Sunteți pe pagina 1din 12

Educatie si tehnologie

Tehnologia este masina care conduce mecanismele unei societatinu este controlata de nici o persoana, tara sau organizatie. Ca sa poti sa supravietuiesti trebuie sa te adaptezi schimbarilor din viata de zi cu zi. Iar educatia este cea care pregateste liderii si artistii secolului 21. In contextul schimbarilor rapide de tehnologie si a transformarilor conditiilor de pe piata muncii, sistemul educational se modifica si el, prin oferirea de noi oportunitati de pregatire. In zilele noastre, utilizarea internetului si a telecomunicatiilor aduce schimbari importante in modul de a invata. Invatarea trebuie sa treaca dincolo de sala de clasa si sa inglobeze discipline si tehnologii complexe. Revolutia tehnologica a produs schimbari dramatice in educatie, cultura, comunicatii si comert iar limbajul s-a imbogatit cu termini noi: piata virtuala si biblioteci digitale, investitii si banci virtuale, videoconferinte si universitati virtuale. Incapacitatea de utilizare a tehnologiei informationale a devenit dintr-o simpla frustrare , o criza culturala. Aici intervine educatia, revigorata de noile tehnologii educationale, regandita pe modelul societatii informatiei. In multe tari din Europa, dar mai ales in Statele Unite se cheltuiesc in fiecare an miliarde de dolari pentru inevstitii in tehnologii educationale. De aceea in invatamantul de astazi se trece de la training la learning unde actul invatarii este plasat inaintea celui predarii, iar elevul este situat in centru procesului de invatamant. Printre obiectivele principale ale invatamantului modern se afla si acela de imbunatatire a proceselor de predare invatare utilizand noile tehnologii multimedia. Cu ajutorul tehnologiilor multimedia putem realiza lectii, cursuri, prezentari complexe, sugestive care pot fi usor de urmarit si invatat. Noile tehnologii schimba lumea din jurul nostru, prin urmare educatia de inalta calitate este esentiala pentru succesul pe piata muncii si pentru a putea face fata unui mediu extrem de competitiv.

Implementarea tehnologiilor in educatie sau educatia tehnologica Stiinta educatia tehnologica studiaza promovarea invatarii si cresterea performantelor cu ajutorul resurselor si proceselor tehnologice. Ce inseamna de fapt tehnologie? Termenul se refera la obiecte materiale pe care oamenii le folosesc in viata de zi cu zi, precum masinile si hardware, dar si sisteme, metode de organizare si tehnici. Si pentru a intelege mai bine termenul, iata cateva exemple edificatoare de instrumente moderne de tehnologie: proiectoare, computere, laptap-uri, calculatoare, smartphones, jocuri electronice, iPad, iPhone, carti electronice, etc. Exista trei mari teorii cu privire la educatia tehnologica : comportamentismul, cognitivismul si constructivismul. In timp ce comportamentismul aparut in secolul 20 impunea invatarea bazata pe observatia comportamentului oamenilor si obiectelor , cognitivismul considera ca memoria este cea care promoveaza invatarea. In cele din urma, constructivismul, aparut in jurul anilor 90, considera ca oamenii isi construiesc propriile informatii in momentul in care interactioneaza cu realitatea si cu altii prin perspective diferite. Odata cu aparitia constructivismului, necesitatea folosirii tehnologiei in educatie a devenit primara. Invatarea bazata pe rezolvarea de probleme, pe proiecte si pe cercetare sunt invatari active care fac parte din tehnologia educationala ce faciliteaza procesul invatarii. Este foarte usor sa demonstrezi cum un diapazon scoate sunete vibrand, dar este mai greu sa arati elevilor ce este evolutia, cum se comporta moleculele in diferite situatii sau cat de periculos este sa combini doua substante chimice. Simulatiile digitale si modelele pot ajuta profesorii sa explice mai bine conceptele si procesele care sunt foarte greu de demostrat in sala de clasa. Organizatia non-profit Concord Consortium, dezvolta tehnologii pentru matematica, stiinta si inginerie , programe speciale pe care profesorii le pot folosi pentru a demonstra anumite concepte si teorii. Unele dintre cele mai renumite software pe care organizatia lea realizat sunt: simulari pentru legile gazului, mecanismele fluidelor, legaturile chimice, etc. Alte programe dau posibilitatea elevilor sa experimenteze sere virtuale ca sa inteleaga mai bine evolutia , eficienta energiei si cum electronii interactioneaza cu materia. Elevii pot utiliza site-uri precum Glavico.org pentru a initia lectii de limba cu vorbitorii nativi care locuiesc in alte tari si care iau parte la lectii prin intermediul video-conferintei. Acesta este un mod foarte eficient de a invata o limba straina dar si de a interactiona cu persoane din diverse tari si de a fi expus unor perspective culturale diferite.

Daca trebuie sa inveti relatia dintre fractii, procente si zecimale, cel mai interesant mod este de a folosi asa-numitele programe virtual manipulative pe care le poti accesa pe site-ul The National Library of Virtual Manipulatives , o biblioteca formata din manipulari virtuale de explicare a unor concepte matematice. Elevii se pot juca cu numere si pot intelege mai bine valorile si semnificatia lor. Invatarea prin proiecte multimedia este nu numai o modalitate de a munci si invata in echipa dar este si un mod eficient de a motiva elevii sa creeze ceva ce poate fi vazut de catre colegii lor. Cartile eletronice au un potential enorm pentru inovare in educatie. Elevii nu trebuie sa mai poarte cu ei la scoala zeci de carti si caiete necesare pentru studiu; tableta digitala care contine texte in format PDF incorporeaza zeci de carti pentru toate materiile. Temele pot fi realizate cu ajutorul aceleiasi tablete iar examenele si testele pot fi sustinute la fel. Jocurile epistemice dau posibilitate elevilor de a-si asuma roluri de jurnalisti, ingineri , doctori pentru a rezolva probleme din lumea reala. The Epistemic Games Group asigura cateva exemple de astfel de jocuri cu ajutorul carora elevii pot sa patrunda in lumea adulta prin jocuri si simulari care sa ii invete concepte esentiale despre viata. De exemplu, intr-un joc, elevii joaca roluri de negociatori care trebuie sa decida soarta unei probleme medicale controvesate. In alt joc, Stiinta urbana , elevii trebuie sa reproiecteze si sa reconstruiasca orase cunoscure precum, New York sau Los Angeles. Jocurile acestea iti dezvolta abilitati puternice si reale, standarde inalte si valori profesionale dar si un mod particular de a gandi si rezolva probleme din lumea reala. Acestea sunt numai cateva exemple de tehnologii care redefinesc educatia in secolul 21. Folosirea tehnologiilor implica un grad de civilizatie, iar avantajele civilizatiei nu necesita demonstratii, o data ce produsele revolutiei tehnologice fac parte din mediul nostru ambiant.

Beneficiile si dezavantajele utilizarii tehnologiei in educatie Ce ar fi educatia fara tehnologie? Aceasta este intrebarea la care toti ne-am gandi, avand in vedere faptul ca in ziua de astazi nu putem accepta o educatie fara baza tehnologica. Beneficiile sunt multiple si as dori sa dau cateva exemple edificatoare. Cursurile usor de accesat de pe website-uri pe care cursanti le pot accesa de oriunde si le pot obtine foarte usor ar fi un prim exemplu.

Invatarea cu ajutorul computerului da posibilitatea obtinerii unui feedback instantaneu. In acelasi timp, computerul este si rabdator si fara prejudecati, ceea ce da posibilitatea elevului de a-si continua studiul. Cei care au studiat eficienta computerelor, au ajuns la concluzia ca oamenii invata mai repede si le plac mai mult cursurile cand sunt instruiti cu ajutorul unui computer. Anumite materii de studiu sunt intelese mai usor atunci cand sunt folosite programe speciale care includ simulari grafice pe computer. Exista cateva tipuri variate de tehnologii care pot fi folosite intr-o clasa traditionala, cum ar fi: computerele in locul cartilor si caietelor, instrumente ale Web 2.0 ( website-ul si blogul clasei, wikis), microfoane fara fir, dispositive mobile (clickers, smartphones), table interactive (interactive whiteboard), online media, jocuri digitale, camera foto si video digitale, proiectoare LCD, podcasts (a distribui fiiere multimedia pe Internet pentru a fi rulate pe dispozitive mobile sau computere), etc. Tehnologia educationala asigura mijloacele de concentrare asupra participarii active a elevului si extinde educatia individualizata odata cu promovarea planurilor personalizate de invatare. Asfel, elevii sunt incurajati sa foloseasca componentele multimedia si sa incorporeze stiinta acumulata in multe moduri creative. Desi tehnologia in eduatie are multe beneficii, exista si cateva dezavantaje . Lipsa de experienta, accesul limitat la tehnologie si timpul in plus necesar pentru a implementa instrumentele tehnologice, sunt cateva motive pentru care tehnologia nu este folosita in mod extensiv in salile de clase. Pentru a intelege tehnologia educationala, trebuie sa intelegi teoriile comportamentului uman deoarece comportamnetul este afectat de tehnologie.

Educatia in era tehnologiei Educatia secolului 21 nu se refera strict la sistemul de invatamant din scoli ori facultati, ci la tot ceea ce presupune educatie si dezvoltare prin imbunatatirea performantelor unui om, a unui grup ori a unei organizatii. Printre abilitatile pe care sustinatorii acestui tip de educatie le promoveaza la nivel mondial se numara capacitatea de a colabora cu ceilalti, empatia, comunicarea eficienta, abilitatile tehnologice, angajamentul civic si inteligenta intrapersonala. De altfel, aceiasi sustinatori sunt de parere ca educatia secolului 21 este calea prin care populatia lumii poate obtine pacea mult dorita, dar si dreptatea ori toleranta in raporturile dintre diversele culturi ale lumii.

Pentru a fi un adevarat "student" al secolului 21, trebuie sa acceptam faptul ca viata se constituie intr-un proces perpetuu de invatare, de acumulare a noi deprinderi si abilitati, dar nu intr-o maniera rigida, mecanica, ci flexibila. De altfel, asumarea invatarii continue ajuta la adaptarea in permanenta la schimbarile atat de frecvente care survin in viata fiecaruia dintre noi. De ce ne-ar interesa o asemenea abordare a educatiei? Ei bine, pentru ca aceasta pune accentul pe fiecare student in parte, pe pasiunile si abilitatile fiecaruia dintre noi, ajutandu-ne sa ne descoperim drumul in viata - acela care sa ne faca fericiti si impliniti pe toate planurile (nu doar financiar, spre exemplu). In cartea Rethinking education in the age of technology, Allan Collins si Richard Halverson vorbesc despre potentialul tehnologiei pentru educatia prezenta si viitoare. Autorii pun accent pe distinctia dintre invatarea in scoli si invatarea personala. Este timpul ca pedagogii sa inceapa sa regandeasca educatia independent de cea furnizata de scoala. Ei precizeaza, de asemenea, ca multe dintre informatiile pe care oamenii le achizitioneaza au loc in afara scolii. Collins si Halverson declara ca in societatea nostra dj s-a facut pasul de la o educatie model de tip novice catre o era a instruirii universale. Vor aparea astfel centre de invatare comunitare pentru elevi si adulti, home schooling si virtual schooling in locul scolilor publice traditionale. Vanessa Elaine Domine, in cartea ei, Rethinking technology in schools ofera si ea argumente patrunzatoare pentru promovarea folosirii noilor tehnologii in predare si invatare de catre pedagogi. Tehnologia trebuie intergrata in curriculum scolar iar profesorii au nevoie de instruire tehnologica pentru a putea aplica noile instrumente digitale si media in procesul de predare. Ea vorbeste de o noua forma de pedagogie care se numeste communification care se bazeaza pe folosirea diverselor mijloace de comunicare media si tehnologii pentru a realiza experiente comune si unificatoare in special in mediul scolar. In procesul educatiei caracteristicile comunicarii trebuie asociate cu dispozitivele tehnologice. Interesante si edificatoare sunt prezentarile si descoperirile unor lideri ai educatiei secolului 21, precum Dr. Maichael Wesch care demonstreaza prin prezentarile sale cat de importante sunt pentru educatie productiile media si aplicatiile Web 2.0. In blog-urile sale si prin prezentarile sale video, Dr. Scott McLeod vehiculeaza informatii pretioase despre educatie si tehnologie in secolul 21 , despre leadership si dezvoltare profesionala. Fimlul sau , postat pe YouTube Did you know 2.0? a fost vizionat de milione de oameni care au fost interesati de aplicatiile din viata de zi cu zi ale tehnologiei. Iata cateva intrebari pe care acesti teoreticieni ai noii educatii le lanseaza : cum ar trebui educatia sa indeplineasca exigentele elevilor din secolul 21? Cum putem sa

definim acum, in aceasta era a tehnologiei, termenii de Scoala, Profesor, Elev si Curriculum? In secolul 21, scolile vor fi prevazute cu un curriculum bazat pe proiecte care sa dea posibilitatea elevilor sa fie interesati de rezolvarea problemelor din lumea reala, importante pentru umanitate. Acesta reprezinta de fapt un nou mod de a intelege conceptual de cunostinte , o noua definitie a termenului persoana educata . Desi termenul Web 2.0 sugereaza o noua versiune a World Wide Web, nu se refera la o actualizarea radical a specificatiilor tehnice ale acestui serviciu, ci, mai degraba la schimbari ale modului in care dezvoltatorii software si utilizatorii finali folosesc web-ul ca platforma. Astfel, spre desosebire de Web 1.0 vazut ca o colectie de site-uri ( Read only Web), noul Web ofera utilizatorilor posibilitatea de a devein ei insisi creatori de continut ( Read and Write Web). Software-ul social promoveaza diverse titpuri de comunicare si poate fi utilizat pentru a crea si partaja diverse tipuri de continut, incepand cu cel textual ( blog-uri si wiki-uri) si ajungand la imagini ( Flikr), audio ( podcasting) si video ( YouTube). Noile tehnici folosite pentru realizarea instrumentelor Web 2.0 determina cresterea vitezei de interactiune a utilizatorilor cu aplicatia, oferindu-le acestora experiente similare cu cele generate de aplicatiile desktop. Aceste instrumente pot fi folosite si in educatie, maximizand libertatea celor care le utilizeaza si oferindu-le posibilitatea de a colabora si de a crea in cadrul comunitatilor online. Se impune, astfel, o noua paradigma Educatia 2.0 care realizeaza o tranzitie in curriculum si in modul de predare invatare (de la invatarea centrata pe professor, la invatrea centrata pe elev). Imaginati-va o scola in care toti elevii sunt entuziasmati, in care nu exista probleme de disciplina pentru ca elevii sunt atat de absorbiti de studiile lor incat acele probleme nici nu exita. Este acest lucru posibil? Acest lucru se intampla in multe scoli din lume atata timp cat, conluzioneaza cerecetatorii, se implementeaza noile concepte ale curriculumului secolului 21. Abilitatile stiintelor media sunt slefuite atunci cand elevii se adreseaza unor probleme din lumea reala precum mediul sau saracia. Ei pot folosi instrumente tehnologice si media ca sa construiasca si sa produca website-uri, show-uri la televizor sau radio, anunturi publice, mini-documentare, DVD-uri cu filmulete explicative sau chiar filme propriuzise. In acest mod elevii isi descopera talentele creind proiecte cu ajutorul mijloacelor multimedia astfel incat pot sa faca o diferenta reala si sa schimbe lumea in mai bine. Website-ul ePals este un site unde profesori si elevi de pretutindeni pot sa colaboreze si sa elaboreze proiecte . Acesta este un exemplu de global classroom , o comunitate globala online care conecteaza mai mult de 325 000 de profesori si 126 000 de clase in

aproape 200 de tari si teritorii pentru a schimba idei si a invata impreuna. Elevii vor invata astfel, ca prin colaborare si nu prin competitie , ei pot sa faca lumea un loc mai bun . Scolile viitorului, vor avea posibilitatea de a furniza elevi care sa gasesca raspunsuri la problemele umanitatii, precum incalzirea globala. Green educationse va ocupa in mod special de combustibili regenerabili, construirea de cladiri si scoli ecologice, nutritie sau legea mediului inconjurator. Trebuie sa realizam faptul, ca nu putem sa adoptam o viziune a viitorului in educatie , fara sa intelegem contextual istorico-social in care ne aflam in momentul de fata. Si in momentul in care vom reusi sa cream acesta viziune vom putea sa aflam scopul acestei educatii a viitorului si de ce avem nevoie pentru a atinge acest scop. Condiiile-cadru se schimb, aadar, fundamental. Vechiul vis al omenirii de a avea acces permanent i de pretutindeni la informaie pare s fi devenit realitate. Internetul ofer, cel puin, o platform viabil n acest sens. Acest aspect pune att cadrele didactice, ct i elevii i studenii n faa unor provocri cu totul noi. Educaia 2.0 nseamn ns cu mult mai mult dect nvare ntr-o perioad n care cunotinele sunt accesibile pretutindeni. Dar ce nseamn toate cele de mai sus pentru educaia n secolul XXI? Ei bine, nimic altceva dect c Web 2.0 este pe cale de a schimba n mod fundamental felul n care nvm. Pentru c noi nu mai nvm frecventnd cursurile sau citind crile, al cror coninut este deja depit imediat dup publicare. nvatul nu se mai rezum doar la asimilarea de cunotine, iar cei care nva nu mai sunt simpli consumatori de cunoatere. A nva nseamn astzi s-i procuri informaii actuale de pe internet, s faci schimb cu alii de cunotine i idei n cadrul reelelor de socializare online i s discui i s contribui activ la coninuturile disponibile n cadrul acestor reele. Aceste aspecte sunt descrise i explicate n mod detaliat n nenumrate publicaii, printre altele i n excelentul volum al lui Will Richardson, "Blogs, Wikis, Podcasts and Other Powerful Web Tools for Classrooms" (Thousand Oaks 2006).Indicaii privind utilizarea diferitelor aplicaii Web 2.0 pot fi gsite i pe pagina "Elementele Web 2.0". Dar ce concluzii putem trage din toate acestea? Cea mai important ar fi c nvatul (pe tot parcursul vieii) este intrinsec legat de PC i de internet - i mai ales de Web 2.0. Pentru a nva cum s nvm avem nevoie de web literacy, doar cu ajutorul acesteia putnd s exploatm difereitele posibiliti pe care ni le ofer web-ul (2.0).

Viitorul educatiei universitare Inovatia tehnologica incepe sa schimbe acum modul in care universitatile predau si modul in care studentii invata. Posibilitatile sunt numeroase si mari pentru institutiile academice ai caror absolventi trebuie sa concureze cu stiinta economiei de astazi.Educatia la distanta, sisteme sofisticate de management al invatarii si oportunitatea de a colabora cu cercetatori stiintifici din toata lumea, acestea sunt numai cateva beneficii transformationale pe care universitatile le imbratiseaza. In ultima decada, invatamantul online s-a dezvoltat foarte rapid in randul multor universitati din intreaga lume. Campus-ul universitar a evoluat de la un concept fizic unidimensional la unul multidimensional (fizic si online). Studentii de la drept inscrisi la programe hibride care integreaza educatia la distanta dar si cea din interiorul clasei au rezulatate mai bune decat cei care studiaza exclusiv intr-un singur mediu, afirma Tom Delaney, decan si CIO al Universitatii de Drept New York. Universitatea Deschisa Catalonia, in Spania, are o lunga istorie in domeniul educatiei online in decursul celor 18 ani de existenta, adunanad aproximativ 45,000 de student din 45 de tari diferite. Rectorul universitatii Llorenc Valverde afirma ca universitatea este 100% online iar studentul se afla in centrul programului academic. Am evoluat de la stadiul in care profesorul lectureaza pana in punctul in care elevii, indrumati de profesorii lor, pot sa-si procure cunostintle de care au nevoie in mod direct. Scopul nostru, dar si al celorlalte institudii educationale, este sa folosim tehnologia intrun mod mult mai proactiv si interactiv pentru a ajuta elevii in procesul invatarii. Noile tehnologii isi pun amprenta si asupra altor sectoare din administratia campusului universitar.Retelele sociale ajuta la formarea de conexiuni cu absolventii universitatilor si ajuta la facilitarea gasirii unui loc de munca. Campaniile de e-marketing dezvolta posibilitatile de recrutare dar si de strangere de fonduri. Pe de alta parte, aceste programe online reduc nevoile administrative, optimizeaza procesul de inregistrare al cursurilor si imbunatateste viata academica. La Universitatea New York, in cadrul programului de drept, de exemplu, cursurile sunt filmate si pot fi accesate online in decurs de 30 de minute. Astfel, studentii pot sa revizuiasca anumite subiecte discutate in cadrul cursurilor sau pot sa vizioneze cursurile la care nu au putut sa participe din diverse motive. Tehnologiile Web2.0 precum wikis, mesajele instantanee si retelele sociale in viitor vor fi inlocuite din ce in ce mai mult de jocurile online si de simularile software. Acest lucru este prevazut sa se intample in urmatorii 5 ani in randul universitatilor din toata lumea. Membrii, administratia si managerii universitatilor exploreaza din plin aceste intrumente de aplicatii web precum Google docs care pot sa creasca eficienta si sa reduca costurile.

Predarea se va concentra asupra rezultatelor si va fi centrata pe student, spune Polley Ann McClure, CIO al Universitatii Cornell din Ithaca, New York. Studentii au nevoie sa stie ca isi pot planifica singuri drumul academic. Ei ar trebui sa fie lasati sa-si dea examenele in prima zi de scoala daca ei doresc acest lucru si sa li se recunoasca meritul atunci cand promoveaza o mare parte din examene. Spre exemplu, daca raspunzi correct la 80% din intrebarile alocate unui test, programul de testing va identifica problemele din spatele celor 20% de raspunsuri incorecte iar studentii isi vor concentra atentia asupra acestor probleme in loc sa piarda timpul invatand din nou tot materialul. Este foarte important de precizat faptul ca rolul profesorului, nu numai in universitati dar si in scoli, va evolua de la simplul instructor pana la cel de mentor. Profesorul va monitoriza munca de cercetare a elevilor astfel incat proiectele sa fie elaborate cu ingeniozitate. Specialitatile interdisciplinare, precum ingineria chimica si studiile de mediu se vor dezvolta foarte mult in viitorul apropiat. Cand vor abslovi o universitate, studentii vor avea cel putin o dubla specializare. Acestea sunt numai cateva exemple ale evolutiei educatiei universitare . In economia de astazi bazata pe tehnologie, multe universitati se confrunta cu o noua provocare: nu numai de a oferi elevilor o educatie intr-un anumit domeniu dar si de a-i echipa cu aptitudini si cunostinte pentru a folosi tehnologia in mod eficient la locul de munca. Studiile arata ca nu mai 40% din absolventii de astazi sunt in stare sa concureze cu success pe piata globala de astazi. Generatiile joaca si ele un rol foarte important in perfectionarea foretei de munca a viitorului . Generatia Y ( numiti si millennials sau cei nascuti in perioada 1982-2001) este mai mult deschisa spre colaborare si poseda abilitati multiple de folosire a noilor tehnologii. Dar, se pare , ca ei au o experienta limitata in luarea de decizii independente in raport cu generatia trecuta. Pentru a compensa acest neajuns, este nevoie ca universitatile sa asigure studentilor si modalitati de dezvoltare a responsabilitatii atunci cand elaboreaza proiecte individuale sau colaborative. Intrebarea cea mai critica cu care se confrunta lumea academica este una fundamentala si se refera la ce inseamna sa fi o persoana educata in secolul 21. Asa cum studiile indica, schimbarile tehnologice vor revolutiona abilitatile fortei de munca a viitorului cat si modul de abordare a muncii in general. Astfel, societatile din toata lumea vor trebui sa stie cum sa exploateze aceste noi oportunitati pentru a ramane competitive pe piata economica globala.

Initiative curriculare in design si tehnologie Tehnologia insemna aplicarea cunostintelor pentru a dezvolta intstrumentele de care are nevoie socientatea noastra pentru a functiona. Inseamna o combinatie ingenioasa de stiinta, arta, inginerie, economie si studii sociale care are menirea de a ne imbunatatii calitatea vietii. Tehnologie insemna mai bine, mai rapid, mai usor, mai economic si mai eficient. Pe de alta parte tehnologia inseamna schimbare, progress, creativitate, munca in echipa, bucuria descoperirii, cautarea fericirii, inovatie dar si grija pentru viata, comunitate si planeta. Iata cateva exemple de domenii de studiu in tehnologie care sunt impartite pe categorii de materii de studiu specifice: comunicare ( publicitate si identitatecorporativa, productii multimedia, tehnologia teatrului), biotehnologie (biosfera, ecologie planetara), indistria erospatiala ( comunicatii care folosesc ca relee sateliti artificiali ai pamantului, aerodinamica, teledetectare aeriana), design si inginerie ( material alternative , arhitectura alternative, fizica structurilor, simulari virtual), mijloace de transport alternativ ( vehicule construite din parti refolosibile, combustibili alternative, vehicule electrice sau care folosesc energia solara), dezvoltare personala ( nutritive, mod de viata viitor, dezvoltarea carierei), studii de mediu ( instrumente de monitorizare electronica, statii metereologice computerizate, imagistica din satelit), etc.

Concluzii Datorit revoluiei din domeniul informaiei i tehnologiei comunicaiei, cunoaterea nu mai are limite.Totodat, ea a devenit tot mai dezordonat, mai arbitrar i mai discutabil. Din aceast stiuaie reiese necesitatea elaborrii unui nou concept de educaie, bazat pe capacitate de evaluare i atitudine critic fa de informaiile primite. Competena reflexiv de a ajunge de la informaie la cunoatere i de la cunoatere la sens, devine o tehnic cultural central pentru conceptul de educaie, al crui evoluie reprezint o provocare inevitabil. Societatea informaional crete accesul la date i fapte. Din acest motiv, educaia trebuie s i ajute pe toi s culeag i s selecteze informaii, s nvee cum s le foloseasc. Prin urmare, educaia trebuie s se adapteze permanent la schimbrile sociale; ea trebuie s transmit mai departe realizrile i bogia experienei umane.

Nu mai este suficient s furnizm copiilor nc de foarte devreme o anumit cantitate de cunotine, pe care s le foloseasc pe viitor. Fiecare copil trebuie motivat s nvee pe tot parcursul vieii, astfel nct s i mbogeasc cunotinele, aptitudinile i calificrile i s se poat adapta la o lume complex, aflat ntr-o permanent schimbare. Avnd n vedere imposibilitatea evident de a defini educaia exclusiv prin intermediul unor mijloace cognitive cunoscute, educaia se va putea reorienta doar cu ajutorul unui set de competene care s i ajute pe tineri s dobndeasc cunotinele necesare n profesie i societate, acetia devenind capabili s le analizeze n mod critic i, dup caz, s se debaraseze de cele inutile.

Referinte bibliografice

Brut, Mihaela, - Instrumente pentru E-Learning. Ghidul informatics al profesorului modern, Editura Polirom, 2006 Collins, A., Halverson, Richard, - Rethinking education in the age of technology, Teachers College Press; 1 edition , September 2009 Domine, Vanessa Elaine, - Rethinking technology in schools, Peter Lang Primer, 2006 Jonnassen, D.H., Peck K.L., Wilson B.G., - Learning with technology: A constructivist perspective, 2001, Prentice Hall; 1 edition, August 11, 1998 Kellner, Douglas, - New Media and New Literacies: Reconstructing Education for the New Milennium, 2006 McLeod, Scott, - Dangerously Irrelevant, blog Richardson,Will, - Blogs, Wikis, Podcasts and Other Powerful Web Tools for Classrooms, Thousand Oaks, 2006 Raport al Economist Intelligence Unit, sponsorizat de New Media Consortium - The future of higher education: how technology will shape learning The National Library of Virtual Manipulatives - http://nlvm.usu.edu/ Wesch, Michael Digital Ethnography, www.mediatedcultures.net Technology Education in the 21st Century -www.millenniumwave.com

Educational technology -www.wikipedia.org www.glovico.org/ http://epistemicgames.org/eg/ http://www.dadalos.org/web_20_rom/educatie_20.htm