Proiect Transmisii -8-

1. Tema de proiectare
Sa se proiecteze un ambreiaj hidrodinamic care sa functioneze cu un motor cu aprindere prin scnteie, ( m.a.s.) cu urmatorii parametrii:

Puterea nominala: Turatie nominala:

75 kW 3900 rot/min

Proiect Transmisii -8-

2. Studiu comparativ La ora actuala in constructia de automobile a devenit indinspensabila folosirea transmisiilorautomate datorita numeroaselor avantaje pe care le ofera. Firma AUDI a dezvoltat pe modelul A6 un tip de transmisie automata numita Multitronic, ce are teoretic un numar infinit de trepte de viteza. Transmisia mulritonica Audi foloseste un lant in tensiune intre doi scripeti de tip dublu-con. Fiecare scripete dublu-con are un disc fix iar celalalt se poate misca axial. Transmisia de putere a sistemului multitronic Audi este realizata de un lant cu mai multe randuri, ce poate transmite momente ce ating 300 Nm.Raportul de transmitere e definit de diametrul celor 2 scripeti in punctul de contact al lantului sau exprimat riguros de ratia dintre cele 2 raze. Ceea ce este special la sistemul multitronic este ca marimea scripetilor poate fi modificata. Raza lantului in timpul functionarii creste la un scripete si descreste la celalalt ca urmare raportul transmisiei se schimba. Schimbarea vitezelor fara trepte permite ca intotdeauna motorul sa functioneze intr-un domeniu corespunzator.Socul nu mai apare deoarece schimbarea "treptei" este o miscare continua de alunecare. Ambreiajele hidrodinamice lucreaza dupa principiul masinilor hidraulice rotative si constau in asocierea unei pompe centrifuge si a unei turbine intr-un singur agregat, folosind ca agent de transmisie un lichid. Ambreiajele hidrodinamice se folosesc la unele tipuri de automobile moderne datorita unor avantaje: Confera automobilului o demarare mai lina Permit deplasarea in priza directa cu viteza redusa Amortizeaza oscilatiile de rasucire . Ambreiajul hidrodinamic este format dintr-un rotor-pompa, montat pe arborele motor in locul volantului si din rotor-turbina , montat pe arborele condus. Cele doua componente au la partea exterioara palete radiale plane . Intregul ansamblu este inchis intr-o carcasa etansa ,umpluta in proportie de 85%cu ulei mineral pentru turbine. In momentul care motorul incepe sa functioneze , va antrena si rotorul pompa iar uleiul care se gaseste intre paletele sale sub actiunea fortei centrifuge , este impins catre periferie si sa circule in sensul sagetii , adica uleiul va trece din rotor-pompa in rotor-turbina si apasand asupra paletelor lui in miscare . La demarare cand automobilului inca nu este in miscare , turatia rotorului-turbina este zero. La o viteza a rotorului -;turbina egala cu a rotorului-pompa articolele nu va mai circula , deoarece cele doua forte centrifuge vor fi egale . Particulele vor trece din rotorul pompa in rotorul-turbina numai in cazul in care rotorul turbina se va roti mai incet decat rotorul pompa . Existenta alunecarii face ca, in toate cazurile, ambreiajul hidraulic sa transmita un moment oarecare la sistemul de rulare al automobilului si sa nu fie posibila niciodata o decuplare completa a motorului de transmisie, iar schimbarea treptelor de viteza sa fie anevoioasa. Din acest motiv, la automobilele cu cutii de viteza in trepte, ambreiajul hidraulic se utilizeaza impreuna cu un ambreiaj mecanic auxiliar, care sa asigure o declupare completa intre motor si transmisie. Utilizarea ambreiajului hidraulic fara ambreiajul mecanic este permisa numai la automobilele echipate cu cutii de viteze planetare, la care schimbarea treptelor de viteza se face prin franarea unor elemente ale transmisiei planetare.

Proiect Transmisii -8-

Proiect Transmisii -8-

3. Calculul caracteristici externe a motorului Pe ,Me, c , C = f(n)

Puterea motorului Turatia Coef. elasticitate Coef. adaptabilitate P n c k 75000 W 3900 rot/min 0,55 1,12

Cunoasterea caracteristicii externe a motorului este necesara pentru studierea performantelor. in cazul in care nu se cunoaste caracteristica exterioara determinata experimental, aceasta poate fi calculata cu ajutorul relaiilor de mai jos:
2 3 n n n + a3 P = P a1 + a2 e m nm nm nm
2 n n M e = M m a1 + a 2 + a3 nm nm

a= 1

c2 -k(2 -1 c ) 2 (k -1 c ) k -1 ;a = ;a =; 2 3 2 2 (c-1 ) (c-1 ) (c-12 )

Rezultatele calculelor sunt prezentate in tabelul 1.1, 1.2. si diagrama 1.1 Tabelul 1.1 n (rpm) Pe (W) Me (N/m) c (g/kW) C (kg/h) 1000 20556 294,59 246,05 1200 25043 299,08 242,36 1400 29572 302,71 239,45 1600 34105 305,48 237,28 1800 38609 307,39 235,80 2000 43045 308,45 235,00 2200 47380 308,64 234,85 2400 51575 307,97 235,36 2600 55597 306,45 236,53 2800 59408 304,07 238,39 3000 62972 300,82 240,96 3200 66255 296,72 244,29 3400 69219 291,76 248,44 3500 70570 288,96 250,85 3600 0 0,00 290,34

235 25,29 30,35 35,40 40,46 45,52 50,58 55,64 60,69 65,75 70,81 75,87 80,93 85,98 88,51 40,36

Momentul maxim : Turatia mom. max:

308,64 2000

Nm rot/min

Tabelul1.2. Coeficientii alfa a1 a2 a3

0,94 0,65 -0,59

Proiect Transmisii -8-

4. DETERMINAREA DIAMETRULUI DE LUCRU

Se adopta urmatoarele marimi : Alunecarea (S)= Coeficientul de proportionalitate al momentului ( glp) = (se adopta din caracteristica adimensionala a unui ambreiaj similar) Greutatea specifica a fluidului de lucru (g) = Diametrul activ al ambreiajului (D)
M m D = gl p n
1 5

0,03 (-) 0,002 dNm3 8000 (N/m3)

2 m

1 0 0 0 =

521,52 mm

Diametrul corectat d= 550,00 mm Dimensiunile ambreiajului Dimensiuni -mm82,5 6,6 82,5 82,5 8,3 82,5 39,6 19,8 8,3 258,5 214,5 181,5 236,5 269,5 Relatii 0.15D 0.012D 0.15D 0.15D 0.015D 0.15D 0.072D 0.036D 0.015D 0.47D 0.39D 0.33D 0.43D 0.49D Cota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

0.012D(2) 0.15D(1) 0.15D(3)

0. 15 D(

4)

( 5D 0 .1

5)

0.072D(7)

0 .1

6)

0. 03 6D

(8 )

0.47D(10)

0.39D(11)

0.015D(9)

0.33D(12)

0.43D(13)

0.49D(14)

1,0D

5D (

Proiect Transmisii -8-

5. Caracteristica functionarii comune

Din teoria similitudinii turbomainilor rezulta urmatoarea relatie care face legatura intre momentul transmis si parametrii constructivi si de functionare ai ambreiajului hidromecanic:

= lpg n

2 p

D5

[Nm]

Pentru ca ambreiajul sa nu aiba un randament scazut, acesta trebuie proiectat astfel incat la transmiterea puterii maxime, alunecarea sa nu depaseasca 2 - 3 %. Pentru a realiza caracteristica func]ionarii comune trebuie parcurse urmatoarele etape: a) Se traseaz Mp=f(np) pentru diferite valori ale raportului de transmitere cinematic b) Se suprapune Mp=f(np) peste caracteristica externa a motorului. Punctele de intersectie ale curbelor Me si Mp reprezinta punctele de functionare comuna a motorului cu ambreiajul. Rezultatele calculelor sunt prezentate in tabelele de mai jos.
Rap.Tr. lp g lp Rap.Tr. lp g lp 0 6,06E-06 0,0485 0 6,06E-06 0,0485 0,6 8,1875E-06 0,0655 0,4 8,88E-06 0,071 0,2 8,00E-06 0,064 0,7 7,3125E-06 0,0585 0,6 8,19E-06 0,0655 0,3 8,63E-06 0,069 0,8 0,000006375 0,051 0,9 4,38E-06 0,035 0,4 8,88E-06 0,071 0,9 0,000004375 0,035 0,98 1,50E-06 0,012 0,5 8,69E-06 0,0695 0,98 0,0000015 0,012

n (rpm) 1000 1200 1400 1600 1800 2000 2200 2400 2600 2800 3000 3200 3400 3500 3600

266,75 384,12 522,83 682,88 864,27 1067,00 1291,07 1536,48 1803,23 2091,32 2400,75 2731,52 3083,63 3267,69 3457,08

Momentul pompei -Mp- (Nm) 390,50 360,25 562,32 518,76 765,38 706,09 999,68 922,24 1265,22 1167,21 1562,00 1441,00 1890,02 1743,61 2249,28 2075,04 2639,78 2435,29 3061,52 2824,36 3514,50 3242,25 3998,72 3688,96 4514,18 4164,49 4783,63 4413,06 5060,88 4668,84

192,50 277,20 377,30 492,80 623,70 770,00 931,70 1108,80 1301,30 1509,20 1732,50 1971,20 2225,30 2358,13 2494,80

66,00 95,04 129,36 168,96 213,84 264,00 319,44 380,16 446,16 517,44 594,00 675,84 762,96 808,50 855,36

Me(Nm) 294,59 299,08 302,71 305,48 307,39 308,45 308,64 307,97 306,45 304,07 300,82 296,72 291,76 288,96 0,00

Proiect Transmisii -8-

5. Caracteristica adimensionala

Raportul de trans. 0,0 0,4 0,6 0,9 1,0 1,0

h 0,0 2,0 3,0 4,6 4,9 0,0

lp 6,06E-06 8,88E-06 8,19E-06 4,38E-06 1,50E-06 0

Caracteristica adimensionala
5,0 4,5 4,0 3,5 3,0 2,5 2,0 1,5 1,0 0,5 0,0 0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0

Proiect Transmisii -8-

6. Calculul de rezistenta pentru arborele de iesire din ambreiaj

Dimensionarea se face din conditia de rezistenta la torsiune. Momentul maxim se majoreaza cu 1,2 pentru a tine cont de solicitarea de incovoiere. Rezistenta admisibila la torsiune =

70000000 N/m2
Mm 3 = 1000 = 0.2 t at
1

Diametrul arborelui :

di

38,80 mm D= 48 mm

Se adopta arbore canelat cu canelurii in evolventa cu diametrul CED 40x2 STAS 6858-63. Verificarea la strivire z= D= Dd = di = l= b= 14 40 35 32 35 3,25

mm mm mm mm mm
4 M m
2

Numarul de dinti Diametrul nominal (de fund al butucului) Diametrul de divizare Diametrul de fund

ss =

z l D 2 - d i 0.75

1000=

3,65 [Mpa]