Marea Depresiune 1929 - 1933

Problematizare
Care sunt factorii care au dus la Marea Depresiune? De ce a ramas in istorie sub numele de Marea Depresiune sau Marea Criza Mondiala si nu Criza din 1929-1933? Care au fost consecintele acestei crize economice? Ce a insemnat New Deal pentru economia mondiala?

Introducere
A fost cea mai ndelungat i sever depresiune economic prin care a trecut societatea occidental industrializat, care a provocat schimbri fundamentale n structura instituiilor economice, n politicile macroeconomice i n teoria economic. Dei s-a declanat n SUA, Marea Depresiune a produs un declin drastic al productivitii, o rat deosebit de grav a omajului i o deflaie acut n aproape toate rile lumii. Efectele sale sociale i culturale nu au fost mai puin copleitoare, mai ales n SUA, unde Marea Depresiune a reprezentat cea mai mare calamitate cu care s-au confruntat americanii de la Rzboiul Civil ncoace. Durata i profunzimea Marii Depresiuni au variat substanial de la ar la ar. A fost deosebit de lung i de grav n Statele Unite i Europa, mai blnd n Japonia i n mare parte a Americii Latine. Poate c, previzibil, cea mai dur depresiune prin care economia mondial a trecut vreodat a fost declanat de o mulime de cauze. Declinul n cererea de consum, panica financiar i politicile economice necugetate au cauzat colapsul productivitii economice n SUA, n timp ce etalonul aurului, care lega aproape toate rile lumii ntr-o reea de rate fixe de schimb valutar, a jucat un rol esenial n propagarea crizei economice americane ctre celelalte ri. nsntoirea economic dup Marea Depresiune a fost, n mare parte, stimulat de renunarea la etalonul aurului i de expansiunea monetar ce i-a urmat. Impactul economic al Marii Depresiuni a fost enorm, att prin enorma suferin uman provocat, ct i prin schimbrile profunde n politicile economice.

Cronologie Depresiunea economica poate fi impartita in 3 perioade:

I II 1921 1929 1929 1933

III 1933 - 1939 Faza I: 1921-1929 Faza premergatoare debuteaza in 1921 si se intinde pana in prima jumatate a anului 1929. Sigur ca, in intervalul de timp analizat nu este nici o criza, dar apar conditiile care aduc criza. In perioada 1921-1929 este aplicata o politica monetara stricta ce conduce la un proces deflationist. Productia industriala si agricola creste intr-un ritm mai mare decat cererea interna, daca luam in considerare oferta scazuta de bani din economie. Reteaua bancara se extinde la 25.000 banci, in conditiile in care iesirile de pe piata sunt de aprox. 1000 banci pe an. Creditul de consum se dubleaza in perioada 1925-1929. Pe baza acestei expansiuni a creditului de consum si in conditiile mentinerii unor salarii mici in randul populatiei, 60% din masini si 80% din radiouri sunt detinute in rate. Totodata, pe intervalul 1925-1929, creditul acordat brokerilor de banci pentru tranzactii pe piata de capital se mareste in detrimentul creditului industrial cu 92%. La Bursa de Valori din New York volumul tranzactiilor creste de la 433 milioane cu titluri 1925 la 757 milioane titluri in 1929. Astfel, investiile la bursa de valori devin mai profitabile decat depunerile de bani in banci. Evident, nu toata lumea putea investi la bursa, ci doar o minoritate, intrucat 0,1% din populatia SUA detinea 34% din totalul economiilor. Prin urmare, 0,1% din populatie, bancile si companiile isi puteau permite sa speculeze la bursa, in timp ce majoritatea populatiei facea rate la bunuri

Faza a doua: 1929 1933

Dupa un maxim istoric in 3 septembrie 1929, Bursa de Valori din New York a scazut cu 17%, dupa care a inceput sa recupereze, dar pe un curs fluctuant. Criza financiara a debutat joi 24 octombrie 1929 si a atins un varf in cursul zilei de marti 29 octombrie. In 5 zile indicele Dow Jones a pierdut 23%. Desi, economai americana intrase in recesiune, in 1930 existau semne de revenire. Totusi, erorile de politica au dus la o prabusire economica fara precedent. In iunie 1930, presedintele Hoover a semnat Legea Smoot - Hawley prin care tarifele vamale au fost majorate cu 52% pentru aprox. 20.000 produse din import. Legea Smoot - Hawley urmarea protectia produselor agricole americane in fata celor din import,

mai ieftine si totodata mentinerea preturilor pe piata interna. Legea a avut un efect dezastruos asupra economiei americane, intrucat si alte tari au adoptat masuri de retorsiune. Confruntandu-se cu un protectionism generalizat in comertul international, exporturile americane au scazut cu 61%, iar importurile cu 66%, ceea ce a impins economia americana in depresiune si odata cu ea si restul lumii. Pana in 1933, Produsul Internt Brut real al SUA a scazut cu 29%. Datorita cereri agregate scazute, preturile s-au redus la toate produsele in medie cu peste 30%. Numai produsele agricole au scazut cu 51%, in conditiile in care aprox. 30% din populatie lucra la acea data in agricultura. Intrucat nu a existat un plan de salvare, mii de banci au intrat in faliment. In intervalul 1929-1933, au disparut aprox. 10.000 banci, din 25.000 cat existau in 1929. In anul de varf al depresiunii, 1933, somajul a ajuns la 24,9%, respectiv 12 milioane de persoane. Dar, in anul de varf al recesiunii se infiinteaza Corporatia de Finantare a Reconstructiei pentru finantarea lucrarilor la autostrazi, a ipotecilor la imprumuturi agricole, a bancilor si afacerilor. Aparitia acestei corporatii, alaturi de modificarea legislatiei bancare (Legea Glass Steagall) au fost singurele masuri pozitive luate de administratia Hoover si care au ajutat economia americana sa-si revina putin in urmatorii ani, prefigurand sub aspect institutional, ceea ce Roosevelt a denumit "New Deal".

Faza a treia 1933-1939

Perioada cuprinsa intre anii 1933-1939 este de revenire. Administratia Roosevelt lanseaza mari proiecte de lucrari publice sub deviza "New Deal", pe structura institutionala creata de Hoover. Se aplica reforme in sistemul bancar, se pun bazele unei noi structuri ale pietei imobiliare care functioneaza in esenta pana in prezent si se aplica programe de salvare. Prin Economy Act, se reduc salariile angajatilor din sectorul public si pensiile veteranilor de razboi cu 40%. De asemenea, se aplica un program in favoarea fermelor agricole. Dolarul se devalorizeaza in raport cu aurul. Stocul de bani se situeaza insa sub nivelurile anterioare anului 1929. Relansarea economic n SUA a fost blocat de o alt recesiune care a nceput n mai 1937 i a durat pn n iunie 1938. Una dintre sursele recesiunii a fost decizia Rezervei Federale de a nspri cerinele pentru rezervele monetare. Aceast decizie, generat de temerile c economia ar putea fi expus exceselor speculative, a provocat nu doar ntreruperea creterii rapide a rezervei monetare, ci chiar o nou cdere a sa. Faptul c Statele Unite au resimit o a doua contracie economic foarte sever nainte s-i fi

revenit din enormul declin de la nceputul anilor 1930 este motivul principal pentru care SUA au rmas n criz un ntreg deceniu. Al Doilea Rzboi Mondial a avut doar un rol modest n relansarea economic american. n pofida recesiunii din 19371938, n 1939 PIB-ul real n SUA era mult peste cotele dinaintea depresiunii, iar n 1941 ajunsese la distan de doar zece procente fa de tendina pe termen lung. Astfel, n mod fundamental, SUA i reveniser n mare msur nainte de majorarea cheltuielilor militare. Deci, chiar dac rzboiul nu a fost factorul determinant pentru revenirea economiei pe trend ascendent n SUA, conflagraia mondial a jucat un rol n combaterea omajului.

Criza la nivel mondial

Depresiunea a lovit efectiv fiecare ar din lume. Totui, intervalul de timp i magnitudinea crizei au variat substanial de la ar la ar. Marea Britanie s-a confruntat cu creterea economic lent i cu recesiunea n aproape toat cea de-a doua jumtate a anilor 1920 i nu a czut ntr-o depresiune sever dect spre nceputul lui 1930, iar declinul n producia industrial a fost cca o treime din contracia produciei nregistrate n Statele Unite. Frana a resimit o scurt cdere economic la nceputul anilor 1930. Revirimentul francez din 1932 i 1933 a fost ns de scurt durat. Att producia industrial francez ct i preurile au sczut dramatic ntre 1933 i 1936. Economia Germaniei a intrat n criz la nceputul anului 1928, apoi s-a stabilizat doar pentru a reintra n regres n al treilea trimestru al lui 1929. Declinul produciei industriale germane a fost sensibil egal cu cel din Statele Unite. Cteva de ri din America Latin au trecut prin depresiune la finele lui 1928 i nceputul lui 1929, cu puin nainte de declinul produciei n SUA. n vreme ce unele ri mai puin dezvoltate au avut de-a face cu depresiuni grave, altele, precum Argentina i Brazilia, au resimit crize mai moderate. i Japonia a cunoscut o criz moderat, care a nceput relativ trziu i s-a ncheiat relativ devreme. Deflaia general a preurilor, evident n SUA, a fost nregistrat i n alte ri. Absolut fiecare stat industrializat a suferit declinuri ale preurilor de vnzare en gros de peste 30% ntre 1929 i 1933. Din cauza flexibilitii mai mari a structurii preurilor din Japonia, acolo deflaia a fost neobinuit de rapid n 1930 i 1931. Poate c aceast deflaie rapid a ajutat la meninerea declinului n activitatea japonez de producie la cote rezonabile. Preurile produselor de baz comercializate pe pieele mondiale au czut chiar mai dramatic n acea perioad. De exemplu, preurile cafelei, bumbacului, mtsii i cauciucului s-au redus la jumtate numai ntre septembrie 1929 i decembrie 1930. n

consecin, pentru productorii de bunuri de larg consum, balana comercial s-a destabilizat abrupt. Cel mai devastator impact al Marii Depresiuni a fost suferina uman fr precedent. ntr-o scurt perioad de timp, productivitatea la scar global i nivelul de trai s-au prbuit brusc. Pn la o ptrime din fora de munc a rilor industrializate s-a aflat n neputina de a-i gsi de lucru la nceputul anilor 1930. Dei condiiile economice au nceput s se amelioreze spre mijlocul anilor 1930, redresarea total nu s-a nfptuit dect la finele deceniului. Recuperarea economic a cunoscut profunde variaii n restul lumii. Economia britanic s-a oprit din declin la puin timp dup ce Marea Britanie a abandonat etalonul aurului n septembrie 1931, dar recuperarea autentic nu a nceput dect spre sfritul anului 1932. Economiile mai multor ri din America Latin au nceput s se consolideze la finele lui 1931 i nceputul lui 1932. Germania i Japonia au nceput s-i revin n toamna lui 1932. Canada i multe ri europene mai mici au nceput s se redreseze cam n aceeai perioad ca i Statele Unite, adic n primele luni ale lui 1933. Pe de alt parte, Frana, care a resimit criza acut mai trziu dect majoritatea celorlalte ri, nu a intrat cu adevrat n faza de revenire din criz pn n 1938.

Romania in criza
Intre 1928 si 1933 valoarea productiei industriale a scazut la jumatate, de la 60.9 la 32.5 miliarde lei, numarul angajatilor din industria prelucratoare s-a redus cu 25%, de la 207.000 in 1928 la 152.000 in 1932, iar numarul intreprinderilor a scazut de la 3,966 la 3,487. In aceasta perioada, venitul national pe cap de locuitor a scazut cu 56%, de la 11,000 lei la 4,800 lei iar valoarea productiei agricole a scazut de la 109 miliarde lei in 1929 la 48.6 mld. lei in 1933, aceasta scadere fiind generata de prabusirea preturilor. Ca volum, productia agricola a crescut cu 29%. De remarcat ca agricultura genera o valoare cu ~50% mai mare decat industria. In 1929, fondul anual de salarii aferent celor 207.000 de muncitori din industria prelucratoare a fost de 7.7 miliarde lei, ceea ce inseamna ca un muncitor castiga in medie3.100 de lei lunar (18-19 dolari). Patru ani mai tarziu, respectiv in 1933, fondul de salarii a ajuns la 5 miliarde lei, salariul mediu lunar fiind de 2.250 lei, cu 27% mai mic decat cel din 1928. In ceea ce priveste evolutia preturilor, supraproductia a determinat o scadere semnificativa a acestora, astfel ca preturile produselor industriale s-au redus cu 37.9% iar a celor agricole cu 55.1% (pretul graului a scazut cu 70%, iar cel al porumbului cu 80%)

Sistemul bancar a fost de asemenea greu lovit de criza, numarul bancilor scazand de la 1097 in 1929 la 873 in 1933 si 491 in 1939, in timp ce totalul activelor a scazut de la 122.8 mld lei in 1929 la 82 mld. lei in 1933, crescand apoi la 136 mld lei in 1939. In acelasi timp, in perioada `29-`33, capitalul social al bancilor s-a redus de la 11.2 la 9.5 mld lei.

Concluzi
1. Impactul marii crize din perioada 1929-1933 asupra economiei romanesti a fost unul semnificativ in Enciclopedia Romaniei se arata ca odata cu declansarea crizei mondiale, economia romaneasca incepe sa piarda anual intre 12 si 25 miliarde lei stabilizati, pierderea totala in perioada 1930-1938 insumand nu mai putin de 159 miliarde lei stabilizati. 2. Criza din 1929-1933 s-a declansat datorita maririi ratei dobanzii de FED (bancii centrale), precum si aplicarii unor masuri protectioniste care au dus la contractia comertului international. Deci, criza a aparut datorita unor masuri de tip interventionist, aplicate in momente nepotrivite si care se bazau pe evaluari gresite. In plus, colaborarea intre diferite organizatii publice ale statului american a fost proasta.

Coldea Bogdan Bucurenciu Lucian Fatan Laurentiu Mitea Razvan Haisan Cosmin Management I