Sunteți pe pagina 1din 41

Tematica instruire P.S.I.

Tematica in domeniul PSI cuprinde cunostinte referitoare la: - efectele focului; - sursele de aprindere; - urmarile incendiilor; - comportamentul n caz de incendiu; - modalitatile de prevenire si stingere a incendiilor. - identificarea surselor de incendiu; - modul de comportare n caz de incendiu; - nsusirea modalitatilor teoretice si practice pentru stingerea focului si acordarea primului ajutor n caz de incendiu; - respectarea regulilor de prevenire a incendiilor pe timpul cazarii; -completarea cunostintelor privitoare la profesia de pompier si la importanta sociala a activitatii de aparare mpotriva incendiilor. n continuare sunt prezentate temele incluse n tematica de instructaj pe linia PSI a salariatilor I. II. III. IV. TEMA NR. 1 FOCUL - PRIETEN SI DUSMAN TEMA NR. 2 COMPORTAREA N CAZ DE INCENDIU TEMA 3 - CUNOAsTEREA PRINCIPALELOR MAsINI sI UTILAJE DE STINGERE A INCENDIILOR. MODUL DE FOLOSIRE A ACESTORA TEMA NR. 4 REGULI DE PREVENIRE A INCENDIILOR N GOSPODARIE

V.

TEMA 5 SISTEME DE ALARMARE IN CAZ DE INCENDIU. REGULI SI MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA INSTALATIILE ELECTRICE SI DE INCALZIRE TEMA NR. 6 PRIMUL AJUTOR N CAZ DE INCENDIU

VI.

TEMA NR. 1 FOCUL - PRIETEN SI DUSMAN

ROLUL FOCULUI N VIATA OMULUI Din cele mai vechi timpuri,focul a fost un ajutor nepretuit al omului, slujindu-l n cele mai diferite activitati pe care le desfasoara , de la ncalzirea microclimatului n care traieste, pregatirea hranei, pna la desfasurarea unor procese ce necesita caldura etc. Dar s-a dovedit ca focul prieten al omului,poate deveni dusman al acestuia,punndu-I viata n pericol,integritatea bunurilor materiale create dealungul timpului atunci cnd este scapat de sub control ori este utilizat n anumite conditii. EFECTELE UTILIZARII INCORECTE A FOCULUI Istoria civilizatiei umane este nsotita n procesul ei ascendent si de lupta oamenilor mpotriva fenomenelor de disconfort, inclusiv cele produse de arderile necontrolate, numite frecvent incendii. Atitudinea oamenilor fata de aceste fenomene negative ce le-a nsotit evolutia este una de respingere, de negare care mbraca anumite forme de manifestare n raport de treapta de dezvoltare a societatii, a comunitatilor umane. Pentru a-si salva bunurile materiale si spirituale mpotriva efectelor distructive ale focului, societatea si-a organizat, n epoca moderna, formatiuni specializate, care au purtat diferite denumiri n raport cu forma de organizare statala. n fiecare an pe plan mondial incendiile provoaca zeci de mii de pierderi de vieti omenesti ,sute de mii de raniti si uriase pierderi materiale, la originea pierderilor de vieti omenesti o pondere importanta revine fumului si gazelor toxice de ardere precum si arsurilor. La fiecare 7 minute, undeva n lume izbucneste un incendiu, anual nregistrndu-se peste 75000 de incendii. Acest flagel determina mai multe pierderi de vieti omenesti si bunuri materiale dect toate calamitatile naturale. Focurile n loc deschis, aprinse voluntar n diferite scopuri (gatit, ncalzit) cum ar fi: focuri de tabara, de miriste, pentru arderea gunoaielor, deseurilor etc. lasate fara supravegere si scapate de sub control n paduri, curti, santiere, depozite ct si n spatii interioare, focuri pentru ncalzit n hale industriale, constructii civile pot sa se propage la materiale si elemente de constructie combustibile din apropriere, prodocndu-se incendii dezvoltate.

n dezvoltarea incendiilor n aer liber factorul esential l constituie vntul prin directia si viteza sa. Incendiile datorate surselor de aprindere cu flacara si anume: chibrite, lumnari, focuri aprinse voluntar dar scapate de sub control, aparate termice au o pondere n ROMNIA de 30-45 % din totalul incendiilor, n functie de sezon. Numarul mediu de incendii la 1000 de locuitori n : - SUA = 7,4; - MAREA BRITANIE =9,1; - OLANDA =5,9; - ITALIA =3,1; - GERMANIA =3; - ROMNIA = 0,4; SURSELE DE INCENDIU CUM SE PRODUCE UN INCENDIU ? Pentru a defini notiunea de "incendiu", trebuie sa explicam n prealabil ce reprezinta arderea unui material. Arderea este reactia unui material combustibil n contact cu oxigenul, fenomen ce are loc cu degajare de caldura si este nsotit, n general, de emisie de flacari si fum. Procesul de ardere nu poate avea loc dect daca sunt ndeplinite simultan conditiile: - prezenta combustibilului -adica a unui materia1 care s arda n prezenta focului sau a temperaturilor ridicate; - prezenta substantelor care intretin arderea (oxigenuf din aer, de exemplu); - initierea reactiei -prin existenta unei surse de foc. Cel mai important fenomen fizic ce nsoteste arderea, este cresterea temperaturii materialelor (att a celor care ard propriu-zis, ct si a celor din apropiere), fenomen amplificat pe masura ce arderea este tot mai intensa. De asemeni, pe timpul arderii se degaja cantitati mari de fum si gaze de ardere. Fumult este vizibil, are miros si gust, si n functie de aceste elemente ne putem da seama de natura materialului care arde (exemple: fumul cenusiu cu miros ntepator, provine de la arderea lemnului; arderea hrtiei, paielor si fnului, este nsotita de un fum alb-galbui; motorina, cauciucul, degaja un fum negru intens). Atentie! Prezenta fumului de culoare galben, albastru, alb, ca si gustul dulceag, amarui, usturoiat al acestuia, indica prezenta unor substante otravitoare, deci zona trebuie parasita imediat.

n orice situatie, trebuie evitata inhalarea fumului, deoarece acesta contine monoxid de carbon, o substanta foarte toxica, care provoaca asfixieri. Spunem c flacara s-a propagat de la un punct de pornire numit focar - spre vecinatati, si acest fenomen nu poate fi oprit dect n doua situatii: - flacara intlneste un material care nu arde; - o persoana stinge flacara. n acest moment putem enunta si o definitie a incendiului si anume: Incendiul este un proces complex, cu evolutie nedeterminata, care necesita 4 elemente definitorii: - existenta combustibilului si actiunea unei surse de aprindere; - initierea si dezvoltarea n spatiu si timp a procesului de ardere sa fie necontrolate; - procesul de ardere s fie nemotivat social, necesitnd o interventie organizata n scopul lichidarii lui; - producerea de pierderi materiale n timpul arderii. Exemplificare: Presupunem cazul unei case n care ncalzirea se realizeaza cu ajutorul sobelor de teracota. Binenteles, n interiorul fiecarei camere, exista elemente de mobilier (dulap, pat, scaune, masa etc.), covoare, carti, s.a.m.d., deci exista combustibilul care ar putea ntretine arderea. Din neglijent, usita sobei n care arde focul a fost lasata deschisa si o bucata de jar a cazut pe covor. Deci sursa de aprindere (bucata de jar), a intrat n contact dired cu materialul combustibil (covorul), si a initiat procesul de ardere. Odata aparuta prima flacara, aceasta se va propaga ntr-o directie oarecare (n functie de natura, cantitatea, proprietatile fizicochimice ale materialului combustibil, existenta unor curenti de aer) spre obiectele din camera. Att initierea arderii ct si desfasurarea procesului sunt necontrolate, desfasurnduse n afara vointei omului. ntreaga desfasurare a fenomenului, descrisa pna n acest moment, nu are o motivatie sociala, deoarece se produc pierderi materiale sau chiar umane. Pentru limitarea acestor pierderi este necesara interventia unor forte specializate (pompieri militari sau civili), care sa ntrerupa procesul de ardere. Fiind ntrunite toate elementele componente, putem spune ca am descris initierea si desfasurarea unui incendiu. Nu avem de-a face cu incendii n urmatoarele situatii, neproducndu-se pagube materiale si/sau nefiind nevoie de interventia pompierilor: - arderea resturilor menajere dintr-o groapa de gunoi; - arderea resturilor vegetale de pe ogoare, dupa strngerea recoltei. CARE SUNT SURSELE DE INITIERE A UNUI INCENDIU ?

In literatura de specialitate din Romnia, se iau n considerare 14 tipuri de surse de aprindere, care n functie de natura lor, pot fi clasificate astfel: 1. Surse de aprindere cu flacara: - focuri n aer liber; - flacara (chibrit, lumnare); - flacari de la aparate termice. 2. Surse de aprindere de natura termica: - obiecte incandescente (tigara, topituri metalice, becuri electrice, jar, cenusa, zgura, particule incandescente de la sudura); - caldura degajata de aparate termice (casnice, industriale); - efectul termic al curentului electric; - cosuri de fum defecte si necuratate. 3. Surse de aprindere de natura electrica: - arcuri si scntei electrice; - scurtcircuit electric; - electricitate statica. 4. Surse de aprindere spontana: - de natura chimica; - de natura fizico-chimica; - de natura biologica. 5. Surse de aprindere de natura mecanica: - scntei mecanice; - caldura degajata prin frecare. 6. Surse de aprindere naturale: - caldura solara; - trasnet.

7. Surse de aprindere datorate explozivilor si materialelor incendiare. 8. Surse de aprindere indirecte (datorita focarului unui incendiu, flacara unui amestec exploziv). Toate aceste surse de aprindere sunt produse de MIJLOACE DE APRINDERE, dintre care cele mai des ntlnite n practica sunt: aparate electrocasnice, mijloace de iluminat electric, brichete, chibrituri, lampi, lumnari, tigara, cazane, cuptoare, aragaze, sobe, aparate de sudura, burlane si cosuri de fum. Sursa de aprindere produsa de un mijloc nu poate initia un incendiu, dect n mprejurari determinante, care pot fi: - instalatii electrice defecte; - echipamente electrice improvizate; - sisteme de ncalzire defecte, improvizate sau nesupravegheate pe timpul functionarii; - cosuri, burlane de fum defecte sau necuratate; - jocul copiilor cu focul; - focul deschis nesupravegheat; - actiunea intentionata; - altele. Prevenirea incendiilor se realizeaza prin prentmpinarea producerii acestor mprejurari determinante, respectnd anumit 131p1520b e reguli de prevenire a incendiilor. PRINCIPALELE CAUZE DE INCENDIU SI MODUL DE INLATURARE A ACESTORA. SISTEME DE ALARMARE SI TIPURI DE STINGATOARE. Incendiul este un fenomen complex si distrugator de valori materiale si umane uneori incalculabile,un fenomen nedorit de nimeni si care trebuie combatut de toti si pretutindeni.Pentru a cunoaste modul in care trebuie sa actionam pentru combaterea incendiilor trebuie sa cunoastem mai intai principalele cauze de incendiu. Acestea sunt : 1.Focurile deschise care se refera la flacara de chibrit, flacara oxiacetilenica (de sudura), focul improvizat (in aer liber), tigara aprinsa,flacara de la un incendiu,corpurile incadescente,flacara de la lumanari,dela masinile de gatit etc .Intretinuta de oxigen flacara, poate sa aiba o temperatura de pana la 2000 de grade celsius (lampa de gatit ) sau chiar de 3150 de grade celsius (bec de sudura) si poate usor , aprinde materialele deci sa declanseze incendii. Pentru a nu provoca incendii trebuiesc cunnoscute citeva masuri de prevenire a incendiilor determinate de focurile deschise: - chibritele trebuie folosite numai de adulti , in locurile in care nu exista pericol de incendiu sau de explozie si stinse bine dupa utilizare;

- copii nu trebuie sa se joace cu chibrituri, tigari sau sa umble la soba sau aragaz ; - focurile deschise nu trebuie facute pe timp de vant sau la o distanta mai mica de 100 m fata de liziera padurilor sau lanuri de cereale si de 50 m de materiale combustibile; - nu vor fi lasate nesupravegheate si se vor stinge cun apa sau acoperite cu pamint la plecare; - aparatele de sudura nu constituie un mijloc de joaca si nu trebuie folosite decat de cei autorizati; 2.Corpurile incalzite si supraincalzite termic. Dintre corpurile supraincalzite, care pot genera frecvent incendii se pot enumera : - cosurile supraincalzite ale sobelor si burlanele, de acea trebuiesc reparate, curatate si bine etansate imbinarile acestora.; - instalatiile de incalzire centrale cu aburi, daca sunt lasate pe ele diverse materiale combustibile timp indelungat (lemn, hirtie, textile ): - radiatoarele electrice, cand nu sunt supravegheate ele trebuie asezate la distanta de materialele combustibie si nu direct pe pardoseala combustibila (parchet), pe un strat termoizolant care sa depaseasca perimtrul lui cu 25 cm.; - aparatele electrocasnice (fier de calcat, radiatoare, uscatoare de par, ondulatoare), trebuie supraveghate, asezate la distanta de materialele combustibile si nu pe covor, pe masa, pe aparatul de radio, iar dupa folosire trebuie scoase din priza; - lampile electrice cu incandescenta trebuia supravegheate si protejate cu globuri de protectie; - conductoare electrice supraincalzite, nu se admit circuite electrice improvizate, se protejeaza impotriva umezeli, sigurantele ttrebuie sa fie calibrate; - radiatile solare, recipientele in special cele metalice se protajeaza impotriva razelor solare prin vopsirea in culori deschise care sa reflecte razele solare (albargintiu) sau acoperirea cu prelate sau copertine; - corpuri incandescente, materiale combustibile cum ar fi carbunele aprins sau jarul din cenusa aruncata la intimplare, de acea cenusa se depoziteaza in gropi speciale dupa ce in prealabil s-a stopit cu apa. 3. Scantei si arce electrice. Scanteia este o particula incandescenta care se desprinde dintr-un corp ce arde. Scanteile ce ies pe cosurile cladirilor, a fabricilor, a locomotivelor,a tevilor de esapament au capacitatea termca de a aprinde materiale aflate in mediul inconjurator de aceea functionarea lor trebuie supravegheate, nu se folosesc, aparate de sudura numai de persoane autorizate. 4. Trasnetul, este o descarcare electrica intr-e nor si pamant. Daca trasnetul este de mica intensitate dar lunga durata poate aprinde paie, fan, hartie e.t.c. Deacea pe timp de furtuna nu se sta sub copaci izolati langa stalpi de inalta tensiune in apa, pe varf de deal, daca este posibil in cladiri prevazute cu paratrasnet. Mod de alarmare

In cazul observarii unui incendiu in scoala cum trebuie sa actionati ! 1. Trebuia sa anuntati cel mai apropriat profesor sau orice adult din scoala. Acesta va da semnalul sonor : -pentru incendiu trei semnale lung-scurt- lung; - pentru exercitiu de alarmare doua semnale scurte la interval de 5 secunde. 2. Trebuie sa parasiti scoala conform planului de evacuare afisat. 3. Persoanale adulte vor anunta pompierii militari si vor actiona pana la sosirea acestora cu stingatoarele din dotare. Important !! Atat in cazul accidentelor observate cat ci in cazul observarii incendiilor este important sa anuntati Politia, Pompierii, Salvarea si sa nu actionati in necunostinta de cauza. Tipuri de stingatoare Stingatoarele dupa modul de transportare pot fi: portabile (SP), remorcabile (SR), transportabile(ST). Dupa substanta continuta pentru stingere: cu apa imbunatatita, cu apa pulverizata, cu spuma chimica, folosite pentru inceputuri de incendiu le materiale prin care nu trece curentul electric; cu pulberi si gaze inerte (praf si dioxid de carbon), cu gaze inerte (cu bioxid de carbon), folosite pentru stingerea incendiilor de la instalatii electrice aflate sub tensiune. Stingatoarele trebuie sa existe in toate institutile publice si trebuie periodic verificate CUNOAsTEREA MODULUI DE ALARMARE A SUBUNITILOR MILITARE sI A FORMAIILOR CIVILE DE POMPIERI. MIJLOACELE CE SE FOLOSESC N ACEST SCOP Despre problema anuntrii si alarmrii pompierilor militari si civili s-a vorbit si n cazul temei nr. 2. Pompierii militari se pot anunta prin telefon la nr. "981" n sectorul----------, n municipiul ---------------------------- la telefonul------------------------. Anuntarea lor se poate face si prin agent, adic o persoan care se deplaseaz la sediul unittilor militare de pompieri din municipiile mentionate mai sus, pe jos, cu bicicleta, cu autoturismul sau orice alt mijloc de deplasare ct mai rapid. n continutul anuntului telefonic 1trebuie precizate urmtoarele date (informatii) privind incendiul: - denumirea obiectivului incendiat (scoala, gospodria...); - locul izbucnirii incendiului (parter, etaj, acoperis, subsol, grajd, sur, depozit de furaje etc.); - ce arde (materialele incendiate); - adresa locului de izbucnire a incendiului (localitatea, strada, nr. casei); - cine anunt incendiul (numele si prenumele);

- numrul telefonului de la care se anunt incendiul, (dac anuntarea se face prin telefon). Dup anuntare nu se prseste telefonul si se asteapt apelul pompierilor pentru confirmare. n cazul localittilor neracordate la reteaua telefonic urban, anuntarea pompierilor militari de raion se face prin Oficiul Romtelecom, caz n care se asigur unele msuri dispuse de Primrie, pentru ca anuntul s fie real si s ajung la subunitatea de raion. Formatiile civile de pompieri ale agentilor economici din apropierea scolilor se anunt similar cu pompierii militari. Formatiile civile de pompieri din localitti, (orase, comune, sate) n care nu functioneaz pompierii militari se poate face prin telefon la sediul formatiei dotate cu autospecial (masin de stingere) sau la Primrie. La formatiile dotate cu hipocisterne sau pompe manuale, la care nu se execut serviciu permanent la sediul acestora (remiz) anuntarea (si alarmarea) se asigur prin mijloace de alarmare sonor (toac metalic, bucti de metal legate n suporti speciali sau prin clopotul bisericilor). Semnalul de alarmare a pompierilor civili se stabileste de ctre conducerea Primriei, mpreun cu preotii parohi si se aduce la cunostinta publicului. De regul, n caz de incendiu, semnalul folosit este cel de primejdie, adic de a bate clopotul n dung (ntr-o ureche). Clopotul se poate folosi si pentru chemarea pompierilor civili la sedinte de pregtire (lectii), exercitii si aplicatii ori alte situatii, cazuri n care se stabilesc semnale distincte.

TEMA NR. 2 COMPORTAREA N CAZ DE INCENDIU


Incendiile sunt caracterizate, n general, de aparitia si dezvoltarea flacarilor, ele constituind de fapt, simbolul focului. Efecte nocive asupra oameniloe, bunurilor si mediului, au si caldura degajata, fumul si gazele arse si chiar utilizarea neadecvata a unor produse de stingere. Daca orice persoana evita, n mod instinctiv, contactul direct cu flacrile, fenomene cum ar fi degajarea fumului si a gazelor de ardere, sunt de multe ori ignorate, neaparnd att de evident periculoase ca flacarile. De multe ori nsa, aceste produse ale arderii, provoaca pericole si distrugeri mai mari dect flacarile, inclusiv pierderi de vieti omenesti, fapt dovedit de statisticile interventiilor la incendii. Propagarea rapida a fumului ntr-o constructie, are drept efect, n primul rnd, reducerea vizibilitatii, fapt ce conduce la diminuarea capacitatii de orientare a persoanelor si la aparitia panicii. Acestea mpiedica parasirea rapida a zonei periculoase si, ca urmare, se mareste durata de stationare sub influenta caldurii si gazelor toxice, sansele de supravietuire diminundu-se. Reactiile fata de incendii si fum, sunt diferite de la individ la individ, n functie de particularitatile fizico-psihice ale fiecaruia. Particulele de fum se pot localiza pe caile respiratorii, provocnd simptome de ameteaia si voma. Lipsindu-i oxigenul, victima incendiului intra n stari euforice, comportndu-se ntr-o maniera irationala sau ineficace (de exemplu, oameni care zgrie usa n loc sa manevreze clanta). Efectele inhalarii fumului sunt agravate de consumul de alcool, droguri sau medicamente cu efect sedativ.

Comportarea recomandata n toate cazurile de propagare a fumului ntr-o incinta, este urmatoarea: stiind ca fumul si gazele au tendinta de a se acumula n strat sub tavan, se da alarma, apoi se merge aplecat, fara ezitari, pentru a se cauta o cale de evacuare (n caz ca aceasta nu este cunoscuta). O importanta deosebita o are instructajul periodic n cazul ocupantilor unei cladiri, asigurndu-se astfel reflexele indispensabile evitarii actelor ilogice datorate intoxicatiei cu fum. n compozitia fumului intra si gazele de ardere, deseori cu efecte extrem de nocive. dect oxigenul, formeaza carboxihemoglobina, compus ce induce modificari psihomotrice fatale. Dioxidul de carbon produce moartea prin asfixie, la concentratii sub 20%, iar la concentratii mici (310%), produce dureri de cap, congestie cerebraia, reducerea capacitatii auditive. Hidrogenul sulfurat atinge sistemul nervos central, nainte de a provoca edemul pulmonar. Tot mai des utilizate n ultimul timp, masele plastice degaja prin ardere gaze toxice sau corozive. Alaturi de fosgen, amoniac, formaldehida, ndeosebi acidul clorhidric produce simptome de sufocare si afecteaz sistemul pulmonar, avnd n acelasi timp un efect coroziv. n caz de incendiu, un pericol deosebit l reprezinta materialele plastice termoplaste, care se nmoaie la caldura, se topesc si curg. Picaturile, cu temperaturi foarte mari, pot produce arsuri greu de vindecat sau pot contribui la propagarea incendiului. n concluzie, orice persoana aflata ntr-o cladire n care s-a produs un incendiu, trebuie sa o paraseasca n cel mai scurt timp, evitnd prin orice mijloace inhalarea fumului si a gazelor de ardere. Evacuarea persoanelor, urmareste scoaterea organizata a persoanelor din spatiile n care incendiul sau alte evenimente negative, pot afecta viata si sanatatea oamenilor. Caile de circulatie prin care se realizeaza evacuarea, sunt constituite din usi, scari, coridoare, care asigura iesirea persoanelor n exterior, la nivelul terenului, n cel mai scurt timp si n conditii de deplina siguranta. n cazul particular al unei unitati de nvatamnt, n cazul n care este necesara evacuarea cladirii, elevii vor respecta urmatoarele: - vor fi ndeplinite ntocmai instructiunile celor care conduc evacuarea (cadre didactice, pompieri, etc.); - pe parcursul deplasarii spre exterior, se va merge n pas vioi. Un anunt incomplet, de genul "Arde o casa pe strada Visinilor", urmat de nchiderea telefonului, nu va fi luat n considerare. Prin urmare, odata ce ati apelat la 981 (apel gratuit), veti preciza urmatoarele: - denumirea obiectivului incendiat (casa, apartament, magazin, etc.); - ce arde (natura materialelor incendiate); - locul producerii incendiului (parter, etaj, acoperis, etc.); - adresa exacta;

- numele celui care anunta incendiul si numarul postului telefonic de la care apeleaza. Atentie! Persoana care a facut anuntul, va ramne lnga telefon pentru confirmare Nerespectarea acestei conditii, poate conduce la neluarea n considerare a anuntului de incendiu. De asemeni, nu sunt luate n considerare anunturile anonime. STINGEREA INCENDIILOR I. MECANISMUL STINGERII FOCULUI Prin procedeu de ntrerupere a arderii sau de stingere a incendiilor, se ntelege un proces fizic sau chimic, aplicat prin actiuni succesive, care n final trebuie sa conduca la ncetarea arderii. n prezent, se folosesc 7 procedee de ntrerupere a procesului de ardere. Alegerea unuia sau altuia, depinde de o serie de factori, cei mai importanti fiind natura, situatia si marimea incendiului, precum si proprietatile substantelor care ard. 1. Racirea zonei de ardere. Este cel mai utilizat procedeu de stingere si consta n introducerea unor substante aflate la temperatura joasa comparativ cu cea a incendiului, si care au capacitatea de a prelua o parte din caldura necesara procesului de ardere. Produsele de stingere indicate a se folosi n acest procedeu sunt: apa, zapada, dioxidul de carbon sub forma de zapada carbonica. 2. Izolarea materialelor si substantelor combustibile de aerul atmosferic. Procedeul consta n izolarea materialelor care ard, fata de aerul atmosferic, care ntretine arderea. n acest fel, se reduce viteza de ardere si, respectiv, degajarea de caldura. Procedeul se utilizeaza n principal la stingerea incendiilor de lichide combustibile, fiind utilizate n acest scop spume, pulberi, prelate umezite. 3. Reducerea continutului de oxigen. Procedeul are la baza introducerea de substante care nu ntretin arderea n amestecurile de gaze-aer care participa la ardere, n scopul scaderii procentului de oxigen la valori mai mici de 15%. Procedeul poate fi aplicat numai n spatii relativ nchise (tuneluri, subsoluri etc.). Ca produse de stingere se utilizeaza dioxidul de carbon, aburul, apa pulverizata foarte fin. 4. Introducerea de inhibitori n spatiile n care are loc arderea. Procedeul se bazeaza pe proprietatea unor substante active, denumite inhibitori, de a ncetini sau opri reactia de ardere. Ca agenti de stingere, amintim nlocuitorii de haloni (si halonii cu aceleasi proprietati, dar utilizarea lor va fi foarte mult limitata, deoarece distrug stratul de ozon). 5. Reducerea temperaturii substantelor aprinse, prin amestecarea maselor de lichid aprins.

Din momentul n care un combustibil lichid se aprinde, temperatura de la suprafata lui creste pna devine egala cu temperatura de fierbere, n timp ce temperatura straturilor de adncime este scazuta. Prin amestecarea straturilor (cu ajutorul aerului sau gazelor inerte introduse sub presiune), se produce egalizarea temperaturii si ncetarea arderii la suprafata. 6. Folosirea substantelor explozive. Procedeul este folosit pentru stingerea incendiilor de padure care se dezvolta cu violenta, a celor de sonde n eruptie sau pentru rezolvarea unor cazuri deosebite. Prin explozii controlate, undele de soc formate, pot ntrerupe procesul de ardere. 7. ndepartarea materialelor combustibile din zona de ardere. Asa cum am precizat, fenomenul de ardere nu poate avea loc n lipsa materialelor combustibile, deci procedeul este folosit n principal pentru limitarea propagarii incendiilor. Pentru ntreruperea procesului de ardere, se pot folosi simultan, mai multe dintre procedeele descrise. La o combinare a acestora nsa, unul din ele este principal si hotartor n actiunea de stingere a incendiului. II. PRINCIPALELE SUBSTANTE STINGATOARE SI MIJLOACE UTlLlZATE N LUPTA MPOTRIVA INCENDIILOR n functie de natura materialelor sau substantelor combustibile prezente n spatiile afectate de incendiu, care pot fi implicate n procesul de ardere, incendiile au fost clasificate astfel: Clasa A: - incendii de materiale solide, a caror combustie are loc n mod normal cu formare de jar (lemn, hrtie, materiale textile, rumegus, cauciuc) Clasa B: - incendii de lichide sau solide lichefiabile (benzina, petrol, alcool, lacuri, vopsele, uleiuri, ceara, parafina) Clasa C: - incendii de gaze (hidrogen, metan, acetilena, butan, gaz de sonda). Clasa D: - incendii de metale (sodiu, potasiu, aluminiu, litiu, magneziu, zinc, titan) Produsele de stingere sunt substante naturale sau obtinute prin diferite procedee tehnologice, si care, introduse n zona de ardere, creeaza conditiile necesare pentru ncetarea procesului de ardere. Apa - sub forma de jet compact, jet pulverizat, zapada, are cea mai mare eficacitate n stingerea incendiilor din clasa A. Efectul de stingere a incendiului cu apa, se realizeaza n principal, prin racirea materialului care arde, dar si prin izolarea suprafetei incendiate fata de oxigenul din aer ct si prin actiune mecanica. Fiind buna conducatoare de electricitate, apa nu se recomanda a fi utilizata la stingerea incendiilor n instalatiile electrice sub tensiune. De asemeni, n contact cu unele substante sau produse chimice (carbid, sodiu, potasiu), poate genera explozii sau degaja gaze combustibile care jntensifica arderea.

Spuma -din punct de vedere al procedeului de obtinere, spumele se clasifica n: - spuma chimica (utilizata tot mai rar); - spuma aeromecanica (fizica) - obtinuta prin dispersarea unui gaz sub presiune (aer, azot), ntr-o solutie apoasa de spumant. Spre deosebire de apa, care stinge cu prioritate prin efectulde racire, spumele reduc evaporarea, izoleaza combustibilul de flacara si mpiedica accesul oxigenului si deci, reaprinderea. Spumele se utilizeaza pentru stingerea incendiilor din clasa B, pentru cele din clasa A eficacitatea fiind diminuata, comparativ cu cea a apei. Spumele nu se utilizeaza pentru stingerea incendiilor la instalatii electrice sub tensiune (pericol de electrocutare). Pulberile sunt amestecuri de substante chimice solide, fin divizate, avnd unul sau mai multi componenti principali si o serie de aditivi pentru ameliorarea caracteristicilor de mobilitate si depozitare. Mecanismul stingerii incendiilor cu pulbere, se explica prin actiunea de inhibare a reactiilor n lant ale arderii. Se recomanda folosirea pulberilor, la stingerea practic a tuturdr materialelor combustibile, aincendiilor de echipamente electrice sub tensiune, precum si a incendiilor la temperaturi exterioare foarte scazute. Aburul. Efectul de stingere al aburului, se bazeaza pe reducerea continutului procentual deoxigen (la o conncentratie de 35% a aburului ntr-o incinta, arderea nceteaza). Se utilizeaza numai la instalatii speciale de stingere. Halonii sunt hidrocarburi halogenate, care reactioneaza cu produsele de ardere intermediare si, printr-o reactie n lant, produc efectul de inhibitie si sting incendiul. Din ratiuni ecologice, n prezent sunt nlocuiti cu substante care au acelasi efect de stingere, dar nu ataca stratul de ozon. Dioxidul de carbon (CO2) este folosit la stingerea incendiilor din clasele A, B si C, precum si incendiilor de instalatii electrice sub tensiune, permitnd stingerea prin doua mecanisme: nlocuirea oxigenului si racirea mediului. STINGATOARE. Primele mijloace de interventie n caz de incendiu sunt stingatoarele, dispozitive de stingere actionate manual, care contin o substanta care poate fi refulata si dirijata asupra unui focar de ardere, sub efectul presiuni formate n interiorul lor. Clasificare: 1. Dupa tipul substantei de stingere: - cu apa pulverizata; - cu spuma chimica;

- cu pulberi; - cu dioxid de carbon; - cu haloni. 2. Dupa modul de transport: - portative (pna la 10 kg, capacitate); - transportabile (pe roti). Refularea produselor de stingere continute de stingatoare, se face sub efectul unei presiuni inteme, asigurata prin urmatoarele procedee: - substanta de stingere este mbuteliata sub presiune, energia de refulare fiind asigurata de presiunea vaporilor substantei, la temperatura normal de functionare (ex. stingatoare cu CO2); - presiunea este realizata de un gaz inert, de regula CO2, introdus n corpul stingatorului n momentul utilizarii; gazul este pastrat n butelii si eliberat prin spargerea unei membrane sau prin deschiderea unui ventil (ex. stingatoare cu apa, pulbere sau spum mecanica); - presurizarea permanenta a stingatorului (tip spray), cu azot sau aer comprimat (ex. stingatoare cu pulberi). Gazul de presurizare este generat prin reactia dintre 2 produse chimice (acid+baza), amestecate n momentul punerii n functiune a stingatorului (ex. stingatoare cu spuma chimica).

TEMA 3 - CUNOAsTEREA PRINCIPALELOR MAsINI sI UTILAJE DE STINGERE A INCENDIILOR. MODUL DE FOLOSIRE A ACESTORA
Pentru stingerea incendiilor, pompierii militari si civili au n dotare o serie de utilaje si masini de stingere, mobile, cu sau fr motor. si n judetul nostru, n unele localitti, pompierii civili mai folosesc n lupta lor contra incendiilor utilaje de tip hipo (trase sau tractate de cai) cum sunt hipocisternele, pompele manuale si motopompele remorcabile sau transportabile (motorul serveste numai la actionarea pompelor fr a avea rostul de autopropulsare al utilajului respectiv). n acelasi timp pompierii civili din unele localitti au n dotare autospeciale de stingere la fel ca si pompierii militari, desigur mai reduse ca numr (de regul cte o masin). Autospecialele de stins incendiul sunt vehicule de constructie special care dispun de instalatii, echipamente si accesorii pentru stingerea incendiilor. Pot fi folosite direct la stingerea incendiilor cu agregate speciale sau indirect pentru ndeplinirea unor misiunui ajuttoare n cazul unei calamitti sau catastrofe. Principalele pri componente ale autospecialelor sunt: - autosasiul, care cuprinde totalitatea sistemelor si organelor pentru autopropulsarea masinii fiind adoptat nevoilor montrii instalatiilor si agregatelor necesare lucrului cu ap, spum, pulbere si gaze inerte la stingerea incendiilor.

Autosasiul are n component: motorul propriu-zis, sistemul de transmisie, sistemul de suspensie, sistemul de directie, sistemul de frnare, sasiul propriu-zis pe care sunt montate toate sistemele si caroseria. - caroseria montat pe autosasiu compartimentat dup nevoi pentru adpostirea servantilor, accesorilor si a celorlalte instalatii cu care este echipat masina. La unele autospeciale este prevzut cu dispozitive de stropire care s asigure autoprotectia, astfel nct pe timpul actiunii de stingere s se poat apropia ct mai mult de incendiu. - instalatia pentru stingere cu ap, cu spum, pulbere si gaze inerte, are n component: a) cea cu ap: cu rezervor de mrime varabil n functie de tipul masinii; instalatia hidraulic cu comenzile si sistemele de conducte care asigur alimentarea din surse naturale ori artificiale si refularea apei ctre incendiu; b) cea cu spum are n plus rezervorul pentru spumogen, praf sau lichid, generatorul sau pregeneratorul de spum cu anexele si dispozitivele respective; c) cea cu pulbere si gaze inerte, buncre pentru pulberea stingtoare, buteliile cu gaze inerte, sistemul de conducte flexibile de nalt presiune care asigur legtura ntre butelii si buncre, sistemul de conducte pentru refularea pulberii. - Comenzi si aparate de msur si control, alctuite din manete, ventile, supape, manometre, vacumetre etc., care difer de la o autospecial la alta. Cel mai frecvent n dotarea pompierilor se gsesc autospecialele pe sasiu de tip SR 114, SR 132 I ROMAN de fabricatie romneasc precum si autospecial pe autosasiu de fabricatie strin. Ca denumiri se ntlnesc: autopomp cistern (APC), autopomp cistern cu tun de ap si spum (APCT), autopomp cistern de alimentare cu ap (APCA), autopomp cistern de alimentare cu ap si tun (APCAT), autotunul de stins incendii (ATI), autospecialele de stins incendii cu praf si azot (ASPN2), autoscar mecanic (AScM), autospeciale de stingere cu pulbere si CO2 (ASP400), alte autospeciale. Printre utilajele frecvent ntlnite se enumer: cistern remorcabil cu pompe (CRP - 3600), motopomp remorcabil (MPR), motopomp transportabil (MPT), motopomp usoar (MPU), generator de spum mecanic cu coeficient mare de nfoiere (spum usoar) care poate fi: motogenerator (MGSU), electrogenerator (EGSU), hidrogenerator (HGSU).

Dup simbolul autospecialelor sau utilajelor se scriu simbolul (cifre si/sau litere) care se diferentiaz ntre ele, exprimnd ntr-un fel anumite caracteristice esentiale. De exemplu: APCSR132 nseamn autopomp cistern pe autosasiu tip Carpati-Steagul Rosu de 132 CP (cai putere); ASP400/TVD 12F nseamn autospecial de stingere cu pulbere si bioxid de carbon care contine n buncr 400 kg de pulbere si este construit pe autosasiu de autodub tip Tudor Vladimirescu si asa mai departe. CUNOAsTEREA MIJLOACELOR INIIALE DE STINGERE A INCENDIILOR sI MODUL DE FOLOSIRE A ACESTORA Mijloacele initiale de stingere a incendiilor sunt unelte, scule, materiale sau aparate prevzute de normele de dotare emise de organele n drept si care trebuie s se afle la ndemna oamenilor pentru a putea interveni la stingerea incendiilor din primele momente. Printre mijloacele initiale de stingere a incendiilor (mijloace de prim interventie) se pot enumera: - stingtoarele; - uneltele de la posturile fixe de incendiu sau panourile de incendiu, printre care: - rngi cu coad (lung, de 3-4 m sau scurt); - rngi din fier tip pompieri; - topoare-trncop; - lopeti; - cazmale; - gleti tip P.C.I. - scri de mn simple; - lzi pentru nisip etc.; Materialele de la posturile de incendiu se aseamn cu uneltele obisnuite din gospodrii si se mnuiesc n acelasi mod. ntruct stingtoarele sunt aparate anume confectionate care nu se gsesc la ndemna oricum, utilizarea are comportnd anumite reguli, n continuare se vor prezenta problemele specifice acestora. TIPURI DE STINGTOARE 1) Definitii si clasificri: Stingtoarele sunt utilaje si accesorii folosite pentru stingerea nceputurilor de incendiu n faza deinitiere sau de proportii mici, domeniul de utilizare fiind n functie de substanta stingtoare continut.

Clasificare. Dup modul de transportare - portabile (S.P.) - remorcabile (S.R.) - transportabile (S.T.) Dup agentul 8substanta) stingtor continut: - cu ap mbunttit, - cu ap pulverizat; - cu spum chimic; - cu pulberi si gaze inerte (cu praf si bioxid de carbon); - cu gaze inerte (cu bioxid de carbon). 2. Stingtoare cu ap mbunttit a) Se ntrebuinteaz pentru stingerea nceputurilor de incendiu de natur uscat: textile, lemne, crbune, hrtie etc. b) Are capacitatea de 12 litri si se compune din: - recipient; - sita metalic cu guler de fixare si cu percutor; - supap de sigurant; - capac; - mnere de transport. c) ncrcare: - se spal bine cu ap n interior, se curt ajutajul de evacuare si se verific integritatea supapei de sigurant; - se toarn n corpul (recipientul) stingtorului 9 litri de ap curat; - se introduc n suportul sit cele dou fiole: una "A" cu acid sulfuric tehnic concentrat si una "B" cu un amestec de 300 g bicarbonat de sodiu si 30 g detergent; ntre fiole se aseaz o rondea de cauciuc pentru protectie;

- se nsurubeaz capacul stingtorului, avnd grij ca percutorul s fie scos n afar si asigurat cu ajutorul distantierului. d) Functionare: - se scoate distantierul, se loveste percutorul cu podul palmei pentru a sparge fiolele, se ridic si se agit stingtorul prin rsturnare de 2-3 ori, apoi se ndreapt jetul de ap spre baza flcrilor; - continutul celor dou fiole intr n reactie, creaz o presiune interioar necesar si suficient pentru refularea apei pn la golirea complet a stingtorului. e) ntretinere: - se verific periodic pentru a nu se rsturna accidental, se curt de praf si alte materiale depuse pe el; - se completeaz nivelul apei evaporate; - se fereste de nghet pe timp de iarn. 3) Stingtorul portabil cu ap pulverizat (A.P.) a) Se foloseste pentru stingerea nceputurilor de incendiu de materiale celulozice si din materiale plastice. b) Are o capacitate de 10 litri si este compus din: - recipientul stingtorului; - butelia de bioxid de carbon, montat n interiorul recipientului (contine 130gr. de CO2); - capacul stingtorului n care este ncorporat un percutor a crui vrf interior vine perpendicular pe supapa de nchidere a buteliei de carbon; - arcul percutorului si agrafa de sigurant. c) ncrcare: - butelia de bioxid de carbon se ncarc n unitti specializate; - se umple recipientul cu ap curat, se introduce butelia cu bioxid de carbon; - se monteaz capacul cu percutorul asigurat. d) Functionare: Pentru punerea n functiune se procedeaz astfel: - se loveste siguranta percutorului;

- se loveste energic cu podul palmei (ori cu un corp contondent) cuiul percutor, al crui vrf ascutit deschide (prin spargere) linde buteliei de bioxid de carbon; - bioxidul de carbon ptrunde n corpul stingtorului unde creeaz presiunea necesar refulrii apei sub form pulverizat; - furtunul de cauciuc se ndreapt asupra focarului; - timpul de refulare este de 20-40 sec. iar lungimea jetului pulverizat de 4-6 m. e) ntretinere: - periodic se verific vizual integritatea si existenta stingtorului; - dup ntrebuintare butelia de bioxid de crbon se trimite pentru rencrcare la unitti specializate; - se asigur curtirea lui exterioar si interioar de depuneri. 4) Stingtorul transportabil cu ap pulverizat (A. P.50) Are aceleasi caracteristici constructive si functionale ca stingtorul portabil cu ap pulverizat, deosebindu-se prin capacitti si timp de lucru diferite. Este deosebit de eficient n stingerea nceputurilor de incendii de natur celulozic si materiile plastice. Poate fi folosit cu succes la stingerea nceputurilor de incendii de produse grele (bitum, pcur, uleiuri, vaseline etc.). 5) Stingtorul portabil cu spum chimic (S.C.) a) Se utilizeaz la stingerea incendiilor de produse petroliere si de materiale combustibile solide, folosind ca agent stingtor spuma chimic rezultat din reactia chimic dintre o solutie acid si una bazic; b) Este alctuit din: - corpul stingtorului, de 12 litri; - butelia de sticl, cu suportul acesteia; - capacul stingtorului. c) ncrcare: - butelia de sticl si corpul stingtorului vor fi bine splate iar ajutajul curtat; - se prepar soluiile conform indicatiilor de pe pachet; - solutia tip "A" se pune n butelie de sticl (cca. 21); iar solutia tip "B" n corpul stingtorului (cca. 7,5 l). Solutia trebuie filtrat (strecurat) nainte de a fi turnat n recipient; - se nsurubeaz capacul dup ce n prealabil partea filetat s-a uns cu vaselin;

- dup ncrcare se pune o etichet din care s rezulte: felul ncrcturii, data ncrcrii si cine a efectuat ncrcarea; - se leag cu un cui din srm pentru desfundarea ajutajului. d) Functionare: - punerea n functiune a stingtorului se face prin rsturnarea de 4-5 ori, dup ce n prealabil s-a desfundat ajutajul cu cuiul legat de acesta; - jetul de spum se ndreapt spre baza focarului, tinnd stingtorul cu capacul n jos; - spuma chimic se obtine prin reactia chimic a celor dou solutii (A = Acid si B = bazic). e) ntretinere: - se verific periodic pentru a nu se rsturna accidental, se sterge de praf si alte materiale; - ncrctura se verific o dat la 6 luni n primul an de la ncrcare, dup care din 3 n 3 luni, pe un lot de 1-3 stingtoare ncrcate la aceeasi dat si pstrate n aceleasi conditii de temperatur. n acest scop se iau 60 ml solutie "B" si 10 ml solutie "A" se amestec ntr-un vas (tip eprubet) si dac volumul de spum obtinut este de 7 ori mai mare dect cel al solutiilor amestecare, atunc ncrctura este bun; - data verificrii, numele si semntura celui care a executat aceasta se trec pe eticheta stingtorului; - amplasarea stingtoarelor se face n spatii n care temperatura pe timpul iernii, nu scade sub 50C. 6) Stingtorul transportabil cu spum chimic (SC 90 si SC 180) Au acelasi domeniu de utilizare, alctuire si functionare ca cele portabile, diferind dimensiunile si modul de transportare. Lungimea jetului de spum este de max. 10 m. Pentru ncrcare sunt necesare 10 ncrcturi la cel de 90 de litri si 20 pentru cel de 180 de litri. Modul de ncrcare si verificare este la fel ca la cel portabil. Punerea n functiune se realizeaz astfel: - se transport pn la o distant convenabil fat de locul incendiului; - robinetul canelat al tevii de evacuare a spumei se pune n pozitie de lucru; - se ndreapt furtunul cu teava ctre incendiu; - se deschide robinetul tubului central "din sticl sau p.v.c.) pentru a permite solutiei "A" s ptrund n corpul stingtorului si s se amestece cu solutia "B"; - se nclin stingtorul cu partea din fat n jos, agitndu-se n sus si n jos de 4-5 ori, astfle ca solutiile s se amestece bine;

- spuma refulat se ndreapt asupra focarului. 7) Stingtorul portabil cu pulbere si gaze inerte (Ps, P) a) Este ntrebuintat la stingerea incendiilor n ncperi cu instalatii electrice, telecomunicatii, garaje, autovehicule, masini agricole, depozite de materiale solide, depozite de materiale inflamabile, practic aproape la orice fel de materiale combustibile; b) Utilizeaz ca agent stingtor pulberea de tip "FLOREX" n cantitti variabile n functie de tipul stingtorului iar ca agent de vehiculare (scoatere) a pulberii bioxidul (dioxidul) de carbon, ori alt gaz inert. Corpul stingtorului este de form cilindric, iar n interior se introduce butelia de CO" fixat prinnfiletare la cpacul stingtorului, care la rndul su este prevzut cu un cui percutor si agrafa de sigurant. Pentru refularea prafului exist un furtun si eventual un pistol. c) ncrcare: - butelia de bioxid de carbon se ncarc numai de unitti specializate; - pulberea se cerne si se toarn n corpul stingtorului; - se monteaz butelia la capac si se introduce n corpul stingtorului, apoi capacul se nsurubeaz lacorpul stingtorului. d) Functionarea: Pentru punerea n functiune se procedeaz astfel: - se scoate siguranta de la tija de percutare; - se apuc cu o mn furtunul de evacuare a pulberii; - se loveste energic cu podul palmei n percutor, care perforeaz supapa buteliei de CO2, gazul trecen corpul stingtorului realiznd presiunea necesar refulrii pulberii asupra incendiului; - se ndreapt jetul de pulbere asupra focarului. Lungimea de proiectare a pulberii este de max. 3,5 m iar temperatura de functionare cuprins ntre20C +55C. Stingtorul functioneaz pn la epuizarea complet a bioxidului de carbon. La stingtoarele prevzute cu pistol, la punerea lor n functiune trebuie actionat si trgaciul acestuia. La stingtoarele prevzute cu butelie exterioar cu robinet, functionarea poate fi oprit prinnchiderea robinetului buteliei de CO2. e) ntretinere:

Periodic se verific starea pulberii, la nevoie se cerne, se completeaz si se rencarc. n cazul c pulberea nu mai este bun (cu termenul expirat sau pietrificat) aceasta se goleste iar stingtorul se curt bine n interior si se rencarc cu alt pulbere. Butelia de CO2 se verific prin cntrire si compararea greuttii citite, cu greutatea plin nscris pe butelie, aflndu-se cantitatea de CO2 coninut. Dac a sczut 20-25% din cantitatea de CO2 butelia trebuie rencrcat. De regul pe butelie sunt nscrise (prin poansonare) urmtoarele greutti: - greutatea buteliei goale; - greutatea buteliei plin; - greutatea bioxidului de carbon. Periodicitatea verificrii acestor tipuri de stingtoare este de o lun, la cele din dotarea autovehiculelor, operatiunea respectiv nscriindu-se n " Talonul p.s.i." al autovehiculului. 8) Stingtorul transportabil cu pulbere si gaze inerte (P50) - are aceeasi destinatie cu cel portabil cu praf (pulbere) si CO2; - se deosebeste de cel portabil prin capacitatea diferit, existenta unui tub flexibil de refulare prin capacitatea diferit, existenta unui tub flexibil de refulare a pulberii, care este de dimensiuni mai mari, amplasarea buteliei de CO2 la exterior iar punerea n functiune a stingtorului se face prin manevrarea rozetei robinetului buteliei de CO2. 9) Stingtorul remorcabil cu pulbere si gaze inerte (bioxid de carbon) (P250). Este destinat pentru stingerea incendiilor, avnd eficient maxim la cele de natur electric, lichide combustibile, n muzeze, biblioteci, garaje mari etc. n componeneta sa intr: - recipientul pentru pulbere cu 5 orificii; - grupul de butelii legat de recipientul cu praf prin condecte flexibile de mare presiune; - aparatura de msur si control; - sasiul cu roti; - accesorii. Acest tip de stingtor de regul nu se gseste n scoli, necesit personal calificat pentru utilizare si ntretinere si ca atare nu se prezint mai multe date despre acesta. Stingtoarele cu praf si CO2 nu se folosesc la centrele si oficiile de calcul electronic. 10) Stingtorul portabil cu bioxid de carbon (G)

a) Se foloseste la stingerea incendiilor n muzee, expozitii, biblioteci, centre si oficii de calcul, aparatur electronic si telecomunicatii; b) Foloseste ca agent stingtor bioxidul de carbon, care, la refulare, n momentul impactului cu un obiect se transform n zpad carbonic. Aceasta este dielectric si nu distruge obiectele cu care vine n contact. Se prezint sub forma unei butelii din otel, prevzut cu un ventil (la cele vechi) sau cu pistol (la cele noi) si difuzor pentru evacuarea gazului (care are diferite forme); c) ncrcare: se ncarc de ctre unitti specializate la o presiune de 60-70 bar; d) Functionare: tipurile mai vechi se pun n functiune prin manevrarea venitilatorului stingtorului iar difuzorul (prevzut cu un mner de lemn pentru protectia minii) este ndreptat spre zona afectat de incendiu. Tipurile noi funcioneaz prin nlturarea sigurantei si apsarea pe clapeta pistolului (trgaci). Prezint avantajul c n momentul n care nu se mai actioneaz pistolul ori se nchide ventilul, se opreste si refularea bioxidului de carbon. e) ntretinere: - curtirea de praf, scame si alte depuneri; - verificarea existentei bioxidului de carbon se face prin cntrire, similar ca la buteliile de la alte tipuri de stingtoare.

TEMA NR. 4 REGULI DE PREVENIRE A INCENDIILOR N GOSPODARIE


n ultimii ani, aproximativ 75% din incendiile la care au intervenit pompierii militari, au afectat gospodariile cetatenilor, producndu-se pagube materiale foarte mari si uneori chiar pierderi de vieti omenesti. De cele mai multe ori, la originea producerii acestor evenimente, au stat necunoasterea sau ignorarea celor mai elementare reguli de prevenire a incendiilor. De aceea, consideram utila expunerea pe scurt a principalelor reguli si masuri de prevenire a incendiilor specifice gospodariilor particulare. La exploatarea instalatiilor electrice, a aparatelor electrocasnice sau electronice, se vor respecta urmatoarele: - nu este admisa folosirea instalatiilor sau aparatelor electrice cu defectiuni sau improvizatii (conductori dezizolati, conductori de alimentare fara stecher, prize sau ntrerupatoare defecte, derivatii improvizate); - este interzisa nlocuirea sigurantelor fuzibile cu lita, srme, cuie; - executarea sau modificarea instalatiilor electrice, se face numai de personal autorizat; - este interzis suspendarea corpurilor de iluminat de conductoarele de alimentare;

- este interzisa utilizarea abajururilor confectionate din materiale combustibile (hrtie, lemn, carton); - aparatele electrotermice (fier de calcat, radiator, aeroterma etc.), nu vor fi lasate sub tensiune si nesupravegheate. La exploatarea sistemelor de ncalzire, se vor respecta urmatoarele reguli: - folosirea sobelor avnd crapaturi, usite care nu se nchid, este interzisa; - nu se permite aprinderea focului n sobe, utiliznd benzina. motorina, gaz lampant sau alte lichide combustibile, ori sa se introduca n soba lemne care nu permit nchiderea usitei; - sobele vor avea pe dusumea, n fata usitelor de alimentare, o tabla metalica, cu dimensiunile de 70 x 50 cm.; - nu este permis sa se aseze la uscat, la mai putin de 1 m de sobe metalice, haine, rufe, alte obiecte casnice ce se pot aprinde usor; - focul din sobe nu trebuie lasat nesupravegheat; - este interzisa suprancalzirea sobelor, indiferent daca sunt metalice sau din zidarie; - cosurile de fum vor fi permanent verificate, ntretinute, fara crapaturi si curatate. La utilizarea aparatelor de aragaz se vor respecta urmatoarele: - buteliile cu gaze petroliere lichefiate, nu vor fi folosite fara regulator de presiune (ceas), cu garnituri uzate, cu furtune uzate, crapate; - buteliile cu gaz petrolier lichefiat se vor pastra departe de orice sursa de caldura si ferite de actiunea razelor solare; - distanta dintre butelie si aragaz va fi de 1 m, lungimea furtunului de 1.10 m. - aprinderea aragazului se face astfel: - se aprinde chibritul; - se deschide robinetul de la butelie; - se deschide robinetul de la aragaz; - se apropie flacara de arzator ("ochiul" aragazului); - nchiderea aragazului se face astfel: - se nchide robinetul de la aragaz; - se nchide robinetul de la butelie.

- daca se simte mirosul caracteristic al gazului n ncapere, se procedeaza astfel: - se sting toate focurile; - se deschid larg ferestrele si usile; - nu se aprind brichete, chibrituri, nu se folosesc ntrerupatoarele electrice; - se anunta o persoana adulta. Alte masuri de prevenire a incendiilor: - este interzisa facerea focului pe timp cu vnt sau in apropierea constructillor de orice fel (case, grajduri, magazii, depozite de furaje); - este interzis accesul n poduri, suri, grajduri, cu felinare, lumnari, chibrituri aprinse, artificii etc.; - cenusa de la sistemele de ncalzit va fi stinsa cu apa si aruncata la groapa de cenusa (nu la groapa de gunoi); - pe timpul sarbatorilor de iarna, este interzisa aprinderea lumnarilor din pom fara supravegherea parintilor; - folosirea petardelor, pocnitorilor, artificiilor, n apropierea materialelor care se aprind usor, este strict interzisa. REGULI DE PREVENIRE A INCENDIILOR CE TREBUIE RESPECTATE N sCOAL SI ACAS 1. Reguli de prevenire a incendiilor ce trebuie respectate n scoal 2. Reguli de prevenire a incendiilor ce trebuie respectate acas (gospodrii cettenesti blocuri de locuinte) n gospodriile particulare, spatii de locuit si dependinte se vor respecta urmtoarele reguli: - iluminatul grajdurilor, magaziilor, podurilor si alte locuri care nu au instalaii electrice de iluminat se va face numai cu felinare de vnt n bun stare de functionare, fiind interzis folosirea lumnrilor, chibritelor, lmpilor cu petrol si altele; - se interzice fumatul si focul deschis n grajduri, magazii, poduri ori n apropierea furajelor etc; - se interzice pstrarea lichidelor combustibile n cantitti mai mari de 25 l si fr ca acestea s fie n bidoane metalice bine nchise si n locuri care nu sunt asigurate mpotriva incendiilor; - se interzice pstrarea lor n balcoanele blocurilor, n subsoluri si n apartamente; - se interzice folosirea afumtoriilor n poduri, suri, magazii si grajduri de animale sau n imediata apropiere a furajelor si a altor materiale combustibile ori a celor improvizate din materiale combustibile;

- cenusa din sobe va fi scoas zilnic, stropit cu ap pentru stingerea crbunilor aprinsi si depozitat ntr-o groap sau cutie metalic special amenajat; - focurile n aer liber (curti, strzi, grdini, cmp) trebuie supravegheate permanent si nu se vor face la o distant mai mic de 50 m fat de constructii, depozite de materiale combustibile si 100 m de liziera pdurii sau depozitele de furaje si plante tehnice (in, cnep) - se interzice aprinderea focului pe timp de vnt ori pe timp de noapte; - se interzice construirea de boxe din lemn sau depozitarea de material lemnos, hrtie, furaje si alte materiale combustibile n podurile caselor, blocurilor de locuinte, n casa scrilor; - se interzice folosirea podurilor pentru buctrii, spltorii, usctorii ori amenajarea unor ateliere; - se interzice cu desvsire aprinderea focului n balcoane, pe blocuri, n poduri si subsolurile acestora, instalarea si folosirea grtarelor, a masinilor de gtit n aceste locuri; - se interzice parcarea motocicletelor (motoretelor) n casa scrilor la blocuri, blocarea usilor de acces de la parterul acestora precum si folosirea canalelor de aerisire de la debarale, bi, drept canale pentru evacuarea fumului; - usile grajdurilor se vor deschide spre exterior, nu vor avea praguri sau trepte si vor fi n permanent deblocate si descuiate; - se interzice lsarea fr supraveghere a focurilor aprinse n sobe, cuptoare, cazane de calorifer, lmpi de gtit cu petrol sau cu gaze, (aragaz); - se interzice folosirea instalatiilor sau aparatelor de nclzit, iluminat sau fort motrice cum sunt: instalatiile de gaze (naturale sau lichefiate) resouri sau fier de clcat, radiatoare, sau masini de gtit sau alte asemenea aparate, dac sunt defecte, improvizate sau prezint pericol de incendiu (neizolate termic fat de materiale combustibile). Not: Persoanele aflate sub ocrotire si minorii care nu au mplinit vrsta de 14 ani, nu vor mnui materiale ori substante care pot provoca incendii. Nu se vor lsa la ndemna copiilor chibrituri sau alte mijloace de aprindere, nu vor fi lsati (nchisi) singuri n cas cu instalatiile de nclzire n functiune (sobe, aparate electrice casnice). - Copiii de vrst prescolar vor fi supravegheati de printi ori frati mai mari si nvtati s nu se joace cu focul si s nu foloseasc cu joaca lor diferite materiale explozive, mijloace de vehiculare a unor obiecte aprinse, focurile fcute de adulti pentru distrugerea uscturilor adunate din curti, grdini, cmp etc. Desigur c nu toate regulile prezentate sunt de competenta elevilor dar nsusite teoretic pot s v ajute la sesizarea unor nereguli din propriile gospodrii si atentionarea adultilor pentru a intra n normal. PROTECTIA MEDIULUI NCONJURATOR MPOTRIVA INCENDIILOR Natura, cea de-a doua noastra casa, este un sistem, un ntreg foarte sensibil la factorii distructivi. Din pacate, pe masura dezvoltarii civilizatiei umane, omul a intervenit -cu voie sau fara voie - n echilibrul naturii, efectele actiunilor fiind de durata si avnd consecinte dintre cele mai grave. Poluarea a atins n zilele noastre cote pe care nimeni nu si le-ar fi putut imagina acum o suta de ani. Distrugerea naturii s-a realizat si

cu ajutorul foculul, arma de temut n minile unor indivizi inconstienti, sau ca urmare a unor accidente care au fost urmate de incendii sau explozii. Cteva exemplificari vor fi edificatoare: - accidentul de la centrala nuclearo-electrica de la Cernobl (Ucraina), n care explozia si incendiul de la unul din reactoare, au produs un nor radioactiv ce a afectat zone de mii de km2 din Europa. Efectele pe termen lung ale acestui dezastru nu sunt cunoscute nici acum cu suficienta precizile; - n fiecare an, n anumite zone din S.U.A., Franta, Mexic, datorita timpului secetos si a neglijentei unor oameni ce aprind focuri si nu le supravegheza, izbucnesc uriase incendii de padure ce distrug totul n calea lor - flora, fauna, constructiile; - incendiile produse la uzinele chimice duc, de cele mai multe ori, si la poluarea naturii, prin mprastierea unor mari cantitati de substante chimice extrem de toxice. Ce putem face pentru a nu se produce incendii care sa afecteze natura ? Respectarea ctorva reguli reduce la minim posibilitatea izbucnirii unor incendii: - aprinderea focului la mai putin de 100 m., de marginea padurii sau n padure, este interzisa; - amenajarea taberelor de corturi (pe parcursul desfasurarii drumetiilor, excursiilor, expeditiilor) este permisa numai n locuri speciale din padure, marcate n acest sens de personalul silvic; - n locurile special amenajate pentru instalarea corturilor, picnic etc., facerea focului este permisa numai n vetre si numai sub supravegherea adultilor; - la plecare, trebuie sa ne asiguram ca focul a fost stins, utiliznd n acest sens apa si pamnt; - indiferent de masurile de precautie luate, facerea focului pe timp cu vnt este strict interzisa; - la vederea unui inceput de incendiu n padure, vor fi anuntati imediat pompierii, silvicultorii sau politia. Orice amnare poate duce la cresterea pagubelor si chiar la producerea de victime. MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA FOLOSIREA SI DEPOZITAREA LICHIDELOR INFLAMABILE In cladirile adminisrative (inclusiv in scoli) lichidele combustibile (pentru curatenie) nu vor depasi cantitatea de 25 l. Acestea se vor pastra in bidoane metalice ermetic inchise si in locuri ferite de posibilitatea izbucnirii incendiilor, in nici un caz pe culoare, casele de scari sau alte trasee de evacuare ale cladirii, sub rampa scarii etc.(chiar daca este boxa amenajata). Curatirea pardoselii (parchet, dusumele) cu benzina sau alte lichide combustibile este interzisa. Aceasta operatiune se poate face cu materiale special destinate, la lumina zilei si cu respectarea urmatoarelelor masuri: - scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice; - stingerea tuturor corpurilor de iluminat electric,a lampilor, felinarelor si a focului din din sobe, masini si aparate de gatit;

- asigurarea ventilatiei corespunzatoare; - neutralizarea obiectelor (galeata, lighean, perie etc ) din materiale plastice sau filtre sintetice; - interzicerea fumatului precum si curatirea parchetului cu benzina etc. Pulverizarea insecticidelor inflamabile se va face la lumina zilei si numai dupa intreruperea curentului de la tabloul electric din incapere si numai dupa ce s-au luat masurile necesare pentru inlaturarea oricaror surse de foc sau scantei. Se interzice pastrarea in birouri (sali de clasa) a lichidelor inflamabile, a arpelor de sters imbibate cu ulei, lac ceara etc. Materialele textile folosite pentru curatenie si care sunt imbibate substante combustibile (ulei, ceara, lacuri, etc) se vor olecta in cutii metalice prevazute cu capace, ce se vor evacua la sfirsitul zilei de lucru in locuri anume stabilite. La lipirea covoarelor din PVC, a tapetelor sau a altor materiale plastice la care se folosesc adezivi inflamabili, se vor limita la strictul necesar, cantitatile de adezivi in incaperea unde se lucreaza, montandu-se inscriptii privind interzicerea fumatului si a focului deschis si se va asigura supravegherea permanenta a operatiunilor. Este interzisa depozitarea, in magaziile de materiale tehnice, a substantelor si reactivilor chimici inflamabili sau explozivi ori butelii sub presiune.Amplasarea depozitelor si magaziilor pentru lichide combustibile se va face conform normelor tehnice in vigoare . Depozitarea butoaielor si bidoanelor cu lichide inflamabili se va face in ordine si in conditii care sa nu permita deteriorarea lor (azvirliri, ciocniri, prin rostogoliri, caderi etc), protejate impotriva razelor, radiatiilor solare. Rastelele metalice pe care se depoziteaza butoaiele sau bidoanele, autocisternele, vagoanele-cisterna, ca si vasele in care se face transvazarea vor fi legate la pamint pentru evitarea formarii acumularii electricitatii, statice. Se interzice circulatia persoanelor pe rezervoare, pe podete,pe pardoseala caselor de pompe,cu incaltaminte care prin izbire poate provoca scantei. Se interzice colectarea in bazine (gropi) deschise, improvizate, a oricaror reziduri de lichide combstibile. Se interzice folosirea ambalajelor din material plastic pentru pastrarea, manipularea sau transportul produselor petroliere. Se interzice executarea de reparatii cu foc sau cu scule care produc scantei prin lovire, la ambalajele metalice pentru produse petroliere. Inainte de reparare, ambalajele vor fi complet golite, bine spalate si aerisite. Se interzice pastrarea in magaziile cu produse petrolier a obiectelor de imbracaminte si a altor materiale precum si spalarea in aceste spatii a obiectelor de orice fel cu benzina sau alte lichide combustibile (inflamabile). Deschiderea si inchiderea ambalajelor ce contin lichide combustibile se va face numai cu scule din materiale neferoase (sau alamite) pentru a se evita producerea de scantei.

Este interzisa folosirea sculelor care pot produce scantei prin frecare sau lovire, la executarea lucrarilor de montare, demontare sau reparatii in locurile unde exista pericolul aprinderii produselor inflamabile. In locurile unde exista emanatii sau concentratii mari de vapori sau gaze inflamabile, este interzisa folosirea imbracamintei, lenjeriei sau pulovelelor confectionate din fire sintetice care se incarca electrostatic, precum si pieptenelor din material plastic sau purtarea incaltamintei cu blacheuri sau potcoave din materiale care produc scantei prin lovire sau frecare. Se interzice lucrul cu foc deschis la o distanta mai mica de 40 m de orice instalatie sau rezervoare ale depozitului de lichide combustibile. Vopselele, lacurile si alte substante inflamabile se depozita cu respectarea instructiunilor furnizorului, departe de corpurile de iluminat si de incalzit. Vopselele si lacurile pe baza de nitroceluloza se depoziteaza separat fata de cele poliesterice. Nitrolacul se poate depozita impreuna cu diluantii si write-spirtul. Lacul poliesteric, grundul activ, intaritorul si acceleratorul se pastreaza la intuneric si la o temperatura redusa a mediului ambiant, ferit de actiunea razelor solare. Orice scurgere de lichid combustibil pe pardoseala ori pe rastel, butoi, etc va fi indepartata imediat prin acoperire cu nisip sau stergere cu carpe, care se vor depozita imediat in locuri anume stabilite. Se interzice distribuirea oricaror produse petroliere in vase fara capac sau neinchise. Stingerea incendiilor se realizeaza folosind spuma chimica (sau mecanica), gazele inerte, aburi, apa pulverizata sau mase pulverulente, in functie de natura produsului care arde si modul de manifestare a incendiului. Pentru situatii mai complexe normele legale prevad si alte masuri de prevenire a incendiilor, cele prezentate fiind minime si care se impun a fi respectate in situatii in care se pot afla elevii, atat la scoala cat si acasa. MODUL DE EVACUARE sI DEPOZITARE A UNOR MATERIALE DIN ZONA PERICLITAT DE INCENDIU SAU ALTE CALAMITI Salvarea persoanelor si evacuarea lucrurilor n caz de incendiu este misiunea principal, de baz afortelor participante la stingerea incendiilor si nlturarea efectelor negative ale acestora. Se organizeaz cnd incendiul, cldura, fumul si gazele tehnice sau calde amenint direct oamenii,ori cnd acestia sunt surprinsi de explozii, prbusiri de constructii si instalatii ori cnd oamenii nu se potdeplasa singuri, cnd efectele incendiului creaz pericole suplimentare, cnd materialele sunt supuse deteriorrii ca urmare a cldurii, apei, fumului ori surprinderii si distrugerii datorit prbusirii unor instalatiisau elemente de constructii. Se execut (desfsoar) concomitent cu actiunea de stingere, iar la nevoie vor fi folosite toate fortele pentru actiunea de salvare sub conducerea sefului stingerii (profesor de serviciu, directorul scolii sau seful grzii de interventie pentru stingere din subunitatea de pompieri militari). Ordinea salvrii oamenilor si evacuarea bunurilor materiale se stabileste n planul de evacuare ntocmit pentru fiecare nivel al cldirii n functie de pericolul ce-i amenint pe oameni, folosind cele mai scurte si mai putin periculoase ci de evacuare.

Traseele cilor de evacuare, precum si locul de evacuare a persoanelor si bunurilor materiale se marcheaz pe planul de evacuare de regul cu culoare rosie (traseele de evacuare) si la culoare violet, locul de evacuare. Locul de evacuare al oamenilor poate fi comun cu cel pentru evacuare a bunurilor. n principiu, procedeele de salvare sunt urmtoarele: a) n cazul persoanelor: - dirijarea liber a persoanelor, ameninate de incendiu, pe directiile fr pericol, stabilite n planul de evacuare ori de ctre conductorul actiunii; - evacuarea sub supravegherea persoanelor nominalizate n planul de evacuare sau apersonalului de pompieri, a oamenilor care nu prezint garantie iesirii independent (bolnavi imobilizati la patsi cei care sufer de boli contagioase, vor fi evacuati de personalul medical pe cile stabilite si protejate de pompieri sau personalul din echipa de prim interventie pe locul de munc, bolnavii psihici vor fi evacuati si supravegheati permanent de ctre personalul medical; - evacuarea nemijlocit de ctre servantii pompieri sau de ctre persoane adulte a celor ce nu se pot deplasa singuri, pentru evacuarea copiilor se foloseste personalul din institutiile de nvtmnt (profesori, nvttori, educatori etc.) nominalizati n planul de evacuare care au obligatia ca dup ajungerea n locul de evacuare al elevilor si marcat n planul de evacuare s fac prezenta elevilor evacuati pe baz de catalog; - cnd cile de acces sunt blocate, salvarea se va face cu ajutorul corzilor pe scrile de incendiu ori cu alte mijloace la ndemn; - evacuarea trebuie s se fac n ordine si liniste pe clase, n coloane cte unul fr panic, fr nghesuial, fr strigte pn la locul de evacuare; - cnd se detin informatii c n zona incendiat mai sunt oameni amenintati, se caut pn sunt gsiti, cutarea nceteaz numai dup formarea convingerii ferme c n zona afectat nu mai sunt persoane; - n toate cazurile, oamenii salvati trebuie condusi sau transportati n locuri sigure iar la nevoie trimisi cu ambulantele la cele mai apropiate unitti sanitare. b) n cazul bunurilor materiale - n prima urgent se evacueaz materialele care prezint pericol de explozie si cele de valori mari care se pot transporta de ctre persoane; se are n vedere greutatea bunurilor, volumul lor si dac sunt sau nu fixate pe fundatii ori altfel; - evacuarea n sistem releu (din mn n mn) care s exclud miscrile dezordonate ale personalului (sistemul se aplic n cazul obictelor cu volum si greutate mic); - ordinea evacurii se stabileste n planul de evacuare tinnd seama de importanta si valoarea obiectelor: de art, documente de valoare, arhiv, care nu pot fi protejate de efectul cldurii si apei, a celor care datorit greuttii pot favoriza prbusirea planseelor;

- pentru evacuare se constituie grupe de evacuare din personalul didactic si de deservire al scolii, la operatiune se pot folosi si elevii din anii mai mari, sntosi, vigurosi, curajosi; personalul din echipele de salvare este nominalizat n planul de evacuare; - utilajul valoros cu greutate mare ori fixat n fundatii (nu se poate misca de persoanele la dispozitie si nu se dispune de utilaje adecvate) va fi protejat prin acoperire cu prelate umezite, alte mateirale combustibile sau prin stropire cu jeturi de ap; - ghiozdanele, crtile, caietele, alte materiale didactice si eventuale paltoanele aflate n clase n momentul izbucnirii incendiilor se evacueaz de ctre fiecare elev sau de ctre colegii celor numiti s ndeplineasc anumite misiuni n legtur cu incendiul; - bunurile vor fi transportate ntr-o zon liber, opus directiei vntului si a celei de propagare a incendiilor, numit loc de evacuare a bunurilor care se stabileste din timp si se marcheaz pe planul de evacuare, folosind culoarea violet (pentru contur); - dup evacuare se organizeaz paza bunurilor folosind si copiii n acest scop nominalizati n plan. Locul de evacuare al bunurilor poate fi comun cu cel de evacuare a persoanelor. Cnd se dispune pentru evacuare se pot folosi masini si utilaje de ridicat si transportat, ceea ce n scoli nu se prea gsesc. n cazul altor calamitti naturale si catastrofe (inundatii, alunecri de teren, prbusiri de constructii etc.) cnd evenimentul negativ poate fi prevzut ori cnd deja s-a produs, fiind necesare msuri de nlturare a efectelor sale, se poate actiona mult mai n liniste, mult mai cumptat, deoarece nu exist un pericol imediat pentru viata oamenilor. Att organizarea ct si executarea efectiv a evacurii persoanelor si bunurilor se pot face pe baza unor planuri temeinice, se pot utiliza si alte mijloace tehnice de salvare si evacuare, cum sunt: macarale, remorci, autocamioane, crute, multicare, brci, plute etc.

TEMA 5 SISTEME DE ALARMARE IN CAZ DE INCENDIU. REGULI SI MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA INSTALATIILE ELECTRICE SI DE INCALZIRE
I. SISTEME DE ALARMARE-Mod de alarmare In cazul observarii unui incendiu in scoala cum trebuie sa actionati ! 1. Trebuia sa anuntati cel mai apropriat profesor sau orice adult din scoala. Acesta va da semnalul sonor : - pentru incendiu trei semnale lung-scurt- lung; - pentru exercitiu de alarmare doua semnale scurte la interval de 5 secunde. 2.Trebuie sa parasiti scoala conform planului de evacuare afisat. 3. Persoanale adulte vor anunta pompierii militari si vor actiona pana la sosirea acestora cu stingatoarele din dotare. Important !! Atat in cazul accidentelor observate cat ci in cazul observarii incendiilor este important sa anuntati Politia, Pompierii, Salvarea si sa nu actionati in necunostinta de cauza.

II. REGULI SI MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA INSTALATIILE ELECTRICE DE FORTA SI ILUMINAT. Instalatiile electrice de forta si iluminat normal si de siguranta vor fi proiectate si exploatate conform normativelor tehnice specifice, vor fi executate numai de catre unitati autorizate sau personal calificat si reparate sau verificate numai de catre electricianul scolii ori a unitatii autorizate. Tablourile electrice, releele, contoarele, etc. vor fi prevazute cu carcase de protectie cu posibilitati de incuiere,iar la tablouri se vor intrebuinta numai sigurante dimensionate conform normelor in vigoare. Se interzice supraincarcarea mai multor consumatori decat cei prevazuti pentru instalatia respectiva.Se va urmari ca temperatura conductoarelor in sarcina sa nu depaseasca tem,peratura admisa; Instalatiile pentru iluminatul de siguranta (evacuare, continuarea lucrului, garda, veghe, etc.) vor fi mentinute in permanenta in stare de functionare (unde exista). Reostatele de pornire sau de reglare a turatiei diferitelor masini electrice vor fi protejate cu carcase metalice prevazute cu orificii de racire. Acestea vor fi curatate de praf si de scame cel putin o data pe saptamana.Se interzice acoperirea lor cu materiale combustibile (hartie, carpe, lemn) sau curatate cu lichide combustilile, (benzina, petrol ) . Aparatele electrice portative se vor folosi numai cu stechere si conductoare izolate cu cauciuc, in buna stare si supravegheate pe tot timpul cat sunt sub tensiune. La terminarea lucrului, intregul utilaj electric si instalatiile electrice se scot de sub tensiune, cu exceptia celor destinate iluminatului de siguranta. Scoaterea stecherului din priza se face apucandu-l de corpul de ebonita (sau plastic) cu o mana, iar cu cealalta mana se va apuca capul prizei. Nu se trage de cordon. Se interzice: - folosirea in stare defecta a instalatiilor electrice si a consumatoarelor de energie electrica de orice fel, precum si a celor uzate sau/si improvizate; - incarcarea instalatiilor electrice (conductoare, cabluri, transformatoare, intrerupatoare, prize, etc.) pentru sarcina admisa; - suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare; - agatarea sau introducerea pe si in interiorul panourilor, niselor, tablourilor electrice, etc. a obiectelor de orice fel,precum si adapostirea de obiecte sau materiale in posturile de transformare sau de distributie; - folosirea instalatiilor electrice neprotejate in medii cu vapori explozivi siu degajari de praf combustibil; - executarea lucrarilor de intretinere si reparatii a instalatiilor electrice de catre personal necalificat si neautorizat;

- utilizarea lampilor mobile portative,alimentate prin cordoane improvizate sau uzate; - folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumina (abajoare) improvizate din carton,hartie sau alte materiale combustibile; - intrebuintarea radiatoarelor si a resourilor electrice in alte locuri decat cele stabilite si in conditii care prezinta pericol de incendiu; - folosirea legaturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice fara stecher, direct in priza; - utilizarea consumatorilor de energie electrica (fier de calcat,resou,ciocan de lipit,etc.) fara luarea masurilor de izolare fata de elementele combustibile din incaperi; - asezarea pe motoarele electrice a materialelor combustibile (carpe, hartie, lemn, etc.); - lasarea neizolata a capetelor conductoarelor electrice in cazul demontarii partiale ale unei instalatii. Tablourile generale de distributie for fi inchise in permanenta cu cheia, accesul la ele fiind permis numai electricianului de serviciu, precum si organelor de control si verificare.Incaperea si elementele tabloului vor fi in perfecta stare de curatenie (fara praf, scame, etc. ). La toate tipurile de tablouri, legaturile trebuie facute reglementar in apropierea lor se interzice pastrarea materialelor si substantelor combustibile si blocarea accesului. Se interzice legarea directa la bornele tabloului de distributie a lampilor de iluminat,a motoarelor electrice sau a altor consumatori de energie electrica. Conductoarele electrice nu se vor monta direct pe elemente de constructie combustibile.In acest caz se vor monta pe un strat de tencuiala cu grosimea minima de 1 cm, pe un suport de azbest ce depaseste cu 3 cm de o parte si alta latimea conductoarelor sau prin distantiere metalice care sa asigure intre conductoare si elementul combustibil o distanta de minimum 3 cm. Nu este admisa folosirea motoarelor si aparatelor electrice cu carcasele si capacele demontate sau in conditii in care nu se asigura racirea lor printr-o buna circulatie a aerului din jur. Incalzirea lagarelor si carcaselor va fi controlata periodic pentru a nu depasi temperaturile admise. Corpurile metalice ale aparatelor, utilajelor si motoatelor electrice vor fi legate la pamant, conform normativelor tehnice specifice. Acestea sunt cateva reguli de baza ce trebuie respectate pentru prevenirea incendiilor la instalatiile si aparatele electrice de uz general. REGULI SI MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA INSTALATIILE DE INCALZIRE (SOBE, CALORIFERE, ETC.). I. NORME GENERALE

La proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de incalzire centrala (cu abur, apa calda, aer cald) si locala (cu sobe, radiatoare, etc.), precum si a masinilor si aparatelor de gatit se vor respecta prevederile normelor in vigoare (normative, instructiuni de pornire, etc.). In incaperile in care exista pericol de explozie sau incendiu nu se vor utiliza sisteme de incalzire cu foc deschis, precum si corpuri de incalzire cu suprafete radiante sau incandescente. Nu se admite utilizarea unor instalatii, aparate, masini, sobe nestandardizate, neomologate sau improvizate.

Se interzice folosirea in stare defecta a sistemelor si instalatiilor de incalzire centrala sau locala (cazane termice, calorifere, sobe, radiatoare, aeroterme, aparate si masini de gatit.). Toate instalatiile, masinile si aparatele cu foc deschis folosite pentru incalzire sau gatit vor fi supravegheate pe timpul functionarii lor si intrerupte la terminarea programului de lucru. La trecerea pe langa materiale combustibile, conductele de transport al agentului termic cu temperatura ce depaseste 95 grade Celsius vor fi protejate si izolate termic,conform normelor. II. INSTALATII DE INCALZIRE CENTRALA La instalatiiler de incalzire centrala din cladirile si incaperile cu pericol de exoplozie sau incendiu, agentul termic (abur, apa calda, apa supraincalzita, aer cald) se va alege in functie de temperatura de aprindere a substantelor din incaperile respective. Conductele si corpurile de incalzire vor avea temperatura pe fetele exterioare sub limitele ce ar putea provoca aprinderea substantelor cu care pot veni in contract, vor fi netede, inlaturandu-se periodic orice depuneri de pe acestea. Izolarea conductelor de abur sau apa calda supraincalzita se face cu materiale incombustibile. Este interzisa depunerea pe radiatoare si pe conductele termice a vaselor cu lichide inflamabile, imbracamintei si a altor materiale combustibile. La trecerea conductelor instalatiei de incalzire prin pereti sau plansee din materiale combustibile, acestea vor fi protejate cu azbest sau cu alte materiale izolatoare necombustibile, astfel incat in orice regim de functionare a instalatiilor sa se inlature aprinderea materialelor combustibile. Este interzisa trecerea conductelor pentru incalzire prin spatii inchise in care pot aparea vapori inflamabili sau gaze combustibile. Toate conductele si armaturile instalatiilor de incalzire centrala vor fi vopsite in culori stabilite de normele in vigoare. La instalatiile de incalzire cu aer cald, conductele, aerotermele, bateriile de incalzire vor fi curatate periodic de depunerile de praf combustibil. Nu se admite existenta in apropierea prizelor de aer a unor surse de gaze sau de praf combustibil, precum si executarea de lucrari cu foc deschis. Nu se vor depozita lichide, materiale combustibile si recipiente cu gaze sub presiune in apropierea bateriilor de incalzire sau a aerotermelor. III. MIJLOACE DE INCALZIRE LOCALA Constructia, amplasarea si exploatarea mijloacelor de incazire locala (sobe de orice tip, cazane de spalatorie, masini si aparate de gatit, etc.) se va face conform prevederilor standardelor in vigoare si instructiunilor de folosire emise de unitatea producatoare (fabricant). La exploatarea sobelor cu/sau fara acumulare de caldura si a masinilor si aparatelor de gatit se vor respecta urmatoarele: - materialele sau elementele combustibile din fata focarelor sau cenusarelor vor fi situate la o distanta de minimum 1,25 m, iar cele greu combustibile la 1 m de acestea; - depozitarea (amplasarea) materialelor combustibile se face la o distanta mai mare de 1 m fata de sobele fara acumulare de caldura (sobe metalice) si de 0,5 m la sobele cu acumulare de caldura (sobele de teracota); - se interzice depozitarea materialelor combustibile (lemn, carbuni, etc.) pe sobe;

- in fata usitei de alimentare,pardoseala combustibila se protejeaza cu o bucata de tabla metalica,cu dimensiunile de 0,7 x 0,5 m (in cazul sobelor de teracota); - inainte de utilizare,sobele si cosurile de fum trebuie verificate amanuntit, reparate, curatate si date in exploatare in perfecta stare de functionare; - nu se utilizeaza sobe fara usite la focare si cenusare, defecte sau neizolate corespunzator fata de elementele combustibile ale cladirilor; - in timpul functionarii sobelor usitele focarului si cenusarului rtrebuie mentinute inchise si zavorate; - se interzice aprinderea focului in sobe prin stropirea lemnelor sau carbunilor cu benzina, petrol sau alte lichide inflamabile; - se interzice uscarea hainelor sau a altor materiale combustibile pe sobe sau in imediata lor apropiere; - nu se admite folosirea lemnelor mai lungi decat vatra focarului sobei sau a carbunilor cu o putere calorifica mai mare decat ce-a stabilita pentru soba respectiva; - cenusa se va evacua periodic (zilnic) intr-un loc stabilit si amenajat in acest scop,fara pericol de incendiu si numai dupa ce se vor stinge resturile de jar (cu apa); - se interzice supraincalzirea sobelor (supraalimentarea); - se interzice montarea dispozitivelor si clapetelor de reglare a tirajului (altele decat cele montate de fabrica). III. 1. La utilizarea sobelor fara acumulare de caldura (metalice) se vor respecta si urmatoarele norme: - distanta dintre sobe s-au burlane si materiale combustibile invecinate sa fie de cel putin 1 m iar fata de cele greu combustibile de 0,7 m; - la sobele cu inaltimea picioarelor de cel putin 25 cm pardoseala combustibila de sub aceasta se protejeaza printr-un strat izolator de caramida plina cu grosimea de minim 6 cm zidit cu mortar de argila sau printr-un strat de azbest ori pasla imbibata cu emulsie de argila. Peste aceste izolatii se pune tabla metalica (tabla neagra de invelitoare). Postamentul izolator trebuie sa depaseasca perimetrul sobei cu 25 cm de jur imprejur, iar in fata focarului cu 50 cm; cand sobele nu au picioare sau picioarele sunt mai scurte de 25 cm,postamentul izolator va fi format din doua randuri de azbest si unul de tabla metalica, 4 randuri de caramida cu mortar de argila ori alte materiale incombustibile cu aceasi grosime si echivalenta termica. La masinile si aparatele de gatit de uz casnic izolarea pardoselii se face conform normalor stabilite de fabricant.

III. 2 In cazul sobelor cu acumulare de caldura (teracota) situate in incaperi cu pereti din materiale combustibile portiunea de perete de langa soba se executa din zidarie din materiale incombustibile care sa depaseasca marginile sobei in toate directiile cu minim 50 cm ,ori in conformitate cu prescriptiile emise de fabricant. III. 3 Constructia ,amplasarea ,protectia termica si exploatarea cosurilor (hornurilor), si canalelor de fum se vor efectua in conformitate cu prevederile standardelor in vigoare. Cosurile de fum vor fi curatate periodic in functie de calitatea si cantitatea combustibilului folosit iar usile pentru curatare vor fi bine etansate. Zidaria si tencuiala cosurilor vor fi verificate periodic si bine intretinute pentru evitarea crapaturilor si fisurilor prin care ar putea iesi in incaperi sau poduri, gazele calde, fumul sau scanteile. Pentru sesizarea crapaturilor in zidaria cosurilor se recomanda varuirea acestora pe portiunea din pod la inceputul fiecarei toamne. Este interzisa racordarea focarelor alimentate cu gaze la canalele de fum care deservesc focare alimentate cu combustibil solid sau lichid (lemn, carbune, pacura etc). Este interzisa montarea de clapete sau capace de opturare in canale sau racorduri. Limitarea sau reglarea tirajului se face numai prin prizele de aer sau prin regulatoarele de tiraj ale sobelor, prevazute din fabricatie . III. 4 Pentru instalatiile de alimentare cu gaze naturale a sobelor, pe langa prevederile specifice distibuirii si utilizarii gazelor naturale se vor respecta si urmatoarele: -verificarea si intretinerea in stare de functionare a instalatiei (conducte, robinete, arzatoare etc.), inlaturandu-se orice posibilitate de scurgere a gazelor; - in cazul cand se constata miros de gaze, inaintea de a se aprinde focul, se va aerisii incaperea respectiva si se vor depista si inlatura defectiunile care au provocat scaparile de gaze; - aprinderea si stingerea focului se vor executa numai de catre persoane adulte (in unitati) persoane special instruite si nominalizate de conducatori; - inainte de aprinderea arzatorului de gaze, robinetul trebuie sa fie inchis, iar cand arzatorul esta in functiune, usa cenusarului va fi deschisa; - aprinderea focului se face prin apropierea de arzatorul de gaze, a unei torte aprinse (aprinzator), dupa care se deschide incet robinetul pana cand gazele se aprind (principiul "gaz pe flacara"); - este strict interzis a se deschide intai robinetul si apoi a se apropia flacara de arzator; - se interzice aprinderea arzatorului de gaze cu materiale sau deseuri combustibile; - atat la aprinderea cat si la stingerea focului, gazele vor fi inchise si deschise mai intai de la robinetul principal, apoi de la robinetul arzatorului; - se interzice folosirea gazelor in sobele nereparate si a caror etanseitate nu este asigurata; - depistarea scaparilor de gaze se va face numai cu solutie de apa si sapun. In nici un caz nu cu flacara. III.5 In cazul utilizarii buteliilor cu gaze petroliere lichefiate, se interzice: - folosirea de butelii defecte, improvizate si neomologate;

- amplasarea buteliei in apropierea surselor care radiaza caldura; - activarea scurgerii gazului lichefiat din butelie ,prin agitarea sau incalzirea acesteia; - racordarea buteliei la mijloacele de incalzire direct, fara regulator de presiune; - utilizarea furtunului de racordare nefixat corespunzator uzat sau in stare defecta (crapaturi, fisuri, largit la capete, nefixat cu coliere metalice speciale); - este interzisa folosirea furtunului din materiale plastice.

TEMA NR. 6 PRIMUL AJUTOR N CAZ DE INCENDIU


Arsura este consecinta contactului direct cu celulele vii, al unor agenti termici (solide, gaze, vapori, lichide, flacara, radiatie termica), al unor agenti chimici (substante care intra n reactie chimica cu efecte termice, cu substantele care formeaza celulele tesuturilor) si al curentului electric (care trecnd prin tesuturi se transforma n energie termica). Clasificarea arsurilor : 1. Arsurile de gradul I: limitate la straturile foarte superficiale ale pielii, se rezuma de fapt la iritarea terminatiilor nervoase din piele, ceea ce explica roseala, ncalzirea, umflarea si durerea ce se resimte pe zona afectata. Primul ajutor: * accidentatul va tine suprafata de piele expusa caldurii, timp de 30 de minute pna la o ora, sub jet de apa rece; 2. Arsurile de gradul II: afecteaza tot stratul superficial al pielii (epidermul) care este separat de stratul mai profund (dermul), prin acumularea de lichid iesit din vasele sanguine ale pielii. Apar deci basicile, cu continut lichid galbui, nsa limpede. Primul ajutor: * accidentatul va tine suprafata de piele expusa caldurii sub jet de apa rece, dupa care va fi acoperita cu un pansament uscat steril: 3. Arsurlle de gradul III: afecteaza si o parte mai mica sau mai mare din stratul profund al pielii (dermul). n aceste cazuri, arsura a afectat si vasele de sange existente la acest nivel (derm), motiv pentru care basicile care apar, sunt umplute cu un lichid sanguinolent. Pericolul infectarii acestor rani este mare, necesitnd ca atare interventia medicului. Primul ajutor: * acoperirea suprafetei arse cu pansamente curate preferabil sterile -dupa care accidentatul va fi transportat de urgents la spital:

4. Arsurlle de gradul IV: depasesc prin violenta lor toate straturile pielii afectnd si tesuturile sau organele pe care ele le acopera. Aspectul este de escara (rana fara vitalitate, acoperita de tesuturi moarte), colorata n tonuri care variaza de la alb la negru, n raport cu gradul de temperatura la care a fost supusa zona (caramelizare, carbonizare, calcinare etc.). Pericolul infectiei n aceste cazuri este foarte mare. Primul ajutor: * acoperirea suprafetei arse cu pansamente curate - preferabil sterile - dupa care accidentatul va fi transportat de urgenta la spital; Posibilitati ale arsurii 1. Arsura termica: gravitatea leziunii este data de ntinderea suprafetei arse, de durata actiunii agentului cauzal, de sediul leziunii (arsurile capului si gtului sunt mai grave), de starea victimelor (copiii, batrnii se apara mai greu n fata bolii, unii din cauza imaturitatii, ceilalti din cauza uzurii, la fel femeile nsarcinate sau care alapteaza. Preexistenta unor boli cronice reprezinta o alta cauza de scadere a rezistentei organismului. 2.Arsura chimica: este provocata de contactul tesuturilor vii cu substante acide, baze sau anhidride. Regiunea arsa se va spala sub jet continuu de apa ncalzita la 24-28 C. Fac exceptie de la aceasta regula arsurile cu oxid de calciu (oxid de calciu) acesta reactionnd violent cu apa, cu degajarea unei cantitati mari de caldura. n aceste cazuri, nti se sterge locul cu comprese sterile, uscate, apoi se badijoneaza cu alcool si numai dupa aceea se poate spala si cu apa. 3. Arsura prin curent electric: n acest caz primul ajutor consta numai din acoperirea ranilor cu comprese sterile si trimiterea ct mai urgenta a bolnavului la spital. Pasi in acordarea primului ajutor: 1. Scoaterea victimei de sub actiunea agentului traumatizant; 2. ndepartarea numai a elementelor vestimentare sau a obiectelor ncinse care sunt n contact cu pielea si a celor care se pot ndeparta cu usurinta, fara o traumatizare suplimentara a victimei; 3. Calmarea victimei; 4. Tratamentul local al ranilor provocate de arsura se va face numai n cazul plagilor superficiale, sau n cazul marilor accidente - cnd acestea s-au produs n locuri ndepartate, necesitnd un transport de lunga durata (de peste 2 ore), pna la cel mai apropiat spital; 5. Transportul accidentatului la spital: se va face ct mai rapid cu putinta. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR N SITUAII SPECIFICE ACCIDENTELOR PROVOCATE N TIMPUL SAU DIN CAUZA INCENDIILOR (ARSURI, INTOXICAII) Pe timpul si/sau din cauza incendiilor persoanele aflate n spatiul n care a izbucnit, n cele vecine, ori cnd se intervine la operatiunile impuse de stingere a incendiilor, pot suferi unele traumatisme (vtmri corporale) sau chiar pot s-si piard viata. Printre cele mai frecvente afectiuni suferite de oameni n timpul si

din cauza incendiilor se enumer arsurile si intoxicatiile. 1. Primul ajutor n arsuri Arsura este o leziune determinat de agenti termici (foc, lichide fierbinti etc.), chimici, (acizi, baze), electrici, radioactivi etc. n funcie de profunzimea leziunii se ntlnesc: a) arsurile de gradul I - limitate de straturile superficiale ale pielii (pielea este rosie si ustur), exemplul tipic l reprezint arsura solar, provocat de expunerea prelungit la soare a pielii neantrenate; b) arsurile de gradul II - cuprind grosimea pielii; pe piele, n regiunea ars apar bsici cu continut seros, (glbui), hematic; pe lng durerea mare pe care o resimte victima, pericolul principal const n infectarea continutului veziculelor; c) arsurile de gradul III - n care leziunile depsesc grosimea pielii, distrugnd si straturile mai profunde: grsime, muschi, vase, nervi, pn la os; d) arsurile de gradul IV sunt cele care afecteaz cel mai greu corpul uman, pielea si muschii, fiind arse pn la carbonizare profund. Atentia special care trebuie acordat arsurilor este impus de intensitatea deosebit a durerii, de pierderea unei mari cantitti de lichide, (sruri si proteine) prin suprafata ars si de faptul c prin rnile create se deschide o poart larg microbilor, care gsesc n zonele arse un mediu propice de dezvoltare, producnd infectiile secundare. Primul ajutor va fi subordonat msurilor de combatere a celor trei mari aspecte: - focul se va stinge aruncnd peste victim sau rostogolind-o pe pmnt; formula ideal rmne totusi folosirea stingtorului; pentru calmarea durerilor, bolnavul va lua calmante; pentru reducerea pierderilor de lichide si sruri se vor da victimei cantitti mari de lichide, n nici un caz nu se va ncerca dezbrcarea victimei pentru c odat cu hainele carbonizate s-ar desprinde si fsii de piele, ceea ce ar mri suprafata pierderilor de lichide; - pentru prevenirea infectiilor, zonele descoperite de tegument ars vor fi splate cu ap sterilizat si spun, apoi bandajate; zonele afectate se acoper n final cu comprese sterile sau dac suprafetele sunt ntinse, cu un cearsaf curat; s-a demonstrat c arsurile care au cuprins peste 10% din suprafata total a pielii reprezint pericole pentru nssi viata bolnavului ns arsurile ce cuprind peste 35% din suprafata total a pielii sunt mortale. sansele de supravietuire sunt date de tratamentele moderne care se aplic numai n spitalele specializate. n cazul arsurilor chimice dup stabilirea exact a substanelor ce le-au provocat, se va utiliza antidotul corespunztor, astfel: - cnd arsura a fost provocat de acizi, rana se spal cu solutie de bicarbonat de sodiu 3 - 5%; - cnd agentul provocator a fost o baz, regiunea afectat se spal cu solutie slab de acid acetic sau de acid baric 1 - 2%;

- n arsurile cu fosfor se foloseste ca antidot solutia de sulfat de cupru 2%; - n cazul arsurilor cu asfalt ncins, pe timpul primului ajutor nu trebuie s se ncerce ndeprtarea asfaltului lipit pentru c riscm s desprindem fsii de piele. n mod categoric este contraindicat folosirea unor materiale si substante ca untdelemnul, jecolanul, jecozinul, albastrul de metilen, cerneala etc. Arsurile prin electrocutare vor fi tratate n acelasi fel. De multe ori victima rmne cu mna fixat pe firul electric care a produs accidentul; salvatorul va trebui s nceap actiunea de prim-ajutor prin izolarea victimei de sursa de curent, utiliznd mnusi groase din cauciuc sau instrumente cu coad de lemn cu care va deschide mna victimei sau va tia firul electric. Arsura prin electrocutare este un accident frecvent al lucrtorilor care si desfsoar activitatea la nltime. innd cont de circumstantele accidentrii, dac se adaug si cderea de la nltime, victima va trebui examinat cu atentie, pentru a-i verifica integritatea corporal. Electrocutarea este nsotit deseori de stop cardiac si respirator, necesitnd deci si efectuarea prompt a manevrelor de reanimare cardio-respiratorie, masaj cardiac extern si respiratie artificial. 2. Primul ajutor n caz de intoxicatii Pe timpul si din cauza incendiilor, oamenii pot suferi unele intoxicatii cu fum sau produse ale arderii, cum este oxidul de carbon, oxizii altor substante. Pentru acordarea primului ajutor n cazul intoxicrii este necesar s se stabileasc sursa de intoxicare fat de care n continuare trebuie luate msuri profilactice. a) Intoxicatia cu fum se ntlneste frecvent la incendiile pe timpul crora se produce o ardere complet. Simptomele care nsotesc intoxicatiile cu fum se manifest prin moleseal, senzatii de vom, greturi. n cazul intoxicrii cu fum de materiale combustibile solide (lemn, paie, furaje, hrtie) se administreaz lapte proaspt. Dac dup consumarea laptelui, accidentatul vomit, sunt semne c tratamentul aplicat este corect. Oricum persoanele intoxicate trebuie trimise la unitti medicale pentru control si analize specifice. b) Intoxicatia cu oxid de carbon este una dintre cele mai grave ca form de manifestare si ca frecvent dintre intoxicatiile acute. Oxidul de carbon apare n urma arderii materialelor care contin carbon (crbune, lemne, gaze naturale, pcur) si derivati (benzin etc.) atunci cnd arderea este incomplet. Cantitatea de oxid de carbon n aer creste n ncperile cu o ventilatie deficitar, n ncperile cu usile nchise etc. precum si pe timpul incendiilor din spatii nchise. Prin respiratie, oxidul de carbon ptrunde odat cu aerul respirat n plmni, din plmni prin intermediul capilarelor pulmonare trece n snge unde se fixeaz pe globulele rosii (hematii) mpiedicnd captarea si fixarea oxigenului n vederea transportrii la nivelul tesuturilor (celulelor) organismului. Primele simptome (semne) se manifest prin aparitia oboselii, durerii de cap, cu o senzatie de apsare n regiunea fruntii si dilatarea vaselor cu snge la nivelul pielii. Dup un timp, durerea de cap creste n intensitate fiind nsotit de o senzatie de zvcnire a tmplelor. Apare o usoar ameteal, randamentul fizic

si psihic ncepe s scad (dificultate n gndire) se percepe o crestere a frecvensei btilor inimii si respiraiei. Absorbitia n continuare a oxidului de carbon face ca simptomele descrise s se accentueze. Durerea de cap devine puternic, slbiciunea si ameteala devin mai accentuate, apar tulburri de vedere si auz, pot s apar greata si vrsturi (dac intoxicatul a servit masa). n faza urmtoare, intoxicatul se prbuseste din cauza slbiciunii musculare, pierzndu-si ulterior si cunostinta. Moartea poate surveni prin stop cardiac - respirator - n situatia cnd nu se ntrerupe contactul cu oxidul de carbon. Primul ajutor const n: - scoaterea din atmosfera cu oxid de carbon; - efectuarea respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern atunci cnd se constat oprirea respiratiei si a btilor inimii (absenta pulsului); - administrarea de oxigen 100% dac se dispune de aparat de inhalat oxigen; - asezarea intoxicatului pe targ sau pe o ptur pn ce va fi transportat la spital.