Sunteți pe pagina 1din 19

Piaa telecomunicaiilor n Romnia

I. Introducere...................................................................................................................................................2 II. Sectorul serviciilor - Informatii generale...................................................................................................2 III. Sectorul telecomunicatiilor Informatii macroeconomice......................................................................3 I.1. Marime si dinamica..............................................................................................................................3 I.2. Evaluarea locului ocupat de sectorul comunicaiilor n economia Romniei.....................................4 I.3. Dimensiunea tranzaciilor cu servicii...................................................................................................5 I.4. Sectorul telecomunicatiilor caracteristicile pietei in Romania.........................................................6 I.5. Concurenta ...........................................................................................................................................7 I.6. Sistemul tarifar si tarifele......................................................................................................................8 I.7. Strategii .....................................................................................................................................................................8 IV. Reglementarea serviciilor de telecomunicatii..........................................................................................9 V. Acorduri internationale............................................................................................................................10 VI. Concluzii.................................................................................................................................................10 VII. Bibliografie............................................................................................................................................10 VIII. Anexa....................................................................................................................................................11

I. Introducere
Scopul acestei lucrari este de a scoate in evidenta importanta serviciilor in economia Romaniei pentru ajungerea acesteia din urma a statelor membre ale Uniunii Europene. Lucrarea este impartita in doua parti, prima parte abordand piata serviciilor in Romania in general, iar partea a doua sectorul telecomunicatiilor in tara noastra. Sectorul telecomunicatiilor va fi privit sub doua aspecte: sub aspect macroeconomic ca pondere in PIB, productivitate, valoare adaugata, precum si ponderea acestuia in cadrul balantei de plati. Al doilea nivel evaluat va fi cel microeconomic, la nivelul firmelor, unde vor fi abordate aspecte de pret al serviciilor de telecomunicatii, precum si strategii urmate de firmele romnesti in concurenta pe piata romaneasca.

II. Sectorul serviciilor - Informatii generale


n economiile de piata dezvoltate, serviciile reprezinta principala sursa n formarea produsului intern brut. n Uniunea Europeana, ponderea serviciilor n PIB este de 69,4%. Acest sector asigura majoritatea locurilor de munca ale europenilor (66,8%), n vreme ce n agricultura lucreaza doar 4,3% din populatie. n Romnia, serviciile genereaza aproape jumatate din PIB si ocupa numai 37% din totalul fortei de munca. In ancheta lunara a Institutului National de Statistica privind serviciile de piata prestate in principal pentru populatie sunt cuprinse activitatile: hoteluri si restaurante, activitati ale agentiilor de voiaj si a turoperatorilor; activitati de asistenta turistica, jocuri de noroc si alte activitati recreative, activitati de servicii personale (coafura si alte activitati de infrumusetare, spalarea, curatarea si vopsirea textilelor si blanurilor, activitati de pompe funebre, intretinere corporala si alte servicii pentru persoane fizice). Serviciile sunt considerate activitatile cele mai profitabile ale unei economii. Cifrele vorbesc de la sine: in Franta, valoarea adaugata a serviciilor, calculata ca procent din PIB, se ridica, n 2003, la 72,8%. Romnia se misca si ea spre o structura economica similara economiilor puternice. n 1989, serviciile acopereau 35% din PIB, pentru ca anul imediat urmator sa scada la 26,5%. Serviciile, incluznd transporturile, comertul, telecomunicatiile, posta, turismul, hotelurile/restaurantele, administratia publica si apararea nationala, educatia, sanatatea si asistenta sociala si alte servicii prestate catre unitati economice si populatie au avut n 2000 o pondere de 46,6% din PIB, ceea ce a nsemnat o crestere de 3,1% n comparatie cu 1999 (Min. Inf. Pub., 2002). Serviciile au continuat sa creasca dupa 2000 si au atins o pondere de 48,8% din PIB n 2002 (Banca Mondiala, 2003). Ritmuri de crestere mai sustinute ncep sa se resimta din 2000, pe fondul cresterii economice, dar si al mbunatatirii puterii de cumparare a populatiei. n primul semestru al acestui an, valoarea adaugata bruta din servicii a avut contributia cea mai importanta la cresterea PIB-ului, urmata de constructii si industrie. Pe ansamblu, cele trei sectoare asigura 84,1% din PIB-ul Romniei. Serviciile pentru populatie au cunoscut o crestere de 13,1% n primul semestru al anului, comparativ cu perioada similara din 2004. PIB-ul Romniei va trebui sa creasca de la aproape 80 miliarde euro n prezent la circa 200 miliarde euro n urmatorii 5-10 ani. n aceste conditii, trebuie avut in vedere care sunt sectoarele care pot asigura aceasta dezvoltare rapida. Or, principalul sector este cel legat de servicii, cu un accent deosebit asupra serviciilor pentru populatie. n opinia lui Stefan Ragalie, directorul Centrului de Economia Industriei si 2

Serviciilor din cadrul Academiei Romne , principala cauza a slabei reprezentari a serviciilor n structura economiei trebuie cautata la nceputul anilor 90. Una dintre principalele piedici n calea dezvoltarii serviciilor pentru populatie este nivelul redus al puterii de cumparare. La ora actuala, tarifele pentru servicii sunt mult mai mari fata de posibilitatile medii pe care le are o familie, confruntata zilnic cu presiunea materiala pentru bunurile de folosinta imediata hrana, ntretinere, mbracaminte. Pentru 2008, Comisia se asteapta la un impuls al economiei 6,5%. Sectorul serviciilor va avea, in acest an, o contributie de 2,8% la cresterea reala a PIB cu 0.1% mai mult fata de cea de anul trecut, pentru ca in 2007 si in 2008 ponderea sa se majoreze la la 3%. Prognoza privind sectorul romanesc al serviciilor ar avea ca principal fundament eforturile UE de a implementa "Strategia de la Lisabona". Acesta este un amplu program european menit sa sporeasca competitivitatea economiei europene, astfel incat in 2010 zona euro sa devina cea mai competitiva economie din lume. Un capitol important al acestei strategii este cel referitor la liberalizarea serviciilor in cadrul UE. Europa de Est are un avantaj considerabil in domeniul competitivitatii serviciilor, astfel incat mentinerea unei piete inchise in acest sector este impotriva intereselor statelor vestice, a declarat recent prim-ministrul ungar, mentionand ca si Ungaria trebuie sa se teama la acest capitol atunci cand Romania si Bulgaria vor adera la Uniunea Europeana.

III. Sectorul telecomunicatiilor Informatii macroeconomice


Comunicaiile reprezint unul dintre cele mai dinamice domenii din economia naional, acesta fiind unul dintre cele mai atractive sectoare pentru investitorii strini. Dei contribuia acestui sector la crearea produsului intern brut este relativ sczut, comparativ cu situaia din rile dezvoltate, totui prin efectele care decurg din propagarea tehnologiei comunicaiei i accesul larg la informaie, comunicaiile au influenat profund dezvoltarea economic. Sectorul comunicaiilor este divizat n mai multe subgrupe de servicii: piaa de telefonie fix, piaa de telefonie mobil, servicii de Internet. I.1. Marime si dinamica n Romnia, la data de 31.12.2005, numrul total de conexiuni de comunicaii electronice atingea 18.792.626, ponderea cea mai mare avnd-o conexiunile utilizate pentru serviciile de telefonie mobil1(vezi Tabel 1 din Anexa). Dezvoltarea comunicaiilor a fost favorizat de creterea economic ridicat nregistrat de economia romneasc dup anul 2000. Creterea economic n 2004, dei s-a situat la 8,3%, a fost nsoit de dezechilibre macroeconomice importante: creterea deosebit a consumului pe fondul majorrii pronunate a salariului real, meninerea unei dinamici superioare a importurilor n raport cu exporturile cu efecte n adncirea deficitului comercial i implicit n meninerea la un nivel ridicat a deficitului de cont curent. n acest context, comunicaiile au reprezentat sectorul de servicii cu unul dintre cele mai ridicate ritmuri de dezvoltare. n ultimii 3 ani, acest sector a nregistrat constant ritmuri de cretere peste ritmul
1

ANRC

produsului intern brut. Creterea valoric nregistrat de piaa de comunicaii n 2004 fa de 2003 a fost de 22% i de 20-25% pentru anul 2005 fa de 20042. Dup trei ani de la liberalizarea total a pieei de comunicaii electronice din Romnia, numrul furnizorilor de reele i servicii de comunicaii electronice care activeaz pe pia a crescut semnificativ. Astfel, la data de 31 decembrie 2005 activau pe piaa romneasc un numr de 1802 furnizori3. n cursul anului 2005, piaa de comunicaii electronice a urmat tendine similare celor europene n ceea ce privete evoluia serviciilor de telefonie i Internet. Din punct de vedere al calitii mediului concurenial din Romnia, se poate vorbi de manifestarea unei concurene bazate pe infrastructuri. Exist mai multe niveluri ale concurenei: concurena la nivel de servicii (de ex. carrier selection) i concurena la nivel de infrastructur - obiectivul ideal al reglementrii, pentru c presupune realizarea de investiii i este sustenabil pe termen lung. n ceea ce privete trendul consumatorilor n alegerea de telefonie fix sau mobil pentru serviciile de trafic voce, s-au nregistrat urmtoarele evoluii n anul 2005. Din totalul traficului de voce (17.6 miliarde de minute) realizat n cursul anului 2005, 4,9% au fost iniiate n reelele furnizorilor alternativi de servicii de telefonie fix, 53,1% n reelele publice mobile de telefonie, cele 42 de procente rmase reprezentnd trafic de voce generat din reeaua fostului operator monopolist (vezi Tabel 2 din Anexa). I.2. Evaluarea locului ocupat de sectorul comunicaiilor n economia Romniei

Sectorul telecomunicaiilor raportat la PIB


Raportnd la PIB-ul Romniei n 2005, ponderea comunicaiilor n PIB se apropie de 4% fa de 3,3% n anul 20024.Dei aceast pondere este important, este de menionat faptul c Romnia se gsete nc n urm fa de alte ri europene la ponderea serviciilor n PIB. Expansiunea comunicaiilor s-a reflectat n creterea exportului de astfel de servicii.

Dac n anul 2002 creterea valorii adugate brute din acest sector a fost de 5,3%, dup 2003 ritmul mediu anual nregistrat a fost n jurul a 7%5.

Fora de munc antrenat n sectorul comunicaiilor dinamica i productivitatea acesteia


n anul 2004 numrul mediu de salariai din comunicaii (pot i telecomunicaii) a fost de 72,9 mii persoane, reprezentnd 1,6% din numrul mediu de salariai din economia naional. n anul 2005 s-a nregistrat o meninere a numrului de salariai la nivelul anului 2004, pstrnd aceeai pondere n numrul total (vezi Tabelul 3 din Anexa).
2 3

ANRC ANRC 4 INSSE 5 Comisia naional de prognoz

Ctigul salarial mediu brut lunar n anul 2004 a fost de 1524 RON, cu 14,6% mai mare dect n anul 2003 (1330 RON).n anul 2005 s-a nregistrat o majorare cu 14,2%, ajungnd la un nivel de 1740RON. Fa de ctigul salarial mediu pe economie, ctigul salarial n aceast activitate este de 1,8 mai mare, aproximativ la acelai nivel cu anul trecut. I.3. Dimensiunea tranzaciilor cu servicii

Serviciile de telecomunicaii n balana de pli


Exportul acestui sector a fost n anul 2004 cu 13% mai mare ca n 2003, respectiv de 237 milioane fa de 210 milioane euro. n anul 2005 asistm ns la o cretere exponenial a exportului de servicii de comunicaii, chiar dac valoarea exportului este nc redus. Pe primele 9 luni6, exportul de servicii de comunicaii a ajuns la 422 milioane euro, fiind de 2,6 ori mai mare ca cel din perioada corespunztoare a anului 2004. Sugestiv este i faptul c acest sector a nregistrat n ultimii ani, n mod constant, un excedent comercial: 135 milioane euro n 2003, 75 milioane euro n 2004 i 197 milioane euro pe primele 9 luni din 20057.

ISD in serviciile de telecomunicatii


Domeniul telecomunicaiilor a absorbit n ultimii patru ani cel mai mare volum al investiiilor strine n Romnia, peste 23% din total, meninndu-se ca sector de interes cu un mare potenial de atragere a fondurilor europene alocate pentru perioada 2007-2013. n anul 2005, n domeniul telecomunicaiilor s-au fcut cele mai mari investiii, aproximativ 1,8 miliarde de euro, ceea ce reprezint o majorare cu aproximativ 47 % comparativ cu anul 2004. Conform Ageniei Romne pentru Investiii Strine (ARIS), din totalul investiiilor din sector 1,16 miliarde euro au fost investiii directe cu impact semnificativ n economie. Dei ponderea cea mai important n topul investiiilor revine comunicaiilor, domeniul IT rmne atractiv n condiiile n care lideri mondiali ca Oracle, Microsoft, Intel i Infineon au realizat investiii importante n Romnia n ultima perioad. De asemenea, s-a nregistrat un interes sporit al investitorilor strini fa de piaa romneasc de specialitate, n primvara acestui an Microsoft prelund o companie american - IT United Management Technologies - pentru un software de management dezvoltat n Romnia, folosit de primele cinci bnci din SUA. Un alt exemplu ar fi cel al productorului german de semiconductori Infineon Technologies AG, care va investi 6 milioane euro n pregatirea personalului romn, sum ce reprezint 60% din totalul investiiilor programate pentru primii trei ani de funcionare n Romnia. Infineon a inaugurat i un centru de dezvoltare n Bucureti, o investiie de aproape un milion de euro. De menionat este i cazul Amazon - compania american care a intrat pe piaa romneasc n luna noiembrie a anului trecut, deschiznd un centru de dezvoltare software la Iai, iar acum dorete nfiinarea unui centru similar n Bucureti, ocazie cu care se estimeaz c vor fi angajai aproximativ 600 de specialiti. Faptul c mediul de afaceri din Romnia este stabil i ofer toate condiiile necesare dezvoltrii unei afaceri de succes este dovedit i de investiia fcut de ctre compania Advanced Micro Devices, care ia concretizat interesul fa de sectorul romnesc de IT&C prin deschiderea unui birou regional n ara noastr. Potrivit datelor Autoritii Naionale de Reglementare n Comunicaii (ANRC), n ultimii ani piaa serviciilor de comunicaii electronice a crescut ntr-un ritm susinut, mult peste ritmul de cretere al
6 7

Datele statistice sunt disponibile doar pana la aceasta perioada ANRC

economiei. n 2004 piaa a crescut cu 22 % fa de 2003, iar pentru 2005 procentul de cretere estimat de ANRC este situat ntre de 20%-25%. Potrivit ANRC, piaa romneasc de comunicaii va continua s atrag investiii deoarece, nainte de toate, un investitor se uit la rata de cretere a pieei n ntregime sau a sectorului.'Din aceast privin, piaa de comunicaii din Romnia, cu o cretere estimat de 20-25 la sut pentru anul 2005, depete uor piee din ri ca Ungaria i Polonia, care dei ca valoare a pieei se plaseaz pe primele dou locuri n EU10, au nregistrat ritmuri de cretere inferioare n ultimii trei ani. Romnia are chiar o cretere sensibil superioar celei nregistrate n rile membre ale Uniunii Europene', a explicat preedintele ANRC. Piaa romneasc de IT&C a atins n anul 2005 valoarea de 4,2 miliarde de euro, fa de anul 2004, cnd acest valoare ajungea la 3,7 miliarde de euro, conform EITO (European Information Technology Observatory). Pentru anul 2006, cifra de afaceri estimat doar pentru sectorul IT este de un miliard de euro. Valoarea exporturilor de software i servicii estimat pentru 2006 se ridic la 350 milioane euro, n condiiile n care n 2005 a fost de 250 milioane euro, iar n 2004 de 200 milioane euro.

I.4. Sectorul telecomunicatiilor caracteristicile pietei in Romania Cererea i oferta


n ultimii ani, piaa de comunicaii a crescut ntr-un ritm susinut, mult peste ritmul de cretere al economiei. Creterea valoric nregistrat de piaa de comunicaii n 2004 fa de 2003 a fost de 22%, i un procent estimat de cretere de 20-25% i pentru anul 2005 fa de 2004. De la liberalizarea total a pieei de comunicaii electronice din Romnia, numrul furnizorilor de reele i servicii de comunicaii electronice care activeaz pe pia a crescut semnificativ. Astfel, la data de 31 decembrie 2005 activau pe piaa romneasc un numr de 1802 furnizori (vezi Tabel 4 din Anexa). Telefonia fixa Din cele 258 de companii autorizate la 31 decembrie 2005 s furnizeze servicii de telefonie prin intermediul reelelor publice fixe, 75 de companii furnizau efectiv servicii de telefonie 58 dintre companiile prezente pe piaa serviciilor de telefonie furnizate prin intermediul reelelor publice fixe ofereau, la 31 decembrie 2005, servicii de apeluri internaionale, iar 44 de companii furnizau servicii de apeluri la nivel naional (apeluri locale, interurbane, apeluri ctre alte reele publice fixe de telefonie, apeluri ctre reele publice mobile de telefonie). Numrul total al abonailor la telefonia fix a nregistrat o evoluie uor ascendent, creterea nregistrat n perioada decembrie 2002 - decembrie 2005 fiind de 4,17%(Fig.1 din Anexa), n timp ce, n alte ri din Europa numrul acestora scade constant n ultimii ani. Este destul de probabil ca n lipsa operatorilor alternativi i n Romnia s fi asistat la o scdere a numrului de abonai. Pe msur ce utilizatorii sunt din ce n ce mai sofisticai, necesitile lor de comunicare fiind tot mai variate i complexe, acetia au nevoie de calitatea i flexibilitatea oferit de noile tehnologii. Astfel, pachetele integrate de servicii (telefonie fix, Internet, servicii de retransmisie a programelor audiovizuale), la preuri avantajoase, oferite de furnizorii alternativi, contribuie n mare msur la atragerea de clieni i la recuperarea deficitului de abonai nregistrat de furnizorul fost monopolist n ultimii ani.Astfel, se constat o evoluie semnificativ a numrului de utilizatori abonai la reelele alternative, cota de pia a furnizorilor alternativi de servicii de telefonie fix care dein reele proprii evolund de la aproximativ 1,2% n 2004, la 9,9% n 2005. Aceast cretere poate fi considerat foarte important, avnd n vedere c a fost realizat ntr-o perioad de timp foarte scurt, n timp ce, de exemplu, n Marea Britanie la 20 de ani de la liberalizare, cota de pia a alternativilor atingea aproximativ 18% la sfritul anului 2005. 6

Telefonie mobil n ceea ce privete telefonia mobil, n prezent, pe pia activeaz 4 operatori, n condiiile n care o pia cu 3 operatori este considerat a ndeplini condiiile existenei unei concurene eficiente. Piaa se apropie de nivelul de saturaie, fiind posibil ca n 2009 penetrarea telefoniei mobile s ajung n jurul pragului de 90%. Pasul urmtor este concurena pentru baza de clieni i nu pentru segmente neacoperite din pia. n perioada 2004 2005, trei dintre furnizorii de servicii de telefonie mobil au nregistrat creteri constante ale numrului de utilizatori. Per ansamblu, numrul total al utilizatorilor de servicii de telefonie mobil a crescut cu peste 30,7% fa de sfritul anului precedent, ajungndu-se la o rat de penetrare a telefoniei mobile, la nivel de populaie, de 61,76%, fa de 47,12%, la 31 decembrie 2004 (Figura 2 din Anexa). Numrul i durata convorbirilor efectuate de utilizatorii de servicii de telefonie mobil cresc susinut. n anul 2005, durata medie a unui apel a fost de 1,45 minute, fa de 1,37 minute cu un an n urm. Majoritatea utilizatorilor de servicii de telefonie mobil (64%) utilizeaz cartele prepltite, n timp ce restul sunt posesori ai unui abonament. Internet Piaa serviciilor de acces la Internet a nregistrat una dintre cele mai substaniale creteri, gzduind, la sfritul anului 2005, peste 980 de furnizori operaionali, dintre care 600 furnizau acces la Internet n band larg. La aceeai dat, numrul total de conexiuni de acces depise 1,8 milioane - aproape dublu fa de sfritul anului anterior. 41% dintre aceste conexiuni asigurau accesul la Internet n band larg, acest segment al pieei serviciilor de Internet nregistrnd o cretere de 96% n numai un an. Din totalul de aproximativ 500.000 de conexiuni de acces dedicat, majoritatea (75%) sunt conexiuni n band larg.

I.5. Concurenta
Incepand cu anul 2003, sectorul serviciilor de telecomunicatii este marcat de transformari spectaculoase datorate liberalizarii pietei de telecomunicatii.Ceea ce se petrece in Romania este insa mai mult decat liberalizare.Concurenta exista cu adevarat, se manifesta tot mai pregnant, se disput n mod real clienii, iar aceasta este o lupt din care utilizatorii nu au dect de ctigat. Statul trebuie s intervin numai dac regulile stabilite nu sunt respectate, n rest companiile au libertatea de a gsi cele mai bune metode pentru a-i ctiga clienii. Elementele de noutate promovate n 2002 de MCTI (Ministerul Comunicatiilor si al Tehnologiei Informatice ) au permis ca, odat cu liberalizarea comunicaiilor ncepnd cu 1 ianuarie 2003, s se primeasc peste 1000 de notificri de la companii care doresc s activeze pe piaa din Romania. Segmentul convorbirilor internaionale s-a dovedit a fi, pn n acest moment, cel mai atractiv pentru noii operatori. Competiia pe aceast categorie de convorbiri a permis reducerea tarifelor cu aproximativ 40% dup numai cteva luni de concuren. Romnia are o infrastructur de comunicaii bine dezvoltat, cu condiii propice de mbuntire. Este relativ simplu s oferi servicii de telecomunicaii printr-o reea de televiziune prin cablu, iar marii juctori de pe piaa televiziunii prin cablu au anunat deja oferte de pachete de servicii, care includ, pe lng programele de televiziune, transmisii de date, adic acces la Internet i servicii de telecomunicaii. i-au fcut simit prezena, de asemenea, si firmele care ofer servicii de telefonie fix. Schimbrile n piaa de telecomunicaii s-au accentuat n 2005-2006, dup amortizarea investiiilor iniiale i maturizarea pieei. O statistic interesant din Europa de Vest arat c astzi, la mai bine de 4 ani de la liberalizarea pieelor naionale de telefonie, n nici un stat operatorul naional de telefonie nu a pierdut mai mult de 25% din piaa de telefonie (la nivel local i naional); n schimb efectele competiiei sunt evidente n scderea drastic a tarifelor i creterea calitii serviciilor. n Romnia, liberalizarea se petrece mai 7

rapid, iar utilizatorul romn de servicii de telecomunicaii dobndete n sfrit rolul pe care l merita, de judector al celui mai bun model de afaceri, celui mai potrivit serviciu sau plan tarifar. Politica n domeniu a mizat pe competiie i, la doar cteva luni de la deschiderea complet a pieei, se constat c alegerea a fost corect.

I.6. Sistemul tarifar si tarifele


Complexitatea sistemului tarifar reflecta nu numai eterogenitatea sectorului ci si concurenta dintre diferitii producatori, precum si fluctuatile raportului de forte intre acestia. Serviciile de telecomunicatii sunt prestate , in cea mai mare parte, pe baza interactivitatii utilizatorfurnizor.Cu cat oferta este mai transparenta si mai variata, cu atat posibilitatea utilizatorului de a-si controla consumul si de alege tarifele mai atractive este mai mare. Astfel , sistemul serviciilor de telecomunicatii cuprinde urmatoarele elemente: Modul de plata , care poate fi direct, indirect ( printr-un tert ), difuz ( de catre contribuabil prin subventii ) si compus Contrapartida, care poate fi inchirierea unui suport de receptionare a serviciului, drept de acces generalizat sau diferentiat ( abonament TV ), utilizarea temporara a unei retele ( prin leasing ), servicii de intretinere Principiul director al variatiei preturilor, care poate fi discretionar, poate urmari optimizarea utilizarii retelei, se stabileste in functie de durata utilizarii, de costuri sau este compus Frecventa ajustarii preturilor este nula sau periodica Structura platii poate fi pausala sau disociata Fiecare categorie de servicii, fiecare furnizor are propiul mix tarifar.Diferentele de preturi reflecta nu atat diferenta de costuri, productivitate si strategie comerciala, cat mai ales structura diferita a consumului. I.7. Strategii Sectorul de telecomunicatii este puternic concentrat intr-un numar mic de societati desprinse din fostele monopoluri internationale.De aceea se si apreciaza ca operatorii de telecomunicatii (OT) fac parte dintre cele mai mari companii din lume.Telecomunicatiile au fost considerate in Romania , pana nu de mult, un serviciu public.Statul fiind proprietarul infrastructurii de telecomunicatii , a imprimat sectorulului caracteristicile unui monopol natural. Intr-o prima etapa monopolul de stat a fost inlocuit cu un monopol privat. Inscrierea in procesul de privatizare a sectorului de telecomunicatii a stimulat aparitia concurentei care a luat amploare in domeniul telefoniei mobile. Mediul concurential creat pe piata europeana a stimulat actiunile de internationalizare ale principalilor OT.Un obiectiv important al strategiei de internationalizare este achizitionarea oparatorilor publici de telecomunicatii din tarile in dezvoltare care au initiat actiuni de privatizare a acestora. Astfel strategiile majore pe piata de telecomunicatii din Romania sunt achizitiile atat de companii private cat si de stat. Pe piata romaneasca , sectorul de telefonie mobila este detinuta de 4 mari jucatori Orange, Vodafone, Cosmote si Zapp.-mari companii care au fuzionat cu companii private romanesti., iar unul dintre cele mai importante companii in sectorul de internet Astral a fost achizionata de curant de compania internationala UPC. Sectorul telecomunicaiilor conduce n topul valoric al tranzaciilor deinnd 62% din valoarea total estimat a pieei romneti de fuziuni i achiziii (Vodafone-Marea Britanie a achiziionat MobiFonConnex pentru un pre estimat la 2,5 miliarde dolari n cea de a doua mare tranzacie din regiune).

IV. Reglementarea serviciilor de telecomunicatii


Reforma institutiilor care activeaza in acest sector economic a inceput inca din 1990, prin elaborarea unor programe de restructurare si dezvoltare pe termen mediu si lung. Incepand cu anul 1996, Romania a participat la procesul de negociere privind liberalizarea telecomunicatiilor de baza si integrarea comertului cu aceste servicii in sistemul multilateral al Organizatiei Mondiale a Comertului. Prin semnarea Protocolului nr.4 la Acordul General pentru Comertul cu Servicii ( GATS ), protocol ratificat de Romania prin Ordonanta nr. 1/1998, statul roman si-a luat un angajament ferm pe plan international de a respecta o serie de principii in domeniul reglementarii si de a liberaliza toate segmentele pietei de telecomunicatii, potrivit unui calendar similar cu cel al Uniunii Europene. Structura actuala a legislatiei in domeniul telecomunicatiilor asigura un cadru legal de desfasurare a activitatii de telecomunicatii pe deplin compatibil cu cel din Uniunea Europeana.La baza ei sta Legea Telecomunicatiilor nr 74/1996, completata si imbunatatita in urmatorii ani, in sensul intaririi cadrului institutional prevazut de lege.Astfel : Ministerul Comunicatiilor a fost reorganizat, prin HG nr 129/1997, ca Autoritate de Reglementare in domeniul Telecomunicatiilor, iar la sfarsitul anului 1998, acesta a fuzionat cu Comisia Nationala de Informatica, transformandu-se in Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica ( ANCI ). Inspectoratul General al Radiocomunicatiilor a fost transformat intr-un organism specializat, Inspectoratul General al Comunicatiilor (IGC), pentru supravegherea si controlul respectarii prevederilor legale in domeniul postelor si comunicatiilor.Acest organism asigura disciplina tehnica si operationala a titularilor de licenta si autorizatii, in scopul protejarii utilizatorilor si folosirii eficiente a resurselor publice limitate, avand totodata competente si in domeniul eliberarii directe catre beneficiari a autorizatiilor si avizelor tehnice specifice pentru echipamente, retele si servicii. Prin OM nr 394/1996 a fost creat Consiliul Consultativ de Telecomunicatii, organ consultativ menit sa ofere cadrul de exprimare a opiniilor specialistilor, operatorilor, furnizorilor de servicii, producatorilor de echipamente, precum si reprezentantilor utilizatorilor cu privire la politica generala in domeniu si perfectionarea cadrului de reglementare al pietei telecomunicatiilor. In 2000, a fost infiintat Comitetul Consultativ pentru Comunicatii in folosul Sistemului National de Aparare, organ consultativ avand ca scop sa contribuie la elaborarea unei politici unitare privind functionarea sistemelor nationale de telecomunicatii, in special in situatii de forta majora, precum si la asigurarea compatibilitatii cu sistemele de telecomunicatii din tarile NATO. Pentru functionarea efectiva a cadrului legislativ, au fost necesare masuri de restructurare si reglementare detaliata pentru aspectele procedurale si tehnice.In acest scop, s-a accentuat separarea functiilor de reglementare ale Ministerului Comunicatiilor de activitatea de coordonare si conducere a principalilor operatori nationali. Liberalizarea totala a pietei comunicatiilor, inclusiv a telefoniei fixe, a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2003.Pentru ca aceasta liberalizare sa produca efectele scontate ( reducerea preturilor si diversificarea serviciilor ), un rol esential revine autoritatii de reglementare (ANRC) care trebuie sa intervina daca un operator nu are licenta de acces la actuala infrastructura. Infiintarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii (ANRC), reprezinta o masura necesara pentru armonizarea cu cerintele Uniunii Europene.Statul si atributiile ANRC vor raspunde cerintelor stabilite prin noua Directiva a Uniunii Europene (adoptata in 2002) privind cadrul comun de reglementare pentru retelele si serviciile de comunicatii.ANRC va avea rolul de a supraveghea competitia pe piata si activitatea furnizorilor de servicii si se va ocupa de asigurarea paramentrilor de calitate si pret care sa permita accesul cetatenilor la serviciile de telecomunicatii. 9

In ianuarie 2001 a fost creat un nou minister-Ministerul Comunicatiilor si al Tehnologiei Informatice ( MCTI) pentru a promova cele 2 programe guvernamentale privind programul de reforma in domeniul comunicatiilor.

V. Acorduri internationale
In domeniul telecomunicatiilor, Romania se bucura de recunoastere internationala. Este membra a Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor, a Organizatiilor Internationale de Telecomunicatii prin satelit-Intelsat, Eutelsat, Inmarsat- si a Organizatiei Europene de Posta si Telecomunicatii (Conferinta Europeana de Posta si Telecomunicatii CEPT).Totodata, Romania face parte din consiliile de administratie ale Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor, Intelsat si Eutelsat. Protocoale internationale : Protocolul asupra privilegiilor si imunitatilor Organizatiei Internationale de Telecomunicatii prin Satelit "Intelsat", Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite mpotriva sigurantei platformelor fixe situate pe platoul continental, Protocolul privind privilegiile si imunitatile Organizatiei Internationale de Telecomunicatii Maritime prin Satelit "Inmarsat", Protocolul asupra privilegiilor si imunitatilor Organizatiei Europene de Telecomunicatii prin Satelit "Eutelsat". Pe plan european, participa la armonizarea reglementarilor din domeniu in cadrul comitetelor de specialitate, de telecomunicatii si radiocomunicatii, ale CEPT. Ca urmare directa a dezvoltarii cooperarii internationale in domeniu s-a realizat extinderea retelei de telecomunicatii a Romaniei si s-a intensificat utilizarea satelitilor de comunicatii pentru servicii fixe si mobile.

VI.Concluzii
In acest material au fost abordate aspecte legate de piata serviciilor in Romania in general, de marimea si dinamica acesteia, luand ca exemplu piata telecomunicatiilor, unul dintre cele mai dinamice sectoare din economia romaneasca. Au fost cuprinse in analiza subsectoarele cele mai importante ale acestui domeniu (telefonie fixa, telefonie mobila si internet), analizandu-se tendinta, productivitatea, importanta lor in balanta de plati a Romaniei, precum si aspecte microeconomice legate de piata telecomunicatiilor. Dupa cum s-a argumentat pe parcursul lucrarii, piata telecomunicatiilor in Romania a cunoscut o dinamica ce a depasit cresterea PIB-ului, in contextul liberalizarii acestei piete in 2003 si a cresterii competitorilor pe aceasta piata, atrasi de potentialul acesteia. Aceasta a adus in consecinta dezvoltare a pietei, reducerea tarifelor si imbunatatirea serviciilor oferite consumatorilor. Tendinta pe viitor este de crestere a competitiei pe aceasta piata pe fondul stabilizarii economiei Romanesti si a cresterii economice, precum si a stabilirii unor reglementari clare in domeniul telecomunicatiilor.

VII.

Bibliografie
10

VII.1. 1. 2. 3. 4. 5.

Carti si publicatii 2006 Information and communications for development global trends and polices, World Bank Baltac, V., Romania- un sector IT&C dinamic, ATIC Comert interior si servicii de piata, INSSE 2005 Comunicatii- supliment al revistei Piata Financiara FinMedia, 2004 Industria informatiei si comunicatiilor in perspectiva integrarii in UE, Maria Cartas, 2003, Bucuresti 6. Statistica internationala, INSSE 2005 7. Studiu privind fuziunile si achizitiile in Europa Centrala si de Est si Comunitatea Statelor Independente pentru anul 2005, PriceWaterhouseCoopers

VII.2. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Internet Curierul National -26 aprilie 2005 http://legal.dntis.ro www.anrc.ro www.atic.org.ro www.capital.ro www.infonews.ro www.wall-street.ro

VIII.
Tabel 1

Anexa
11

Tabel 2

Tabel 3 - Numrul salariailor i ctigul salarial brut Pot i Telecomunicaii

Tabel 4- Furnizori operationali n functie de categoria de retele si servicii de comunicatii electronice furnizate la data de 31 decembrie 2005

12

Categoria de servicii Furnizori operationali Retele si servicii de telefonie fix 75 Retele si servicii de telefonie mobil 4 Servicii de acces la Internet 981 Servicii de linii nchiriate 21 Servicii de transmisiuni de date 34 Servicii de retransmisie a programelor audiovizuale 625 Total furnizori 1802 Sursa: ANRC, conform datelor statistice raportate de ctre furnizorii de servicii de telefonie n baza Deciziei presedintelui ANRC nr.1332/2003

Tabel 5

13

Tabel 6

15

Tabel 7

Figura 1

Figura 2

17

Figura 3

Figura 4

18

Figura 5

19