fig.2.9.

Producia de oel brut (a) i ncrcturile utilizate la producereaacestuia (b), n milioane tone/an (anul 2002)

20

2.10

Valorificarea deeurilor feroase la elaborarea oelului n convertizor Aproximativ 60% din producia mondial de oel brut este produs n convertizor

(fig.2.10).

Fig.2.10.

Vedere dintr-o secie de elaborare a oelului n convertizoare

Procedeul de elaborare n convertizor este foarte flexibil n ceea ce privete cerinele impuse pe plan metalurgic i economic, nregistrnd de-a lungul timpului o evoluie considerabil a procedeului. Exist numeroase variante ale convertizorului cu oxigen: cu insuflare pe la partea superioar, cu insuflare pe la partea inferioar, cu insuflare combinat. Din punct de vedere constructiv, convertizoarele cu oxigen sunt adaptate diferitelor variante de proces.
Procedeul LD s-a dezvoltat la nceputul anilor 1950 la oelriile Linz-

Donawitz din Austria. Procedeul LD are mai multe variante: procedeul OLP sau LDAC. Procedeul OBM Oxigen Boden Maxhtte Procedeul Q-BOP botton blowing oxigen process Procedeul CLU Creusot Loire Uddeholm 21

Produsele elaborrii sunt: Oelul lichid; Zgura

Gaz bogat n CO (aprox. 80-90%) care poate fi utilizat drept combustibil

secundar n arztoare i cuptoare de nclzire, dup efectuarea operaiei de epurare n vederea separrii prafului antrenat. Controlul polurii La elaborarea oelului n convertizor trebuie s se urmreasc: o o captarea gazelor formate n proces i ndeprtarea contaminanilor din acestea; controlul emisiilor secundare aferente operaiilor asociate elaborrii, la transferul

produselor lichide (fonta lichid la ncrcare, oelul i zgura la evacuare); o o depozitarea controlat i reciclarea prafului, lamului i zgurii. utilizarea cldurii gazelor n procese secundare (de exemplu de obinere a aburului).

22

Capitolul 3
Valorificarea resurselor secundare neferoase 3.1 Aluminiul i aliajele pe baz de aluminiu

Sub form de metal pur sau sub form de component de baz al unor aliaje, aluminiul este utilizat n prezent pentru realizarea de semifabricate i produse pentru multe ramuri economice importante: aeronautic, construcii civile i industriale, electrotehnic i telecomunicaii, energetic neconvenional (solar, eolian), forajul sondelor de petrol, chimie i petrochimie, fabricarea ambalajelor. Principalele proprieti fizico chimice i mecanice i clasele de puritate tehnic ale aluminiului au determinat opiunile pentru utilizarea acestui metal n cele mai multe aplicaii: densitatea sczut, plasticitatea bun i conductibilitatea termic i electric ridicat. Principalele impuriti ale aluminiului tehnic se pot clasifica n urmtoarele categorii: impuriti solubile n aluminiul solid (Si, Cu, Mg, Zn, Mn, Ni, Cr, Ti,Ta, Zr); efectele prezenei acestor impuriti n concentraii masice mici, constnd n diminuarea proprietilor de turnare (Cu, Mg, Zn, Mn) sau mbuntirea acestora (Si i, mai ales, Ti, Ta, Zn, care fiind greu fuzibile se comport ca modificatori i determin obinerea unor structuri primare cu granulaie fin),creterea rezistenei mecanice i scderea plasticitii (Si, Mg, Zn, Mn, Cr, Mo), mrirea rezistenei la coroziune (Si, Mg, Mn, Ni) sau diminuarea acesteia (Cu), creterea refractaritii (Ni, Cr, Mo), mbuntirea prelucrabilitii prin achiere (Cu, Zn), reducerea conductibilitii electrice (Mn) etc., sunt de obicei acceptabile; impuriti insolubile n aluminiul solid (Sn, Pb, Bi); aceste impuriti uor fuzibile se separ la limitele cristalelor de aluminiu i influeneaz negativ prelucrabilitatea prin deformare plastic la cald (genereaz fenomene de fragilitate sau fisurare la cald); impuriti care formeaz cu aluminiul compui chimici (Fe, Si, As, Sb); prezena compuilor (Al3Fe, Al12Fe3Si, AlAs, AlSb) pe care i formeaz aluminiul cu aceste

23

impuriti are ca efect principal diminuarea plasticitii i tenacitii semifabricatelor sau produselor din aluminiu. Aluminiul are o bun rezisten la coroziune n multe medii de lucru: atmosfere poluate, ape reziduale, vapori de ap, medii apoase care conin dioxid de carbon, soluii de acid sulfuric etc. Rezistena la coroziune a produselor din aluminiu se datoreaz acoperirii lor (pe cale natural sau prin aplicarea unor procedee tehnologice de tratare chimic sau electrochimic) cu o pelicul de Al2O3, aderent, compact i foarte rezistent la coroziune, care mpiedic atacarea produselor de ctre mediilor active de lucru. Exploatarea zacamintelor de bauxita Productia de aluminiu se obtine indeosebi din bauxita, o parte importanta din deseuri si in cantitati nesemnificative din roci nefelinice.. In perioada 1995-2008 (pentru anul 2009 se cunosc doar estimari), productia mondiala de bauxita a crescut de la 109 mil.t., la inceputul perioadei, pana la 205 mil.t, la sfrarsitul ei. Evolutia anuala a acesteia este prezentata in fig. 3 (dupa date din Mineral World Statistics). Modul de exploatare tipic este in cariera .In anul 2008, principalii producatori de bauxite ai lumii au fost: Australia (64,6 mil.t), Brazilia (28,1), China (21,6), Indonezia (18,0), Guineea (17,7), India (15,4), Jamaica (14,6), Rusia (6,0), Surinam (5,3), Venezuela (5,3), Kazahstan (5,2), Grecia (2,2), Guiana (2,1). Prepararea bauxitei si prelucrarea aluminei In urma prepararii bauxitei (procedeul Bayer) se obtine alumina (Al2O3), apoi, prin prelucrare metalurgica (electroliza) se ajunge la aluminiu. Acest aluminiu este denumit primar, spre deosebire de aluminiul obtinut prin topirea deseurilor, denumit secundar. In anul 2008, principalele tari producatoare de aluminiu primar au fost: China (13,2 mil. t), Rusia (4,2), Canada (3,1), SUA (2,7), Australia (2,0), Brazilia (1,7), Norvegia (1,4), India (1,0), Dubai (0,9), Bahrein (0,9), Africa de Sud (0,8), Islanda (0,7), Germania (0,6), Venezuela (0,6), Mozambic (0,5). Comparand tarile ce produc aluminiu cu cele ce exploateaza bauxita, se constata ca nu toti marii producatori de bauxita sunt si mari

24

producatori de aluminiu iar unii producatori de aluminiu (Canada, SUA, Norvegia, Dubai, Bahrein, Africa de Sud, Islanda si Germania) nu poseda zacaminte de bauxite si isi asigura material prima din import. Prezena impuritilor (Fe, Cu, etc.) sau unele medii active (soluiile de acid azotic, soluiile de acid fosforic, amoniacul) pot determina declanarea unor procese de corodare intens a produselor din aluminiu. Aluminiul are o bun capacitate de a forma aliaje, principalele aliaje pe baz de aluminiu folosite n tehnic fiind prezentate n continuare.

Aliajele Al Cu Aliajele aluminiului avnd ca element de aliere principal cuprul au o larg utilizare n tehnic (construcia de maini, aeronautic, petrol, chimie i petrochimie etc.). Structura acestor aliaje se poate analiza apelnd la diagrama de echilibru fazic Al Cu. Fazele care apar pe aceast diagram au urmtoarele semnificaii: L este soluia lichid a componentelor Al i Cu; este soluia solid de substituie avnd ca solvent aluminiul i ca solut cuprul ( Al(Cu)); deoarece prezint, ca i solventul sau, structur cristalin de tip CFC, soluia solid se caracterizeaz printr-o bun plasticitate, putnd fi deformat plastic uor, att la cald ct i la rece; este un compus intermetalic de tip geometric, din categoria fazelor Laves, cu formula chimic Al2Cu i concentraia masic de cupru %Cum = 54,1%, care prezint o structur cristalin de tip tetragonal. Aliajele Al Cu se pot clasifica n dou categorii: a) aliaje deformabile i durificabile structural prin TT; b) aliaje pentru turnare. Aliajele Al Mg

25

Aliajele aluminiului avnd ca element de aliere principal magneziul se utilizeaz n tehnic (la fel ca i aliajele Al Cu i Al Cu Mg) n aplicaiile care impun materiale uoare (cu densitate sczut). Aliajele Al-Mg au o rezistent mecanic ridicat asociat cu o bun plasticitate, ele putandu-se deforma plastic la rece foarte usor, au rezistent la coroziune ridicat si o bun sudabilitate. Propriettile mecanice si caracteristicile tehnologice ale aliajelor Al-Mg pot fi modificate prin alierea, cu diferite elemente ca: Ti, B, Mn, Cr, Cu, Fe, Zr, Be, Li. Aliajele Al Zn Aliajele aluminiului, avnd ca element principal de aliere zincul (%Znm = 5...8 %) i adaosuri de Mg (%Mgm = 2...3 %), Cu (%Cum = 1...2 %) i alte elemente (Mn, Cr, Ti, Si, Zr, introduse fiecare n concentraii masice care nu depesc 0,2 %), se folosesc n tehnic, sub denumirea de zincral sau alzimac, ca aliaje deformabile cu rezisten mecanic ridicat (Rm = 550...750 N/mm2 i A 8 %).

Aliajele Al Si Aliajele aluminiului avnd ca element de aliere principal siliciul se utilizeaz n tehnic, sub denumirea silumin, ca aliaje uoare pentru turnare (corpuri de maini, cartere i pistoane pentru motoare cu ardere intern i compresoare de aer, armturi i piese industriale rezistente la uzur i coroziune la temperaturi ridicate n prezena gazelor oxidante, corpuri de carburatoare pentru autovehicule etc.). Structura acestor aliaje se poate analiza apelnd la diagrama de echilibru fazic Al Si. Sunt utilizate n industria constructoare de masini si aviatie, la piese turnate supuse la solicitari mari cum ar fi: carcase capete de cilindrii, blocuri de motor, pistoane si alte piese rezistente la solicitari la cald n timpul exploatrii.

3.1.1 Colectarea i recuperarea materialelor refolosibile din aluminiu

26

n ceea ce privete consumul de metal pe plan mondial aluminiul ocup locul 2, dup oel, iar n cadrul metalelor neferoase locul nti, reprezentnd peste 45 % din productivitatea mondial a metalelor neferoase. Una dintre caracteristicile de baza ale aluminiului este versatilitatea care permite metalului si aliajelor sale utilizarea intr-o gama larga de sectoare, de la transport la constructii, electronica, ambalaje, mobilier si instalatii industriale. Pentru toate aceste destinatii finale, aluminiul este folosit in productia de bunuri durabile, cu exceptia ambalajelor. La sfarsitul duratei de viata, produsele se transforma in deseuri care, fie sunt depozitate, fie, ca alternative, sunt reciclate sau refolosite. Fireste, in economia de piata posibilitatea reciclarii este direct legata de recuperarea valorii reziduale, in sensul in care aceasta va fi direct proportionala cu disponibilitatea de a depune eforturi pentru un astfel de proces. Din perspectiva reciclarii, aluminiul si aliajele sale sunt materiale exceptionale, intrucat numarul reciclarilor fara deteriorari semnificative ale calitatii este unul indefinit. Impuritile au, n general, aceeai provenien cu a materialelor refolosibile din aluminiu i, mai precis, acelai reziduuri industriale din care materialele refolosibile sunt colectate i prelucrate. n tabelul 3.1. sunt prezentate natura i proveniena unor metale refolosibile i impuritile ce pot apare n cadrul acestora. Impuritile prezente n materialele refolosibile din aluminiu i aliajele de aluminiu. Tabelul 3.1. Materiale refolosibile din aluminiu Impuriti

27

Reziduuri de forje i de tabl Capete de bar i reziduuri de la tanare Achii de la strunjire, gurire etc. Praf rezultat de la lefuire Reziduuri de srm i de cabluri Vase de menaj Folii Tuburi i capsule pentru sticle Reziduuri din aviaie (avioane)

Oel i metale grele Unelte mici din oel, materiale plastice, unsori Achii de oel sau font, unelte mici Praf abraziv de la polizoare Inimi de oel, materiale de izolaie, plumb Mnere din alte metale, materiale plastice Vopsele, hrtie, staniu, materiale plastice Pb, Zn, plut, materiale plastice Oel, diferite metale, cabluri, cauciuc, vopsele, plastic

Reziduuri din tabl

Oel i alte metale, vopsele, materiale plastice

Reziduuri de la turntorie

Oel, font, diferite metale i aliaje, vopsele

Scoare, zgur, cenui

Oxizi, nisip, oel

Proporia acestor impuriti este destul de mare i extragerea total din materiale refolosibile practic nu este posibil iar dup o anumit limit devine anevoioas i costisitoare. De aceea, n funcie de natura i proveniena reziduurilor industriale i de sursa de colectare, materialele refolosibile din aluminiu i aliaje de aluminiu, pe care se poate conta c pot fi obinute prin colectare i prelucrare din cantitatea total de aluminiu utilizat la fabricarea unor produse, au, cu aproximativ, urmtoarele proporii:

28

- 70 75 % pentru mijloacele de transport rutier, naval i aerian, instalaii de ap, ine, obiecte de uz casnic; - 60 65 % n cazul produselor (pieselor) folosite n industria construciilor de maini, industria minier, mecanic fin, industria optic, vagoane, indicatoare rutiere, articole de sport, jucrii, articole de voiaj, de muzic; - 85 % din cablurile electrice i materialele electrotehnice, aparatur chimic i din produse pentru industria alimentar i agroindustrial; - 70 % din aluminiul utilizat n construcii; - 90 % n cazul ambalajelor din aluminiu. O bun parte din aluminiu, care nu este inclus n proporiile de mai sus, se regsete n praful care apare n toate seciile de prelucrare a reziduurilor de aluminiu sau aliajelor de aluminiu n scopul valorificrii acestora, astfel: - la arderea uleiului de pe achii (pn la 150 mg praf/m3, gaze); - la prelucrarea zgurilor mcinare, desprfuire ( sub 150 mg praf/m3); - la topire, n funcie de cuptoare, apare praf de la 100 2000 mg praf/m3 (la cuptoarele de inducie de joas frecven i cuptoarele cu creuzet practic nu se degaj praf). Pentru separarea prafului din gazele rezultate de la cuptoare se folosesc instalaii de separare (separatoare umede, filtre sac i filtre electrice) care reuesc s rein praful ce conine aluminiu cu un randament de: - 90 % n cazul separatoarelor umede; - 98,5 % cu separatoarele umede; - 99 % n cazul filtrelor cu sac. Pentru ca operaia de colectare a materialelor refolosibile de aluminiu s aib rezultatele cele mai bune, cantitativ i calitativ, cu

29

minimum de efort, este bine s se fac la locul unde acestea rezult i pe categorii, sorturi, mrime i compoziie.

3.1.2 Reciclarea si reutilizarea dozelor din aluminiu Reciclarea este esentiala pentru o dezvoltare de durata. Ea permite resurselor sa fie salvate si cantitatea de deseuri sa fie redusa. Crearea si promovarea pietei de desfacere cu produse reciclate si dezvoltarea materialelor reciclate sunt fundamentale. Aluminiul folosit ese valoros - este usor de reciclat si poate fi reciclat fara a pierde din calitate. Aluminiul face o contrinutie mare si unica pentru a sustine reciclarea produselor pe viitor si pentru binele societatii in totalitate.

3.1.3 Aluminiul in reciclare Dozele folosite din aluminiu sunt o resursa importanta care este extrem de valoroasa. Din acest motiv, aluminiul folosit este rareori pierdut. Industria de aluminiu are tot interesul de a promova reciclarea de aluminiu ca parte din strategia industriala. Aluminiul are calitati de reciclare unice: calitatea aluminiului nu este scazuta prin reciclare - poate fi reciclat in mod repetat. Aluminiul reciclat salveaza energie: retopirea aluminiului folosit economiseste pana la 95% din energia initiala necesara producerii de materie prima. Reciclarea aluminiului este economic: foloseste mai putina energie si reciclarea este auto-sustinuta datorita valorii ridicate a aluminiului folosit. Materialele feroase sunt sortate folosind magneti. Aluminiul este scos din amestec folosind campi magentici cu poli ce se rotesc, ce 30

creeaza camp magnetic in interiorul cutiilor de aluminiu ce se respinge cu cel din exterior. 3.1.4 Dinamica reciclarii E lesne de inteles ca pretarea aluminiului la reciclare este astazi considerata unul dintre atributele sale cele mai semnificative, cu o serie intreaga de implicatii economice, ecologice si sociale. Nu e o intamplare de aceea ca, urmare a unui trend spectaculos din ultimele decenii, in 2003, peste jumatate din intreaga cantitate de aluminiu produsa in Europa Occidentala provenea din materiale recuperate si reciclate, in Italia, ponderea atingand chiar 75%, cu o constanta tendinta de crestere. Avantajele acestui comportament al metalelor usoare sunt limpezi: - aluminiul secundar este echivalentul aluminiului primar, chiar si dupa mai multe cicluri de viata; -reciclarea permite: - recuperarea de material pretios fare scaderea calitatii; - economii de energie in raport cu productia primara; - reducerea emisiilor care produc si efect de sera; - reducerea activitatilor miniere; - reducerea cantitatii de deseuri. Materiile prime utilizate in productia aliajelor de aluminiu secundar sunt obtinute din deseuri, de exempla rebuturi si resturi ale diverselor faze de productie si transformare ale aluminiului, care sunt in mod normal curate, si aliaje omogene (role, bobine, span, extruziuni, bucati de tabla, diverse piese), deseuri si componente aflate la finele duratei de viata. Lor li se adauga materialele alese din dezmembrari care in mod normal contin impuritati si aliaje diverse. Deseurile recuperate sunt tratate in concordanta cu calitatea si caracteristicile pe care le au. Procesele cele mai uzuale sunt: selectia, 31

separarea, taierea si maruntirea. Bucatile de aluminiu sunt degresate si uscate, in timp ce fierul si reziduurile de otel sunt separate cu ajutorul magnetilor. Aluminiul rezultat, un amestec de metal si oxizi, poate fi macinat. Inima reciclarii aluminiului este furnalul, in care se efectueaza operatiunile de topire a deseurilor pentru obtinerea de noi materii prime. Trebuie retinut ca furnalele percep tarife pentru turnarea aliajelor pentru semifabricate, in timp ce pentru retopirea deseurilor sortate si curatate in prealabil se foloseste o cantitate de aluminiu primar. Se folosesc tipuri diferite de instalatii pentru topirea aluminiului, in functie de caracteristicile materialului, continutul de oxizi, natura si calitatea celorlalte materiale continute si dimensiunile deseurilor. Deseurile destinate productiei de aliaje topite sunt de obicei turnate in furnale rotative, sub un strat de saruri, in timp ce pentru productia de aliaje forjate sunt preferate furnalele cu rezervor sau vatra uscata. Ciclul de productie a aliajelor de furnal include un tratament specific de rafinare. Aliajul, in starea sa lichida, este introdus intr-un furnal de retinere si purificat prin adaugarea de agenti precum clorul, care poate inlatura calciul, magneziul, si gazele. Fiecare sarja de furnal e controlata, in mod normal, in laborator, permitandu-se eliberarea de certificate de conformitate pentru loturile cu rezultate pozitive. Atunci cand nu este livrat utilizatorilor in stare lichida, aliajul se toarna in bare si lingouri de 4, pana la 25 de kilograme, sau in table si bobine, de forme si dimensiuni variind de la un combinat la altul.

3.1.5

Produsele

Aluminiul produs in urma reciclarii poate fi impartit in cateva categorii care il fac indicat pentru aplicatii specifice. Aliajele de topitorie 32

au de obicei compozitii standard sau corespunzand cerintelor clientului, se livreaza sub forma de lingouri si bare sau in stare lichida, cand, procesate in mod adecvat, se pot folosi in sectorul auto (pentru capete de cilindri, pistoane, cutii de viteza), in industria mecanica si electronica, fabricarea de echipamente de birou si bunuri casnice, dar si ca material de constructii. Aliajele forjate urmeaza aceleasi proceduri si au aceleasi formate cu aliajele primare. Aluminiul obtinut prin dezoxidare este in aliaje care contin un procent ridicat de aluminiu (peste 95%). Acest aluminiu se recupereaza din bile de aluminiu foarte pur folosite pentru eliminarea oxigenului din otelul topit. 3.1.6 Destinatia finala Aluminiul secundar are aceleasi caracteristici ca si metalul primar, deci si destinatii similare. La nivel european, 75% dintre aceste materiale sunt destinate sectorului transporturilor, 12% industriei mecanice si doar 7% constructiilor. Segmentul aluminiului reciclat reprezinta un compartiment important in panorama europeana dintr-un punct de vedere economic si al locurilor de munca, Italia si Germania ocupand locurile fruntase la nivel continental, urmand Statelor Unite si Japoniei, la nivel mondial. Potrivit estimarilor, piata europeana a aluminiului va avea cresteri anuale moderate de 3% pe an, in urmatorul deceniu, cu tendinte diferite: 2% pentru aluminiul primae si 4% pentru metalul reciclat. In Europa Occidentala exista 153 de combinate care produc aliaje secundare si 123 de topitorii care produc rulouri de tabla.

33

3.2

Cuprul i aliajele pe baz de cupru

Sub form de metal pur sau sub form de component de baz al unor aliaje, cuprul este utilizat din timpuri strvechi pentru realizarea de produse. Cuprul are o bun rezisten la coroziune n multe medii de lucru: atmosfere poluate, ape reziduale i ape srate, vapori de ap supranclzii, soluii slabe, neaerate de sulfai, azotai, cloruri i acizi anorganici (sulfuric, clorhidric, azotic), substane organice (benzin, motorin, benzol, glicerin etc.). Cuprul este atacat (se corodeaz) n medii care conin hidrogen, sulf, hidrogen sulfurat, amoniac, soluii concentrate de acizi anorganici, anilin i acid acetic etc. Cuprul este un metal de culoare rosiatica, greu (dCu=8 950Kg/m) si relative greu fuzibil (Ttop=1803C). Este maleabil, rezistent la coroziune atmosferica si are conductitate termica si electrica mare. Datorita proprietatilor sale se utilizeaza in electrotehnica drept conductor electric, in industria chimica( conducte pentru lichide organice), in fabricarea schimbatoarelor de caldura (serpentine , evaporatoare etc.) Proprietatile cuprului pot fi inbunatatite prin alierea cu alte elemente ca: - zincul - staniul - aluminiul - siliciul - beriliul - nichelul Aliajele cuprului cu zincul se numesc alame. Ele pot fi: -deformabile (laminabile) 34

-turnate sau alame pentru lipit

Alamele Aliajele pe baz de cupru, avnd drept component de aliere principal zincul sunt denumite n tehnic alame. Structura alamelor se poate analiza apelnd la diagrama de echilibru fazic a sistemului Cu Zn. Alamele deformabile se clasifica in trei grupe: -alame moi (sau tombac) care contin 10-30% Zn -alame pentru presare, care contin 30-40% Zn. Alamele moi se folosesc la fabricarea tuburilor flexibile, a telor, pentru serpentine, a cartuselor, a diferitelor piese electrotehnice, a bijuteriilor, etc.Ele pot fi prelucrate la rece prin laminare, trefilare si ambutisare. Alamele pentru presare sunt plastice si se pot prelucra prin deformare plastica la rece sub forma de lesi benzi laminate, bare trase, sarme trefilate. Prin deformarea la rece , alamele se ecruiseaza si isi maresc duritatea si rezistenta, fiind utilizate la fabricarea unor piese prelucrate prin aschiere (ex. suruburi). Alamele dure sunt fragile si rezistente dar au plasticitate scazuta. Se folosesc in special pentru obtinerea unor piese prelucrate prin aschiere: suruburi, roti dintate etc.

35

Alamele turnate sunt aliaje complexe in care, alaturi de zinc, se mai introduce si alte elemente de aliere (plumb, staniu, mangan, aluminiu, fier, nichel). Plumbul usureaza prelucrarea prin aschiere, manganul amelioreaza rezistenta la coroziune, iar fierul mareste rezistenta alamei si tenacitatea alamei. Din aceste alame se toarna armature, carcase, elemente de garniture etc., turnarea executandu-se in forme de nisip, cochilii sau sub presiune. Alamele pentru lipit se livreaza sub forma de granule sau vergele si servesc la lipirea lelor si a telor de cupru, alame , bronzuri, oteluri si a pieselor din fonta.

Bronzurile Aliajele pe baz de cupru al cror component de aliere principal este un alt element dect zincul sau nichelul sunt denumite bronzuri. Principalele tipuri de bronzuri folosite pentru realizarea pieselor din construcia de maini i pentru fabricare construciilor mecanice sunt: bronzurile cu staniu (denumite i bronzuri clasice), bronzurile cu aluminiu, bronzurile cu siliciu, bronzurile cu beriliu i bronzurile cu plumb. Bronzurile cu staniu au cea mai larga raspandire. Ele pot fi laminabile si turnate. Bronzurile laminabile au continuturi mici de staniu si au structura constituita din solutie solida. Bronz cu staniu - se fabrica bare,benzi , armaturi , lagare, obiecte de arta; Bronze cu aluminiu - se fabrica bare ,profiluri ,benzi, lagare , roti dintate , armaturi ,monede, conductoare electrice;

36

bronz cu plumb - se folosesc numai pentru turnare de lagare sau piese speciale;

Aliaje cupru-nichel-zinc sunt foarte numeroase , constituentii principali putand intra in diferite procente . Cel mai cunoscut este alpacaua care se intrebuinteaza pentru tacamuri ,instrumente de masura,instrumente chirurgicale,obiecte de arta etc.,avand aspect placut si proprietati foarte bune de coroziune. 3.2.1 Recuperarea/Reciclarea cuprului

Cuprul i aliajele de cupru au fost reciclate de sute de ani. Economic, ntreaga industrie a cuprului i aliajelor sale este dependent de reciclarea oricruia dintre aceste produse. Se apreciaz c 35% din consumul total de cupru al S.U.A. provine din cupru reciclat. Se apreciaz c niciodat cuprul nu se pierde. Ajuns n sol, cuprul este uor leiat, extras prin dizolvare i deplasat spre rurile care duc spre mare, de unde, dup perioade de timp geologice, el poate fi extras (din precipitate termale, noduli marini, etc.). Cuprul reciclat provinde din diferite surse: deeurile produselor semifabricate (plci, bare, evi, conducte...), deeuri i cenu a proceselor metalurgice, precum i produsele n ciclul final de utilizare (cea mai mare proporie din cuprul refolosit): de exemplu, diferitele elemente structurale (cum ar fi cablurile electrice, jgheaburile), ori dispozitivele electrice sau electronice (de la computere, la motoare sau la telefoane mobile). Convenional, cuprul este recuperat printr-un proces metalurgic, cunoscut ca topire. n acest proces minereul de cupru este extras, sfrmat, concentrat, topit i rafinat. ncepnd cu mijlocul anului 1980 s-a impus o nou tehnologie, cunoscut n mod obinuit ca proces de extracie electrolitic a 37

metalelor cu solvent de leiere, prescurtat SX/EW Process, care a fost adoptat pretutindeni. Noua tehnologie a cuprului utilizeaz acid de topire pentru a produce cupru din minereuri oxidate sau deeuri miniere. Astzi, pe plan mondial, aproximativ 20% din cuprul total produs se realizeaz prin acest procedeu. Un avantaj al procesului este reprezentat de costul sczut al capitalului de investiie prin comparaie cu procesul de topire, precum i de capacitatea sa de a fi avantajos din punct de vedere economic i la scar mic. n China, de exemplu, unde depozitele de cupru sunt puine i destul de limitate, exist 40-50 instalaii prin sistemul SX/EW. Abordarea recuperarii cuprului din apele reziduale prin electrodepunere catodica este diferita n functie de concentratia ionilor de cupru din euent. In literatura sunt analizate distinct urmatoarele cazuri: cand concentratia ionilor de Cu2+ este n domeniul g/L, se folosesc n general catozi bidimensionali, caz n care concentratia poate redusa cu un ordin de marime. Ulterior, euentul rezultat poate supus e recircularii n proces e unei noi etape de puricare chimica sau electrochimica; cand concentratia ionilor de Cu2+ este de sute de ppm sau mai mica, se apeleaza la electrozi volumici. Dupa recuperarea metalului pe acesti electrozi, euentul ce rezulta poate recirculat sau deversat n emisari. Caracteristica comuna a acestor procedee este concurenta exercitata asupra reactiei catodice dorite de catre reactia de descarcare a hidrogenului (rdH). Aceasta din urma se va desfasura cu o viteza cu atat mai mare cu cat concentratia speciei ce trebuie redusa este mica situatie specica depoluarii. De obicei datorita concentratiilor mici de specie care trebuie redusa, se impune operarea RE la densitati de curent scazute, determinand viteze sucient de mari n tratarea euentului. 38

In acest caz se recomanda utilizarea electrozilor cu suprafata specica mare (de exemplu electrozii volumici), intensicarea transportului de masa (printr-un transport convectiv) sau preconcentrarea speciei ce urmeaza a redusa, de exemplu prin schimb ionic . Cuprul este prezent n apele reziduale sub forma de ioni simpli sau complecsi (organici sau anorganici). Pentru a asigura reusita procesului de ndepartare electrochimica a cuprului din apele reziduale, prin depunerea catodica, este necesar sa se asigure urmatoarele conditii: o distributie de potential cat mai uniforma pe suprafata catodului pentru a realiza un randament de curent ridicat sau o selectivitate ridicata, mai ales daca se trateaza o solutie ce contine, alaturi de ionii de cupru, mai multi ioni metalici ce pot electrodepusi; o tensiune la borne sucient de mica pentru a minimiza consumul de energie; o suprafata electrodica mare pe unitatea de volum de reactor electrochimic pentru a asigura o folosire intensiva a curentului n raport cu spatiul ocupat de RE; un transport de masa intensicat; o distributie de curent cat mai uniforma n si pe electrod pentru a realiza o exploatare maxima a suprafetei active a electrodului si a obtine un produs cu proprietatsi cat mai uniforme; alegerea adecvata a suportului catodic (din cupru sau din alt material) si a formei zice de prezentare a depozitului catodic (depozit uniform si aderent sau depunere de pulbere metalica). O alt tehnologie care a ajutat la obinerea de cupru fr efecte negative asupra mediului este reprezentat de solubilizarea bacterian sau biosolubilizarea. 39

Bacteria Thiobacillus ferrooxidans s-a dovedit a fi capabil s dizolve cuprul i din astfel de deeuri cu vitez sporit, comparabil doar cu dizolvarea sa de ctre reactivi chimici (Brierly & Brierly 1986). O schem de flux tehnologic pentru biosolubilizarea n vrac a cuprului dintr-un deeu a fost conceput i este prezentat n figura 3.1.

Fig. 3.1. Schema fluxului tehnologic pentru biosolubilizarea n vrac a cuprului din deeuri. Thiobacillus ferrooxidans oxideaz cuprul din deeuri, acesta fcnd parte din metalele cu valen variabil. Culturile de Thiobacillus ferrooxidans permit extracia metalului fr interferene majore asupra mediului. Se ntrevd astfel i alte domenii de aplicabilitate care se refer la posibiliti de decontaminare a solurilor de metalele grele, dar i a nmolurilor industriale ce conin aceste metale.

40

Astfel, pentru experimentri, s-a procedat la realizarea unei instalaii micropilot menit s furnizeze date prin care s se demonstreze nivelul pn la care tehnologia biosolubilizrii este viabil, figura 2. n acest scop, pe platforma S.N.P. Petrom - Combinatul Doljchim, Craiova, s-a amenajat un vrac avnd dimesniunile 4,2 3,5 m la baz i 0,9 m nlime, folosind catalizator de cupru uzat cu un coninut de circa 62% Cu sub form de oxid, provenit de pe aceeai platform industrial, pentru a asigura o bun circulaie a soluiei i a aerului. Vracul a fost construit pe un suport - folie de polietilen. Pentru construcie s-a folosit o band transportoare i un ncrctor.

3.3

Valorificarea resurselor secundare neferoase provenite din aparatura electronica

Tehnologii ecologice de recuperare a materialelor plastice din echipamente informatice si de telecomunicatii cu perspective de aplicare n Romnia Ciclul de viata, redus la doi-trei ani, al echipamentelor informatice si de telecomunicatii (Info&Tc) este consecinta directa a microminiaturizarii, iar cresterea cantitatii de deseuri deriva din productia mare de echipamente. Fabricantii vor aplica principiile de Proiectare pentru reciclare (Design for recycling) si Proiectare pentru mediu (Design for Environment) n viitoarele echipamente Info&Tc. Progresele din proiectare vor conduce la: 1. eliminarea substantelor periculoase;

41

2. utilizarea materialelor recuperate daca acestea corespund tehnologiei de fabricatie si asigura calitatea; 3. cresterea gradului de reutilizare 4. demontarea rapida ca urmare a tehnicilor speciale de asamblare; 5. reducerea tipurilor de materiale si a numarului de repere; 6. identificarea prin coduri a materialelor plastice; 7. evitarea aditivilor n masele plastice. Proiectarea ecologica a echipamentelor Info&Tc se distinge prin conceptele Zero deseuri la halda si Zero emisii poluante n fabricare / reciclare. Lucrarea analizeaza trei tehnologii performante din Uniunea Europeana, SUA si Japonia, ca modele de referinta n recuperarea ecologica a materialelor plastice si stabileste parametrii de performanta pentru un Centru-pilot de recuperare a materialelor din deseuri de echipamente informatice si de telecomunicatii. 2. Analiza tehnologiilor ecologice de recuperare a materialelor din echipamente Info&Tc a. Tehnologie de recuperare a Asociatiei Elevetiene de Tehnologie n Informatica si Comunicatii

42

Sortare manuala a componentelor valoroase, periculoase si greu dezintegrabile

Condensatoar e

Cartuse toner

Dezintegrare mecanica si separare

Gaze uzate

Filtru

Materiale periculoase

Placi electronice

Aluminiu

Metale feroase

Baterii

Cupru

Plastic

Procesare specializata

Incinerare Procesare in instalatii cupru municipale Incinerare deseuri periculoase

Procesare CRT
Procesare placi electronice

Procesare baterii Procesare cabluri Procesare fier

Procesare aluminiu 43 Procesare plastic

Praf

Deseuri periculoase Aer

CRT

Depozitare la halda

Materiale secundare

Fig.3.2. Tehnologia de recuperare a Asociatiei Elvetiene de Tehnologie n Informatica, Comunicatii si Organizare SWICO. Fluxul tehnologic pentru echipamente Info&Tc, conform Fig 1, cuprinde trei faze tehnologice: 1. dezasamblare manuala, cu identificarea si ndepartarea componentelor periculoase; 2. dezintegrare mecanica si operatii de separare magnetica, pneumatica, electrostatica pentru a obtine preconcentrate de aluminiu, cupru, fier, plastic; 3. procesare specializata, care include operatii mecanice, termice, chimice. Tehnologie ecologica de recuperare ntr-un Centru-pilot din SUA Proiectul Defabricarea echipamentului electronic n scopul reutilizarii si reciclarii DEER2 (Demanufacturing Electronic Equipment for Reuse and Recycling), conceput de Concurrent Technologies Corporation, s-a testat n Largo, Florida, SUA (Fig.3.3). Prin DEFABRICARE (Demanufacturing) sau FABRICARE INVERSA, se ntelege procesul de colectare, demontare, recuperare, vnzare si reutilizare a componentelor valoroase si a materialelor (metale, plastic, sticla) din echipamentele Info&Tc aflate la sfrsitul ciclului de viata.

44

Fig. 3.3. Modulele procesului tehnologic de recuperare a materialelor DEER2 n Demanufacturing Technology Center. Obiectivele proiectului DEER2 sunt: 1) dezvoltarea unui sistem tehnologic avansat de dezasamblare a echipamentelor, sortarea componentelor reutilizabile de cele reciclabile; 2)recuperarea si vnzarea materialelor pretioase din placile electronice; 3)testarea si vnzarea componentelor reutilizabile; 4)recuperarea prin dezintegrare si separare a cel putin 95% dintre componentele ramase. Fiecare dintre cele opt module tehnologice DEER2 are o functie bine determinata: 1. receptie/depozitare/expediere (Receiving/Storage/Shipping) functie care monitorizeaza si tine evidenta intrarilor n Centrul-pilot, a depozitarii si a iesirilor sub forma de componente reutilizabile si

45

materiale recuperate. Urmarirea circulatiei componentelor si evidenta materialelor reprezinta un aspect important al modernizarii procesului de recuperare pentru a reduce costurile, a evita risipa si a minimiza poluarea; 2. manipulare si transfer interoperational (Handling) asigura si controleaza deplasarea echipamentelor, componentelor si materialelor n interiorul Centrului-pilot; 3. dezasamblare realizeaza demontarea echipamentelor n subansamble sau componente, care fie se reutilizeaza, fie se dezintegreaza pentru recuperarea materialelor prin separare. Desi dezasamblarea poate fi realizata cu scule manuale, Centrul-pilot utilizeaza tehnici de demontare mai avansate n procesul de dezasamblare spre a reduce costul manoperei; 4. reutilizare componente identifica componentele functionale n scop de reutilizare. Componentele se pot utiliza pentru a mentine n stare de functionare diverse echipamente industriale sau militare care necesita piese de schimb ce nu se mai fabrica; 5. 6. 7. testare identifica prin masurare echipamente, recuperare sticla separa sticla fara plumb de cea cu plumb recuperare metale separarea materialelor plastice si subansamble si componente care au potential de reutilizare; si o granuleaza, pentru reutilizare sau extragerea plumbului; metalice din placile de cablaj imprimat se efectueaza printr-un proces mai ieftin si mai ecologic comparativ cu procesele de separare traditionale. Din proces, rezulta concentrate de metale pretioase; 8. recuperare materiale plastice utilizeaza un sistem performant de procesare. Materialele plastice tehnic valoroase sunt separate n concentrate de nalta puritate, compatibile unele cu altele, astfel nct pot fi valorificate ca nlocuitori de materie prima.

46

3.3.1 Tehnologie ecologica de recuperare Higashihama/Mitsubishi Electric/Japonia Fluxul de recuperare (Fig. 3.4) consta n operatii de dezmembrare n componente, dezintegrare si separare a materialelor prin procedee mecanice, magnetice si electrice. Materialele plastice recuperate reprezinta un amestec de polimeri, cu impuritati de cupru litat si particule fine de cupru din placi de cablaj imprimat. Compania japoneza Higashihama a dezvoltat si o tehnologie pentru recuperarea metalelor si a policlorurii de vinil, care utilizeaza n fluxul tehnologic separatoare electrostatice plastic/metal si separatoare triboelectrostatice plastic/PVC. Dezmembrarea manuala presupune sortarea componentelor pe categorii: materialele dure cu o structura improprie dezintegrarii (motoare electrice); componentele valoroase (placi electronice) si componente periculoase (baterii). Componentele rezultate din dezmembrare sunt introduse ntr-un dezintegrator (moara cu ciocane), iar amestecul granular rezultat este supus operatiilor de separare magnetica (recuperare Fe), clasare, separare gravitationala, separare prin curenti turbionari, separare pneumatica, operatii prin care se obtin: otel inoxidabil, cupru, aluminiu, materiale plastice.

47

Fig. 3.4

Fluxul de recuperare a materialelor la Centrul Higashihama/Mitsubishi Electric Japonia si ierarhia deseurilor de echipamente Info&Tc

48

3.4

Colectarea i recuperarea materialelor refolosibile din sticl

Sticla este un material necristalizat, cu o mare duritate i rezistent mecanic, avnd un coeficient mic de dilatare. nclzit n cuptoare speciale aceast se nmoaie treptat permind prelucrarea ei prin diferite tehnici cum ar fi suflarea, presarea, turnarea sau laminarea. Prin nclzirea amestecului din piatr de var, nisip de coart, carbonat de sodiu sau potasiu i alte materiale auxiliare obinem ceea ce numin noi sticl. 3.4.1 Scurt istoric al industriei sticlei n ara noastr Prim fabric de sticl dateaz din 1790 si s-a contruit n judeul Bihor, la Hua-Sinteu. n 1840 se nfiineaz renumita fabric Pdurea Neagr din zon Bihorului. ntre anii 1921-1922 la Turda i respectiv Medias au fost ridicate fabrici de sticl ce aveau la baz funcionrii lor combustibilul din gaz metan.n 1930 este nfiinat fabrica de geamuri de la Ploieti aceast avnd n dotare cuptoare Fourcault.n 1961 este pus n funciune fabrica de sticl de la Sighioara . Dup anii 90 n Romnia a nflorit industria sticlei fcndu-i apariia numeroase fabrici ns multe dintre ele au falimentat n jurul anilor 2006-2007 din cauza lipsei de fonduri financiare opentru a acoperi utilitile i pentru retehnologizarea industriei. Sticla nu este biodegradabil dar poate fi topit i transformat n produse noi, fr a-i pierde calitile. Tot ce trebuie fcut este a se depozita sticlele i borcanele nefolositoare n locuri special amenajate, de unde vor fi luate i refolosit. "Sprturile din sticl" se folosesc la fabricile de sticl ca materie prim, denumit material de adugire n procesul de fabricaie, n proporie de 15 - 20%, iar n ultimul timp chiar pn la 100%. Sticla este 49

un material dintre cele mai energointensive ntruct consum n procesul de elaborare n proporii considerabile sod, precum i importante cantiti de gaz metan. Cu o ton de sprturi de sticl se pot economisi 630 kg nisip cuaros, 40 kg feldspat, 112 kg calcar (care nu mai trebuie exploatat, transportat, preparat), 180 kg sod calcinat i 700 m3 gaz metan, fr a mai lua n calcul i reintroducerea n circuit a recipienilor din sticl obinuii. Dintr-o ton de cioburi se pot fabrica 3500 borcane alimentare (250 ml) sau 2000 sticle diferite.

Fig.3.5. Imaginea unui cuptor de topire a sticlei Condiiile tehnice de calitate ale materialelor refolosibile din sticl sub form de sprturi (cioburi) provenite de la fabricarea sticlei, de la unitile productoare de medicamente, cosmetice, alimentare, de la centrele de achiziii ale sticlelor i borcanelor.

50

Sprturile din sticl colectate sunt destinate reintroducerii n procesul de fabricaie a sticlei dup eliminarea impuritilor, care nu sunt admise n tehnologia de fabricaie. n centrele comerciale deja se colecteaz deeuri din sticla. Acestea fac un discount la cumprturile realizate n cadrul centrului comercial, n funcie de numrul deeurilor din sticl returnate. Aceasta colectare trebuie extins la ct mai multe centre comerciale i chiar adoptat i de agenii de salubritate. Aproape toat sticla reciclat este utilizat pentru producerea de noi recipiente din sticla. O cantitate mic de sticl este utilizat la producerea vatei de sticl sau fibrelor de sticl pentru izolare, materialelor de pavat i materialelor de construcii precum crmizi, igle, ceramic i beton de greutate mic. Greutate specific mare. Raportul volum/greutate pentru deeurile din sticl este mic. Deeurile din sticl constituie o component rspndit a deeurilor. Deoarece acest procent este destul de mare, reciclarea sticlei reprezint o oportunitate important pentru a evita depozitarea i reutilizarea ei ntr-un mod ecologic. Potenialul de contaminare. Deeurile din sticl pot fi foarte uor contaminate cu alte tipuri de deeuri, dar sunt uor de curat, respectiv sortat prin introducerea unei etape n plus n procesul de reciclare. ns, pentru a reduce costurile de reciclare este indicat colectarea deeurilor din sticl n containere corespunztor amenajate cu o deschiztur special care s ngreuneze introducerea i altor tipuri de deeuri menajere.

3.4.2 Oportuniti de reciclare. Productorii de recipiente din sticl prefer s includ cioburile n materialul brut (nisip, cenu de sod, calcar), deoarece temperatura 51

din cuptor se reduce semnificativ. Chiar dac cerinele pentru cioburile de sticl transparenta sunt mari, reciclarea variaz de la o regiune la alta datorit costurilor de colectare, prelucrare i transport. Piaa pentru sticl colorat variaz de asemenea n funcie de instalaiile de fabricare a recipientelor din sticl colorat. Sticla care nu este sortat dup culoare este acceptata pentru fabricarea materialelor de construcie, chiar dac impuritile precum metalele feroase i aluminiul trebuie s fie ndeprtate magnetic. Praful de sticl care nu mai poate fi utilizat la fabricarea altor recipiente, dar poate fi valorificat prin realizarea vatei de sticl, material foarte utilizat n izolarea termic i fonic. Sticl ce trebuie folosit pentru recipiente noi trebuie s fie n general sortat dup culoare i trebuie s nu conin impuriti cum ar fi murdrie, roci, ceramic, sau alte produse din sticl. Aceste materiale cunoscute ca materiale refractare, au o temperatur de topire mare. Sticla auto laminat este interzis deoarece conine urme de plastic. Platourile de sticl, chiar dac nu sunt materiale refractare, afecteaz temperatura de topire a amestecului i nu sunt acceptate. Capacele de aluminiu i etichetele de hrtie sunt permise dac sunt ndeprtate n procesele de prelucrare ulterioar, nainte ca cioburile s fie aduse la cuptorul de topire. Cnd cioburile sunt utilizate pentru recipiente noi sunt trimise la instalaiile de fabricare unde sticla este separat de impuriti i materiale refractare. Prezena materialelor interzise ntr-o cantitate mare este un motiv de refuzare a ntregii ncrcturi.

3.5

Valorificarea deseurilor din lemn

Lemnul fiind un material anizotrop i un produs al vieii vegetale, proprietile sale fizico-mecanice depind depind n mare msura de structura sa fibroas i orientat i de coninutul de ap.

52

Coninutul de ap variaz de la o specie la alta, msurtorile efectuate de copaci dobori, n acelai timp i n zone climaterice diferite au fost aproape similare: Specia lemnului Brad plop negru Stejar Fag mesteacan arin paltin Tab. 3.2 Coninutul de ap [%] 45 52 35 39,7 31 41 27 Coninutul de ap al unor specii de lemn

Fiind un material higroscopic, umiditatea lemnului precum i a deeurilor din lemn este condiionat n orice moment de umiditatea i temperatura mediului inconjurtor. Orice schimbire a acestor dou elemente aduce dup sine i o schimbare a umiditi acestora. Densitatea lemnului depinde de volumul porilor i umiditate, i caracterizeaz proprietile sale fizice i mecanice (rezistena, conductivitatea termic, absorbia de ap). Conductivitatea termic a lemnului este mic, acesta depinde de natur, de porozitate, umiditate, i de temperatur. Conductivitatea termic a lemnului este n medie de 0,16 ... 0.30 W / (m- C). Conductivitatea electric a lemnului i a deeurilor din lemn depinde de coninutul de umiditate. Rezistenta electrica din medii lemn uscat 75 ohm-cm, i brut - circa 10 ori mai mic. Ca i o compoziie generala a lemnului se poate spune c acesta este constituit n primul rnd din urmtorii compui -celuloz 40-50% -lignin: 16-25% in lemn de esenta tare -;23-33% n lemn de esen moale

53

-hemi-celuloz: 20-30% in lemn de esenta tare ; 15-20% din lemn de esen tare -ali compui (ap, rini ,...) 5-30% - minerale 0,1-3% Deeurile din lemn sunt formate dintr-un complex de substane organice, care includ carbon (49,5%), oxigen (44,1%), hidrogen (6,3%) i azot (0,1%). n afar de compui organici, deeurile din lemn conine compui minerali iar n urma arderii rmne n medie 0,2-1,7% cenu. Cea mai mare cantitate de cenu rmane din scoar i frunze. Potrivit VN Kozlov, n cenua din lemn de pin, molid si mesteacn conine mai mult de 40% calciu, mai mult de 20% din sruri de potasiu i sodiu, i pn la 10% de sruri de magneziu. Material Carbon (%) Deeuri amestecate Hrtie de mpachetat Ziare Reviste Alte hrtii Plastic Cauciuc/piele Lemn Textile Deeuri de grdin Resturi alimentare Tab.3.3 27,5 36,79 36,62 32,93 32,41 56,43 43,09 41,20 37,23 23,29 17,93 Hidrog en (%) 3,7 5,08 4,66 4,64 4,51 7,79 5,37 5,03 5,02 2,93 2,55 Oxige n (%) 20,60 35,41 31,76 32,85 29,91 8,05 11,57 34,55 27,11 17,54 12,85 Azot (%) 0,45 0,11 0,11 0,11 0,31 0,85 1,34 0,24 3,11 0,89 1,13 Clor (%) 0,50 0,12 0,11 0,13 0,61 3,00 4,97 0,09 0,27 0,13 0,38 Sulf (%) 0,83 0,23 0,19 0,21 0,19 0,29 1,17 0,07 0,28 0,15 0,06 Umiditat Cenu e (%) 23,20 20 25 16 23 15 10 16 25 45 60 (%) 23,40 2,26 1,55 13,13 9,06 8,59 22,49 2,82 1,98 10,07 5,10

Compoziia chimic elementar a deeurilor

Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent care poate produce levigat in ani de zile. In timp indelungat, in prezena apei, 54

datorit ploilor frecvente, substanele care se gasesc natural in lemn precum acizi, lignina, lignana, acizii grai si tanin se dizolv si se intind cu concentraii ridicate. Movila deseurilor din lemn reine levigatul pan la saturare. La aceast etap, levigatul se deverseaz in mediul inconjurator i poate avea un efect nefast asupra lui. Levigatul lemnului conine cateva produse chimice cu o concentraie uneori mai mare dect cea masurat la canalizarea municipal i deci, nu poate fi deversat far o tratare adecvata. Deseurile din lemn depozitate necorespunzator pot contamina si stratul freatic. Apa poluat este mai brun, are un miros neplacut i un gust dezagreabil inainte s ating concentraii duntoare sntii. Apele de suprafa sunt cele mai afectate i poate fi afectat fauna acvatic extrem de repede. Consumul biochimic in oxigen al levigatului, necesar pentru bio-degradarea lui, poate fi letal pentru peti precum pstrvi i nevertebrate. Deeurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen sulfurat i amoniac in condiii anaerobe. In ap, amoniacul poate reduce capacitatea sangelui petilor de a transporta oxigen astfel inct induce un efect letal asupra vietii acvatice prin sufocare. Compus chimic Consum biochimic de oxigen Amoniac Nitrogen organic Fosfor Tab.3.4 Concentraie a levigatului (mg/L = miligrame/litru) 2 970 mg/L 0,3 mg/L 22 mg/L 8.75 mg/L Apele de canalizare oraeneti 150-250 mg/L 15-50 mg/L 25-85 mg/L 6-12 mg/L

Compoziia levigatului din lemn

55

Coninutul energetic al lemnului i al deeurilor din lemn depinde in mare msur de esena lemnului, astfel un lemn de esen tare, stejar, are un coninut energetic de 14.89 mega jouli per kilogram i 10.423 mega jouli recuperabile n cazul n care a ars la 70% din eficien. Oficiul de Dezvoltare Durabil i Energetic, din Australia prevede coninutul mediu de energie din lemn ca fiind de 16.2 megajoule pe kilogram (4,5 kWh / kg). Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 Componeni Resturi alimentare Hrtie, cartoane Textile Deeuri de lemn Plastice Oase Policlorur de vinil Tab.3.5 Puterea calorific (kJ/kg) 15 000-20 500 16 000-18 000 16 000-19 800 18 000-20 600 29 200-37 600 16 000 40 500

Puterea caloric superioar a componenilor

deeurilor menajere Lemnul precum i deeurile din lemn reprezint modalitatea cea mai puin costisitoare pentru ardere n comparaie cu produsele petroliere. In tabelul urmtor este prezentat o comparaie a coninutului energetic al unor combustibili diferii i lemn. Tipul de combustibil Mesteacan Cucut Molid Densitate [kg/m3] 41.0 33.6 30 Coninut energetic 23600000 Btu 22000000 Btu 18100000 Btu

56

Plop Lignit Electricitate Gazelor Naturale Propan Tab. 3.6

25.5

15000000 Btu 17400000 Btu 3413 Btu / kWh 1000 Btu 91800 Btu / gal

Comparaie ntre diferite tipuri de combustibili

1 Btu (unitate termic britanic) = 1,055.06 J In tabelul 3.7 este prezentat coninutul energetic al deeurilor din lemn. Tipul Rumegu (umed) Rumegu ( uscat) Achii de lemn (umed) Achii de lemn ( uscate) Pelete chips-uri rainoase (uscate) Tab.3.7 Densitatea[kg/m3] 367 267 550 400 705 190 Putere caloric [MJ/Kg] 11.85 17.06 11.85 17.06 19.75 20

Coninutul energetic al deeurilor din lemn

3.5.1 Fluxul tehnologic Mruntirea

57

Mrunirea deeurilor din industria lemnului i silvicultur se poate face att prin lovire ct i prin taiere. Mrunirea prin lovire se face cu ajutorul morilor cu ciocane. Alimentarea deeurilor se face radial, tangenial sau axial in funcie de poziia rotorului, in general cu benzi transportoare. Procesul de marunire se datoreaz ciocnirii dintre deeu i ciocane, mrimea granulailor dorite fiind influienat in mod direct de numrul de cuite montate pe rotor. Evacuarea i transportul materialului se face cu sisteme de evacuare mecanice sau pneumatice.

Fig.3.6 ciocane

Vederea unei instalaii cu moar orizontal cu

58

Fig.3.7 Vedere de sus a unor mori cu ciocane Mrunirea prin taiere se realizeaz de regul cu ajutorul toctorilor special construite pentru marunirea deeurilor din lemn. Aceste maini prelucreaz copaci intregi, buteni i buturugi.

59

Fig.3.8 Masin de marunit prin taiere Magnum Force Series 6800B

Fig3.9 Uscarea

Masin de marunit prin taiere ChipMax 484

Principalul obiectiv al procesului de uscare a deeurilor este acela de a creste puterea caloric i implicit obinerea unui combustibil optim pentru valorificarea acestuia.

60

Fig.3.10. Instalaie pentru uscarea rumeguului FASTPELLET DRY 150 FASTPELLET DRY 150 este unitatea de uscare a rumeguului umed ce face parte din linia tehnologica de fabricaie a peleilor. Acesta va fi alimentat cu rumegu umed, pe gura de alimentare, fie prin intermediul transportorului pneumatic prevazut la unitatea de sortare a rumeguului, fie prin intermediul altui sistem de transport , cu melc sau cu band care sa asigure un debit maxim continu si uniform. Unitatea de uscare conine urmatoarele echipamente : - ciclon alimentare usctor ; - usctor rotativ ; - generator de aer cald; - co evacuare gaze arse; - minisiloz alimentare generator; - transportor alimentare minisiloz generator; - ciclon evacuare rumegu uscat; - transportor evacuare rumegu uscat;

61

- panou comand; - container metalic; 3.5.2 Peletizarea n timpul procesului de producie al peleilor, materia prim natural 100% (rumegu i achie de lemn) se preseaz la presiune mare, fr adugarea de adezivi sintetici, produsul rezultat fiind nite prjine mici. Adezivul necesar este ligninul aflat n lemn, ns deseori se folosesc n acest scop diferite semine uleioase, anumite tipuri de fin, care mresc soliditatea produsului. Avantajul procesului de presare este aceea c produsul rezultat este unul pur, maniabil, uor de mpachetat i transportat. Majoritatea materialelor, care se pot mcina la dimensiuni mici, au granulaia i umiditatea necesar, se poate supune procesului de peletizare. Rumeguul i achia de lemn sunt cele mai populare materii purttoare de energie folosite n procesul de peletizare. Peleii din lemn reprezint un combustibil curat, cu o valoare de energie mare, uor de depozitat i transportat. Caracteristicile peleilor: Diametru: 3-15 mm Lungime:<60 mm Greutate in vrac: ~650 kg/mc Densitate volumetric: >1200 kg/mc Umiditate: <8% Cenus: <1.5% Putere caloric: intre 3500 si 4500 kcal/kg

62

Fig.3.11

Instalaie de peletizare

Instalaia pentru fabricarea peleilor este compus dintr-un ansamblu de utilaje care impreun alcatuiesc ciclul de producie. Acest ciclu este diferit pentru fiecare instalaie in parte in funcie de caracteristicile (tipologia lemnului, granulometrie, umiditate, statutul iniial, etc) materiei prime care sunt mereu diverse.

63

Descrierea instalaiei de peletizare: 1. Alimentarea:

La intrarea materiei prime in fluxul de producie se pot folosi dou tipologi de maini: - maini de macinare sau tocare alimentate de benzi transportatoare, cnd la intrare sunt prezente bucai de lemn sau resturi din pdure. - maini de sortare i/sau rafinare (marunire) in cazul in care la intrare materia prim este compus din cipsuri/tocatur, talas sau rumegu din lemn alimentnd o batoz cu extractoare hidraulice sau melc/nec. - folosind sisteme de transport mecanice sau pneumatice se transport materialul in fluxul de producie in stadile succesive.

2. Uscarea Un alt parametru foarte important pentru obinerea peleilor, este umiditatea materiei prime folosite. Umiditatea maxim pentru alimentarea mainii de peletizat, este estimat in jurul a 12-13 %. Dac umiditatea materiei prime folosite este superioar acestor parametri, linia de producie necesit un usctor sau un grup de deshidratare capabil s asigure umiditatea ceruta. Usctorul necesit un generator pentru producerea de aer cald, sau, in general de caldur necesar completarii procesului de uscare; acesta poate fi alimentat in diverse moduri, cum ar fi rumeguul, cipsuri, gaz natural, metan, sau alte sisteme sau combustibili.

64

3. Pregtirea materiei prime Odat uscat materia prim, este supus unei eventuale rafinari in urma careia tot produsul este adus la o granulometrie maxim cerut in procesul de producie de 6-7 mm, in felul acesta obtinnd omogenitatea si uniformitatea produsului; de aici este transportat i eventual stocat, dupa care sucesiv trecnd la transformarea final. 4. Obinerea peleilor (peletizarea) Materia prim obinut este transformat in pelei cu ajutorul unei prese de peletizat.Instalaia de peletizat se termin prin rcierea (aer/produs) i delpulverizarea produsului peletizat/presat. Instalaia este prevazut cu o linie auxiliar de aspirare general a impuritilor cu filtre finale de tratare a aerului emis in atmosfer.

5. Ambalarea peleilor Peleii o dat racii i depulverizai trec printr-un sistem de cntrire inaintea ambalrii in saci.Acest sistem de ambalare poate fi comandat manual sau automat,ca o operaiune succesiv a peletizarii.

3.5.3 Brichetarea Presele de brichetat sunt maini pentru presarea deeurilor lemnoase i a altor esene provenite din prelucrare. Aceste maini de fapt permit recuperarea resturilor din prelucrarea lemnului (rumegu, talas, achii de copac / cipsuri) pentru a le putea reutiliza ca surs de 65

caldur alternativ. Transformarea acestor deeuri de lemn prin presare comport urmatoarele avantaje: - reducerea volumului deeurilor de 8-10 ori; - reutilizarea deeurilor si transformarea lor intr-o surs de energie alternativ provenit din biomas cu o putere caloric mai mare dect lemnul circa 4000 kcal/kg; - economie de ali combustibili ca de exemplu 2kg de presat este echivalentul a circa 0,9 litri combustibil pentru incalzire.

Fig.3.12

Pres de brichetat

Maina de brichetat fr nici un aditiv ci doar prin presiune reuete s compacteze materia prim care nu trebuie s aib o umiditate superioara de 18%. Brichetul rezultat este de dimensiuni variabile in funcie de modelul mainii utilizate i este compact perfect pentru a fi utilizat la centrale termice, sobe, camine, eminee.

66

Fig.3.13.

Instalaie de brichetat rumegu

Instalaia de brichetat rumegu are urmatoarea componen : Sistem de uscare: 1. generator de aer cald 2. usctor Sistem de alimentare: 3. transportor 4. cuva de alimentare Sistem compactare: 5.

67

CONCLUZII

VALORIFICAREA DESEURILOR - NECESITATE A DEZVOLTRII DURABILE

Modificarea ecosistemelor globale, datorita consumului si productiei, arata ct de important este procesul de regndire a utilizarii resurselor naturale de catre economie si societate. n acest context, Comisia Europeana pentru Mediu si Dezvoltare a definit un nou model ecopolitic si a creat termenul de dezvoltare durabila. Principiul dezvoltarii durabile, conform caruia, continuarea dezvoltarii economice pentru satisfacerea necesitatilor societatii de astazi, nu o risca pe cea a generatiilor viitoare, sta la baza Legii Mediului din tara noastra. Asigurarea dezvoltarii durabile necesita respectarea reglementarilor legislative bazate pe principii ca: precautii n luarea deciziilor, prevenirea riscurilor ecologice si a producerii daunelor, conservarea biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural, nlaturarea, cu prioritate, a poluantilor care afecteaza nemijlocit si grav sanatatea oamenilor. O strategie importanta pentru atingerea acestui scop, consta n dezvoltarea economiei ntr-un sistem (circuit) nchis de transformare a materiei si energiei (flowcircular economy) fara atingerea echilibrelor ecologice, prin deversarea deseurilor n exteriorul circuitului, cu nchiderea fluxului acestora. Reciclarea n conditiile actuale pare sa reintroduca n fluxul productiv maxim 2/3 din deseuri, iar restul 1/3 formeaza deseuri din alte deseuri, ntocmai ca ntr-un flux tehnologic. Se deduce ca, deocamdata, societatea fara deseuri ramne la nivelul notiunii de utopie. n scopul promovarii efective a dezvoltarii durabile este necesara cooperarea ntre toate ramurile economice pentru mentinerea materialelor n procesare tehnica pe o durata ct mai mare, n conditii de precautie la luarea deciziilor, n vederea prevenirii riscurilor ecologice si a producerii daunelor. Aceste decizii sunt eficiente n contextul corelarii lor cu prghiile economice stimulative sau coercitive, poluatorul plateste. Pentru industrie, problema gestionarii deseurilor prin valorificare (recuperare si reciclare) reprezinta o necesitate nationala, o prioritate economica si ecologica.

68

Deseul, ca material rezidual dintr-un proces industrial sau ca produs industrial epuizat ntr-o etapa de utilizare, devine subprodus industrial daca dobndeste, cu sau fara tratament specific, un potential de utilizare. Delimitarea notiunilor de deseu si materie prima secundara va fi mereu fluctuanta, n functie de performantele tehnologice si interesele economice.

Influenta normelor legislative asupra tehnologiilor de reciclare si a protectiei mediului

69

Bibliografie
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Sofroni, L., Elaborarea i turnarea aliajelor, Editura Didactic i pedagogic, Baillet, G., Birat, J.P., Bobrie, M., Journes sidrurgiques internationales 1997 de Ru, Al., Tripa, I., Metalurgia oelului Editura tehnic, Bucureti, 1963; Shackelford J.M., Introduction to materials science for engineers, Broutman L.J., Composite materials. Fracture and fatigue, Academic * * * Metals Handbook. Desk Edition, A.S.M., Metals Park, Ohio, 1985; * * * Htte Manualul inginerului. Traducere din limba german dup ediia a 29Zecheru Gh., Ulmanu V., Drghici Gh., Analiza comparativ a

Bucureti, 1979; lATS, Paris, 9-10 Dec. 1997, Session 9;

MacMillan Publishing Company, New York, 1992; Press, New York London, 1974;

a, Editura Tehnic, Bucureti, 1995; caracteristicilor de exploatare ale materialelor pentru prjinile de pompare, n vol. Nouti n domeniul tehnologiilor i utilajelor pentru prelucrare la cald, Braov, 1992; 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. Mooiu R., Ingineria calitii, Editura Chiminform Data, Bucureti, 1994; Ciurea S., Drgulnescu N., Managementul calitii totale, Editura INCDPM-ICIM Bucuresti: Studiul privind metodele si tehnicile de gestionare a Brierly C., Brierly A. 1986. Microbian Mining in General Moleculare and Apliece Ivnu R.C. 2005. Solubilizarea bacterian, Editura Universitaria, Craiova; Ivnu R.C., Bic Gh. 2006. Ecomanagementul recuperrii i refolosirii INCDMRR Tehnologii de recuperare a metalelor si materialelor plastice din

Economic, Bucureti, 1995; deseurilor; Microbiology, John Willey;

materialelor, Editura Universitaria, Craiova; deseurile echipamentelor informatice si de telecomunicatii decembrie 2005 ;

70

16. 17. 18. 19. 21. 22. 23. 24.

Reciclarea aparatelor electrice uzate. Raport al proiectului demonstrativ din http://www.ecomagazin.ro/deseurile-din-lemn-energie-nevalorificata/ http://www.ecoghid.ro/stire/deseuri_lemnoase/454.html http://en.wikipedia.org/wiki/Wood_fuel http://www.anpm.ro http://www.agir.ro/buletine/243.pdf http://www.protectia-mediului.ro/reciclare/colectare/feroase.html http://www.deseurielectrice.ro/alte/Studiu_de_caz.pdf

Minnesota

20.http://www.wasteonline.org.uk/resources/InformationSheets/Wood.htm

71