Sunteți pe pagina 1din 105

PIEŢE DE CAPITAL

Elementele structurale ale cursului

Cursul de Piete de Capital se adreseaza studentilor inscrisi la programul de studiu ID, organizat de facultatea Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori si face parte din planul de invatamant aferent anului II, semestrul 2

Obiectivele acestui curs sunt:

cunoaşterea modului de organizare şi funcţionare a pieţei de capital;

identificarea relaţiilor dintre instituţiile pieţei de capital;

cunoaşterea principiilor de funcţionare a organismelor de plasament

colectiv şi a randamentului investiţiilor administrate;

însuşirea caracteristicilor instrumentelor financiare şi a modalităţilor de evaluare a acestora;

însuşirea cadrului reglementar funcţional pe piaţa de capital din

România şi pe cea europeană.

Evaluarea cunostintelor se va realiza prin examenul sustinut in perioada de sesiune

Cuprinsul Cursului

1.

Caracterizarea pieţei de capital……………….pag 5

2.

Instrumente financiare………………………….pag 14

3.

Tranzacţii bursiere………………………………pag

4.

Instrumente financiare derivate ……………….pag

5.

Indici bursieri…………………………………… pag

Bibliografie

Anghelache G., “Piaţa de capital: caracteristici, evoluţii,

tranzacţii”, Ed. Economică, Bucureşti, 2004

Anghelache G. şi colectiv, “Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere” – aplicaţii şi studii de caz, Ed. Economică, Bucureşti, 2003

Bodie, Z., A. Kane, and A. J. Marcus (2007), Essentials of

Investments, 6th edition, McGraw Hill International Edition

I. Caracterizarea pieţei de capital

Obiectivele unității de învățare I:

- familiarizarea cu piața de capital prin prisma componentelor sale principale (piață primară și piață secundară)

- înțelegerea modului în care diverși participanți își derulează

activitatea pe piața de capital

- înțelegerea fenomenelor de cerere și ofertă de capital

I. Caracterizarea pieţei de capital

Cuprinsul unităţii de învăţare 1:

- Definirea pietei de capital …………………

pag

7

- Participantii la piata de capital…………

…pag 8

- Cererea si oferta de capital…………

….….pag

9

- Structura pietei de capital……………

….…pag

10

- Teste de autoevaluare…………………….…pag 11

- Raspunsuri la testele de autoevaluare….….pag 12

- Bibliografie…………………………………….pag 13

I. Caracterizarea pieţei de capital

Piaţa de capital

Conceptul anglo-saxon

Conceptul continental-european

România: accepţiunea anglo-saxonă: piaţa de capital este o componentă a pieţei financiare, interconectează emitenţii şi investitorii

Piaţa financiară: alternativă la finanţarea intermediată; asigură finanţarea

directă

I. Caracterizarea pieţei de capital

Valori mobiliare/ Fonduri

Intermediarii

Valori mobiliare/ Fonduri Intermediarii Fonduri/ Valori mobiliare Emitenţii Investitorii
Valori mobiliare/ Fonduri Intermediarii Fonduri/ Valori mobiliare Emitenţii Investitorii
Valori mobiliare/ Fonduri Intermediarii Fonduri/ Valori mobiliare Emitenţii Investitorii
Valori mobiliare/ Fonduri Intermediarii Fonduri/ Valori mobiliare Emitenţii Investitorii

Fonduri/ Valori mobiliare

Emitenţii

Investitorii

Cererea de capital Oferta de capital
Cererea de capital Oferta de capital

Cererea de capital

Cererea de capital Oferta de capital

Oferta de capital

Cererea de capital Oferta de capital

I. Caracterizarea pieţei de capital

Cererea de capital

Debitorii: d.p.d.v. al activităţii desfăşurate

d.p.d.v. al scopului urmărit

Cererea de capital:

- Structurală

- Conjuncturală

Oferta de capital

Investitorii:

- Individuali: - pasivi

- activi

- Instituţionali

I. Caracterizarea pieţei de capital

Structura pieţei de capital

d.p.d.v. al producerii şi comercializării valorilor mobiliare

- piaţa primară

- piaţa secundară

d.p.d.v. al obiectului tranzacţiei

- piaţa acţiunilor

- piaţa obligaţiunilor

- piaţa contractelor la termen

- piaţa opţiunilor

d.p.d.v. al modului de formare al preţurilor

- piaţa de licitaţie

- piaţa de negocieri

d.p.d.v. al momentului finalizării tranzacţiilor

- piaţa la vedere

- piaţa la termen

I. Caracterizarea pieţei de capital

Teste de autoevaluare

1. Trăsăturile pieței de capital vizează: a) investirea capitalurilor disponibile în titluri emise pe termen mediu și lung; b) transferul liber al instrumentelor pieței de capital între posesori; c)

caracterul public al tranzacțiilor cu titluri; d) stabilirea prețurilor titlurilor pe piața bursieră

prin negociere și pe piața extrabursieră prin licitație; e) asigurarea legăturii între solicitatorii de titluri și ofertanții acestora cu ajutorul intermediarilor specializați. Care din trăsăturile enumerate mai sus nu este adevarată?

2. Conform accepțiunii europene asupra piețelor de capital: a) structura pieței de capital include piața financiară, piața monetară, piața ipotecară; b) resursele mobilizate pe piața ipotecară sunt capitaluri disponibile pe termen scurt; c) participanții pe piața monetară sunt

băncile centrale și comerciale, casele de economii, societățile de asigurări, trezoreria publică;

d) obiectul operațiunilor pe piața financiară este emisiunea, plasarea și tranzacționarea

titlurilor de capital pe termen lung; e) pe piața monetară se tranzacționează monede, efecte de comerț, certificate de depozit, bonuri de tezaur. Care din afirmațiile de mai sus nu este adevarată?

3. Investitorii instituționali pe piața de capital: a) realizează tranzacții de dimensiuni modeste;

b) cumpără și păstrează valorile mobiliare urmărind creșterea ratei dobânzii de piață; c) au

un impact redus asupra variației prețului zilnic al valorilor mobiliare; d) sunt reprezentați de

persoane fizice care încearcă valorificarea mișcării cursului bursier pentru obținerea de

profit; e) exercită o influență semnificativă asupra volumului tranzacțiilor. Alegeți afirmația corectă.

I. Caracterizarea pieţei de capital

Raspunsuri la testele de autoevaluare

1 D

2 B

3 E

4 C

I. Caracterizarea pieţei de capital

Anghelache G., “Piaţa de capital: caracteristici, evoluţii,

tranzacţii”, Ed. Economică, Bucureşti, 2004

Anghelache G. şi colectiv, “Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere” – aplicaţii şi studii de caz, Ed. Economică, Bucureşti,

2003

II. Instrumente financiare

Cuprinsul unităţii de învăţare 2:

- Definirea instrumentelor financiare ………

- Acţiuni………………………….…………

…pag 20

pag 16

- Acţiuni Aplicaţii rezolvate.…………

….….pag

33

- Acţiuni Aplicaţii propuse……………

….…pag

37

- Obligaţiuni…………….…………………….…pag 39

- Teste de autoevaluare…………………….…pag 42

- Raspunsuri la testele de autoevaluare….….pag 43

- Paralela acţiuni-obligaţiuni

- Obligaţiuni Aplicaţii rezolvate………….….pag 45

….pag 51

- Bibliografie…………………………………….pag 53

- Obligaţiuni Aplicaţii propuse…………

pag 44

II. Instrumente financiare

Obiectivele unității de învățare II:

- definirea instrumentelor financiare primare (acțiuni și obligațiuni)

- analiza majorărilor de capital prin emisiune de noi acțiuni

în schimbul numerarului sau prin încorporarea unei părți

din rezerve

- evaluarea fundamentală și tehnică a acțiunilor – elemente în decizia de investire pe piața de capital

- caracterizarea împrumuturilor obligatare ca modalitate

de finanțare directă a activității unui agent economic

- evaluarea împrumuturilor obligatare

II. Instrumente financiare

Conform Directivelor UE:

- Valori mobiliare

- Titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv

- Instrumente ale pieţei monetare

- Contracte futures, forward, swap, opţiuni

- Instrumente financiare derivate pe mărfuri

- Orice alt instrument admis la tranzacţionare pe o piaţă reglementată dintr-un stat membru al UE

II. Instrumente financiare

Valorile mobiliare includ:

- Acţiuni emise de societăţi comerciale negociabile pe piaţa de capital

- Obligaţiunile şi titlurile de creanţă negociabile pe piaţa de capital

- Orice alte titluri negociabile care dau dreptul de a achiziţiona valori mobiliare prin subscriere sau schimb, generând o decontare în bani, cu excepţia instrumentelor de plată

Valorile mobiliare sunt o formă de existenţă a activelor

nebancare

II. Instrumente financiare

Valorile mobiliare

= active financiare titluri de proprietate sau de creanţă

- confirmă titularului drepturi patrimoniale şi nepatrimoniale

- sunt lichide şi negociabile

- sunt emise în formă materială şi dematerializată

- sunt cu venit variabil şi cu venit fix

PRIMARE
PRIMARE

VALORILE MOBILIARE

materială şi dematerializată - sunt cu venit variabil şi cu venit fix PRIMARE VALORILE MOBILIARE DERIVATE
DERIVATE
DERIVATE
SINTETICE
SINTETICE

II. Instrumente financiare

Valorile mobiliare sunt caracterizate prin:

- Sunt instrumente negociabile

- Pot fi emise în formă materializată sau dematerializată

- Generează drepturi patrimoniale şi nepatrimoniale

Instrumente financiare derivate:

- Contracte la termen

- Opţiuni

Instrumente financiare sintetice

II.1. Acţiuni

Caracteristicile acţiunilor:

- Sunt fracţiuni ale capitalului social

- Sunt fracţiuni egale ale capitalului social

- Sunt indivizibile

- Sunt instrumente negociabile

Clasificarea acţiunilor:

D.p.d.v. al modului de identificare a deţinătorului:

- Nominative

- La purtator

D.p.d.v. al drepturilor pe care le generează:

- Acţiuni ordinare

- Acţiuni preferenţiale

D.p.d.v. al emitentului:

- Acţiuni autorizate

- Acţiuni neemise

- Acţiuni puse în vânzare

- Acţiuni aflate pe piaţă

- Acţiuni de trezorerie

II.1. Acţiuni

Emisiunea de noi acţiuni:

- La înfiinţarea agentului economic

- Pe parcursul existenţei

Dreptul de preferinţă:

DS

C

t0

C

t1

C

s

n

N

to

C

t0

N

P

n

N

n

Dreptul la dividend

D

c

Politica de dividend:

- Politica reziduală

- Politica ratelor

- Politica stabilizată

II.1. Acţiuni

P

NR

D

f

N

c

p

N

%de _ participare

Forme:

- Dividend anual

- Dividend fix

- Dividend provizoriu

- Dividend sub formă de noi acţiuni

Valoare de randament
Valoare
de
randament

Valoarea unei acţiuni

Valoare nominală
Valoare
nominală
de randament Valoarea unei acţiuni Valoare nominală Valoare intrinsecă Valoare de emisiune Valoare de
Valoare intrinsecă
Valoare
intrinsecă
Valoare de emisiune
Valoare
de
emisiune
Valoare de piaţă
Valoare
de
piaţă

II.1. Acţiuni

Randamentul acţiunii
Randamentul
acţiunii
Dividend pe acţiune
Dividend
pe
acţiune
Profit pe acţiune
Profit
pe
acţiune

Evaluarea fundamentală

a unei acţiuni

Rata de distribuire a dividendului
Rata de
distribuire
a dividendului
P/E P/BV
P/E
P/BV
Valoare actualizată
Valoare
actualizată

II.1. Acţiuni

Premiză: evoluţia preţurilor valorilor mobiliare urmează scheme constante

- piaţa este influenţată de orice

- preţurile se mişcă în trend

- istoria se repetă

- preţurile se mişcă în trend - istoria se repetă Evaluarea grafică a unei acţiuni Obiective

Evaluarea grafică a unei acţiuni

- istoria se repetă Evaluarea grafică a unei acţiuni Obiective : - proiectarea în viitor a

Obiective:

- proiectarea în viitor a comportamentului trecut şi actual al cursului titlurilor

- cercetarea şi urmărirea mişcărilor ciclice ale pieţei

- urmărirea tendinţei actuale pentru a stabili când o variaţie de preţ va indica un punct de întoarcere a tendinţei

II.1. Acţiuni

Graficele:

- indică o evoluţie a preţurilor într-o anumită perioadă de timp

- oferă informaţii despre volatilitatea pieţei

- sunt instrumente utile celor care realizează analiză fundamentală

- pot fi folosite ca instrumente de management financiar

- reflectă comportamentul pieţei

Configuraţia în M
Configuraţia
în M
Configuraţia în Triunghi Configuraţia Cap-Umeri Inversată
Configuraţia
în Triunghi
Configuraţia
Cap-Umeri
Inversată

Configuraţii grafice

Configuraţia Cap-Umeri
Configuraţia
Cap-Umeri
Configuraţia în W
Configuraţia
în W

CONFIGURAŢIA CAP – UMERI (head and shoulders)

CONF IGURAŢIA CAP – UMERI (head and shoulders) - perioadă de formare: 2 – 3 luni

- perioadă de formare: 2 – 3 luni

- componente: umăr stâng, cap, umăr drept, depăşirea liniei gâtului

- depăşirea liniei gâtului > trend descrescător > semnal de vânzare

- volum maxim tranzacţii: formarea capului graficului

CONFIGURAŢIA CAP – UMERI (head and shoulders)

CONF IGURAŢIA CAP – UMERI (head and shoulders) - perioadă de formare: 2 – 3 luni

- perioadă de formare: 2 – 3 luni

- componente: umăr stâng, cap, umăr drept, depăşirea liniei gâtului

- depăşirea liniei gâtului > trend descrescător > semnal de vânzare

- volum maxim tranzacţii: formarea capului graficului

CONFIGURAŢIA ÎN W (double bottom)

CONFIGURAŢIA ÎN W (double bottom) - perioadă de formare: 4 – 5 săptămâni - amplitudinea modificărilor

- perioadă de formare: 4 – 5 săptămâni - amplitudinea modificărilor de curs ~ 10 - 20%

- depăşirea dreptei de rezistenţă > trend crescător > semnal de cumpărare

CONFIGURAŢIA ÎN M (double top)

CONFIGURAŢIA ÎN M (double top) - semnale: scăderea cursului cu 10 – 20% după primul vârf

- semnale: scăderea cursului cu 10 – 20% după primul vârf (1) şi formarea a două vârfuri similare (sau cu diferenţe de 3 – 4%)

- depăşirea dreptei suport > trend descrescător > semnal de vânzare

CONFIGURAŢIA ÎN TRIUNGHI SIMETRIC (symmetrical triangle)

CONFIGURAŢIA ÎN TRIUNGHI SIMETRIC (symmetrical triangle) - perioada de analiză: minim 6 luni - semnale: mişcări

- perioada de analiză: minim 6 luni

- semnale: mişcări succesive de creştere / scădere de curs cu amplitudine din ce în ce mai scăzută şi

convergenţă către un singur punct

- ieşirea cursului din vârful triunghiului indică trendul viitor de creştere / scădere de curs > semnal de cumpărare / de vânzare

TRIUNGHI ASCENDENT / DESCENDENT

TRIUNGHI ASCENDENT / DESCENDENT - perioadă de formare: 3 – 4 săptămâni - graficele indică creşteri
TRIUNGHI ASCENDENT / DESCENDENT - perioadă de formare: 3 – 4 săptămâni - graficele indică creşteri

- perioadă de formare: 3 – 4 săptămâni

- graficele indică creşteri / scăderi în volumul tranzacţionat, iar cursul nu poate depăşi dreapta de rezistenţă (triunghi ascendent) sau dreapta suport (triunghi descendent)

- depăşirea dreptei de rezistenţă / suport > trend crescător / descrescător > semnal de cumpărare / de vânzare

II.1. Acţiuni-aplicaţii rezolvate

Exemplul 1. Pentru firmele A, B şi C se cunosc următoarele date: ultimul dividend acordat (D 0 ), rata de creştere a dividendului (g), cursul bursier (P). De asemenea, pe baza datelor istorice s-au estimat parametrii α şi β ai ecuaţiei de regresie:

estimat parametrii α şi β ai ecuaţiei de regresie: . Toate aceste date sunt grupate în

. Toate aceste date sunt grupate în tabelul de mai jos:

 

A

B

C

D

0 (u.m.)

7

9

14

g

(%)

8

5

2

P (u.m.)

30

60

110

α

0,01

0,03

0,02

β

1.4

1

0.7

Dacă se anticipează

actiuni sunt subevauate, respectiv supraevaluate.

un randament al pieţei de 20%, determinati care din cele trei

Rezolvare:

Folosind modelul CAPM se determină randamentul cerut, astfel:

de 20%, determinati care din cele trei Rezolvare: Folosind modelul CAPM se determină randamentul cerut, astfel:
de 20%, determinati care din cele trei Rezolvare: Folosind modelul CAPM se determină randamentul cerut, astfel:
de 20%, determinati care din cele trei Rezolvare: Folosind modelul CAPM se determină randamentul cerut, astfel:

II.1. Acţiuni-aplicaţii rezolvate

Conform modelului DDM cu o rată de creştere constantă preţul „corect” este:

rată de creştere constantă preţul „corect” este: Concluzie: Comparând aceste preţuri teoretice cu cele
rată de creştere constantă preţul „corect” este: Concluzie: Comparând aceste preţuri teoretice cu cele
rată de creştere constantă preţul „corect” este: Concluzie: Comparând aceste preţuri teoretice cu cele

Concluzie: Comparând aceste preţuri teoretice cu cele de pe piaţă constatăm că actiunea A este subevaluată, iar actiunile B şi C sunt supraevaluate.

II.1. Acţiuni-aplicaţii rezolvate

Exemplul 2. Se anticipează ca la sfârşitul anului profitul firmei W fie de 200.000

u.m. Firma W are un capital social format din 100.000 acţiuni, iar preţul bursier al unei acţiuni este de 50 u.m. Ce puteti spune despre anticiparile viitoare ale investitorilor,

daca randamentul cerut de investitori este 10%?

Rezolvare:

Prin urmare, profitul pe acţiune estimat a se realiza la sfârşitul anului (E 1 ) este:

E 1 = 200.000 / 100.000 = 2 u.m. Dacă randamentul cerut de investitori (k) este de 10% atunci valoarea prezentă a

investiţiilor viitoare anticipată de investitori este de:

Concluzii:

viitoare anticipat ă de investitori este de : Concluzii: • D acă investiţiile ce urmează a

Dacă investiţiile ce urmează a fi realizate de o firmă sunt percepute de investitori ca fiind fezabile (care să aducă un surplus de valoare firmei), atunci valoarea de piaţă a acţiunilor (a firmei) va creşte.

Dacă investitorii anticipează că investiţia ce urmează să fie făcută de o firmă nu este

una fezabilă, întrucât acestia anticipează o valoare actuală a investiţiei negativă, atunci preţul acţiunii pe piaţă va scădea înainte ca investiţia să fie făcută.

II.1. Acţiuni-aplicaţii rezolvate

Exemplul 3. Se încorporează 2/7 din rezervele unei companii şi se distribuie 4.000 de titluri gratuite. Totalul rezervelor înainte de încorporare era de 1.400.000

u.m., iar capitalul social era compus din 22.500 acţiuni. Determinaţi

valoarea dreptului de atribuire.

Rezolvare:

Se încorporează 2/7 x 1.400.000 = 400.000 u.m corespunzător a 4.000 titluri

Valoarea nominală = 400.000/4.000 = 100

DA

capital_ social

DA

( 22.500

100

(

1

numar_ actiuni_ vechi

1

numar_ actiuni_ vechi

noi

1.400.000)

(

1

1

22.500 22.500

4000

)

24,48

)

II.1.Acţiuni - Aplicaţii propuse

1. Un analist financiar al Nomura Holdings Inc. analizează acţiunile a două companii de publicitate, respectiv WPP PLC şi New Motion Inc:

Elemente

WPP

New

tehnice

PLC

Motion

Inc

β

1,35

1,15

Preţ de piaţă

45

30

Valoarea

63

?

intrinsecă

Se ştie că rata dobânzii fără risc este 4,5%, rentabilitatea pieţei este 14,5% şi ultimul dividend acordat (D 0 ) de firma New Motion Inc a fost de 2,23 u.m./acţiune. Analistul financiar estimează o rată anuală de creştere a acestor dividende de 7% pentru următorii 10 ani, după care această rată este estimată la 3%.

a)

Estimaţi cursul acţiunii New Motion Inc. folosind modelul DDM cu rata de creştere constantă.

b)

Pe care din cele două acţiunile analizate aţi achiziţiona-o?

 

c)

Care

sunt

principalele

dezavantaje

ale

modelului

DDM

cu

rată

de

creştere

constantă?

II.1.Acţiuni - Aplicaţii propuse

2. France Telecom îşi majorează capitalul social prin emisiunea de noi acţiuni, raportul de subscripţie fiind de 4 acţiuni noi la 5 acţiuni vechi. Valoarea nominală a unei acţiuni FTE este 25,3 , iar prima de emisiune 1,4 . Ştiind că valoarea de

piaţă a dreptului de preferinţă este 2,5 € şi este cu 22,5% mai mare decât cea

teoretică, aflaţi care este ultimul curs cotat la EURONEXT al acţiunilor France Telecom?

3. Capitalul social al unei companii creşte cu 625.000 u.m. prin emisiunea la

paritate a 25.000 de acţiuni. Capitalul social iniţial era de 1.500.000 u.m., iar

rezervele de 400.000 u.m. Presupunând rentabilitatea financiară este 9% şi s-

a menţinut constantă şi după majorare, iar un acţionar vechi deţine 2000 acţiuni, arătaţi cum se manifestă efectul de diluţie.

4. Care va fi opţiunea unei persoane de a investi dacă rata dobânzii pentru depozitele bancare este 14% în condiţiile în care pe piaţă există o acţiune cu valoare nominală de 500, prima de emisiune 15, iar pentru o acţiune

nouă sunt necesare 5 drepturi de subscriere care cotează la bursa la 8?

II.2.Obligaţiuni

Obligaţiunile: parte dintr-un împrumut

Caracteristici:

- Investiţii pe termen mediu şi lung

- Creanţa deţinătorului asupra emitentului

- Angajamentul de plată al creditorului

- Mai mulţi creditori

- Titlu negociabil

- Registrul acţionarilor

Elementele împrumutului obligatar:

- Valoarea nominală

- Valoarea de subscriere

- Cuponul de dobândă

- Rata cuponului (rata nominală)

- Rata netă de dobândă

- Dobânda acumulată

- Termenul de rambursare

- Modalitatea de rambursare

- Rambursarea anticipată

- Costul rambursării

- Costul emisiunii şi al împrumutului

- Cursul

II.2.Obligaţiuni

Obligaţiuni:

- Garantate

- Prin ipotecă

- Prin drept de gaj

- Negarantate

Obligaţiuni:

- Corporative

- Emise de stat şi autorităţi locale

Obligaţiuni corporative:

- Cu ipotecă prioritară

- Cu gaj asupra valorilor mobiliare sau activelor

- Garantate cu active

- Cu opţiune de răscumpărare din partea emitentului (Call bond)

- Cu opţiune de răscumpărare din partea investitorului (Put bond)

- Convertibile

- Cu rată nominală a dobânzii variabilă

- Care inversează variaţia ratei dobânzii

- Plătibile în obligaţiuni

- De catastrofă

- Indexate

II.2.Obligaţiuni

Titluri de stat:

- Obligaţiuni publice (T-bond)

- Bonuri de tezaur (T-notes)

- Bilete de trezorerie (T-bills)

Obligaţiuni municipale:

- Generale

- Cu venit

PE

VN

Discount

PE

 

VN

VN

( 1

P(% )

 

1

Discount

VN

VN

rata _ discountului

rata _ discountului

n

360

n

360

rata _ discountului

rata _ discountului

n

360

n

360

)

Pe termen scurt:

- Note anticipative de impozite

- Note anticipative de venit

- Note anticipative de obligaţiuni

Teste de autoevaluare

1.

Care din afirmaţiile următoare referitoare la analiza tehnică a unei acţiuni nu este adevărată: a) oferă posibilitatea proiectării în viitor a comportamentului trecut şi actual al cursului titlurilor; b) necesită trasarea unei drepte suport obţinută prin unirea punctelor indicând cel mai ridicat nivel al cursului; c) furnizează semnal de vânzare în cazul în care configuraţia este în M; d) se bazează pe premisa potrivit căreia evoluţia preţurilor valorilor mobiliare urmează scheme constante; e) sub forma configuraţiei în triunghi ascendent, evidenţiază o puternică creştere a cursurilor, dând semnal de cumpărare.

2.

Politica ratelor în distribuirea de dividende presupune: a) stabilirea de către conducerea societăţii a unui procent de repartizare a dividendelor ce va fi aplicat asupra profitului net obţinut de societatea respectivă; b) satisfacerea cu prioritate, din profitul net obţinut, a necesităţilor de autofinanţare; c) apelarea la rezerve constituite anterior (în cazul în care profitul obţinut nu este suficient) pentru păstrarea trendului crescător al dividendului; d) realizarea unei creşteri foarte reduse a dividendului acordat de la un an la altul; e) existenţa unui surplus din profitul net al societăţii, după acoperirea resurselor necesare creşterii fondurilor proprii ale societăţii.

3.

Alegeţi afirmaţia corectă dintre cele enumerate mai jos: a) acţiunile preferenţiale dau dreptul la

dividend calculat asupra profitului distribuibil după plata dividendului aferent acţiunilor comune; b) acţiunile preferenţiale nu pot avea un nivel fix şi prestabilit al dividendului datorită fluctuaţiei mărimii profitului obţinut de către societate; c) nivelul dividendului reprezintă suma ce se

determină şi trebuie plătită la începutul unui exerciţiu financiar; d) dacă rata dividendului este exprimată procentual, determinarea dividendului aferent se face prin aplicarea procentului la valoarea de piaţă a acţiunii; e) acţiunile de trezorerie nu sunt purtătoare de dividende.

Teste de autoevaluare

4. Despre drepturile preferenţiale (de subscriere şi de atribuire) se afirmă: a) pot fi considerate valori mobiliare; b) dau dreptul posesorului să achiziţioneze titluri primare; c) pot fi repartizate atât acţionarilor deţinători de acţiuni comune, cât şi celor deţinători de acţiuni preferenţiale; d) nu pot fi tranzacţionate pe piaţa secundară de capital; e) au durată de viaţă limitată. Care afirmaţie nu este corectă?

5. Dividendul net pe acţiune se calculează în funcţie de: a) randamentul plasamentului; b) profitul net repartizat acţionarilor; c) profitul brut obţinut; d) rentabilitatea cerută de acţionari; e) coeficientul multiplicator al capitalului.

6. În cazul majorării capitalului unei societăţi prin încorporarea unei părţi din rezerve: a) acţiunile se vând pe piaţă, contravaloarea acestora fiind încasată de societatea emitentă; b) are loc o modificare substanţială a capitalului propriu al societăţii respective care va înregistra o creştere; c) imediat după majorare, acţiunile societăţii respective înregistrează o creştere a cursului; d) se produce o redivizare a capitalului propriu (între capitalul social şi rezerve); e) preţul de emisiune al noilor acţiuni este în general mai mare decât valoarea nominală a acestora.

Teste de autoevaluare - răspunsuri

1

B

2

A

3

E

4

D

5

B

6

D

Venituri obţinute
Venituri
obţinute
Durata de viaţă
Durata
de
viaţă
Riscuri generate
Riscuri
generate

Paralela Acţiuni - Obligaţiuni

Mod de definire
Mod
de
definire
Poziţia investitorului
Poziţia
investitorului

II.2.Obligaţiuni aplicaţii rezolvate

Exemplul 1. Presupunem o obligaţiune are valoarea nominală VN =1000 RON,

rata cuponului (c) este 10%, scadenţa (n) este 5 ani, iar rata dobânzii (y) este 8%.

Care ar fi preţul obligaţiunii?

Rezolvare:

Am enunţat mai sus acesta este o valoare prezentă a cash-flow-urilor viitoare. Cash flow-urile sunt formate din cupoanele din anul 1 până în anul 4 şi cupon plus valoarea nominală în anul 5 (vezi figura de mai jos).

C 1 =100 RON

C 2 =100 RON

C 3 =100 RON

C 4 =100 RON

C 5 +VN=1100RON

RON C 3 =100 RON C 4 =100 RON C 5 +VN=1100RON 0 1 2 3
RON C 3 =100 RON C 4 =100 RON C 5 +VN=1100RON 0 1 2 3
RON C 3 =100 RON C 4 =100 RON C 5 +VN=1100RON 0 1 2 3
RON C 3 =100 RON C 4 =100 RON C 5 +VN=1100RON 0 1 2 3
RON C 3 =100 RON C 4 =100 RON C 5 +VN=1100RON 0 1 2 3

0

1

2

3

4

5

În exemplul nostru, preţul obligaţiunii clasice va fi:

=100 RON C 4 =100 RON C 5 +VN=1100RON 0 1 2 3 4 5 În
=100 RON C 4 =100 RON C 5 +VN=1100RON 0 1 2 3 4 5 În
=100 RON C 4 =100 RON C 5 +VN=1100RON 0 1 2 3 4 5 În

II.2.Obligaţiuni aplicaţii rezolvate

Exemplul 2. Presupunem un investitor vinde o obligaţiune la data de 15

februarie N, care are următoarele caracteristici: valoarea nominală 10.000 USD, rata cuponului este 5,5%, iar cupoanele sunt semianuale, scadenţa este la momentul N+3. Ştiind că ultimul încasat a fost la 31 ianuarie N, obligaţiunea se

rambursează la scadenţă, iar rata dobânzii de pe piaţă este 8%, se determine

dirty price (DP), clean price (CP) şi accrued interest (AI).

15 feb N

 

C 1

C 2

C 3

C 4

C 5

C 6 +VN

31 iul N

31 ian N+1

31 iul N+1

31 ian

31 iul N+3

31 ian N+3

 

N+2

31 ian N

Rezolvare:

Observăm faptul perioada de timp între ultimul cupon încasat (31 ianuarie N) şi

data vânzării (15 februarie N) obligaţiunii este de 15 zile, de aceea, vânzătorului titlului i se cuvine acea parte din cupon aferente acestei perioade de 15 zile.

Pentru a determina preţul obligaţiunii la momentul zero, adică 15 februarie N,

vom folosi cash-flow-urile viitoare, respectiv cuponul de la 31 iulie N până la 31 ianuarie N+3, şi valoarea nominală de la 31 ianuarie N+3.

II.2.Obligaţiuni aplicaţii rezolvate

II.2.Obliga ţ iuni – aplica ţ ii rezolvate Observatii! 1. Observăm faptul că folosim valoarea întregului
II.2.Obliga ţ iuni – aplica ţ ii rezolvate Observatii! 1. Observăm faptul că folosim valoarea întregului
II.2.Obliga ţ iuni – aplica ţ ii rezolvate Observatii! 1. Observăm faptul că folosim valoarea întregului

Observatii!

1. Observăm faptul folosim valoarea întregului cupon de la 31 iulie N (C 1 ) pentru a determina preţul obligaţiunii, deşi cumpărătorului nu i se cuvine întregul cupon, de aceea, spunem că preţul determinat este un preţ brut.

2. În preţul brut este inclusă, deci, dobânda acumulată, pe care cumpărătorul o datorează vânzătorului obligaţiunii. Prin urmare, deşi la 31 iulie N cumpărătorul încasează întreaga valoarea a cuponului C 1, întrucât el a plătit dobânda acumulată la achiziţionarea obligaţiunii, rămâne practic doar cu diferenţa între C 1 şi AI.

II.2.Obligaţiuni aplicaţii rezolvate

Exemplul 3. Dacă preţul de pe piaţă al unei obligaţiuni este în prezent 1134,2 GBP şi are următoarele caracteristici: valoarea nominală este 1000 GBP, rata cuponului este 10%, scadenţa 10 ani, iar modalitatea de rambursare este la maturitate. Cât

este randamentul la maturitate?

Rezolvare:

maturitate. Cât este randamentul la maturitate? Rezolvare: Rezolvând ecuaţia de gradul 10 de mai sus, s-a

Rezolvând ecuaţia de gradul 10 de mai sus, s-a obţinut o soluţie reală pozitivă

egală cu 8%, o soluţie reală negativă şi 8 soluţii ce aparţin mulţimii numerelor complexe.

Folosind formula prin care se aproximeaza randamentul, acesta va fi:

formula prin care se aproximeaza randamentul, acesta va fi: • unde: n reprezintă numărul de ani

unde: n reprezintă numărul de ani rămăşi până la scadenţă.

II.2.Obligaţiuni aplicaţii rezolvate

Exemplul 4. Fie următoarele obligaţiuni care se rambursează la scadenţă:

 

Obligaţiune

Rata cuponului

Randament

Maturitate

A

(negru)

14%

16%

30

ani

B (roşu)

4%

16%

30

ani

C (verde)

14%

10%

30

ani

D (albastru)

14%

16%

5 ani

se determine durata şi sensibilitatea obligaţiunilor, ştiind că valoarea nominală este 100 u.m.

Rezolvare:

Aplicand formulele, rezulta:

Obligaţiune

Durata (ani)

Sensibilitatea (%)

A (negru)

7,20

-6,20

B (roşu)

7,93

-6,84

C (verde)

10,04

-9,12

D (albastru)

3,87

-3,34

Se observă în cazul obligaţiunii A atunci când rata dobânzii creşte cu 1 pp, preţul obligaţiunii scade cu 6,20%, acelaşi raţionament se aplică şi pentru celelate instrumente.

II.2.Obligaţiuni aplicaţii rezolvate

Concluzii!

Relaţia modificare procentuală a preţului şi randament

Relaţia modificare procentuală a preţului şi randament  Comparând obligaţiunile care au acelaşi randament

Comparând obligaţiunile care au acelaşi

randament şi aceeaşi maturitate, dar cupon diferit, adică A (S A = - 6,20) şi B (S B = - 6,84), observăm faptul titlurile cu care au un cupon mai mic sunt

mai sensibile la modificarea ratei dobânzii (au şi durata mai mare, iar D A =7,20 ani, D B =7,93 ani).

Comparând obligaţiunile care au acelaşi cupon şi

aceeaşi maturitate, dar randament diferit, adică A şi C (S C = - 9,12), observăm faptul titlurile cu care

au un randament mai mic sunt mai sensibile la modificarea ratei dobânzii (au şi durata mai mare, D C =10,04 ani).

Comparând obligaţiunile care au acelaşi cupon şi

randament, dar maturitate diferită, respectiv A şi D

(S D = - 3,34), observăm că titlurile care au maturitatea mai mare sunt mai sensibile la modificarea ratei dobânzii (au şi durata mai mare D D = 3,87 ani).

II.2.Obligaţiuni aplicaţii propuse

1. Fie o obligaţiune cu valoarea nominală 1000 RON, rata cuponului 10%, scadenţa

10 ani, iar modalitatea de rambursare este la scadenţă. se determine preţul

obligaţiunii dacă randamentul devine 8%, folosind: a). formula de calcul a preţului

şi b). pornind de la modificarea procentuală a preţului folosind durata. Raspuns: a) P1=1134,2016 RON; b) P1=1228,9 RON

2. Valoarea nominală a unei obligaţiuni este 1000 u.m. Ştiind că obligaţiunea se

rambursează în anuităţi constante în valoare de 100 u.m. şi că rata cuponului este de 6,66%, determinaţi:

Scadenţa obligaţiunii, dacă preţul de piaţă al unei obligaţiuni este egal cu valoarea sa nominală.

b) Rata aferentă anului 2 şi preţul obligaţiunii, în ipoteza că scadenţa este 35 ani.

3. a) Determinaţi randamentul la maturitate al unei obligaţiuni cu scadenţa 2 ani,

valoare nominală de 1000 u.m. (rambursarea se face la scadenţă), rata cuponului

a)

10 % (dobanda se plăteşte anual) şi preţ de piaţă 966,1989 u.m. b). Determinaţi randamentul folosind formula simplificată.

II.2.Obligaţiuni aplicaţii propuse

4. Despre o obligatiune se cunosc următoarele: scadenţa este de n ani, valoarea nominală este VN, rambursarea se face in rate anuale constante R, rata cuponului creşte in fiecare an cu p puncte procenuale (prima rata a cuponului fiind de c 1 %).

a) Deduceti o formulă pentru cuponul la momentul t (D t ).

b) Calculaţi D 15 dacă VN=1000 u.m., n=20 ani, p=0.25 puncte procentuale, c 1 =10%.

c) Cât este preţul acestei obligaţiuni?

5. O obligaţiune se caracterizează prin următoarele: valoare nominală de 1000 u.m.,

o rată a cuponului de 10% şi scadenţă peste 3 ani, randamentul la maturitate este 8%. Se cere:

a) se calculeze durata obligaţiunii;

b) Randamentul la maturitate devine 6%, se determine noul preţ al obligaţiunii

utilizând două metode de calcul (utilizând durata şi prin metoda clasică).

c) se determine preţul obligaţiunii utilizând convexitatea.

II. Instrumente financiare-bibliografie

Anghelache G., “Piaţa de capital: caracteristici, evoluţii,

tranzacţii”, Ed. Economică, Bucureşti, 2004

Anghelache G. şi colectiv, “Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere” – aplicaţii şi studii de caz, Ed. Economică, Bucureşti,

2003

Bodie, Z., A. Kane, and A. J. Marcus (2007), Essentials of

Investments, 6th edition, McGraw Hill International Edition

III. Tranzacţii bursiere

Cuprinsul unitatii de invatare 3:

- Definirea tranzactiilor bursiere…… ………

pag 56

- Tranzactii la vedere.………….…………

…pag

57

- Tranzactii in marja.…………

……………….pag

58

- Tranzactii la termen……

……………

….…pag

59

- Aplicatii rezolvate………………………….….pag 60

- Aplicatii propuse………………………

- Bibliografie…………………………………….pag 63

….pag 62

III. Tranzacţii bursiere

Obiectivele unității de învățare III:

- familiarizarea cu tipurile de pieţe în cadrul cărora se pot realiza tranzacţii

- cunoaşterea tipurilor de tranzacţii care se pot efectua pe piaţa de capital şi înţelegerea modului în care acestea funcţionează

III. Tranzacţii bursiere

Toate contractele de vânzare-cumpărare de titluri sau alte active

În funcţie de momentul executării contractului:

- cu lichidare imediată

- cu lichidare normală

- la termen

În funcţie de natura contului deschis la broker:

- cash

- în marjă

În funcţie de scopul tranzacţiei:

- operaţiuni simple de investire

- operaţiuni de arbitraj

- operaţiuni speculative

- operaţiuni de acoperire

- operaţiuni cu caracter tehnic

III. Tranzacţii bursiere

TRANZACTII LA VEDERE

Tranzacţii spot, cash sau pe bani gata

Iniţiatorul îşi asumă obligaţia pentru titlurile vândute sau pentru contravaloarea titlurilor cumpărate

Tipuri de piaţă:

-

Regular

-

Odd Lot

-

Pieţe cu iniţiere:

- Buy In

- Sell Out

III. Tranzacţii bursiere

TRANZACTII IN MARJA

Vânzări scurte sau cumpărări de pe poziţia descoperit

Variantă tranzacţiilor la vedere, dar bazate pe credit de la broker

Avantaj: capacitate suplimentară de finanţare:

L

1

m %

Brokerul percepe o dobândă

Contul în marjă

Titlurile sunt păstrate drept garanţie

Operaţiunea este marcată zilnic la piaţă

Tipuri de marjă:

- Marja iniţială

- Marja de menţinere (permanentă)

- Marja curentă

- Marja absolută

- Marja returnabilă

III. Tranzacţii bursiere

TRANZACTII LA TERMEN

Caracteristicile tranzacţiei se stabilesc în prezent, dar finalizarea ei se va realiza la o dată ulterioară

Tranzacţiile la termen:

- Tranzacţii la termen ferm

- Tranzacţii la termen condiţionate

Pentru cele mai lichide valori mobiliare: contracte

standardizate

! Instrumentele pieţei de capital: primare (acţiuni, obligaţiuni, drepturi); derivate (futures, opţiuni, CFD); sintetice (indici) ! Tranzacţii: la vedere (cash, marjă); la termen (futures, forward, opţiuni)

! Tranzacţii pe pieţele bursiere (futures, opţiuni); de negociere

(forward, opţiuni)

III. Tranzacţii bursiere- aplicatii rezolvate

Exemplul 1. Un investitor cumpara 100 de actiuni X la un curs de 2,450 u.m./actiune. Pana in ziua de lichidare a lunii respective, cursul

actiunii va creste, iar la o data situata intre data cumpararii actiunilor

si cea de lichidare, cursul devine 2,600 u.m./actiune. Investitorul decide sa vanda actiunile. Care va fi rezultatul pentru investitor in conditiile unei taxe de negociere de 0,5% ?

Rezolvare:

Valoarea tranzactiei de cumparare = 100 * 2,450 = 245

Taxa de negociere pentru tranzactia de cumparare = 245 * 0,5% =

1,225

Valoarea tranzactiei de vanzare = 100 * 2,600 = 260 Taxa de negociere pentru tranzactia de vanzare = 260 * 0,5% = 1,3 Rezultatul final = - (245 +1,225) + (260 1,3) = 12,475

III. Tranzacţii bursiere- aplicatii rezolvate

Exemplul 2: Un investitor detine suma de 100.000 si doreste sa achizitioneze 500 de actiuni X la un curs de 1,200 u.m./actiune. Broker-ul practica o dobanda de 10% pe an. Daca pe parcursul lunii cursul devine:

I) 1,300 u.m./actiune

II) 1,100 u.m./actiune

Se cere rezultatul tranzactiei pentru investitor:

Rezolvare:

I) Valoarea tranzactiei de cumparare = 500 * 1,2 = 600

Datoria la broker = 600 100 = 500

Dobanda la credit = 500 * 10% * 1/12 = 4,167 Valoarea tranzactiei de vanzare = 500 * 1,3 = 650 Rezultatul final = 650-600-4,167=45,833

II) Valoarea tranzactiei de cumparare = 500 * 1,2 = 600

Datoria la broker = 600 100 = 500 Dobanda la credit = 500 * 10% * 1/12 = 4,167 Valoarea tranzactiei de vanzare = 500 * 1,100 = 550 Rezultatul final = 550 - 600 4,167 = -54,167

III. Tranzacţii bursiere- aplicatii propuse

Un investitor doreste sa cumpere 200 de actiuni, la un curs de 65 u.m./actiune, la termen de o luna, in conditiile unei marje de 30% si

a unei dobanzi practicate de broker de 14%/an. Actiunile vor fi

vandute cu 72,5 u.m./actiune. Cat este rata profitului obtinut pentru investitor?

III. Tranzacţii bursiere - bibliografie

Anghelache G., “Piaţa de capital: caracteristici, evoluţii,

tranzacţii”, Ed. Economică, Bucureşti, 2004

Anghelache G. şi colectiv, “Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere” – aplicaţii şi studii de caz, Ed. Economică, Bucureşti,

2003

Bodie, Z., A. Kane, and A. J. Marcus (2007), Essentials of

Investments, 6th edition, McGraw Hill International Edition

IV. Instrumente financiare derivate

Cuprinsul unitatii de invatare 4:

- Contracte forward…………….…….………

- Contracte forward…………….…….………

- Contracte futures…

………….…………

pag

…pag

66

67

- Optiuni…………….…………

- Aplicatii rezolvate………………………….….pag 71

- Aplicatii propuse………………………

- Bibliografie…………………………………….pag 87

……………….pag

68

….pag 84

IV. Instrumente financiare derivate

Obiectivele unității de învățare IV:

- definirea instrumentelor financiare derivate

- analiza modului în care acestea se pot utiliza

- avantajele şi riscurile utilizării instrumentelor financiare derivate

IV. Instrumente financiare derivate

Contracte forward

Contracte nestandardizate

Acord ferm între cumpărător şi vânzător

Cumpărătorul de contract forward: cumpără activul suport

Vânzătorul de contract forward: vinde activul suport

Scop: eliminarea incertitudinii legate de evoluţia preţurilor

Rezultatul:

Long: Curs la scadenţă – Preţ din contract Short: Preţ din contract – Curs la scadenţă

IV. Instrumente financiare derivate

Contracte futures

Contracte standardizate

Caracteristicile:

-

Standardizarea activului suport şi a cantităţii tranzacţionate

-

Termenul de executare

-

Preţul contractului

-

Marcarea la piaţă

-

Limita de fluctuaţie a preţului

-

Lichidarea

IV. Instrumente financiare derivate

Contracte de optiuni

Contracte care oferă cumpărătorului dreptul dar nu şi obligaţia de a

achiziţiona sau a vinde un anumit suport, la un preţ stabilit în contract şi

contra unei sume plătite iniţial

În funcţie de poziţia cumpărătorului faţă de activul suport:

- Opţiuni de cumpărare (call)

- Opţiuni de vânzare (put)

În funcţie de momentul exercitării:

- Opţiuni europene

- Opţiuni americane

În funcţie de piaţa pe care se tranzacţionează contractul:

- Opţiuni standardizate

- Opţiuni nestandardizate

IV. Instrumente financiare derivate

PE PM
PE
PM
PM PE
PM
PE

Long call

Short call

PM=PE+prima

 

PM=PE+prima

Curs<PE

Curs<PE

Rezultat=-prima

 

Rezultat=+prima

Payoff=

0

Payoff= 0

Curs>PE

Curs>PE

Rezultat=-PE+Curs-prima

Payoff=-PE+Curs

Rezultat=Payoff-prima

Rezultat =PE-Curs+prima

Payoff =PE-Curs

Rezultat=Payoff+prima

IV. Instrumente financiare derivate

PE PM Long put
PE
PM
Long put

PM=PE-prima

Curs<PE

Rezultat=PE-Curs-prima Payoff= PE-Curs

Curs>PE

Rezultat=-prima

Payoff=0

Rezultat=Payoff-prima

PM PE Short put
PM
PE
Short put

PM=PE+prima

Curs<PE

Rezultat =-PE+Curs+prima Payoff =-PE+Curs

Curs>PE

Rezultat =+prima Payoff =0 Rezultat=Payoff+prima

IV. Instrumente financiare derivateaplicatii rezolvate-Contracte futures

Marcarea la piaţă

Exemplul 1. Un investitor tranzactionează un contract avand ca activ suport acţiunea ABC. Marja iniţială este 900 RON/contract, iar marja de menţinere 675 RON/contract.

Presupunem la 3 martie 2008, un investitor achiziţionează 2 contracte futures cu suport acţiunea ABC, în momentul iniţial preţul futures cu scadenţa decembrie 2008 este 3 RON. Dimensiunea unui contract este de 1000 de acţiuni

ABC.

se arate cum se realizează marcarea la piaţă a contractelor futures.

Rezolvare:

IV. Instrumente financiare derivateaplicatii rezolvate-Contracte futures

Data

Pret de

Castig

 

Castig

Situaţie cont

Apel în marjă (utilizare excedent)

Situaţie

regularizare

/pierdere

/pierdere

în marjă

finală în

zilnică RON

cumulată

cont

RON

 

3.03

3,00

 

0

 

0

1800

-

1800

4.03

2,94

-

120

-

120

1680

-

1680

5.03

3,10

 

320

 

200

2000

- 200

1800

6.03

2,95

-

300

 

-100

1500

- 1500

 

7.03

2,91

 

-

80

 

-180

1420

- 1420

 

10.03

2,88

 

-

60

-

240

1360

- 1360

 

11.03

2,85

 

-

60

-

300

1300

+50

1350

12.03

2,91

 

120

- 180

1470

-

1470

IV. Instrumente financiare derivateaplicatii rezolvate-

Contracte futures

La 4.03, rezultatul investitorului pentru cele două contracte futures va fi:

Rezultat = (preţ de regularizare la 4 mart – preţ de regularizare la 3 mart)*mărimea contractului * nr. contracte Rezultat = (2,94 RON/acţiune – 3 RON/acţiune) * 1000 actiuni/contract* 2 contracte= -120 RON

La 12.03, rezultatul investitorului pentru cele două contracte futures va fi:

Rezultat = (preţ futures la scadenţă – preţ futures la t0) * mărimea contractului * nr. contracte Rezultat = (2,91 RON/acţiune – 3 RON/acţiune) * 1000 actiuni/contract 2

contracte= -180 RON

sau Rezultat = (Sold final Sold iniţial) + (Retrageri - Depuneri)= = (1470 RON 1800 RON) + (200 RON 50 RON) = - 180 RON

IV. Instrumente financiare derivateaplicatii

rezolvate-Contracte futures

Hedging cu contracte futures

Exemplul 2. Un investitor a realizat o operaţiune de short selling (vânzare

scurtă; opusul tranzacţiilor în marjă) pe 1000 de acţiuni SIF1 la cursul S0 = 1,5

RON/acţiune. Pentru a se proteja împotriva riscului de creştere a cursului

acestora tranzacţionează un contract futures având activ suport SIF1, scadenţa peste 6 luni, dimensiunea unui contract este de 1000 acţiuni.

Preţul futures iniţial F0= 1,6 RON/acţiune.

Cu 1 lună înainte de scadenţă investitorul îşi lichidează contractele, determinaţi rezultatul acestuia ştiind că: a) S5M=1,55 RON/acţiune, F5M=1,65 RON/acţiune; b) S5M=1,4 RON/acţiune, F5M=1,5 RON/acţiune.

Rezolvare:

S5M=1,4 RON/acţiune, F5M=1,5 RON/acţiune . Rezolvare: Risc de creştere a cursului SIF1 long futures a) Rezultat

Risc de creştere a cursului SIF1

long futures

a) Rezultat în spot = (S0 ST) * 1000 acţiuni = (1,50 RON/acţiune – 1,55 RON/ acţiune) * 1000 acţiuni = - 50 RON

Rezultat în futures = (FT F0) * 1000 acţiuni =

(1,65 RON/acţiune – 1,60 RON/acţiune) * 1000 acţiuni = 50 RON

Rezultat total = 0 RON

(hedging perfect)

IV. Instrumente financiare derivateaplicatii rezolvate-Contracte futures

b) Rezultat în spot = (S0 ST) * 1000 acţiuni =

(1,5 RON/acţiune – 1,4 RON/ acţiune) * 1000 acţiuni = 100 RON Rezultat în futures = (FT F0) * 1000 acţiuni = (1,5 RON/acţiune – 1,6 RON/acţiune) * 1000 acţiuni = -100 RON

Short pe acţiunea SIF1 S0=1,5 RON Pierdere
Short pe acţiunea
SIF1
S0=1,5 RON
Pierdere
= -100 RON Short pe acţiunea SIF1 S0=1,5 RON Pierdere Profit Rezultat total = 0 RON

Profit

Rezultat total = 0 RON (hedging perfect)

Grafic:

ST

IV. Instrumente financiare derivateaplicatii rezolvate -

Strategii cu optiuni. Straddle

Una din cele mai cunoscute tipuri de strategii este straddle. Această strategie poate fi creată tranzacţionând o opţiune call pe activul financiar la un preţ de exerciţiu PE1 şi cumpărând o opţiune put pe acelaşi suport şi la acelaşi preţ de

exerciţiu PE1. Cele două opţiuni au aceeaşi scadenţă.

Profitul întregii strategii este suma profiturilor date de compunerea celor poziţii.

Exemplul 1. Se cumpără un straddle pentru 100 de acţiuni X. Preţul de exercitare este 11 u.m./acţiune, prima CALL este egală cu prima PUT şi

este de 0,4 u.m./acţiune. La scadenţă, cursul de piaţă al acţiunii X este:

• I)

• II) 10,40 u.m./acţiune

• III) 11 u.m./acţiune

• IV)11,2 u.m./acţiune

• V) 12,3 u.m./acţiune

10 u.m./acţiune

Rezultatul operatorului în cele cinci situaţii este:

IV. Instrumente financiare derivateaplicatii rezolvate-

Strategii cu optiuni. Straddle

Rezolvare:

PE PRput PRcall
PE
PRput
PRcall

Dacă PE > curs se exercită opţiunea PUT se vinde la preţ de exerciţiu, se cumpără la curs, se plăteşte suma primelor Daca PE = curs strategia se abandonează; pierderea este maximă şi este egală cu suma primelor plătite Daca PE < curs se exercită opţiunea CALL se cumpără la preţ de exerciţiu, se vinde la

curs, se plăteşte suma primelor

PRput = prag de rentabilitate PUT = PE suma primelor = 11 0,80 = 10,2 PRcall = prag de rentabilitate CALL = PE + suma primelor = 11 + 0,80 = 11,8 I)1.000 < 1.100 Rezultatul = 100 * (11 10 0,8) = 20 II)1.040 < 1.100 Rezultatul = 100* (11 10,4 0,8) = -20 III)1.100 = 1.100 Rezultatul = 100 * (-0,8) = -80

IV)1.120 > 1.100 Rezultatul=100*(-11 + 11,2 0,8) = -60 V)1.230 > 1.100 Rezultatul = 100*(-11 + 12,3 0,8) = -50

IV. Instrumente financiare derivateaplicatii

rezolvate- Strategii cu optiuni. Straddle

Exemplul 2 Se vând doua straddle cu preţ de exerciţiu de 180 u.m./acţiune, prima put de 4

u.m./acţiune si prima call 6 u.m./acţiune. La scadenţă, cursul de piaţă este:

• I)160 u.m./acţiune

• II)172 u.m./acţiune

• III)180 u.m./acţiune

• IV)185 u.m./acţiune

• V)240 u.m./acţiune

Rezultatul înregistrat de operator este:

IV. Instrumente financiare derivateaplicatii

rezolvate- Strategii cu optiuni. Straddle

PRput PRcall PE
PRput
PRcall
PE

Dacă PE > curs se exercită opţiunea PUT se cumpără la preţ de exerciţiu, se vinde la curs, se

âncasează suma primelor

Daca PE = curs strategia se abandonează; câştigul este maxim şi este egal cu suma primelor Daca PE < curs se exercită opţiunea CALL se vinde la preţ de exerciţiu, se cumpără la curs, se încasează suma primelor PRput = prag de rentabilitate PUT = PE suma primelor = 180 100 = 170 PRcall = prag de rentabilitate CALL = PE + suma primelor = 180 + 10 = 190 I)160 < 180 Rezultatul = 200 * (-180 + 160 + 10) = -2.000

II)172 < 180 Rezultatul = 200 * (-180 + 172 + 10) = 400

III)180 = 180 Rezultatul = 200 *10 = 2.000 IV)185 > 180 Rezultatul = 200 * (180 - 185 + 10) = 1.000 V)240 > 180 200 * (180 - 240 + 10) = -10.000

IV. Instrumente financiare derivateaplicatii rezolvate -

Strategii cu optiuni. Strangle

Una din cele mai cunoscute tipuri de strategii este strangle. Această strategie poate fi creată tranzacţionând o opţiune call pe activul financiar la un preţ de exerciţiu PE1 şi cumpărând o opţiune put pe acelaşi suport şi la acelaşi preţ de exerciţiu PE2, mai mare. Cele două opţiuni au aceeaşi scadenţă.

Profitul întregii strategii este suma profiturilor date de compunerea celor poziţii.

Exemplul 3 Se cumpără un strangle la preţ de exercitare pentru opţiunea CALL de 7,5 u.m./acţiune şi preţ de exercitare pentru opţiunea PUT de

6u.m./acţiune. Prima CALL este 0,3 u.m./acţiune, iar prima PUT este 0,2

u.m./acţiune. La scadenţă cursul este:

I)5,4 u.m./acţiune II)5,8 u.m./acţiune III)6,8 u.m./acţiune IV)7,7 u.m./acţiune

V)8,3 u.m./acţiune

Rezultatul operatorului în cele cinci situaţii este:

IV. Instrumente financiare derivateaplicatii rezolvate -

Strategii cu optiuni. Strangle

PEp PEcall ut PRp PRcall ut
PEp
PEcall
ut
PRp
PRcall
ut

PRput = prag de rentabilitate PUT = PEput suma primelor = 6 0,5 = 5,5 PRcall = prag de rentabilitate CALL = PEcall + suma primelor = 7,5 + 0,5 = 8 Daca PEput > curs se exercită opţiunea PUT se vinde la preţ de exerciţiu PUT, se cumpără la curs, se plăteşte suma primelor Daca PEput < curs < Pecall contractul se abandonează; pierderea este maximă şi este egală cu suma primelor plătite Daca PEcall < curs se exercită opţiunea CALL se cumpără la preţ de exerciţiu CALL, se vinde la curs, se plăteşte suma primelor I)5.400 < 6.000 Rezultatul=100*(6.000 5.400 500)=10.000 II)5.800 < 6.000 Rezultatul=100*(6.000 5.800 500)=-30.000 III)6.000 < 6.800 < 7.500 Rezultatul = 100 * (-500) = -50.000 IV)7.700 > 7.500Rezultatul=100*(-7.500 + 7.700 500)=-30.000 V)8.300 > 7.500 Rezultatul=100*(-7.500 + 8.300 500)=30.000

IV. Instrumente financiare derivateaplicatii

rezolvate - Strategii cu optiuni. Strangle

Exemplul 4 Se vinde un strangle pentru 200 de acţiuni, la preţ de exercitare PUT de 115 u.m./acţiune, preţ de exercitare CALL de 150 u.m./acţiune, prima CALL de 6u.m./acţiune şi prima PUT de 5 u.m./acţiune. La scadenţă, cursul acţiunii este:

• I)100 u.m./acţiune

• II)110 u.m./acţiune

• III)140 u.m./acţiune

• IV)155 u.m./acţiune

• V)162 u.m./acţiune

Rezultatul operatorului este:

IV. Instrumente financiare derivateaplicatii

rezolvate - Strategii cu optiuni. Strangle

PRca PRp ll ut PEpu PEca t ll
PRca
PRp
ll
ut
PEpu
PEca
t ll

PRput = prag de rentabilitate PUT = PEput suma primelor = 115 11 = 104

PRcall = prag de rentabilitate CALL = PEcall + suma primelor = 150 + 11 = 161

Daca PEput > curs se exercită opţiunea PUT se cumpără la preţ de exerciţiu PUT, se vine la curs, se încasează suma primelor Daca PEput < curs < Pecall contractul se abandonează de către cumpărător; câştigul pentru vânzător este maxim şi este egal cu suma primelor încasate

Daca PEcall < curs se exercită opţiunea CALL se vinde la preţ de exerciţiu CALL, se cumpără la curs, se încasează suma primelor

I)1.000 < 1.150 Rezultatul = 100*(-1.150 + 1.000 + 110)= -4.000

II)1.100 < 1.150 Rezultatul = 100*(-1.150 + 1.100 + 110)= 6.000 III)1.150 < 1.400 < 1.500 Rezultatul = 100 * 110 = 11.000 IV)1.550 > 1.500 Rezultatul=100*( 1.500