Psihoterapie isihasta Vasile Andru

Psihoterapie isihasta / Vasile Andru. - Pitesti: Paralela 45,

Prolegomene ............................................................................................................................................ 7 Filocalia si viata....................................................................................................................................... 7 Actualitatea terapiilor bazate pe traditia filocalica .................................................................................... 7 Cele trei vindecari: trup, minte, suflet ...................................................................................................... 8

Partea I - Principii .................................................................................................................................. 10 Reguli filocalice pentru restabilirea s n t ii ...................................................................................... 10 1. Starea de bine mental gr be te refacerea fizic ........................................................................... 11 2. Nu considera boala ca o pedeaps pentru p cate ......................................................................... 12 3. Boala nu trebuie privit ca o catastrof , ci ca un prilej de introspec ie, de lini te ......................... 13 4. A da un sens mboln virii: boala este un prilej de schimbare ....................................................... 14 5. Devii s n tos dac i dore ti cu adev rat acest lucru .................................................................. 14 6. Ajut -ti subcon tientul s gr beasc vindecarea .......................................................................... 15 7. Pentru cei vrednici, un impas precum o boal poate s fie un prag ini iatic .................................. 15 Explicarea filocalic a mboln virii .................................................................................................... 16 Rela ia ntre p cate i boli .................................................................................................................. 18 Adaptare la real. ............................................................................................................................. 24 P catele se nscriu n ADN. ............................................................................................................ 26 Rela ia ntre p cate i clase pulsionale ................................................................................................ 26 Dinspre suflet spre trup .................................................................................................................. 27 Cre tere i facere............................................................................................................................ 28 Fericirea posibil ............................................................................................................................ 28 Emo iile distructive si tratarea lor din perspectiv filocalic ............................................................... 29 Parabola por ilor la iad i la rai ....................................................................................................... 29 Inteligen a i reac ia de primaritate ................................................................................................. 31 Inteligen a rii cre te la s rb tori? ................................................................................................. 31 Microleziunile ................................................................................................................................ 32 Hormonul vie ii.............................................................................................................................. 32 Cele 7 ispite n rela ie cu 7 dizabilit i psihice .................................................................................... 33 Ispitirea anahore ilor ...................................................................................................................... 34 Parabola fricii s n toase ................................................................................................................. 35 Contracararea fricii ........................................................................................................................ 35 Ispita ntrist rii............................................................................................................................... 36 Ispita mniei; ispita osndirii .......................................................................................................... 38 Ispita iubirii de arginti .................................................................................................................... 38 Ispita distragerii de la ideal............................................................................................................. 39 Ispita Cain ......................................................................................................................................... 40

Turnarea de frate ............................................................................................................................ 41 Ciufuta doamn Cain ..................................................................................................................... 42 Def imarea prin Internet ................................................................................................................ 42 Consecin e, primejdii ..................................................................................................................... 43 De ce a f cut cancer Ion C? ............................................................................................................ 44 Manevre anonime .......................................................................................................................... 45 Nu exist adversari, ci numai nevroze ............................................................................................ 45 Crima este informa ional ?............................................................................................................. 46 Oboseala i stresul. O abordare flocalic ........................................................................................... 47 Odihna medical .............................................................................................................................. 48 Odihna spiritual ............................................................................................................................ 48 Somnul este totu i o... fapt bun ................................................................................................... 48 Cum se nva odihna ..................................................................................................................... 49

Lini tea medical fa cu cea filocalic ........................................................................................... 50 Corectarea mi c rii min ii .............................................................................................................. 50 Fabul pe marginea pr pastiei ........................................................................................................ 51 In gropile Bucure tiului.................................................................................................................. 51 Mintea vechiului Adam .................................................................................................................. 52 Osndirea semenului: un canibalism mascat ................................................................................... 52 Aretas, sau mntuirea f r osteneal ............................................................................................... 53 Reguli de via lung ...................................................................................................................... 54

Nevroza existen ial ....................................................................................................................... 54 Fericirile biblice, un corector psiho-afectiv ..................................................................................... 55 Cele 4 vie uiri ................................................................................................................................ 56 Mintea mai presus de fire ............................................................................................................... 56 Partea a II-a - Vindec tori i vindeca i ................................................................................................... 57 Olimpiada, o sfnta depresiva, si terapeutul" ei loan Hrisostom ....................................................... 57 Atimia si depresia nervoasa ............................................................................................................ 57 Precocitatea religioasa a Olimpiadei ............................................................................................... 58 Asceza maximala si libertatea femeii .............................................................................................. 58 Feciorie si libertate......................................................................................................................... 59 Monahii neadormiiti" (akoimetoi) ................................................................................................. 59

Prietenia ntre doi sfinti .................................................................................................................. 59 Stresul de abandon ......................................................................................................................... 60 Fazele terapiei"............................................................................................................................. 61 Parabola darului imediat................................................................................................................. 61 Parabola decalajului ntre cerere si primire ..................................................................................... 62 Dumnezeu este paradoxal............................................................................................................... 63 Parabola celor doi morti bine daruiti............................................................................................... 64 Cheia terapiei: A da un sens suferintei ............................................................................................ 64 Tratat" despre depresie ................................................................................................................. 65 Atimia si eutimia ............................................................................................................................ 66 Referinte critice ............................................................................................................................. 67 Evdochia si trauma de initiere ............................................................................................................ 67 Primul soc initiatic: cuvntul revelat............................................................................................... 68 Al doilea soc: visul revelator .......................................................................................................... 69 Taumata, adica minune .................................................................................................................. 70 Referinte bibliografice ................................................................................................................... 71 Ridicarea barbatului cazut (Vindecarile credintei) .............................................................................. 71 Privirea si hormonii........................................................................................................................ 72 Trei moduri contra viciului............................................................................................................. 73 Bonifaciu cel bun si usuratic .......................................................................................................... 74 Iluminarea lui Bonifaciu si puterea suprafireasca ............................................................................ 74 Trupul care nu arde n foc .............................................................................................................. 75 Stiinta nu neaga calitatea de miracol ............................................................................................... 75 Relatia credinta-sanatate (n tratamentele parintelui Arsenie Boca) ..................................................... 76 ndreptarul de viata ............................................................................................................................ 76 Paza endocrina ............................................................................................................................... 77 Insistenta pe paza simturilor ........................................................................................................... 77 Relatia credinta-sanatate ................................................................................................................ 78 Doua Iaduri si doua Raiuri ............................................................................................................. 78 Credinta si sanatatea....................................................................................................................... 79 Arsenie Boca si psihanaliza ............................................................................................................ 79 Mistica n relatie cu: ereditate, mediu, destin .................................................................................. 80

Referinte bibliografice ................................................................................................................... 81 Vindecari miraculoase ....................................................................................................................... 81 Cheia vindecarilor: trairea n duh ................................................................................................... 81 Ce nseamna a trai n trup ............................................................................................................... 82 Principiul placerii........................................................................................................................... 83 Mintea multumirii si a iertarii ......................................................................................................... 83 Mentinerea treziei .......................................................................................................................... 84 Simboluri ajutatoare ....................................................................................................................... 84 Cu ntrebarea te mntuiesti ................................................................................................................. 85 Paradigma ascetului vindicator ....................................................................................................... 86 Cuvintele de folos ale ascetilor: nsanatosire si ndreptare a vietii ....................................................... 87 Un caz de vindecare prin cuvnt ..................................................................................................... 87 Caz de dezlegare ............................................................................................................................ 88 Cum se ndreapta copiii de azi ........................................................................................................ 88 Rolul femeilor rele ......................................................................................................................... 89 Ispita fumatului .............................................................................................................................. 89 Vindecarea" viselor ...................................................................................................................... 89 Trezirea constiintei prin cifre ......................................................................................................... 90 Remediile parintelui Cleopa ........................................................................................................... 90 Vindecarea de sovaire (Sporirea capacitatii decizionale) ................................................................. 91 Ritualuri la primirea cuvntului vindicator ..................................................................................... 92 Partea a IlI-a - Practici sacerdotale ......................................................................................................... 92 Cele mai puternice rugaciuni .............................................................................................................. 92 Rugaciunea isihasta ....................................................................................................................... 93 Rugaciunea Domneasca ..................................................................................................................... 94 Practica celor 9 Fericiri: terapie si iluminare....................................................................................... 96 Rugaciunea lui Efrem Sirul pentru despatimire................................................................................. 103 Osndirea ca omorre simbolica ................................................................................................... 104 Viziunea de la Colibele Arse ........................................................................................................ 105 O mplinire trage pe alta ............................................................................................................... 105 Migrenele, cefaleea: opriri de la pacat .......................................................................................... 106 Cele patru robiri si cele patru dezrobiri ......................................................................................... 106

Cum se practica rugaciunea despatimirii? ..................................................................................... 107 Molitvele Sfntului Vasile cel Mare ................................................................................................. 108 Exorcizari publice si private ......................................................................................................... 108 Prima molitva: Denuntarea taietorilor vietii .................................................................................. 109 A doua molitva: Desfacerea legaturii sau alungarile" .................................................................. 109 A treia molitva: Umplerea golului de posesiune" ........................................................................ 110 Psalmii si vindecarea........................................................................................................................ 110 Zece Psalmi cu efecte terapeutice particulare ................................................................................ 110 I. Psalmii nsanatosirii: 22 si 102 .................................................................................................. 111 II. Psalmii profilactici: 6 si 38 ...................................................................................................... 111 III. Psalmii penitentei sau ai purificarii: 21, 31, 50,141 ................................................................. 112 IV. Psalmii desavrsirii: 45 si 119. Litania Legii .......................................................................... 113 ncheiere.............................................................................................................................................. 115 Terapie si metanoia .......................................................................................................................... 115 De la vindecare la transformare:doua etape n tratamentele filocalice............................................ 115 Bolile egoului .............................................................................................................................. 115 Voturile ca profilaxie ................................................................................................................... 116 Extensie spre mireni ..................................................................................................................... 116 De la terapie la metanoia .............................................................................................................. 117 Taina schimbarii, metanoia .......................................................................................................... 118 Referinte bibliografice ................................................................................................................. 119 Raiul este o asezare sufleteasca ........................................................................................................ 119 Cararea pierduta ........................................................................................................................... 120 Treceri spontane pe alt tarm........................................................................................................ 120 Raiul se pierde din lacomie .......................................................................................................... 121 Raiul se pierde din plictis ............................................................................................................. 122 Raiul se pierde din nevroze .......................................................................................................... 122 Psihoterapie filocalica sau vindecarea celor trei conflicte mintale ................................................. 123 Iadul este scindarea personalitatii ................................................................................................. 124 Injuratura scurteaza viata.............................................................................................................. 124 Penitenta 7 ani pentru 7 cuvinte rele ............................................................................................. 125 Glosar.................................................................................................................................................. 125

Prolegomene Filocalia si viata Actualitatea terapiilor bazate pe traditia filocalica Termenul de psihoterapie isihasta, sau fdocalica, desemneaza un domeniu aparent nou. Istoriceste, el provine din traditia practicilor monahale si sacerdotale. Asadar domeniul este vechi, numai termenul si structurarea materiei sunt noi. Stim ca deja a fost acreditat termenul psihoterapie filosofica", avnd ca specific modificarea unor trasaturi gresite si stari negative, prin modificarea filosofici individuale. Asa cum reiese din descrierea acestei terapii, ntr-o enciclopedie, vezi ca e vorba mai degraba de o particularizare n cadrul disciplinelor paideice. Psihoterapia isihasta, sau filocalica, arc mari perspective de a fi omologata ca disciplina ca atare. Si prin istoricul ei, si prin fiindamentele ci, si prin rezultatele ei din epoca patristica pna azi, psihoterapia filocalica este mai temeinic statuata dect cea filosofica". Oricum, ele sunt nrudite. Noi am vorbit si scris despre asocierea posibila a filocaliei cu psihoterapia din 1988-l989, de la volumul Viata si semn".ntrzierea n omologarea acestei materii, si includerea ei n tabloul curent al terapiilor, sau macar n istoricul lor, se datoreaza izolarii si Up-sei de comunicare ntre domenii. Acel tragism al cailor paralele: dificultatea ntlnirii ntre informational si revelatoriu. Izolarea dintre multii practicieni ai informatiei si foarte putinii practicieni ai cunoasterii revelatorii.

n obstile monahale a existat dintotdeauna o stiinta" a mbunatatirii umane, a vindecarii bolilor egoului, a stergerii impuritatii patogene si corectarea unor trasaturi de personalitate, prevenirea unor tulburari

de personalitate, rezolvarea unor dizarmonii si dezordini afective, a unor dificultati existentiale. Aceste rezultate se obtineau prin moduri specifice, prin interiorizarea metodica a exigentelor crestine de viata, modificarea starilor de constiinta folosind experienta filocalica. Toate paralele/regulile practicii isihaste, de la loan Scararul, la Calist si Ignatie, includ aceasta exigenta modelatoare pe care, ntr-o faza, o numim terapeutica, iar n alta faza, adica n final, o numim soterio-logica. Noi n-am facut dect sa dam nume unui domeniu care a existat demult. Si sa jalonam un obiect de studiu, ntr-o materie medicala" existenta deja. n structurarea materiei, am observat un paralelism ntre psihoterapia clasica si cea numita de-LOim filocalica. Acest paralelism poate oferi si un argument de valabilitate a domeniului nou numit; dar si o propunere ca psihologia clasica sa preia sugestii sau suporturi terapeutice din traditia patristica. La multi autori patristici exista experiente, cazuistica, dezvoltari privind echilibrul psiho-emotional, privind arderea" focarelor psihogene, rezolvarea unor cazuri dramatice de boli ale egoului si tulburari de personalitate. Monahii mbunatatiti, ascetii zisi harismatici au fost mereu cautati de oameni n dificultate, si au rezolvat cazuri grele, de boli, fie emotionale, fie somatizari psihice. De la unii precursori au ramas formulate practici, de la alpi au ramas capitole terapeutice; notam autori precum loan Casian, Maxim Marturisitorul, loan Hrisostom, Petru Damaschin, Simeon Metafrastul, Isaac Sirul, la care s-au adaugat, pna n veacul nostru, nume mari de medici de trup si suflet. Cele trei vindecari: trup, minte, suflet Medicina, dintru nceput, era strns legata de religie, de credinta. nvatatura crestina poate fi vazuta n trei ipostaze: vindecatoare a trupului (terapie), vindecatoare a mintii (linistire, iluminare, extensia constientului) si

vindecatoare a sufletului (mntaire). De la aceasta baza a plecat practica vindecarilor spirituale. Filocalia nsasi, n esenta, urmareste trei scopuri: purificare, iluminare si desavrsire. Chiar asa suna subtitlul Filocaliei: Despre cum sa ne purificam, sa ne iluminam si sa ne desavrsim". Vindecarea este restabilirea dreptei naturi, rezolvarea conflictului generator de boala, a conflictului ntre trup si lege. Iar iluminarea este capatul acestui demers medical: este sfrsitul medicinii. Este reflectarea deplinei sanatati n toate cele trei paliere: trup, minte, suflet. Cartea de fata doar jaloneaza un cadru care va putea fi aprofundat n viitor, de catre cautatorii care sa aiba dubla cunoastere: a Filocaliei si a Psihologiei si, evident, sa aiba o practica n materie. Specificul psihoterapiei isihaste (sau filocalica), ca domeniu totu i autonom i delimitat, este includerea practicii noera proseuche (rug ciunea min ii n inim ) n actul formator al terapeutului. Practica isihast ns i, ca lucrare puternic asupra mentalului, ca metod de introspec ie i lucrare prilejuind saltul de la sim uri la Duh, constituie o baz pentru psihoterapia filocalic . Dar, mai nti, pentru formarea terapeu ilor. Demersul nostru nu este o simpl punere n paralel a dou tablouri: unul psihiatric, altul filocalic. Ci, n principal, modul terapeutic abordat aici este de sorginte biblic i patristic . Cu specificul de baz : vindec rile prin ridicarea indicelui de spiritualitate, prin activarea protimiei, prin mijloacele oferite de taina metanoia. Pe lng acel paralelism de orientare i de conlucrare, eviden iem specificul filocalic, prin care Psihologia i Psihiatria i-ar putea mbog i mijloacele. E

vorba de procedee privind maturizarea emo ional a omului (aspect deficitar n societ ile avansate), terapia rela iei de cuplu i a rela iilor interumane, rezolvarea unor boli ale egoului. Sau, contribu ii n cazuri grave,cum ar fi sindromul de posesiune. De altfel, n Occident, psihiatrii aviza i n acest sens, au conturat o disciplin nou : etnopsi-hiatria. Aceasta valorizeaz corect i tradi ia terapiilor pre-cre tine, sau a celor cre tine dizolvate ntr-o materie etnografic . Tot a a, ea ar putea valorize terapiile de sorginte patristic . Pe aceast direc ie, am publicat deja un volum: Exordomele. Sindromul de posesiune i tratarea lui. Eseu de etnopsihiatrie.n deschiderea acelei c r i, vorbeam i despre formarea sau informarea noastr n acest domeniu de avangard . Multe din temele c r ii de fa au fost dezb tute n context practic, n cadrul Cirupului de practic isihast i studiul Filocaliei", pe care-l ndrum de aproape dou decenii. De aceea unele capitole au o not de oralitate i transmisie direct , fiind chiar transcrierea de pe band magnetic a unor dezbateri i lucr ri practice. O versiune restrns a acestui volum a ap rut cu 6 ani n urm , la Chi in u. Partea I - Principii Reguli filocalice pentru restabilirea s n t ii Organiza ia Mondial a S n t ii (OMS) define te astfel s n tatea; Starea complet de bine fizic, psihic i social, care este dat nu numai de absen a bolii sau infirmit ii". Pe acest nu numai" il vom completa acum, aprofundnd factorul psihic prezent n defini ie: stabilitate emo ional , mul umire ferm , parametri spirituali ridica i. Defini ia de mai sus este acceptat tiin ific, de i are un anume idealism. Ea arat c atitudinea mental este hot rtoare n restabilirea s n t ii. Dar de ce numim filocalice" regulile de mai jos? Pentru c ele urm resc ceva mai mult dect nt rirea gndirii pozitive". Ele ne orienteaz , ne ajut s conect m trupul direct la sursa spiritual a ns n to irii.

1. Starea de bine mental gr be te refacerea fizic Este regula num rul unu, i toate celelalte sunt detalii ale ei. Starea de bine mental gr be te refacerea fizic . .S n tatea noastr este o func ie a psihicului i a gndirii pozitive. Omul este ceea ce gnde te. O gndire care selecteaz afecte pozitive, o gndire bazat pe mul umire ferm va asigura o s n tate bun sau o recuperare rapid . Tr im ntr-o lume n care pierdem adesea condi ia s n t ii. Mul umirea l untric este garantul plinirii acestei st ri. (Alin SC poate dobndi mul umirea? Mut mintea de la veacul acesta" i mintea se va schimba. ntreba i-v : suntem mul umi i? Exist o rela ie ntre mul umire i inteligen , ntre mul umire i n elegere.  Dac e ti tipul cerebral, nti n elegi lumea i e ti mul umit ca lumea este ceea ce este.  Dac apar ii tipului intuitiv, afectiv, nti i creezi starea de mulpmire, i va urma n elegerea. Depinde c rui tip mental i apar ii. Dac dominanta este intuitiv , atunci creeaz - i o stare de mul umire; din ea va rezulta inteligen a. Dac dominanta este cerebral , atunci n elegerea creeaz mul umire. Este un fapt valabil i n rela ia dintre doi parteneri, doi so i. De ce apar frecvent situa ii conflictuale ntre so i? Pentru c unul nu n elege natura celuilalt. De pild , femeia trebuie n eleas din punctul de vedere al dinamicii afective. Oscilnd ntre nchidere si deschidere. Ca s se refac afectiv, uneori femeia se nchide, se retrage n sine, pare mhnit . B rbatul o vede nchis i retras , i atunci se gnde te c sentimentele ei fa de el s-au r cit. Dar acel b rbat nu n elege c a a-zisa r ceal a femeii este o faz namral prin care ea trebuie s treac pentru a- i reface comportamentul afectiv. Dinamica masculin este alta, oscilnd ntre fug pe revenire. Ca s - i refac afectivitatea, b rbatul fuge. Iat de ce, atunci cnd vede un b rbat fugind",

femeia n-ar trebui s se team c sentimentele lui fa de ea s-au r cit; ea ar trebui s tie c dinamica lui afectiv se reface prin fug . Aceast idee nu trebuie n eleas eronat, cum c cei care fug au i dreptate s-o fac . Fuga poate s fie exprimat divers - un b rbat fuge" n cititul presei, e absent din cas . E i asta o fug . Sau fuge" s joace table cu vreun vecin. Sau fuge" la m n stire, dac este mai pios. Femeia poate s n eleag c b rbatul are, la un moment dat, nevoie de fug . n elegerea faptului c asemenea st ri sunt naturale ar evita numeroase conflicte sau perturb ri de personalitate ale membrilor familiei fie localizate scurt, fie cu amprent de durat asupra copiilor. Psihologii au explicat deja c majoritatea impasurilor pe care le vor avea copiii no tri mai trziu se datoreaz conflictelor din familie, petrecute n perioada copil riei acestora. Aceasta este, deci, prima regul : s n tatea este o consecin a binelui mental. Iar acest bine mental are la baz n elegerea i o stare de mul umire. Iar credin a nt re te binele mental. 2. Nu considera boala ca o pedeaps pentru p cate Unii consider boala ca fiind o pedeaps pentru p cate; aceasta este o dovad de sl bire psihic . Omul bolnav se reface mai greu cnd consider c a fost b tut de Dumnezeu, i c Atotputernicul i-a dat boala n chip de pedeaps . Dar dac boala nu este o pedeaps pentru p cate, ce este atunci? Putem vorbi despre boal ca fiind o oprire de la p cat o informare, o aten ionare c am nc lcat o lege. ntr-o carte celebr , care se cheam C l torie nspre soare apune, personajul principal este o maimu . O maimu pozna ,n scut dintr-un ou de piatr . i ea s-a dus s caute ini ierea. Un maestru a ajutat-o s ob in im ierea i, astfel, ea a devenitegala cerului", nemuritoare. Ins , cu toate c era nemuritoare, maimu a tot f cea pozne. Poate e i situa ia omului: de i dobnde te atta tiin , s lb ticia din el nu dispare. Ei bine, ajungnd aceast maimu , la un moment dat, n cer, face t r boi printre sfin i, r stoarn ni te cazane unde se

fierbea elixirul vie ii, stric ni te tocmeli... Sfin ii atunci se sup r i se plng lui Dumnezeu c o maimu ntoarce totul cu susul n jos. i atunci un Luminat a luat un cercule de fier, l-a pus pe capul maimu ei i l-a fixat bine, ca ea s nu-l poat da jos, spunndu-i: De cte ori vei c lca o lege divin , cercul te va strnge!" i a venit maimu a pe P mnt; cum f cea o pozn mare, cercule ul o strngea; i o durea capul i se cumin ea. Iat deci c durerea ei de cap nu era o pedeaps , ci o informa ie c a nc lcat o lege sacr , o lege mpotriva vie ii. Atunci te doare capul cnd ncalci o lege sacr , o lege mpotriva vie ii. Dac ne-am corecta atitudinea i n-am mai nc lca legea, ne-ar l sa imediat durerea de cap, f r pastil i f r doctor. Iat deci c boala nu este pedeaps pentru p cat, ci oprire de la p cat. S-a pus adesea ntrebarea: De ce ne mboln vim?" Un r spuns ar fi c ne mboln vim ca s ne amintim de Dumnezeu. ntotdeauna cnd suntem bolnavi, ne amintim de Dumnezeu. Putem spune c ne mboln vim ca s ne smerim, ca s ne aducem aminte c suntem trec tori. n afar de asta, de ce ne mai mboln vim? Ne mboln vim ca s smulgem tandre e. n lumea aceasta n care to i sunt gr bi i, nimeni nu vrea, nu are timp s ne dea tandre e. Atunci, incon tient, ne l s m bolii, ca s smulgem tandre e, c ldur . Le amintim celor din jur c ne datoreaz c ldur , c ci ei uit ! To i uit m c dator m ceva semenului. 3. Boala nu trebuie privit ca o catastrof , ci ca un prilej de introspec ie, de lini te Defini ia p catului de la minor la grav. P catul sunt grijile i nc lcarea legilor universale revelate. P cat nseamn s ai griji dac ai griji, ai p cate. Grijile ne mpu ineaz lini tea, mpu ineaz via a. Rumegarea" gndurilor sl be te omul. Boala prilejuie te ntreruperea grijilor, este o oprire for at p catului", din mecanica vie ii p c toase. din mecanica

Porunca a 1l-a, un verset n Psalmul 45, sun a a: Opre te-te i cunoa te!" (Opri i-v i cunoa te i c Eu sunt Dumnezeu" Ps. 45: 10). Consider m aceast

fraz ca porunca a 1l-a. Nu po i ajunge la cunoa tere din mers. Noi trebuie s descoperim oprirea spiritual . Opre te-te i fa un minut de introspec ie. Introspec ia deriv din lini tea interioar . Nu analiza interiorul: analiza este un viciu intelectual. Introspec ia este oglindirea l untrului. OPRIREA" este o practic . Ea a fost dezvoltat n Filocalia, care a propus exerci iul celor 6 opriri". Acest opre te-te" se poate referi i la controlul celor 6 surse de agita ie i dezorganizare a personalit ii. Prima oprire este stabilitatea fizic : ea atrage dup sine stabilitatea min ii. A doua oprire este oprirea de la p cat. A treia oprire este oprirea de la mncarea care ne aprinde. A patra oprire: de la adunarea cu oamenii inferiori moral deci ndemn de a te aduna cu oameni spori i, cu oameni cu preocup ri nalte. Oprirea este stasis. n grece te, stasis nseamn exerci iu spiritual, cum ar fi rug ciunea. i rug ciunea este marea oprire. Cununa opririi este anastasis. Acest termen se traduce prin: nviere, rena tere la via adev rat , nt rire sufleteasc . Aceasta este deci regula a treia: boala este un prilej de oprire, de introspec ie, de cunoa tere. 4. A da un sens mboln virii: boala este un prilej de schimbare Dac vom privi boala din acest punct de vedere i dac nu ne vom mai teme de ea, vom constata c astfel ie im mai repede din boal . Dup ce au fost bolnavi, mul i oameni i-au schimbat modul de a mnca, de a gndi, de a (con)vie ui. 5. Devii s n tos dac i dore ti cu adev rat acest lucru Asta nseamn , ntructva, c mul i sunt bolnavi pentru c , n incon tient, ei se las s fie bolnavi. Afirma ia poate p rea, la prima vedere, ocant . i totu i, ei sunt bolnavi, n primul rnd, ca s - i atrag un beneficiu nevrotic, vor s fie trata i ca ni te copii. Cnd lupta vie ii ne cople e te, to i sim im nevoia s fim trata i precum copiii; atunci subcon tienml cheam " o boal . Dac vrei cu adev rat s devii s n tos, devii s n tos.

6. Ajut -ti subcon tientul s gr beasc vindecarea Acest lucru este posibil: s - i aju i subcon tientul. Este un proces care se petrece n stare de relaxare, ntr-o stare destins - mai ales dac e ti bolnav. Relaxat, cu ochii nchi i, repet - i formule ale ns n to irii. Cea mai curent astfel de formul este: M simt din ce in ce mai bine, pe zi ce trece din

toate punctele de vedere"; trebuie rostit la indicativ prezent, pentru c

subcon tientul nu cunoa te alte timpuri verbale. Aceast formul a fost folosit de dr. Emile Coue, care a vindecat, prin ea i prin climat psihic spirimal, sute de cazuri. Repetarea acestei formule duce la preluarea ei de c tre rinencefal, iar rinencefalul transmite comenzile de refacere acolo unde este nevoie. Rinencefalul, diencefalul i forma iunile reticulare trimit comenzile de refacere acolo unde este sl bit structura noastr . Dac aceast formul este repetat , n perioadele de sl bire, timp de 21 de zile, seara la culcare, adic n acel interval de stare alpha" survenit n mod natural, se produce ntotdeauna o mbun t ire. 7. Pentru cei vrednici, un impas precum o boal poate s fie un prag ini iatic Boala nu numai c i d o inforrna ie despre via , dar i poate crea i condi ia unei schimb ri mentale profunde,o tr ire ini iatic . Acestea sunt regulile restabilirii s n t ii. Ajungem din nou la regula dinti: starea de bine mental ntre ine starea de bine fizic i gr be te refacerea fizic . Cu ct vom supraveghea mai bine mentalul, cu att vom st pni starea de s n tate. Omul ar trebui s tie nu numai cum poate s i revin , cum s - i restabileasc s n tatea. El ar trebui s tie cte ceva despre corelarea dintre gre eal si boal - ce tip de gre eal na te o categorie de boal - tocmai pentru a evita mboln virea. Asta trebuie re inut: faptul c , s n to i fiind, putem s evit m o eventual mboln vire prin starea de bine mental. Starea aceasta de bine mental poate fi cl dit prin autoimpunere i prin purificare.

Explicarea filocalic a mboln virii Predispozi ia noastr pentru boal vine din predispozi ia pe care o avem de a alege r ul. Dumnezeu nu vrea r ul omului; ci omul alege r ul. Omul alege r ul din ignoran , din n elare, din c dere, din constrngere. Este constrns s l aleag . Constrngerea ine de firea omului, de na terea lui, de vocile" ancestrale numite pulsiuni. Originea bolilor dep e te, adesea, puterea noastr de n elegere. Exist 3 origini reperabile: 1. Unele boli sunt genetice sau ancestrale: te-ai n scut cu o povar n soart . Nu e ti r spunz tor de aceste boli. Te-ai n scut cu predispozi ia pentru ele. 2. Alte boli provin din conflictele sau traumele avute n perioada prenatal i n copil rie. Dac au existat conflicte puternice sau traume n acea perioad , individul le va resim i n tot timpul vie ii. Iat de ce copil ria, familia, mediul sacru al casei trebuiesc privite cu mare grij . 3. Boli cu surse nomice. Nomos, n limba greac , nseamn lege. E vorba de boli venite dintr-o nc lcare a Legii revelate. i este palierul actual: cumul cotidian de erori. Condi ii agravante: agresivitatea i culpabilitatea. Agresivul i vinovatul se mboln vesc mai lesne. n privin a agresivit ii, trebuie spus c de multe ori nici nu o con tientiz m. Exist printre cuno tin ele mele un domn care este foarte bisericos; are circa 40 de ani, merge la biseric , este un bun nchin tor, un practicant al religiei. Cu toate aceste calit i, prietena lui sim ea lng el un discomfort extraordinar. Cei doi au venit la mine s m ntrebe de ce se ntmpl acest lucru, de ce ea simte astfel. Stnd un pic de vorb cu el, am aflat c mai fusese c s torit, divor ase i purta o ur nver unat primei sale so ii. E lesne de n eles c , n preajma lui, orice femeie simte un mare disconfort, pentru c el se mpotrive te femeii n sine. Aflnd acestea, b rbatul m-a ntrebat cc-i de f cut. Trebuie s - i dizohd

agresivitatea incon tient ", i-am spus. In via a sa con tient , el era bun, milostiv, ns incon tient era agresiv. El tia c este bun ca pinea lui Dumnezeu facea i pomeni, punea lumn ri la biseric ... Cum s -mi dizolv agresivitatea incon tient ?" m-a ntrebat. L-am sf tuit ca n fiecare zi, n rug ciunile sale, s o pomeneasc pe fosta lui so ie i s cear pentru ea putere,s n tate, har. Cum s cer a a ceva pentru ea? Este o scorpie, cea mai mare scorpie! a ripostat el. Nu pot s m rog pentru ea!" Acest nu pot trebuie s -i dep e ti! Numai dac te rogi pentru ca o s - i dizolvi agresivitatea incon tient ". Dar nu merit ...", mi-a r spuns. Tocmai pentru c nu merit ! Cu ct te rogi mai mult pentru ea, cu att ea va nflori, acolo unde se afl ." Dar nu merit s nfloreasc ! Vreau s piar , s se usuce!" Iat , cred c i-ai con tientizat destul de bine de ce, cnd se afl lng tine, partenera are aura zdren uit !", i-am zis eu atunci. Ce se ntmpl cnd ai o aur zdren uit ? E ti vulnerabil. Po i s iei foarte u or o grip sau o infec ie, de exemplu. n acela i timp po i resim i influen a negativ ce vine dinspre o anumit persoan , sau pur i simplu din cmpurile din jurul nostru (din care, cnd suntem s n to i, select m numai pozitivitatea). Revenind, pot s v spun c acel pacient a reu it pn la urm s se vindece, s se roage cu bucurie pentru acea scorpie". In cele din urm a nceput s vad c nu era chiar a a de scorpie cum credea ci, i c numai nc rc tura lui de ur o f cea pe fosta lui so ie s par att de rea. O doz de agresivitate incon tienta este n to i. Ne na tem cu ea. Ea este baza complexului Cain. Incon tient, vrei s -l elimini pe semenul t u. Omul se simte bine dac elimin sau ieftine te pe cineva. Mai ales terapia iert rii i ofranda remediaz agresivitatea incon tient . Impac -te cu aproapele t u... cu fratele t u, cu pr ul t u". (Matei 5:23-25). Dac ai o aversiune fa de cineva, atunci la rug ciune evoc -i fa a senin i d ruie te-i" mintal: pace, s n tate i Har.

Agresivitatea incon tient se ndreapt n trei direc ii: mpotriva ta, mpotriva semenului t u i mpotriva spa iului n care tr ie ti. Conflictul psihic cu spa iul predispune la boli de piele, dar i la dizarmonii nervoase. Cei agresivi mpotriva lor n i i sunt foarte mul i. Adesea cei blnzi i iart pe to i ceilal i i se atac pe ei n i i.Asta este o agresivitate mpotriva ta. S nu spui niciodat Nu merit s tr iesc". Aceast agresivitate na te predispozi ii maladive n zona bazal , a energiilor ancestrale. Bolile uterului pornesc de la asemenea atitudine, de autodepredere, de autoieftinire a femeii. Dac ave i probleme la zona bazal , la aparatul genital, prima m sur pe care trebuie s-o lua i este s v schimba i atitudinea fa de voi, n cre terea stimei de sine. Este important a adar, mbun t irea atitudinii mentale: nu numai sub presiunea i sub amenin area bolii; dar m car atunci! S-a v dit c bolnavii care au credin se vindec mai repede.

S-a v dit c medicul care- i spiritualizeaz actul medical este mai eficient n planul profund al vindec rii. Rela ia ntre p cate i boli O parabol monahal zice: Nu cere de la Dumnezeu darul vindec rii, ci darul de a- i vedea propriile p cate!" De ce este mai important al doilea dar? Pentru c , dac - i vei vedea p catele i le vei ndrepta, tu nu te vei mai mboln vi niciodat , i deci nu vei avea nevoie de darul vindec rii. Care sunt p catele, cum pot fi cunoscute i ce boli ne pndesc dinspre ele? Cum se reflect , n planul s n t ii,

nc lcarea poruncilor revelate? Privind cazuistica bolnavilor, privind efectul, vezi c unul din t ietorii vie ii sunt grijile: obsesiile, rumegarea gndurilor. Cineva spunea chiar c grijile sunt p catul nsu i". Ele sunt p catul mpotriva propriei tale naturi. P cate cu urm ri asupra sistemului nervos sau acele boli care in de somatiz ri nervoase. i p catul negru": mnia, du m nia, osndirea aproapelui. Pe drept s-a spus ntr-o parabol athonit c : un om care f ptuise multe gre eli n via a lui a dobndit totu i mntuirea pentru c n-a oc rt niciodat ! Adic acela a avut cea mai mare virtute: n-a osndit pe semenul s u, nici cu vorba, nici cu gndul. Foarte rar se ntreab omul ce legi universale a nc lcat. Abia cnd se mboln ve te, el st uneori s se ntrebe de ce s-a mboln vit. Tratamentul medical este util n crize, dar este ineficient n destin. C ci restabilirea temporar , sau ie irea din criz , este doar suprafa a adev ratei vindec ri. Trebuie purificat r d cina. Restabilirea deplin a s n t ii st n practicarea respectului fa universale: de cele trei legi

rela ia armonioas cu semenul; rela ia armonioas cu sacrul; respectul vie ii n toate formele ei, ncepnd de la nivelul personal, pn la forme de via elementare. Exist o rela ie ntre erori si mboln vire'? Putem preveni sau remedia o mboln vire prin eliminarea erorilor? Dar intre personalitate si boal , exist o rela ie? Da, sigur c exist ! Un coeficient de personalitate bun presupune armonie, deci s n tate mental i s n tate somatic . Rumegarea" gndurilor are efect asupra aparatului digestiv. Un act simbolic atac planul concret. Simbolurile au o putere foarte mare. Noi rumeg m" simboluri, i dac nu le diger m, aparatul digestiv se mboln ve te.

Cunosc cazul unui b rbat care f cea curse ntre so ie i amant , una locuind n cartierul Pionierilor-Tineretului, iar alta n Militari. Ele nu au tiut niciodat una de alta. Personajul masculin nu mai este n via , a murit de cancer la tubul digestiv. El nu a reu it s digere aceast situa ie adulterin , deci o sima ie de p cat mortal. n asemenea cazuri se constat mboln vire de cancer- cnd se s vr e te un p cat mortal! El a murit; dac ar fi reu it s digere" aceast situa ie duplicitar , crede i c sc pa de cancer? Poate reu ea, cel mult, s -l decaleze cu o genera ie: s -l transfere urma ului. In natur exist o echilibrare a cmpurilor, iar dac el ar fi sc pat, nep sndu-i prea mult de adulter, boala sar fi reflectat n urma ul s u. Se na te ntrebarea: din moment ce ntotdeauna binele este recompensat,

iar r ul este pedepsit, de ce nu spore te binele i r ul nu descre te? Sf Augustin a dat r spunsul la aceast ntrebare: r ul nu scade pentru
c , de i este pedepsit ntotdeauna, acest lucru se ntmpl cu mare ntrziere. Niciodat imediat. i, pn la pedeaps , omul are timp s mai fac 50 de p cate... El prime te o avertizare" cu boal pentru p catul care l-a f cut acum cinci ani; ntre timp a mai f cut 50 de p cate, pentru care nu este avertizat" imediat, ci peste al i cinci ani. Iat de ce mecanismul bio feed-back nu func ioneaz att de perfect la rasa uman . Totu i ntrzierea care se produce n primirea binelui i la gestionarea r ului este bun pentru om. Pentru c se ntmpl atta r u nct, dac am fi pedepsi i imediat, mine n-am mai fi. Faptul c suntem pedepsi i cu ntrziere este o ans , pentru unii, s se salveze. Cei sensibili, cei care pot s - i nsu easc o lec ie se salveaz prin aceast ntrziere. Ceilal i ntuneca ii, nchi ii, mpietri ii acumuleaz p cate n plus! Mecanismul lent al consecin elor las speran e pentru corec ii. Trebuie s n elegem c nu orice rumegare" de gnduri va aduce disfunc ii grave n aparatul digestiv. To i oamenii diger gnduri, e drept, dar ei se mpart n dou categorii:  unii fac p cate mpotriva semenului: prin ur , agresivitate, mnie;

 al ii p c tuiesc mpotriva lor n i i - e vorba de autoagresivitate, culpabilizare. Urmarea n mboln vire este diferit , la fiecare dintre aceste dou categorii. Omul de care vorbeam mai devreme, care f cea curse ntre so ie i amant , comitea un p cat mpotriva semenului, un p cat foarte grav, care a avut o urmare la fel de grav . P catul mpotriva semenului este mult mai grav dect acela care se produce cnd rumegi gnduri care te privesc pe tine i care nu vizeaz un atac mpotriva celui de lng tine. i aici se pot deosebi numeroase situa ii, nuan e". Rumegi" gnduri cnd te-a vexat cineva i nu e ti destul de preg tit l untric s n elegi c nu te-a vexat un om, ci o nevroz . Este o categorie mai inofensiv expus totu i, n primul rnd, s fac o nevroz existen ial . Asta nseamn blocaje psihice, ineficient social , iritabilitate, pierderea sentimentului pl cerii, incapacitate decizional , incapacitate de ac iune autentic . S lu m cazul unei persoane care reac ioneaz spunndu- i: Nu merit s tr iesc, m simt inutil pe acest p mnt...". Dac nutri i asemenea gnduri, pute i fi siguri c v a teapt o consecin maladiv . Culpa mpotriva ta nsu i este mai pu in grav dect culpa mpotriva semenului, dar tot grav este. Nemul umirea de sine, nencrederea n propria persoan duce la dizarmonii psihice, la un randament sc zut i o mic orare a posibilit ilor, dar mai pot duce la dezechilibre somatice. Multe boli ale sim urilor - boli de vedere, de auz, de percep ie sunt favorizate de nemul umirea fa de sine. Nu este pu in lucru. Bolile v zului vin dintr-o fric de viitor, de pild , din frica de a vedea nainte. Unele conjunctivite grave vin dintr-o fric de viitor. Uita i-v ce ma in rie complicat este omul, cum nencrederea n sine poate duce la o boal de vedere. i timiditatea este o culp mpotriva ta. Nemul umire, nencredere, rejectarea vie ii. Acel nu merit s tr iesc", nu merit prea multe de la via ". Acea stare retractil . Categoria care se autoculpabilitiaza este foarte expus la mboln viri.

Cunosc cazul unei feti e de 10 ani, victim a conflictelor din familie. P rin ii se despart, dar n chip scandalos i traumatizant pentru copil. Exist desp r iri care produc un stres imens, cum sunt cele din cauze adulterine, sau cele legate de dizarmoniile mentale ale unuia dintre p rin i, desp r iri care las traume asupra copilului. Feti a de care spuneam a c p tat o labilitate extrem , a f cut un sindrom de posesiune. Adic a nceput s se manifeste ca o posedat . Cazul s-a rezolvat foarte greu, doi buni terapeu i c utnd s -l elucideze. In mintea sa, copilul inventase un agent pedepsitor. Deci demonul care o poseda p rea o elaborare a min ii sale. Ea se credea vinovat de ruptura dintre p rin i, ruptur care a avut atta violen nct a n scut incon tient, n ea, un mare sentiment de culpabilitate. Ea nu i-a zis con tient: Eu, copilul, sunt cauza rupturii dintre p rin i...", ci sensibilitatea sa copil reasc , neavnd un prag de toleran la agresivitate, a sucombat. A sucomba nseamn a nu mai putea lupta. A nu mai lupta nseamn c tu te vezi nu numai victim , ci i vinovat de ce s-a petrecut. In mintea fetei a ap rut deci aceast idee i atunci ea a C utat un agent pedepsitor, puternic, care s-o sprijine n ac iunea ei incon tient de autoasiliminare. i atunci a dobndit sindromul de posesiune i ntr-nsa au ap rut manifest ri diavole ti. Sub hipnoz , dialognd cu ea, terapeutul a ntrebat: Cine e ti tu, cel care chinui aceast feti ?" iar copilul r spundea cu un glas schimbat: Eu sunt diavolul, vreau s iau via a acestei feti e!". Acel agent pedepsitor din mintea feti ei trebuia s-o suprime, trebuia s-o chinuie att de tare nct s o elimine. Feti a a fost la un pas de moarte, ns a fost eliberat prin colaborarea ntre un preot i un psiholog. De ce era nevoie de un preot? Pentru c noi avem un modelaj cultural profund impregnat de credin . Un psiholog singur nu ar fi putut duce la cap t terapia acelei feti e. Sugestibilitatea este mai mare la autoculpabil, de aici i predispozi ia de a achizi iona" un sindrom de posesiune. Nu este recomandabil ca slujbele de exorcizare s fie f cute cu public; acest lucru este o mare gre eal . La noi se face asta, iar riscul dobndirii unui sindrom de posesiune, dac asi ti la un ritual de exorcizare, este foarte mare. E ca i cum ai face o execu ie cu public. O exorcizare cu public este la fel de traumatizant . Sigur, po i s participi dac e ti preg tit, i mai ales dac tii c n psihicul t u nu exist conflicte. Dar de cele mai multe ori, oamenii care asist sunt oameni foarte vulnerabili, cu puternice conflicte psihice, iar dac ai conflicte psihice e ti sugestionabil. Acest

lucru se ntmpl mai ales n cazul n care conflictul psihic este de natur s te fac s te nvinov e ti; i cine nu se nvinov e te? Noi suntem destul de slabi i ne nvinov im adesea, ori nvinov irea este o impuritate care deschide poarta prelu rii unui program nevrotic. Exorciz rile de la Cernica nu sunt de un dramatism prea mare, dar i ele pot s lase n tine un program negativ. Cele de la M n stirea Sih stria, ns , sunt de un dramatism extraordinar. Acolo, dac nu e ti un om puternic i f r conflicte, cu o existen purificat , ri ti s preiei, m car par ial, programul patogen. O slujb de exorcizare - mai ales mediatizat , cum au fost cteva n ultimul timp - este teribil de r scolitoare, anulnd etajele con tientului la cei care asist . Scena zvrcolirii demonizamlui i surp bariera ra ional i tu nu mai e ti st pn pe con tient, informa ia trecnd direct n subcon tient. Dac subcon tientul nu este suficient de curat, informa ia aceasta cutremur toare va l sa o amprent negativ care, n func ie de conflictele pe care le ai - actuale sau ancestrale -, ar putea s produc tulbur ri ale personalit ii, dac nu chiar un sindrom de posesiune. Riscul contamin rii" este foarte mare, am v zut oameni cutremurndu-se... Sunt lucruri care dep esc posibilit ile de control ale unui om. Atunci te afli, pentru cteva minute, la discre ia subcon tientului. Iar dac acesta este curat, n-ai de ce te teme, ntr-adev r. Dar po i ti c este chiar f r nici o urm de conflict? Din publicul pe care l-am v zut asistnd la exorciz ri, mul i sunt oameni de mare simplitate care vin cu necazuri din familiile lor... Orice conflict din familie m re te sugestibilitatea i las programul malefic s se strecoare n mintea ta. Acestea sunt riscurile autoculpabiliz rii, riscuri pe care ar trebui s prentmpin m. Cum po i s prentmpini riscul acesta? le

Unii confund smerenia cu retractilitatea. A fi smerit nu nseamn s - i spui: Eu sunt un nimic pe aceast lume, m mir c mai fac umbr p mnmlui, nu merit acest lucru...". Nu aceasta-i smerenia. Cehov spunea: Numai n fa a lui

Dumnezeu s te smere ti, nu n fa a ta nsu i i n fa a celor cu care convie uie ri". Smerenia nu trebuie s aib aerul unei njosiri. Umilin a n
fa a lui Dumnezeu este un lucru extraordinar, dar nu i n fa a ta i a semenilor

t i. tim c p rintele Cleopa zicea adesea sunt un putregai dar el n fa a lui Dumnezeu zicea acest lucru! S nu spui niciodat sunt un putregai" decat n fa a lui Dumnezeu. n fa a ta nsu i spui sunt o putere!" De ce? Pentru c te interesezi de destin, de mntuire. S-a constatat c n m sura n care te preocupi de soarta ta, de mbun t irea ei, aduni putere. Este i o primejdie i un avantaj. Avantajul - scapi de mboln viri. Dezavantajul - c aduni putere. E un mare dezavantaj s aduni putere, n primul rnd pentru c devii mai primejdios pentru semenii t i. Un om care adun putere dac este vorbit de r u de semenul s u, produce boal n acesta, lat dezavantajul... Po i s ajungi i aici! Corecta i-v deci atitudinea i n elege i adev rata smerenie.

Adev rata smerenie este s tii c e ti micu n fa a lui Dumnezeu i n fa a eternit ii, dar, n acela i timp, s tii c e ti o putere n timpul ce i s-a dat i prin ajutorul pe care l po i da.
Smerenie mai nseamn s nu-l vexezi pe semenul t u; s renun i la ego. S descoperi sensul slujirii semenului, la nceput prin empatizare. Timiditatea, culpabilizarea, sugestionabilitatea - toate, aduc toare de rele vor diminua prin grij fa de semen i prin ncrederea n sine. ncrederea diminueaz culpa. S nu spui: Nu merit s tr iesc...". A, dac spui: Nu merit s tr iesc m runt...", asta este altceva. O asemenea afirma ie poate s - i dea chiar un elan. Merit m s facem umbr p mntului, pentru c facem parte dintr-un plan divin. Nu merit s tr iesc m runt!" - asta po i s-o spui, dar nu ca o autoexcludere, ci ca o excludere a m run i ului din via a ta. Astfel se va mic ora autoculpabilizarea, i prin aceasta vei deveni mai pu in sugestionabil, mai pu in vulnerabil. Adaptare la real. Cunosc cazul unei fete ce avea un prieten pe care l idealiza, un om cu reale calit i. Rela ia durase mult, verificat n timp ca armonioas i bun . Ei bine,

ntr-o zi fata descoper c acel prieten o n al . A fost ocat , pr bu it . Cum ar trebui privit din exterior aceast situa ie? S ne par r u c ea a descoperit faptul? Observa i c deodat , dintr-un om ideal", individul a devenit rejectabil. Tn ra nu l-a mai putut suferi i, n plus, a f cut o depresie psihic . Cum o putem ajuta? Ea deocamdat se afl n stadiul cnd nu vrea s vad pe nimeni, nu m nnc , se nchide n sine, tocmai a dep it un episod suicidar. Va trebui s -i stimul m adaptabilitatea; r ul vine n primul rnd din neadaptare. Un adaptat tie c fiin a uman are attea moduri de a se conduce, nct poate oferi oricnd surprize; i tiind aceasta, posibilitatea de a fi luat prin surprindere scade. Rvnim la ideal, dar ne adapt m la real Cnd suferi crunt i cnd te crezi victim , ca prim autodiagnostic i prim-ajutor s - i spui ferm: Sunt un neadaptat" Luare de cuno tin care treze te resursele adapt rii... Tn ra n discu ie se v de te a fi o persoan care nu lupt . In cazuri din acestea se lupt . Pentru un partener lup i fie lup i ca omul care vrea s i modifice partenerul, fie lup i ca acele femei care nu sunt interesate s i modifice partenerul, ci numai s -l aib . Ele nu l vor numaidect mbun t it, ci l vor al lor! Altele l vor mbun t it! Aceasta este cu putin . Acum 3 ani, un cunoscut mi se plngea c are dificult i n rela ia cu sexul opus i c are impresia c nu este pl cut, de i el este o persoan ar toas . In pu inele ntrevederi pe care le-am avut, mi-am dat seama c dificultatea lui venea din nencrederea n sine, subestimarea de sine. Intrebndu-m el de ce unii au succes, cum de reu esc s produc un soi de fascina ie asupra celor din jur, i-am spus c primul secret al fascina iei naturale este abstinen a sexual . El ndeplinea aceast condi ie, chiar dac o avea dintr-o frustrare i dintr-o nendemnare total de a stabili o rela ie cu sexul opus. Deodat , a aflat c posed un atu care s -l ajute la mbun t irea rela iilor sale. Aceast descoperire, c abstinen a sexual produce fascina ie n chip natural, i-a sporit ncrederea n sine.

Un alt exemplu... O femeie mai trupe , ca s sl beasc , a nceput s in diet sever , tr ind doar cu ap . Ei bine, ntr-o zi a spus: M ngra din ap chioar !" Cnd spui: m ngra din ap chioar ", deja ai introdus n subcon tient un program de ngr are. De ce ns la alti nu prinde" acest

program? Iat de ce: subcon tientul prime te selectiv programele. Persoana care spunea c se ngra cu ap chioar avea un complex de autonvinov ire, iar acest complex m re te sugestibilitatea. Iat de ce autosugestia putea s treac direct n subcon tient, iar dac trece n subcon tient, ea devine act. Dac i-ar fi zis: sl besc mncnd trei pini pe zi", ar fi sl bit, pentru c , la ct de complexat era, subcon tientul ar fi preluat lesne un asemenea program. P catele se nscriu n ADN. O mai nou constatare confirm o mai veche intui ie filocalic : p catele, sau nc lc rile legilor revelate, se nscriu n codul generic i se pot transmite urma ilor. Dar este valabil i inversul: purificarea sau dezleg rile, sau tergerea p catului, se nscriu i ele n codul genetic, i elibereaz nu doar persoana n cauz , ci i urma ul. Rela ia ntre p cate i clase pulsionale Etnograful Artur Gorovei (1864-l951) noteaz o credin la romni:

Cnd se na te copilul, el ia 7 p cate din p catele mamei sale, pentru a-i r spl ti durerile. De asta nu se poate om f r p cate." Astfel este atestat o intui ie a etno-psihologiei: Copilul se na te cu cel pu in 7 p cate. Folclorul opineaz c pruncul preia ca s-o u ureze pe mama i s-o r spl teasc . n realitate el Ie preia pentru c aceste p cate" i sunt nscrise n proto-gene. Psihologul Leopold Szondi (1893-l986) nume te aceast n scutului cu termenul de pulsiuni". mo tenire a nou-

Pulsiunile sunt porunci ancestrale, sunt voci genetice care ordon alegeri n destin: alegerea binelui sau a e ecului, a p catelor sau a isp irilor, f r ca omul s tie de ce el alege a a i nu altfel. Pulsiunile au o putere mare, dar secundar n raport cu cea a instinctelor.

Szondi stabile te 8 clase pulsionale. Prin tehnici proiective, se poate afla acest tablou al pulsiunilor. Se poate ti care pulsiune i comand e ecul sau reu ita i, cunoscndu-le, po i participa la controlul lor. Intui ia popular , cu substrat religios pentru c vorbe te de p cat i de purificare a surprins aceast posibilitate, ba chiar a avansat o cifr plauzibil : 7 p cate. (La Szondi sunt indica i 8 factori pulsionali sau voci ancestrale, fiecare condi ionnd dou tendin e opuse). Intui ia filocalic a mai accentuat: De aceea nimeni nu se na te f r p cat". Nu intr m n detaliile paralelismului p cate mo tenite" i clase pulsionale"; ele pot fi aprofundate de cel care vrea s se instruiasc special n acest domeniu. In leg tur cu observa ia etno-psihologic : mama, prin na terea pruncului se elibereaz de cel pu in 7 p cate observa ia are un aspect simbolic, dar i un adev r. Ea ine de purificarea prin mplinirea unei legi a vie ii. Dinspre suflet spre trup Care sunt modurile de rezolvare a unor dizarmonii, dizabilit i, dezechilibre? Dintre terapiile spirituale, pe loc de frunte stau taina euharistiei i taina maslului. Apoi, cu discern mnt i cu ndrumare bun : nt rirea terenului psihic i ob inerea premiselor unei schimb ri prin practica Rug ciunii min ii n inim {noerapnseucbe), faza zis lucr toare". Pe lng acestea, se poate recurge, dup caz, la solu ii medicale, la psihanaliz , la procedee insight de vindecare a unui simptom. Se poate apela i la sofrologie, disciplin medical inspirat din terapiile spirituale. Observarea rela iei p cat-boal , a rela iei ntre nc lcarea unei legi i urm rile ei, observare nso it de oprirea de la p cat" i conferirea unui sens ncerc rilor viepi ajut la restabilirea s n t ii. Se poate vorbi despre autovindecare, cnd la o persoan exist predispozi ia de cunoa tere i de urmare a unor metode, fie medicale, fie filocalicc. In alte cazuri, ns , este necesar interven ia specialistului, a cunosc torului.

Cre tere i facere Terapia filocalic  este un proces de sisten la cei ntrzia i emo ional, la cei cu vrsta afectiv blocat la un stadiu infantil anal, oral sau genital;  este un proces de lini tire la cei care ncep un urcu spiritual;  este un proces de expulzare a ego la cei care nainteaz spre tr iri empatice, spre comuniune cu semenul.  i este o schimbare a condi iei de om nefericit, de fiin nefericit , la cea de fiin care m car i n elege nefericirea ca o premis de aprofundare a condi iei umane. Fericirea posibil Fericirea este o rezultant a dreptei vie uiri. Cine alearg dup fericire, n-o va avea, dar cine caut dreapta vie uire va avea i fericirea. A fost odat un prin melancolic Tamas, a a se numea. Era un prin mhnit, dup cum l arat i numele: Tamas", n sanskrit , nseamn ntunecat. i prin ul acesta mhnit ngrijora pe cei din jur, c ci un prin mhnit face nevroz , iar un prin nevrotic d porunci rele. tim i noi, c ci am avut despo i nevrotici i a i v zut ce porunci rele d deau. n consecin , cei de la curte au ncercat s -l optimizeze. Un n elept de la curte i-a zis c ar putea s fie fericit dac ar mbr ca o c ma a unui fericit! Iat o sugestie bun : c ma a unui om fericit ar putea s te fac fericit. Gndirea magic judec a a. Prin ul deodat s-a nveselit i a trimis soli prin toat mp r ia ca s g seasc un om fericit i s smulg de pe el c ma a, dndu-i n schimb aur aici e vorba de cump rarea unui simbol, iar simbolurile se vnd scump... A adar, solii au mers s caute c ma a n mp r ia respectiv , care era plin numai de oameni bomb nitori, gr bi i, am r i, nec ji i, ratnd ofranda, ratnd bucuria, avnd ve nic chipurile crispate. Nu g seau nici un om fericit... Prin ul Tamas a tepta, trimi ii nu mai veneau! In sfr it, unul din trimi i a ajuns pe undeva unde a g sit un ins foarte vesel. Omul treb luia ceva cntnd p rea s fie fericit. Ei bine, trimi ii prin ului s-au uitat bine la el, au luat aminte cum se poart cu familia... i r sfa so ia, o alinta, i zicea cuvinte frumoase de i, ar tau a fi c s tori i de mult timp. Cu copiii se purta la fel. Acela era omul! A a c nu mai r mnea

dect s -i ia c ma a, simbolul fericirii! S-au repezit la el, i-au tras de pe umeri o hain jerpelit i, cnd s -i smulg c ma a, au constatat c sub haina aceea jerpelit omul nu avea c ma ! S-au dus atunci rapid la prin i i-au spus cum ar ta c ma a fericirii: omul fericit era att de s rac, nct nu avea c ma pe el! Dar nu deposedarea n sine aduce eliberare. Ci toleran a la frustrare. Un s rac chinuit de s r cia lui este un om care- i scurteaz via a. Un s rac pe care s r cia nu-l doare, ns , a dobndit deta are i este un om longeviv i s n tos. C mara fericirii" const n dep sirea frustr rii si n renun are. Nu degeaba Biblia spune c , dac ai dou c m i, una s-o dai aproapelui. A a arat c ma a fericirii" - eliberarea de multele trebuin e care mpov reaz fiin a. Vindecarea de cele o mie de trebuin e. Emo iile distructive si tratarea lor din perspectiv filocalic Un psiholog zicea c : emo ia parcurge o traiectorie asem n toare cu cea a unei rachete, care este lansat dintr-un punct i cade n altul, producnd un anume efect: explozie/distrugere sau poten are/ reglaj. Am numit astfel i cele dou feluri de efecte: emo iile distructive, sau negative: explozie - distrugere. i emo iile pozitive: poten are - reglaj. Folositoare s n t ii, sporind capacitatea de adaptare, prilejuind montaje pozitive care propulseaz ac iuni bune i ridic tonusul afectiv. Ce sunt emo iile distructive? Sunt reac ii afective imediate sau persistente, care i perturb personalitatea i care d uneaz i celui ce le are, i celor din jur. Filocalia le include n categoria: obstacole n calea mntuirii. Parabola por ilor la iad i la rai Un r zboinic de profesie s-a dus la un maestru spiritoal s -l ntrebe care-i poarta iadului i cea a raiului, c ci era la amurgul vie ii i se gndea la lumea de apoi. Ajunge la un maestru i-l ntreab taina.

Maestrul l-a cercetat, a v zut c -i un r zboinic cu gndire de r zboinic, i chibzuie te cum s -i explice unui asemenea om no iuni subtile de metafizic i de mntuire. i-l ntreab : Dar cine e ti dumneata? Acela r spunde: Sunt r zboinic str lucit, m cunoa te i regele! Maestrul zice: Tu r zboinic str lucit? Ai o mutr de punga pocit. Atunci r zboinicul, nfuriat clocot, scoate sabia din teac , s -l taie pentru asemenea ofens . Maestrul, v zndu-I cu sabia ridicat , zice: Aceasta-i poarta spre iad. R zboinicul a n eles pe loc lec ia, s-a ru inat, a b gat sabia n teac , a cerut iertare. Maestrul, v znd gestul ascunderii s biei, i al c in ei, i-a zis: Aceasta-i poarta spre rai.

*
A adar, emo iile distructive sunt: ura, mnia, dispre ul. Sursa lor este orgoliul, capul bolnav, agresivitatea. Alte emo ii distructive sunt: triste ea morbid , dezn dejdea, indignarea. Sursa lor este: auto-agresivitatea, pierderea stimei de sine, atimia. Mai exist emo ii distructive care au sursa n atacarea de lucruri; i altele au sursa n am gire, ignoran . Psihologia oriental vorbe te despre cele trei otr vuri: invidie, dorin , iluzie. ngustarea con tiin ei Emo iile distructive produc efecte imediate sau ndep rtate. Efect imediat: pierderea autocontrolului i ngustarea con tiin . Orice emo ie negativ ngusteaz con tiin a. Un om care are n mod normal QI = 120, mental.Con tiin a este precum o diafragm invidie, de persecu ie, blestem,blasfemie. calm, de mul umire duhovniceasc (numit (numit isihia). la mnie se comport ca un retardat , care se ngusteaz brusc la mnie, i are deschidere maxim n stare de agalid) sau de lini te duhovniceasc

Reiese din aceast constatare i posibilitatea contracar rii, a model rii unei naturi colerice, prin practica noera proseuche, ndrumat . Este de mare ajutor i procedeul training autogen, mod de a produce lini tea medical ". De re inut - ca premis profilactic - faptul c primul efect nefast al emo iei distructive este ngustarea con tiin ei pn la un nivel asem n tor cu al handicapa ilor psihic. Inteligen a i reac ia de primaritate Romnii au o inteligen bun , media QI la noi fiind peste 115 (pe scala Raven). Au o inteligen , dar n-o folosesc. Din pricini afective. Unii sunt vis tori. Al ii sunt mnio i, iritabili.

nc o tr s tur valah specific : mintea de pe urm . Adic gndesc dup

ce au f ptuit. Regretnd sau reparnd. Mintea de pe urm " se datoreaz unui blocaj mental la surpriz , urmat de luarea unei decizii gre ite. Deblocarea min ii survine la un timp dup trecerea surprizei, cnd decizia este deja luat . Remediul unor asemenea sima ii ar fi: amnarea judicioas a deciziei: amnarea r spunsului, a reac iei, c ci orice amnare mbun t e te r spunsul. Aceast amnare specific se cheam : trecerea de la reac ia de primaritate la reac ia de secundaritate. Cnd e ti lovit, s ntorci cel lalt obraz: n psihoterapie, aceasta se nume te modelarea reac iei de primaritate. i recursul la reac ia de secundaritate: adic s nu r spunzi la un stimul agresiv prin gest agresiv, ci s amni reac ia, pn ce- i mbun t e ti r spunsul i- i ns n to e ti eul. Inteligen a rii cre te la s rb tori? Revenim la constatarea c inteligen a romneasc este bun , dar trebuie valorizat mai bine. Vindecarea eului valorizeaz inteligen a.

Ai no tri tineri, cnd pleac la olimpiade colare n str in tate, sunt testa i i se claseaz pe locuri de frunte. Ei se fac remarca i iute; unii sunt determina i s r mn n Occident. Cineva constat c , de s rb tori, QI-ul Romniei cre te, pentru c se ntorc n ar , n vacan , bursierii no tri de prin America, de prin Occident Ei se ntorc de s rb tori n ar , i QI-ul rii cre te deodat , pentru dou s pt mni. Dup aceea, ei pleac iar i, i nu mai vin. De pild , tinerii care primesc burs n Statele Unite r mn acolo i dup terminarea studiilor. R mn acolo, majoritatea. Microleziunile n timp ndelungat, emo iile distructive, dac nu sunt tratate, produc efecte i mai redutabile. Toxinele" psihice, au o ac iune eroziv asupra creierului: ele produc microleziuni pe creier. Este o constatare mai recent a cercet rii creierului. La nceput, aceste microleziuni, infinitezimale, sunt neglijabile: ele nu dor, c ci masa cerebral nu doare. n timp ndelungat, n ani, prin acumulare, dac emo iile distructive n-au fost corectate, microleziunile acestea pe creier se amplific i i arat efectul: fie o mboln vire somatic , fie demen senil precoce. Multe din cauzele demen ei senile precoce stau n emo iile distructive. De aici, o dat n plus, importan a contracar rii emo iilor negative, ct mai de timpuriu, cnd se mai poate efectiv face ceva. Hormonul vie ii In acord cu cele de mai sus, not m o constatare tiin ific : hormonul vie ii a fost reperat, identificat. Producerea hormonului vie ii este reglat de glanda pineal . Hormonul vie ii se distruge la mnie, agita ie, grij , stres. El se reface la lini te. Prin practica lini tii regenerative. Aceasta conduce la starea hesychia: lini tea s n t ii i a bun t tiii.

Cele 7 ispite n rela ie cu 7 dizabilit i psihice Pn s fi mers pe Sf Munte Athos, prin ispit n elegeam ceea ce n elege toat lumea: seduc ie, concupiscen , c dere; mai ales seduc ie erotic i c dere ntrun p cat trupesc... Pe Muntele Athos, am aflat c sensul real al acestui termen este: ncercare grea, n care factori exterior (obstacole, stihii) i pun n eviden mp timiri sau dizabilit ile psihice, complexe, tulbur ri de personalitate. In Rug ciunea Domneasc , noi repet m versetul: i nu ne duce pre noi n ispit ". Unii au ntrebat dac trebuie corectat acest verset din Tat l nostru! Un v z tor r spunde: Nu corecta i, ci l rgi i n elegerea. Unde nu n elege i, l sa i s lucreze uimirea, care extinde mentalul. Biblia nu se corecteaz , ci se tr ie te. Ce nseamn ispit ? In limba slavon (de unde provine termenul) nseamn cercetare, experien . n romn , la singular, nseamn : seduc ie, jinduire, voia instinctelor. La plural, ispite nseamn nenorociri, primejdii mari. Este un sens vechi, pierdut. Mi l-am reactualizat, zicearn,pe Athos. n clasificarea athonit sunt 7 ispite: 1. Frica; 2. ntristarea; 3. Trnd via; 4. Mnia; 5. Osndirea; 6. Iubirea de argin i; 7. Distragerea (de la urcu ul des vr irii).

Ispitirea anahore ilor Am aflat, la schitul Prodromu de pe Athos, c un tn r monah romn a cerut s plece la pustie. Adic s plece din m n stirea de ob te, la singur tate total , unde s fac numai contemplare isihast . Duhovnicul nu i-a ng duit, c ci tia c tn rul este mp timit, labil emo ional, vulnerabil. Iar n ob te, prin ascult ri specifice, duhovnicul lucreaz la desp timirea junelui monah. Numai cei desp timi i, echilibra i psihic, primesc ng duin a s plece la pustie.n Dar tn rul monah era s tul de ascult rile terapeutice"; era ner bd tor s prospere" singur. i a plecat la pustie, adic la singur tate total , cu de la sine voire. S-a instalat ntr-o cr p tur de stnc , mai sus de pe tera Sfntului Athanasie. Un loc greu de urcat, abrupt, primejdios. A stat acolo cteva s pt mni. Mi se spune ca, acolo, tn rul monah a avut mari ispite. Ce ispite?" am ntrebat. Mi se r spunde: Cel r u venea noaptea i-l insp imnta groaznic. I se ar ta sub diverse nfati ri sp imoase. Apoi cel r u a trecut la atac fizic Despica bolovani din peretele stncos i-i proiecta n direc ia monahului, care era s fie strivit, dar s-a ales doar cu traumatisme craniene. i iar i n luciri noaptea, s - i piard min ile! S-a ntors la m n stire nfrico at, panicat, anxios. A z cut mult vreme." In alt zi, p rintele llie, de la Schitul Sfnta Ana, mi spune: Ispita cea mai mare este spaima. C ci la singur tate, cnd anahoretul este sus pe muntele pustiu, apar halucina ii, dac nu este el desp timit. De aceea nu i se ng duie oricui la pustietate, ci este inut n m n stirea de ob te, la desp timire. Dar unii fug, pentru c vor s guste mai repede dulcea a rug ciunii. Fug din m n stire la pustietate, c numai acolo gu ti extazul. Dar Ia cel mp timit apar halucina ii n loc de viziuni." Cauzele? Toate urmele cu care neofitul a venit din lume, i urmele p catelor p rinte ti, n timpul decenzur rii contemplative, pot deborda sub form de vedenii. Toate

con inuturile abisale impure, conflicte ngropate n psihic, complexe nerezolvate se pot exterioriza n scenarii halucinante dac faci contempla ie maximial . Exist dou trepte ale rug ciunii nun ii: faza lucr toare i faza v z toare. Faza lucr toare o poate practica oricine, ba chiar face parte din canonul obi nuit monahicesc: rug ciunea de toat vremea". Dar treapta a doua a medita iei isihaste, faza v z toare, este ng duit i dezv luit numai celor desp timi i. Dac e ti nc mp timit, labil emo ional, cu accese de mnie, de invidie, de osndirea aproapelui, dac ai dizarmonii de personalitate, n timpul lucr rii ascetice pot ap rea vedenii sau halucina ii, adesea nsp imnt toare, care pot agrava tulbur ri psihice nevindecate. Parabola fricii s n toase Nu orice fric este indiciu de labilitate. A a ni se arat n urm toarea parabol : Un maestru l ntreab pe ucenic: De ce fuge iepurele de tine? Ucenicul r spunde; Pentru c i este fric de mine. Maestrul zice; - Nu. Ci din pricin c ai n tine o pornire spre ucidere. Contracararea fricii Exist o deosebire ntre team i fric . Teama este o anticipare a primejdiei, este o reac ie de prevedere. Frica vine din ceva ce te ia prin surprindere. Mai exist grade de intensitate; panic , angoas , spaim , teroare. Nu v fie fric ", spune Mntuitorul ucenicilor; ndr zni i! Pu in credinciosule! Pentru ce te-ai ndoit?" (Mt. 14:31) i spunea lui Simon Petru, nv ndu-l mersul pe ape. Terapia fricii, la apostoli, era nt rirea credin ei. Credin a arde orice fric .

Copilului t u i este fric de ntuneric? Inva -l s controleze nmnericul. Inva -l c ntunericul poate fi controlat la voin . Prin deschiderea ochilor: elucidarea conflictului surs . Frica de ntuneric este o fric simbolic , spun psihologii, nmnericul simbolizeaz separa ia i dispari ia. Separa ia de p rinte; dispari ia propriei persoane. Exist riscul s -i apar copilului vedenii malefice? Inva -l s cheme ngerul. Dac chemi nger, vine nger. Nu ne ntreb m dac , n asemenea caz terapeutic, ngerul care vine este o elaborare subiectiv , sau este altceva. Important este c el va produce o emo ie pozitiv , de ns n to ire. Ispita ntrist rii Exist dou feluri de triste e. Una s n toas i una morbid .

Exist triste ea salvatoare" (n latine te: tristia salutifer), adic de aprofundare a condi iei umane. Dar exist i tristia mortifer: triste ea care ngusteaz con tiin a i ntunec via a. E triste ea din st rile depresive, sau din acea dizabilitate numit atimie. Sunt pr bu irile psihice. Starea numit akedia este un aspect al ntrist rii. Akedia pare s aib r d cini ontice, n ns i setea de repaus" a spe ei umane. Am tradus akedia prin insatisfac ia de a fi". Este o langoare pe care c lug rul o simte adesea. In forme obi nuite, ea este chiar boala profesional " a monahilor: langoarea trist , care se nvecineaz i cu ispita a treia: trnd via. Akedia este o stare cu care monahul poate lupta, prin voin i st ruin n ascult ri. Vezi n Convorbiri duhovnice ti, de Sf Casian (sec. IV) descrierea acestei boli i contracararea ci. Cnd formele depresive se instaleaz opresiv, pe lng voin a proprie, penitentul trebuie s aib i un ajutor specializat.

Ispitele, ncepnd cu frica i continund cu ntristarea sau trnd via sau sindromul depresiv, sunt epifenomene n cadrul unei patologii organice i/sau psihosomarice". Aceste nscrieri noiseografice, dincolo de terminologia filocalic , pot servi n descrierea i diagnosticul mirean. Adic sugestiile din psihoterapia filocalic sunt valabile nu doar n medii religioase, de unde le-am luat noi; ci ele servesc la nuan ri i diferen ieri pe terenul medical general. Tristia secundum dei Revenim la triste ea de aprofundare", adic pozitiv . Exist ceea ce se cheam Triste ea dup Dumnezeu". Este acea form mplinitoare de triste e": a c ut rii divine. Maestrul i ntreab ucenicul, adesea: Te-ai ntristat ast zi de Dumnezeu? Cte minute sau ceasuri te-ai ntristat de Dumnezeu?" Aceasta presupune s te gnde ti dramatic la apropierea ta de cele nalte, de posibilitatea vederii teofanice. V-a i ntristat c l-a i dat pe Dumnezeu la spate, de attea ori? La ntrebarea unui tn r dac s priveasc la televizor, P rintele Teofil P r ian r spunde: Cnd te ui i la televizor, ai n fa televizorul: iar pe Dumnezeu l-ai dat la spate!". Iat un prilej de ntristare. S te ntristezi c l-ai dat la spate pe Dumnezeu. Vi s-a ntmplat? Remediul la acest fel de triste e este recursul la pravila isihast . Reamintim c toate pravilele mai cunoscute au, ca punct esen ial, amintirea de Dumnezeu". Al cincilea precept din pravila lui Calist i Ignatie se cheam Amintirea Judec ii de Apoi". n pravila tot de cinci prescrip ii a lui Arsenie Boca, punctul al cincilea se refer tot la a ine mintea lipit de cele divine", ca s nu-l dai pe Dumnezeu la spate. Un canon minimal respectat zilnic, consecvent, ne ine n duh i nu las loc pentru ispita lumescului.

S-a spus: Dac ar fi urmat un canon, pn

i Churchill s-ar fi mntuit.

Ispita mniei; ispita osndirii Le lu m mpreun . Ele in de pulsiunile agresive. Triste ea este o form de autoagresivitate; mnia este o form de agresivitate ndreptat asupra semenului. Ambele sunt toxine psihice. Sunt otr vuri psihice. S patimilor n gndirea ta", spune Sf. Vasile cel Mare. nu introduci otrava

Osndirea aproapelui este semnul complexului Cain. A a a fost numit tendin a maladiv de a- i elimina semenul, de a-l devaloriza, prin vorb sau fapt . Invidia, def imarea, discreditarea, batjocura, blasfemia, blestemul sunt aspecte ale osndirii" i aspecte ale complexului Cain, grav dizabilitate psihic . Sunt multe parabole n patristic legate de acest complex. Se spune c era un p rinte care nu avea nici o virtute i se credea c este sortit pierzaniei. Era lene , era nepostitor, era slab rug tor, nu st ruia n cele bune... El nsu i era convins c i-a pierdut i mntuirea, i via a. Dar ntr-o rug ciune, a avut viziunea vie ii sale postume i i s-a d ruit acest n eles: In toat via a sa, el nu a osndit pe nimeni. Iar lipsa osndirii este cea mai nalt virtute. i lipsa total a osndirii l-a n l at pe el la m sura celor mai ale i mntui i. Ispita iubirii de arginti Am v zut, pe Sfntul Munte, c iubirea de argin i trece drept greu p cat. Mai greu dect adulterul! zicea un monah. C ci adulterul este un p cat din fire, din instinctul bazic al spe ei. Dar iubirea de argin i nu r spunde nici unui instinct, este o deturnare de la fire. Prin aceast precizare, monahul athonit nu scuza adulterul, ci l punea doar pe alt treapt a p catelor.

Se ntlnesc i mireni, dar i monahi, cu iubire de argin i. Dac n trnd via religioas l dai pe Dumnezeu la spate, n iubire de argin i l elimini de tot pe Dumnezeu din minte. C ci mintea are forma obiectului dorit. La iubitorii de dolari, mintea are form de dolar. Aceast ispit " poate fi corelat cu complexul psihic anal, cu personalitatea de tip anal. V zut ca o nematurizare afectiv . V dit la persoanele care au suferit traume sau ocuri la faza anal , la vrsta mic . Pentru exemplificare, fac trimitere i la o carte de beletristic . Damian St noiu, n romanul din via a unui mitropolit, analizeaz cu ochi de psiholog ispita iubirii de argin i {arghirofilie) la un ierarh muntean, cu probleme afective, cu tulbur ri de personalitate bine ascunse, explicabile prin traume afective i frustr ri n copil rie. Nu bog ia n sine este obstacol psihic, ci atacarea de bog ie. tim c Sfnta Olimpiada a avut bog ii imense, dar a fost complet deta at de bog ie, i toat via a a facut milostenie, ofrande, ctitorii. Ea n-a sim it niciodat vreo leg tur ntre ea i bog ie. Ispita distragerii de la ideal Ea se nume te i c derea cu ncetul, i abaterea de la cale,pierderea binecuvnt rii. Ea avertizeaz despre midie concesii care cheam marile alunec ri. Ea se nume te, la asce i, jfe din chilie. Sau c utarea pretextelor pentru a amna realizarea.

Parabola micilor concesii Un monah a ie it din m n stire s strng fonduri pentru nevoile ob tii sale. ntr-un sat el nnopteaz la o cas de ar . n casa aceea era o femeie singur , o v duv frustrat erotic. Cnd l vede pe junele monah, n mod firesc I se aprind sim urile; i-n asemenea caz, mai bine s te p ze ti dect s te pui la ncercare! Femeia i zice: Te primesc bucuroas s dormi la mine, dar ca plat , i cer s -mi faci un hatr, la alegere, dintre acestea trei: ori s bei un pahar cu vin, ori s -mi tai o g in , ori s faci dragoste cu mine."

Monahul a stat pe gnduri, apoi a zis c ntre cele trei hatruri, dou se exclud categoric. S taie pas re vie, ar fi o cruzime; s fac amor cu femeia, ar fi c lcarea votului castit ii. i-a spus c poate face o mic concesie: va bea un pahar cu vin! Dup ce a b ut vinul, s-a ame it i i s-au aprins i lui foarte tare sim urile i a f cut amor cu doamna respectiv , apoi a t iat i pas rea c de-acum nu mai conta restul. - ntotdeauna o cedare atrage dup sine un cortegiu de ced ri, a a-i omul. Distragerea de la ideal se cheam , n alte cazuri, mpr stiere. Iar mpr tierea este superficialitate. Cunosc persoane care frecventeaz apte cercuri diferite, de arcane i hermencuntici, de dicteu automat sau manevre magice. Ispita mpr tierii e mare. i aici po i vedea semnele ced rii. Capcane, iluzii. Distragerea de la realizare se manifest i prin amnare. Sunt oameni cu bune inten ii, care urm resc un progres spiritual, dar g sesc tot felul de motive s amne, s neglijeze consecven a unei preocup ri zilnice fa de noera proseuche". Omul nu- i d seama cnd cade. El cade frumos. ntre toate vie uitoarele de pe lume, omul e singura vie uitoare care se pr bu e te frumos. Animalele nu cunosc aceast regresie lent la stadii rudimentare. Omul cade adesea voluptuos. Aceasta-I ultima ispit ". Remediul nti este Luarea de Cuno tin . Remediul cel mare este exprimat prin fraza (Mt. 6:33): C uta i mai nti mp r ia lui Dumnezeu si dreptatea lui , toate celelalte se vor ad uga vou . Este cel mai bun r spuns la tendin a mpr tierii. Caut numai mp r ia. Iar celelalte pe care le adaugi, vor fi sub semnul mp r iei. Mai exist i... ispita bun . Aici ar intra cele apte arte, date omului ca parte din acel paradis estetic" de care vorbe te Grigorie Sinaitul. Aici ar intra a adar i scrisul de literatur , n m sura n care acesta este un nso itor pe un drum al dobndirii lini tii. Ispita Cain

ntr-o zi l-am ntrebat pe N. Steinhardt: - Oare de ce toarn turn torii? - Din invidie! mi-a r spuns monahul de la Rohia. n toate cazurile, dela iunile au fost din invidie. i mi-a povestit un caz care s-a petrecut n China anilor '60, dar se putea petrece i-n Romnia anilor '60: Un muncitor chinez a transpirat lucrnd; i dezbrac bluza i caut n nc pere un cui sau un suport unde s-o atrne. Nu g se te. Dar n nc pere se afla un bust al lui Mao. Lucr torul arunc bluza transpirat pe umerii lui Mao, f r nici o inten ie ofensatoare. Un coleg l vede i l pr te imediat. Il pr te c a ndr znit s pun o bluz transpirat pe umerii lui Mao. Muncitorul transpirat este acuzat de insult grav adus marelui Mao, i este arestat, i judecat i face 10 ani pu c rie. Oamenii denun din invidie, n primul rnd. Alte cauze, cum ar fi interesele materiale, la itatea, constrngerea, ced rile - sunt secundare. Marele motiv este invidia: presiunea animalic i incon tient de eliminare a semenului, rivalitatea bolnav . Dar numai ntr-un sistem politic aberant, denun torul acela poate produce dezastre. Turnarea de frate Prima fraz din istoria graiului romnesc sun astfel: Torna, torna, frate." Asta nseamn Intoarce-te, ntoarce-te, frate!" Verbul tomare n latina clasic , nseamn a rotunji, rotunjire; dar n latina trzie, adic i n proto-romn , nseamn a nturna, ntumare, ntoarcere. Prima fraz atestat din istoria graiului romnesc con ine nostalgie, chemare cald , duh. Cnd o murmur, fraza asta mi intimizeaz tot trecutul,p mnt i cer. Dar n anii dictaturii, aceast fraz a fost tradus , astfel: Toarn -l, toarn -l pe fratele t u!" Este i haz de necaz, este i oglindire a pervertirii sufletului romnesc. Att de curent devenise flagelul turn rii de frate, nct, iat , era extins pn la origini. Turnura hilar voia s spun c vlahul nu s-a n scut sub semnul nostalgiei ontice i al dramei istorice profund tr ite, ci sub semnul derizoriu al turn rii...

Ciufuta doamn Cain Au existat dela iuni cu pistolul la tmpl . Au existat turn ri sub tortur , sau sub inhibarea cortical prin drog. Dar au existat i dela iuni libere, f cute de oameni ur i caracterial, pentru r zbunare sau privilegii, sau din invidie. Am citit n pres despre duduitele - colege de birou - care l-au turnat de Gheorghe Ursu, cum c acesta ascundea un jurnal n sertar. Ele au declarat dup 1990, pur i simplu, c l detestau pe Gheorghe Ursu, care nu se purta frumos cu ele i le-a vexat (prin superioritatea lui! deducem noi). Ele erau dou colege istericu e, uneori nervoase, psihopatele (dar nu clinic) i au spus c Gheorghe Ursu f cea pe de teptu", i ele voiau doar s i-o coac . Nu prevedeau c un Jurnal intim" l-ar putea ucide. Ele nu voiau s mearg pn la crim ; ele voiau doar s -l nfunde pu in, s -l scuture, s -l vad la prnaie, att!! Restul, uciderea, a fost f cut de statul poli ienesc, criminal. Crima apar ine sistemului. Dar turnarea apar ine colegei, ciufuta doamn Cain. Apoi a venit revolu ia. Ast zi, turnarea i def imarea nu au consecin e letale, se pare. Def imarea este o omorre simbolic Din fric sau din ndiguire, omul civilizat a ajuns s controleze impulsul de a ucide, i acest control a adus mult bine. Dar el, omul modern, n-a putut nfrna impulsul de a osndi, adic a ucide cu gndul, cu vorba, cu explozii emo ionale negative, cu emiteri spontane de unde cerebrale theta/negative, cu def imarea, cu ocara. Cel care def imeaz (sau propag /difuzeaz o def imare preluat din pres , din zvon sau de pe Internet) s vr e te un omor simbolic. Chiar cnd candidul, virtualul asasin nu reu e te s ucid realmente, el cade n ceea ce nutnim ispita Cain". Sau medical zis: este marcat de complexul Cain". Def imarea prin Internet Tot mai mul i oameni de mare anvergur cultural ne semnaleaz c au fost, sau sunt, inta unor atacuri ignobile, plasate pe Internet. Un confrate literat mi zice:

Cine are timp s navigheze pe Internet, se cruce te cte njur turi i cte enormit i se transport electronic." Lucrul e trist i d o imagine despre extinderea real a unui complex psihic la nivelul societ ii. Am aflat, cu mare ntrziere, c eu nsumi am fost obiectul unei def im ri prin Internet. In asemenea caz, sunt posibile trei moduri de a recepta: Un cititor logic i normal psihic vede iute c -i vorba de o def imare. Cititorul comun" i naiv este derutat, sau intoxicat mediatic, conform regulei: blasfemia i, calomnia i c pn la urm tot r mne ceva". Cititorul candid" se bucur c te vede def imat, jubileaz , difuzeaz mai departe pe la neamuri i pe la megie i. L-am ntrebat pe poetul Liviu loan Stoiciu, prieten i coleg, om drept, de-o onestitate exemplar , dar prigonit adesea, a adar l-am ntrebat cum s reac ionez la aceast def imare, descoperit trziu. A rs i a zis: Vede i-v de treab ! Eu citesc zilnic def im ri i mai mari la adresa mea, pe internet; ba am fost i amenin at cu moartea!" Consecin e, primejdii Internetul ajut la anonimizarca calomniei i adesea O protejeaz pe calomniator. i totu i, caracteropatul protejat i ascuns va pl ti realmente. Ziceam: el s vr e te un omor simbolic. Atac imaginea, vrea s asasineze imaginea, tiind c tr im ntr-o lume n care imaginea este un capital serios. Cum pl te te def im torul? Dr. Lazarev spune, din practic tiind, c dac emi i un blestem, o def imare, o blasfemie, o brf otr vit vei suferi consecin e psihice grave. Dr. Lazarev enumera cazuri concrete, o cazuistic psihopatologic . Ad ug m o observa ie medical aflat mai recent. Cel ce elaboreaz scenarii calomnioase, sau ciudosul care le difuzeaz , vor suferi microleziuni pe creier. La fel i mnia, insulta, invidia, rumegarea gndurilor otr vite, produc microleziuni pe creier. Acestea nu dor (c ci masa cerebral nu doare, cum spun i neurochirurgii); dar prin cumul, n timp, aceste microleziuni produc demen degenerativ . A adar, printre noi circul oameni care se cred normali dar care, datorit urii i nervilor, datorit cumulului de microleziuni pe creier, au un coeficient de inteligen tot mai redus. Ei nu sunt destul de deteriora i psihic ca s fie interna i la

spital, i totu i ei sunt victimele unei demen e degenerative. i astfel ei greveaz r u asupra rela iilor de familie sau de societate. Ce-i de f cut? Cel n elept va n elege. De ce a f cut cancer Ion C? Def im rile aduse Monic i Lovinescu de Ion C. sunt la fel de grave ca turn rile ciufutei doamne Cain n cazul Gheorghe Ursu. Ion C. a atacat cumplit imaginea unei personalit i de mare anvergur i de mare rectimdine moral , cum este Monica Lovinescu. De ce a facut-o oare? Din constrngere, din antaj, sau pentru beneficii? Sau pur i simplu, din invidie, din pulsiunile Cain. Am citit jurnalul" lui C. publicat de Eugen Barbu n S pt mna" n toamna lui 1982, dup fuga n Occident a poetului. n jurnal sunt i denigr ri aduse ctorva scriitori din ar , dar n principal inta r bufnirii este Monica Lovinescu. Am citit i dosarul Romniei literare" cu tema Ion C, acum trei ani. Lua i de acolo concluziile i detaliile. Aici eu notez ceva ce a sc pat dezbaterilor de la Romnia literar ". i anume faptul c Ion C. a murit de cancer, i cancerul s u are direct leg tur cu pulsiunile denigratoare. Toxina psihic produs de rumeg rile theta" ale furiei, ale invidiei, ale def im rii au produs microleziuni care, ziceam, sunt nedureroase i imperceptibile, dar, prin cumul, produc fie demen degenerativ , fie blocaje func ionale, fie cancer. Cre tinismul ne ndeamn s ne rug m pentru du manii no tri. Cei prigoni i s se roage pentru prigonitori. Ruga dizolv toxina psihic a prigoanei. Patristica zice: S consideri hulirea ca pe o laud ; i lauda ca pe o hulire. i atunci e ti cu adev rat om mbun t it." Oare putem fi att de senini nct s consider m hulirea ca pe o laud ? Nu m laud c am i ajuns s consider, imperturbabil, hula drept laud . Dar spun c am n eles mobil rile hulitorului, i nu-l resimt adversar sau du man, ci-l resimt victima propriei lui nevroze. Marcu Ascetul zicea: S cump r m cu aur oc rile i prigonirile ce le p timim de la oameni..." Asta nseamn c mi carea min ii tale poate fi mai presus de fire.

Manevre anonime Un def im tor i-a trimis Mitropolitului Antonie Pl m deal o scrisoare anonim ", semnat ns cu numele Andru. i-n aceast anonim ", semnatarul" critica vehement institu ia bisericeasc i pe mitropolit. Def im torul voia s m pun r u cu clerul i cu p mnteanul meu" (a a numesc basarabenii i bucovinenii pe cons teni" sau pe oameni provenind din aceea i arie geografic romneasc - ocupat de ru i). Deduc c acest def im tor al meu are tangen e cu clerul, c ci cuno tea ni te hibe dinl untru! B.O.R. Dar Antonie Pl m deal , om cu senin tate filosofic , mi-a spus despre anonima pe care def im torul o semnase Andru". Dar tiu eu ce-a r mas n sufletul s u? Au mai fost adversit i, din partea unora prea de dreapta. Dar n-a vrea ca, prin replic , s renun la bunul principiu filocalic de a uita repede injuria i hula. Ct despre delatorii pe care nici nu-i tiu... M rog Domnului s -i fereasc , pe ei, de microleziuni pe creier. Nu exist adversari, ci numai nevroze Aceast propozi ie, c nu exist adversari", am spus-o adesea studen ilor mei, ntr-o ncercare insistent de a demonta, sau a t m dui acel conflict Cain, acel sentiment de adversitate care greveaz asupra unor oameni. In cartea mea Terezia destinului (Editura Herald), am un capitol care chiar a a se intituleaz : Nu exist adversari, ci numai nevroze". Adic : pe omul care te love te s nu-l prive ti ca pe un du man; ci acela este o biat victim a unei nevroze; el are nevoie de ajutorul t u. Dac vei gndi astfel, vei dobndi un mental invulnerabil, nu te va atinge hula, nu te va otr vi blasfemia, nu te va dezechilibra prigoana. Dar via a ne ofer i corec ii la acest cli eu" ideal, pentru o mai bun adecvare la real. Un cursant al nostru, Vladimir D., ne spune ntr-o zi, ocat, cum asociatul s u ia ntins o curs , l-a mpins ntr-o n past din care era s - i piard i slujba i

libertatea. Vladimir zice: Eu chiar v credeam cnd spunea i c nu exist du mani, i i priveam pe to i cu total ncredere.Total descoperit, iar acum era s fiu pe drumuri. Eu cred c ne l sa i un pic descoperi i n fa a lumii". Dup aceast ntmplare, am completat mesajul ideal" cu un avertisment medical": Chiar i dup acest episod ocant, continu m s spunem c nu exist adversari, ci numai nevroze. Dar n lume exist i rechini, exist i acali. Rechinii nu sunt adversari, dar sunt rechini; i instinctul lor este s v m nnce, s v sf ie. Rolul lor este pur i simplu s v m nnce. A a c , feri i-v . Deschide i ochii sau, dac pute i, deschide i trusa de prim ajutor. Feri i-v , dar nu-i du m ni i. Pentru rechini, voi nu sunte i victime, ci voi sunte i doar prada lor. Crima este informa ional ? O def imare, o acuza ie calomnioas , poate fi, n rare cazuri, o n p smire. Adic persoana care def imeaz crede, dintr-un context sau dintr-o informa ie absurd , c tu chiar e ti vinovat! Asta nu scuz crima sa, dar te ajut pe tine s nu l consideri du man" pe prigonitor. Vorbim aici, a adar, i de cei r u informa i, i de caracteropa i. De pild asasinul lui Gandhi era convins c Gandhi este vinovat i c trebuie ucis. Asasinul lui Gandhi era un pic colit, fusese nv tor o vreme, lucrase i cu cifrele. I se spusese, de c tre un fanatic, c Gandhi e vinovat, e mincinos, e debusolat... Asasinul era ferm convins c are dreptate. Nici Mesia nu i-ar fi scos din cap fantezia morbid . Acel asasin aten nici nu era m car un psihotic n genul acelei schizofrene romnce care l-a njunghiat pe p rintele Roger de la Taize anul trecut. Asasinul lui Gandhi avea pur i simplu mintea ngustat de mnie i de o informa ie primit de la un mnuitor" al s u, cum c Gandhi e vinovat! A adar crima este uneori informa ional , dar tot de sorginte nervoas : presiunea psihopat a elimin rii unei valori.

Complexul elimin rii" semenului are attea chipuri! De la fostul prieten devenit du man, pn la fostul de inut devenit tor ionar. Acum, n timp de pace i de rs caragialesc, puterea urii pare n descre tere, efectele ei par n descre tere. Oricum, propozi ia nu exist du mani, ci numai nevroze" trebuie rostit cu discre ie, ca i tainic. Ea i este un semn de de teptare, i nicidecum un prilej de superioritate fa de victimele nevrozei. C ci i sentimentul de superioritate" este un derivat al complexului Cain. S nu c ut m superioritate", ci autenticitate. Oboseala i stresul. O abordare flocalic Siluan Athonitul, n scrisorile c tre ucenici i ucenice (care i cereau sfat medical prin coresponden , neputnd veni la Athos) citeaz adesea acest paragraf din Matei (11:28):

Veni i la Mine voi cei osteni i si mpov ra i, si Eu v voi odihni pe voi "
Se remarc op iunea i insisten a lui Siluan Athonitul pe acest verset plin de sugestii terapeutice. El se refer la dimensiunea sufleteasc a odihnei. Dezv luie secretul adev ratei refaceri. Totul r mne actual pentru omul de azi, pentru cei bolnavi de osteneal cronic , pentru hipotimici. A adar, cum ne odihnim? Observ m dou realit i: 1) Odihna este mai important dect somnul. 2) F r somn, omul poate tr i. F r odihn , nu poate tr i. Exemplul inimii: Acest organ nu doarme niciodat . Dar se odihne te mereu. De altfel, ea ne d modelul odihnei f r somn. Inima are acele mi c ri ritmice, sistol i diastol : contrac ia i destinderea mu chiului inimii. Inima se odihne te dup fiecare mi care de pompare a sngelui. nti se contract , adic munce te. Apoi se destinde, se odihne te. Omul este dependent de somn pentru c nu a descoperit odihna. Nu tie s se odihneasc .

La majoritatea oamenilor, somnul coincide cu odihna. Adic , pentru cine nu are la ndemn alt mod de a sc pa de osteneal , evident, recursul la somn este solu ia natural , biologic , logic . Dar exist o mul ime de oameni care spun c sunt obosi i, epuiza i, extenua i chiar n condi iile n care dorm! Odihna medical Exist o odihn prin antrenament medical si alta prin sporire spiritual . A adar, o odihn nv at anatomic; i alta nv at religios. Mircea Eliade (1907-l986), n anii avntului s u creator, a nv at s se refac doar dup 3 ore de somn pe noapte. Gra ie unui antrenament special, dup 3 ore de somn din 24, el era perfect ref cut, cu mintea clar pentru lucrul s u. Recuperarea neuro-muscular rapid se poate nv a. Exist un secret" medical i unul sapien ial al acestui antrenament. Le vom aminti la sfr itul capitolului. Odihna spiritual Calinic de la Cernica (1787-l868), de la 21 de ani, nu a dormit niciodat ntr-un pat. N-a mai avut nevoie de pat moale i bun trupului trec tor. Calinic de la Cernica luase obiceiul s evite somnul n pat de pe la 17 ani. Dar acest mod devine constant i definitiv dup 21 de ani, dup ce a avut primul extaz. De atunci, el n-a mai avut nevoie de somn i de pat. S-a constatat c aceia care au extaze nu au nevoie de somn. Iar trupul lor se reface perfect, i neuronal, i fiziologic (se resoarbe acidul lactic din esuturi musculare), f r somn. (Vezi cartea Metanoia, de Aime Marcel, 1986). Sfntul Calinic avea nevoie doar de pu in odihn . Se odihnea circa 15 minute, apoi continua contempla ia isihast . Se odihnea pe sc unelul isihast, nu n pat. El alterna deci rug ciunea cu odihna scurt . i era mereu odihnit, ntr-o stare de vivacitate mental i de trezie deplin , pilduitor pentru toat ob tea sa. Somnul este totu i o... fapt bun Cum extazul este rar, odihna prin somn este fireasc .

Nu trebuie s te constrngi la veghe. Cnd i vine somn, s dormi. P rintele Teofil de la Smb ta zice: Somnul e o fapt bun . Dac ti-e somn, dormi. Faci o fapt bun ". Dac trupul t u cere somn, nu-l chinui, nu-l frustra de o trebuin natural . C ci sunt i oameni care nc nu au descoperit odihna filocalic i atunci ei trebuie s doarm . Cum se nva odihna

S observ m care sunt caracteristicile somnului, ca s le transfer m n planul odihnei" controlate. Ce se petrece cu omul cnd doarme? a) Se ntrerupe fluxul gndurilor. Asta este prima tr s tur specific a somnului bun. A adar, dac i n stare de veghe vom ntrerupe fluxul gndurilor, pe anumite perioade,cnd suntem obosi i, noi ne vom reface f r somn. Cum ntrerupi fluxul gndurilor? Spiritual, prin noeraproseuche. Medical, prin ceea ce se nume te Protopostur " (vezi lucrarea noastr Terapia destinului^ edit. Herald, 2004). b) In somn, se mic oreaz num rul respira iilor pe minut. In Rug ciunea min ii n inim survine acela i efect: mic orarea num rului de respira ii. Rezultatul n plan psihic - este o destindere, o ncetare a agita iei mentale ostenitoare. A adar odihna este i n func ie de ritmul respiratoriu. In somn, acesta se lini te te de la sine. n noera proseuche o ajut m noi s se lini teasc , repetnd rar isihast. c) Ritmul cardiac se ncetine te. In starea de veghe, ritmul cardiac este de circa 70 de b t i pe minut, 70 de spaime pe minut, a zice. In somn, inima i mic oreaz mult temerile. In contempla ia isihast , ritmul inimii este i mai lent, de la sine. Nu d m cifre, ca s nu accentu m pe efecte fiziologice. C ci lucrarea are, n realitate, efecte mult mai mari: trecerea de sim uri la duh.

Lini tea medical fa

cu cea filocalic

Stresul (cauza a circa 45% din mboln virile psiho-somatice) i oboseala pot fi contracarate prin procedee filocalice. Asociate uneori cu cele medicale. Cnd bolnavul n elege s fie i pacientul i penitentul, lucrurile se rezolv mai lesne. Lini tea medical ", se ob ine prin sofrologie. Termenul sofrologie nseamn armonia min ii". Este corespondenml medical al Isihiei (hesycbia, nseamn lini te). Simetria ntre aceste domenii este tentant .

Sofrologia lucreaz pe st rile de con tiin , i prin procedeele ei specifice se

poate remedia con tiin a patologic ", ob innd con tiin a normal , s n toas . Ea sugereaz trecerea la con tiin a extins ", o stare asem n toare cu trezvia" sau st rile niptice, n filocalie. Ceva mai mult dect con tiin a extins " sau nipric " ar fi st rile de supracon tiin , ntlnite doar n mistic . In rezolvarea unor probleme psiho-emo ionale care au la baz stresul sau epuizarea, se poate apela a adar i la lini tea medical ", produs prin procedee cum ar fi cel numit training autogen. St rile alfa ob inute n sofrologie sunt complementare isihiei. Fire te exist deosebiri calitative, chiar terapeutic vorbind.

Isihia poate restabili echilibrul psihic, reducerea focarelor conflictuale dinspre

interior spre afar , prin golirea con inuturilor impure. Sofrologia ajut la echilibrarea i rezolvarea focarelor patogene dinspre exterior, prin dirijare din exterior, prin inducere, printr-un repertoriu de sintagme medicale. Acestea nu sunt simple sugestii" de ns n to ire; ci sunt chiar activarea memoriei s n t ii bazice, existente n om, dar perturbate de p cat, de viciu, de cumul de erori (nn scute sau dobndite), de nc lcarea legilor revelate. Corectarea mi c rii min ii n Filocalia sunt numite trei mi c ri ale min ii: - Mintea se mi c mpotriva firii. - Mintea se mi c n acord cu firea. - Mintea se mi c mai presus de fire. Mintea mpotriva firii este un semnal nevrotic.

Corectnd mi c rile gre ite, sub-fire ti, ale min ii, prentmpini sau rezolvi focare nevrotice i boli ale egoului. Ce nseamn mintea mpotriva firii"? Cum se manifest i care-i indiciul de a cunoa te aceast mi care gre it /bolnav a min ii? Indiciul grav este tendin a de a osndi. Omul care osnde te este mpotriva firii. Exist trepte de gravitate. Un prim semnal de alarm este tendin a de a nvinui pe altii pentru un e ec personal. A nvinui impulsiv, agresiv, prin vehemente verbale sau fizice. Pe cine nvinuie te omul sub-firesc n impas major? Unul nvinuie te Soarta. Altul d vina pe un semen. Altul se nvinuie te pe sine. To i trei se n al i sunt expu i nevrozei, sau sunt victime ale ei. Fabul pe marginea pr pastiei Prelu m din Esop fabula C l torul si Soarta. Un c l tor f cea un drum lung i, cnd l-a dobort osteneala, s-a l sat lng un pu i a adormit. Cum era gata s cad n pu . Soarta s-a apropiat de el, l-a trezit din somn, spunnd: Prietene, dac ai fi c zut n untru, m-ai fi nvinuit pe mine, nu nesocotin a ta." Tot astfel mul i oameni, nenorocindu-se din pricina lor, arunc vina pe zei. In gropile Bucure tiului Ca i c l torul lui Esop, c l torul de ast zi, c znd n gropile de pe oselele bucure tene, are tendin a s nvinuiasc vehement n trei direc ii, potrivit pulsiunilor sale: nti njur pe Primar; apoi njur Soarta i, vai!, chiar pe unii sfin i protectori ai drumurilor. n fine, dac este mai defetist i deprimat, se blameaz pe sine. Iar dac e suicidar, refuz s mai ias din groap , ajungnd la concluzia c nu merit s mai fac umbr p mntului. Auto-iefrinirea este tot o boal a egoului. Oricum, i cu vehemen a fa de zei, i cu dispre uirea fa de sine, groapa va r mne neastupat , iar mintea nevindecat .

Att de frecvente sunt aceste reac ii/atitudini, nct omului i se pare chiar firesc" ca atunci cnd este cople it de un impas s g seasc un vinovat, exterior sau l untric. i pentru c pare fireasc " tendin a aceasta, este i mai greu s lup i cu ea i ea se instaleaz n via . Mintea vechiului Adam Mintea mpotriva firii este ntlnit i la str mo ul nostru Adam. i el d dea vina pe semenul s u. in rai, cnd a fost luat la ntreb ri de Tat l Ceresc pentru fapta sa, Adam a r spuns pur i simplu: Femeia pe care mi-ai dat-o ca s fie lng mine, ea mi-a dat din pom i am mncat". Posibil ca Tat l s -i fi r spuns: Ea ti-a dat fructul din pom, dar nu i-a b gat n gur ", corectnd astfel mi carea min ii str mo ului. Eva, la rndul ei, luat la judecare, da vina pe arpe. Zice: arpele m-a am git i am mncat din pom". Evident, Tat l i-a deschis ochii c ea ns i a mncat fructul. Iar arpele, am zice noi, i-a f cut doar meseria lui de am gitor. Asta era specializarea lui, rolul lui; iar advertising-ul i strategiile vnz rii, azi, se inspir copios din acel arhetip al seduc iei din paradis. A adar, n rai, un lan al nvinuirilor! Filocalia spune c mintea mpotriva firii este mintea vechiului Adam". Iar dup venirea Mntuitorului, acest mod de gndire a fost ndreptat, ns n to it. Iar Noul Adam este chiar modelul terapiei acestor devieri ontice. Osndirea semenului: un canibalism mascat Avertiznd despre postirea fals , Vasile cel Mare spune: Nu posti i n judec i i certari! Tu nu m nnci carne, dar m nnci pe fratele t u! Te ab ii de la vin, dar nu- i st pne ti oc rile [ i te mbe i cu oc ri] Expresia m nnci pe fratele t u" nume te direct un canibalism mascat, al ipocriziei dintotdeauna.

Osndirea, ocara sunt exprim ri ale acestui canibalism mascat, ntlnit, la toate nivele sociale. La fel blasfemia, batjocura, blestemul sunt expresii ale devor rii fratelui. Sunt semne ale unui mental bolnav, mpotriva firii; i care i poate agrava simafia. Blasfemiatorul, victim a unei nevroze sau a unui complex, dac nu- i rezolv dizabilitatea psihic , risc s-o accentueze. Toxina psihic a urii i osndirea produc microleziuni pe creier care, prin cumul, n timp (ani!), produc forme de degenerescent , sau demen precoce. La fel i cei care practic ,ocara/osndirea pe internet sunt expu i acestui risc al degenerescentei. Aretas, sau mntuirea f r osteneal Ca un model viu al min ii vindecate de maxima v t mare care este osndirea, l vom evoca pe Cuviosul Aretas, un sfnt lene , sau nep s tor", cum zice Patericul. Un sfnt simplu i f r irul de virtu i cu care se mpodobesc ale ii. Un sfnt f r ascez ! i atunci ce g sim la el? De ce a ajuns n calendar? Iat , are ceva exemplar: n-a osndit pe nimeni. Cuviosul Aretas, sau Areta, altul dect Areta rnartirul, este pomenit n calendar pe 13 martie, n dreptul numelui s u scrie doar att: cel care nu a judecat pe nimeni. Asta-i toat isprava vie ii lui; i chiar dac pare nespectaculoas , ea este semnul mare al s n t ii i al mntuirii. Scrie n Patericul sinaitic (1): Un frate numit Aretas era mai nep s tor cu via a monahal . Cnd era s moar , s-au a ezat n jurul lui unii din monahi. i v zndu-l pe Aretas c se sfr ea cu veselie si cu bucurie, stare ul, care tia c veselia duhovniceasc este unul din semnele mntuirii, a ntrebat moralizator: Frate, crede-m , cu to ii tim c n-ai fost rvnitor n nevoin (ascez ); i cum te duci de aici cu atta nfl c rare pe chip?" Aretas a r spuns: Crede-m , p rinte, adev r ai gr it. Ins de cnd m-am f cut monah, nu tiu s fi judecat (osndit) vreun om! Sau dac se sup ra cumva vreunul, n aceea i zi m mp c m cu el. i a vrea s -i spun lui Dumnezeu: Tu ai zis Nu judeca i ca s nu fi i judeca i (Lc.6:37), i: Ierta i si vi se va ierta vou (Mt.6:12)! "

Vorbele lui Aretas au fost ziditoare celor de fa . Iar stare ul i-a zis: Pace ie, fiule, c i f r osteneal te-ai mntuit". Reguli de via lung

Cercetnd modul de via al unui num r de longevivi, nonagenari i centenari, s-au desprins cteva secrete". Tabloul general al acestor secrete de via lung " l-am prezentat n volumul Terapia destinului. Aici re inem doar constatarea c to i longevivii au dovedit o s n tate mental manifestat i prin urm toarele dou atitudini: (a) Nu au njurat niciodat , mai bine zis nu au cunoscut acea fierbere mnioas mpotriva cuiva, numit njur tur . (b) Nu au pus la inim niciodat njur tura sau def imarea altora. A adar, n-au persecutat i n-au fost stresa i de prigoana altora. Au fost i prigoni i, dar n-au pus la inim , ba chiar i-au n eles i i-au iertat cu larghe e pe persecutori. Sunt trei atitudini la osndirea celorlal i: - Dac -l n elegi pe prigonitor, ai nervii buni. - Dac -l ier i, ai inima bun . - Dac -l iube ti, e ti un iluminat. Cum vei reu i s -l i iube ti? Omul din comunit ile tradi ionale reu ea aceasta prin interiorizarea deplin a preceptului biblic, s -l iube ti pe du man. Filocalia ofer i un ajutor medical" celor care vor aceasta, prin practica ascult rilor specifice i a canonului specific. Prin purificarea egoului. Cnd expulzezi egoul, sim i o continuitate ntre tine i semen. In asemenea caz, n-ai cum s te mnii pe cineva. In primul rnd, n elegi i sim i compasiune. Apoi ier i ca s domestice ti. Apoi chiar ndr ge ti s gu ti iluminarea. i astfel s-a produs corectarea mi c rii min ii. Nevroza existen ial Dac nu s-a produs, totu i, corectarea mi c rii min ii, i dac te afecteaz profund blamul sau prigonirile, exist riscul prim s faci o nevroz existen ial .

In Enciclopedia de Psihiatrie, g sim descrierea nevrozei existen iale: O inabilitate a persoanei de a- i tr i propria experien , n mod independent. Lipsa autonomiei, dependen a stresant de p rerile celorlal i i de mentalit i creeaz disperare, anxietate, pierderea valorilor existen ei. Survin dezordini mentale i dezorganizarea personalit ii. Un asemenea risc se vede i la persoanele deficitare la imaginea de sine, la stima de sine, sunt persoane cu st ri timice negative, cu concepti negative asupra experien ei proprii, cu idei negative despre viitor. Neputin a de a vedea un sens pozitiv, imediat sau ndep rtat, ntr-o experien personal e uat , arat o vulnerabilitate spiritual . Autonvinov irea, autodeprecierea constituie o orientare nevrotic a personalit ii. Smerenia nu trebuie confundat cu devalorizarea de sine i cu umilirea de sine sau autoflagelarea. Smerenia este o stare spirimal nalt , rezultnd dup purificarea egoului, sau expulzarea acestuia. Smerenia este zero egoism. Este acea lep dare de sine" la care cheam Mntuitorul. Terapiile clasice se ocup i ele de redresarea unui mental pr bu it, atacat de agresiuni sociale sau conflicte interne. Mai ales la cei hipersensibili, culpabiliza i, sugestionabili, predispusi depresiei. Ridicarea stimei de sine este f cut printr-un antrenament adecvat. V d c i o carte scris de un psiholog modern apeleaz la sugestii filocalice. Cartea Stima de sine citeaz la loc de cinste pravila Sfntului Benedict, pentru a distinge ntre defetism psihic, ca debilitate a egoului, i smerenie, ca s n tate maxim a eului. Fericirile biblice, un corector psiho-afectiv De un mare ajutor n ndreptarea firii sunt Fericirile biblice. loan Hrisostom face din ele baza terapiilor filocalice. Pentru tema de fa , apel m la Fericirile 8 i 9: Ferici i cei prigoni i pentru dreptate; i: Ferici i cei prigoni i pentru Hristos, pentru apostolat duhovnicesc.

O persoan candid , lucrnd ntr-un mediu ostil, suferind persecu ii din partea unor for e de interese rapace, va trebui s integreze Fericirea a VlII-a: Ferici i cei prigoni i pentru dreptate, c a lor este mp r ia cerurilor". Aceast fericire biblic are dou efecte salvatoare: nti, previne un complex de persecu ie, un delir de persecu ie. Apoi ea conduce mintea spre instaurarea raportului agapic cu prigonitorul: pe acesta ajungi s vezi c nu-i du manul", ci victima unui complex anal, sau a paranoii. A instaura raportul agapic cu categoria semenilor bolnavi poate s -i ajute i pe ei; iar pe tine te conduce la iluminare, la mp r ie. Cele 4 vie uiri Pentru a nt ri discern mntul i a fixa aceste corec ii" ale mi c rii min ii, observ m c Filocalia distinge patru feluri de vie uiri (sistematizate astfel de un ascet din Carpa i):  Vie uirea omeneasc , atunci cnd r spunzi la bine prin bine.  Vie uirea dobitoceasc , cnd unul r spunde la r u prin r u.  Vie uirea diavoleasc , cnd unul r spunde la bine prin r u.  Vie uirea duhovniceasc : cnd chiar celui ce- i face r u i r spunzi prin facere de bine. Mintea care se mi c pe potriva firii este a omului care nu asupre te i nu simte asuprire. Are mul umirea ferm i n elege paradoxurile divine. Dac nc v doare existen a i dac nc v doare r ul lumii, nu-i de vin lumea sau existen a, ci egoul nc este bolnav, i tr irea n trup este mai mare dect tr irea n duh. Mintea mai presus de fire Acesta este stadiul cnd s-a realizat trecerea de la sim uri la Duh. Unii o dobndesc temporar, episodic, cnd se afl n context liturgic sau n bun lucrare. Al ii dobndesc n chip statornic mintea sl vitoare. Fericirea a Vll-a confirm chiar acest nivel mai presus de fire. Nu att prin dobndirea puterilor sau harurilor suprafire ti. Ct prin asumarea nfierii divine.

Referin e bibliografice 1. Dimitrios G. Tsamis. Patericul sinaitic. In romne te de Pr. Prof. Dr. loan Ic , Editura Deisis, Sibiu 1995. 2. Sfntul Vasile cel Mare. Scrieri I. Omilii la Hexaemeron.Omilii la Psalmi, Omilii /cuvnt ri. Traducere, studiu, note de Preot D. Fecioru, Editura Institutului Biblic, 1986. 3. Constantin Gorgos (coordonator). Dic ionar encyclopedic de Psihiatrie, 4 volume. Editura Medical , Bucure ti 1989. 4. Fran ois Lelord, Cristophe Andrc, L'Estime de soi. S'aimer pour mieiix livre avec Ies autres. Ed. Odille Jacob, Paris 1999. Versiunea romneasc la Editura Trei, 2003, 5. *** FILOCALJA sau Culegere clin scrierile sfin ilor p rin i care arat cum se poate omul cur i, lumina si des vrsi. Voi. VIL Traducere, introducere, note de Pr. Prof. Dunaitru St niloaie, Editura Institutului Biblic, Bucure ti 1977.

Partea a II-a - Vindec tori i vindeca i Olimpiada, o sfnta depresiva, si terapeutul" ei loan Hrisostom Atimia si depresia nervoasa Olimpiada, atestata n calendar drept Cuvioasa Olimpiada Diaconita (~ 364 ~ 408) suferea de atimie (athymia). Nu stim cum a debutat tulburarea ei nervoasa si daca s-a datorat traumelor rezultate din prigoanele mparatului; sau s-a manifestat doar ca o depresie de abandon, dupa ce a fost exilat loan Hrisostom, din scrisorile caruia avem toate informatiile maladiei. Au ramas 17 scrisori de la loan Gura de Aur, n care el si sfatuieste ucenica, o sustine, o redreseaza, loan foloseste termenul athymia. Traducatorii moderni ai scrisorilor au tradus prin depresie nervoasa, deprimare".

Atimia este scaderea tonusului afectiv, si este o forma severa de hipotimie, si nsoteste depresia profunda. Este o prabusire afectiva, cu ntristare, descurajare, stari de anxietate, sentimente de autodepreciere, incapacitate de bucurie, gnduri despre moarte, plns facil, atitudine negativa fata de viitor, rumegare de gnduri rele despre mexperiente personale trecute. Sa analizam un asemenea impas psihic si contracararea lui, asa cum apar din scrisorile lui loan Gura de Aur catre diaconita Olimpiada.

Precocitatea religioasa a Olimpiadei S-a nascut la Constantinopole, ntr-o familie de demnitari imperiali. Ramne de timpuriu orfana si mostenitoarea unei averi imense. Este educata cu dascali alesi. Se face cunoscuta prin inteligenta si darnicie. Grigore de Nazianz i dedica un poem de ziua nuntii. Grigore de Nyssa i dedica Comentariul la Cntarea Cntarilor. S-a maritat la 20 de ani. A ramas vaduva dupa un an si jumatate. Se consacra vietii religioase si daniilor. Refuza categoric propuneri de mariaj, chiar pe cele aranjate de mparat. Face asceza aspra, are descoperiri" divine. Face daruri mari, pentru construire de biserici. mparatul Teodosie cel Mic a pus sechestru pe bogatiile Olimpiadei, enervat ca tnara facea danii... cu nemiluita. Voia sa acapareze el aceste bogati. Asceza maximala si libertatea femeii Dupa sechestrarea averilor ei. Olimpiada se arunca n asceza, uitnd de tot lumescul. Asceza pna la mortificare. Asceza a nsemnat, pentru femeie, o forma de libertate. Prima emancipare totala a femeii a fost asceza. De aceea, n istoria salvarii, mai lesne femeile au ajuns sfinte, iar barbatii sunt mai curnd sfintiti" (adica ierarhi!). Paladie spune ca Olimpiada, prin cele 5 fapte - viata naltata, osteneala, asceza, gnoza (cunoastere) si sophrosyne (rabdarea necazurilor) face trecerea de la gjine la anthropos, sau chiar la angelos, nger n trup" .

Feciorie si libertate Se vadeste ca asceza revirgineaza femeia. Fecioria nu nseamna doar ne-nuntire", ci nseamna libertate degrevata de poverile casei, ale nasterii de copii, ale supunerii la barbat. Asceta citeste Biblia cnd vrea ea, sta de vorba cu oameni nduhovniciti cnd vrea ea, poate sluji ca diaconita (diaconic nseamna chiar slujite). Astfel ea devine femeie-barbat": andreia , mulier virilis, cum citim n Dialogul lui Paladie (trad. Const. Cornitescu, 2001). Hrisostom, n scrisoarea VIII, o include pe Olimpiada n corul acelor fecioare sfinte". Si zice: Pavel n-a numit fecioara pe cea care n-a facut experienta casatoriei sau a convietuirii cu un barbat, ci pe cea care se ngrijeste de cele ale Domnului". Chiar Hristos spune ca milostenia e superioara fecioriei (Mt. 25: l-l1) Monahii neadormiiti" (akoimetoi) Spre 30 de ani, Olimpiada este facuta diaconita si i se restituie averea. Dispunnd de averea ei, face acte de caritate de proportii. Au ramas liste impresionante, cu numele celor care au primit danii. Ea transforma palatul sau ntr-o manastire, gen fundatie privata, unde aduna o obste de 250 de fecioare. Nu erau acolo reguli manastiresti tipice. Faceau doar rugaciune. Dar rugaciunile se desfasurau pe schimburi (trei grupuri), astfel ca sa fie acoperite toate cele 24 de ore. Dupa modelul monahilor neadormiti. 24 de ore din 24, rugaciune: ca pamntul sa stea mereu sub 6 cupola" de rugaciuni. Prietenia ntre doi sfinti Cnd Olimpiada avea spre 35 de ani, la sfrsitul veacului al IV-lea, vine la Constantinopole, ca episcop, loan Hrisostom. Intre el si doamna milosteniilor" se naste o prietenie spontana si definitiva. Erau potriviti cu totul, aveau aceeasi naltime spirituala, aceleasi deprinderi spre asceza maximala.

loan devine duhovnicul manastirii cu 250 de monahii. Olimpiada i aduce zilnic lui loan frugala mncare si-i ngrijeste hainele. O cucereste nflacararea credintei lui loan. Amndoi erau adeptii ascezei mortificatoare. Posteau mult si nejudicios. Faceau zi si noapte rugaciune, epuizndu-si trupul. Amndoi aveau aceleasi boli: si-au ruinat sistemul digestiv, sistemul pancreatic, plamnii. Erau att de radicali n asceza lor, n abstinenta lor, nct orice ambiguitate erotica a relatiei lor este exclusa. Desi orice prietenie ntre barbat si femeie, n profunzime, contine o ambiguitate erotica. Acesti doi sfinti sunt, nsa, mai presus de aceasta eventualitate naturala. Asceza nu mbolnaveste, dar cei bolnavi au nevoie de asceza judicioasa. Faptul ca si loan si Olimpiada aveau sanatatea ruinata nu se datoreaza ascezei. Postul judicios creeaza autonomie de robia stomacului, iar la cei care au extaz religios, nevoia de somn dispare n mod firesc. Nu postul ruineaza sistemul digestiv; dar cnd ai un sistem digestiv ruinat trebuie sa postesti judicios, moderat. Extazul mistic te elibereaza de somn, dar cnd nu ai extaz este bine sa dormi somn natural, 6-7 ore bune. Somnul este o fapta buna", zice un monah romn. Stresul de abandon Cnd loan de Hrisostom a fost exilat, Olimpiada a facut o cadere depresiva alarmanta. Nu stim istoricul bolii, nu stim daca ea a mai avut episoade depresive. Poate starea depresiva s-a instalat n urma socului prigonirii lui loan si a stresului despartirii. E posibil ca Olimpiada l-a iubit pe loan si ca femeie, dar si-a nfrnat cu 7 peceti orice impuls erotic. Sau mai precis, transfigurarea ei religioasa ii stergea presimtul barbat-femeie. Fapt este ca atimia ei ia forme grave dupa exilarea abuziva a lui Hrisostom si dupa ce planul suprimarii acesmia devine clar. Ca s-o ntareasca, s-o redreseze, loan i scrie din exil, ncepnd cu 404. Scrisori lungi, ziditoare, loan, desi bolnav el nsusi, desi prigonit, este mereu nflacarat, are

acea protimie, pe care ti-o dau nasterea si rugaciunea. ntelegem, din scrisori, ca starea nervoasa a Olimpiadei se adnceste n anii 404 405. Scrisorile lui loan sunt singurul ei remediu; dar ea face dependent de terapeut", si cnd nu primeste leacul" recade n suferinta. Fazele terapiei" n prima faza, loan o ndeamna la: mutarea continua a gndului, de la esec, la divin. Abaterea de la gnduri triste prin chemarea nencetata a lui Dumnezeu". Asa cum se face prin repetarea Numelui divin. Procedeu care, mai trziu, se va numi noera proseuche, adica rugaciunea mintii. i zice: Cheama-l mereu pe Dumnezeu, Daca Dumnezeu nu te vindeca imediat, sa nu te enervezi. Zice: Acesta e obiceiul lui Dumnezeu: nu elimina de la nceput cele cumplite..." Un mod de a intimiza relatia cu Dumnezeu, rostirea familiara: ,Acesta-i obiceiul lui Dumnezeu..." Ca si cum poti avea privilegiul de a sti obiceiurile Domnului, de a sti voia Lui". Asadar, Dumnezeu raspunde ntotdeauna la rugaciune, dar nerabdarea noastra face sa ratam raspunsul. Dumnezeu raspunde cu un decalaj ntre fapta si rasplata, ntre cerere si obtinere. Multi nu suporta acest decalaj, si rateaza ntlnirea divina. Acest decalaj, pentru ntelept, este scoala si imagine" ale celor nevazute. Durata asteptarii ploconului" divin este uneori prilejul deschiderii ochilor. Parabola darului imediat Uneori Dumnezeu raspunde imediat la rugaciune. Acum ceri, acum ti-a dat. Depinde ct ceri, cum ceri. ntmplare: ntr-o biserica goala, doi cetateni se rugau lui Dumnezeu sa le dea bani. Unul se ruga astfel: Doamne, da-mi si mie un dolar sa-mi iau o pine si un kil de cartofi!"

Altul se ruga: Doamne, da-mi si mie un milion de dolari, sa ncep o afacere grozava!" Primul: Doamne, da-mi si mie un dolar..." Al doilea, enervat, scoate din buzunar un dolar, l da saracului si spune: Na, tine un dolar, si nu mai fa galagie, lasa-L pe Dumnezeu sa se concentreze pe problema mea!" De aici se vede cine a fost ascultat. Sus. Parabola decalajului ntre cerere si primire Un cetatean se tot ruga: Doamne, da-mi si mie avere! Vreau sa traiesc si eu boiereste! Si se tot ruga zi si noapte, ca era chiar crestin practicant; si promitea ca va face si-o bisericuta daca i da avere! Iar Dumnezeu - nimic! Satul ca se tot roage fara raspuns, omul trage concluzia ca Dumnezeu nu-i bancher si nu mplineste cereri financiare. Renunta sa mai ceara. Si cum avea placerea rugaciunii, lasa lumea, se retrage la pustie, n Bucegi, si se consacra vietii ascetice. Descopera frumusetea ascezei, dulceata mgaciunii, descopera libertatea omului luminat. Dupa zece ani, la schitul sau se prezinta un notar, aducnd vestea ca pustnicul tocmai a primit o mostenire de la o ruda din Canada. O mostenire mare. Si deodata acest om vede ca Dumnezeu i-a mplinit, dupa 10 ani, rugamintea sa-l faca bogat. Dar mintea lui era de-acum schimbata si el nu mai dorea bogatie. Si l-a ntrebat pe Dumnezeu: De ce mi-ai mplinit asa trziu rugamintea? Acum, cnd eu nu mai am nevoie!" ntr-o viziune, a primit raspunsul: Dumnezeu i-a lasat exact un interval ca sa se trezeasca, sa se realizeze, sa stie care-i adevarata bogatie a vietii. La urma, acest om a folosit toata bogatia cazuta din cer" n zidiri caritabile, spirimale. Caci el descoperise adevarata bogatie. Orice amnate a rasplatii are un sens Daca Dumnezeu ne-ar rasplati imediat, ar periclita mntuirea, prin comoditate si lene.

Sau uneori cred ca, n ceea ce ma priveste, am primit niste daruri de la Dumnezeu pentru rugaciuni pe care le-au facut bunicii mei. Deci cu un decalaj de 2 generatii! Daca Dumnezeu ar pedepsi imediat, ar rezulta pe pamnt numai masacre, numai groaza, caci toti am avea de platit prea mult. Decalajul ntre fapta si rasplata, fie n bine, fie n penitenta, da celor drepti timp sa se ntareasca, iar celor rai le da timp sa ispaseasca. loan Hrisostom zice, n chip genial: Rautatea si are n ea nsasi pedeapsa nainte de pedeapsa; virmtea devine n ea nsasi rasplata ei nsesi, naintea rasplatirilor ei."

Dumnezeu este paradoxal Alta etapa a terapiei" lui Hrisostom: revelarea actiunii paradoxale a lui Dumnezeu. Simatia era astfel: Olimpiada, disperata, ntreaba de ce Dumnezeu ocroteste pe nemernici si prapadeste pe sfinti. De ce ngaduie nedreptati strigatoare la cer! De ce miseii se bucura, iar dreptii sufera... Olimpiada nu suporta nici decaderea clericilor (problema veche si mereu noua, deci!). Nu suporta ca episcopii prigonitori nu sunt pedepsiti de Pronie! Cum tolereaza Dumnezeu acestea? loan i calmeaza revolta, zicndu-i: Lucrarile Iad sunt paradoxale". Si zice: Sa nu te tulburi, sa nu te framnti,

ci rami multumindu-I pentru toate, slavindu-L".

Astazi, metoda de creatie Delphi" te supune la un antrenament mental: sa ntelegi paradoxul si sa poti tu nsuti crea paradox. Cnd nu ntelegeti vreo cruzime a istoriei sau a politicii, amintiti-va de vorba lui Hrisostom: Dumnezeu este paradoxal. De aici va urma ntelegerea. Iar ntelegerea nlatura o emotie distructiva. ntelegerea creeaza o emotie vindecatoare. Nu va rafuiti cu Dumnezeu, ca de ce ngaduie nedreptati strigatoare la cer. Caci tot el va ngaduie si voua doua lucruri: sa faceti pacate strigatoare la cer sau sa fiti deasupra nedreptatii, prin HAR.

Parabola celor doi morti bine daruiti Am preluat de la Arsenie Boca o parabola, pe care o repovestesc n cuvintele mele, pastrnd nsa duhul ei. Parintele Arsenie Boca nsusi o stia din patristica. Eu am actualizat-o putin. S-a ntmplat ca au murit, n aceeasi zi, un pustnic si un demnitar. Era un pustnic sfintit, si era un demnitar corupt. Si trupul pustnicului a fost mncat de fiare. Iar demnitarul corupt a avut parte de nmormntare cu onoruri nationale. Ucenicul era mhnit, deprimat si se ntreba de ce Dumnezeu a facut o asemenea tocmire nedreapta. S-a rugat si a postit si Dumnezeu i-a revelat raspunsul: Pustnicul mai avea un pacat, iar pentru curatire, s-a ntmplat ca trupul i-a ajuns la fiare. Acel calugar, desi sfnt, mai avea o ultima impuritate de ars, o ultima dra de orgoliu de sters, si i s-a creat ocazia unei ultime smeriri, ca sa plece dincolo curatit de orice umbra de pacat. Iar demnitarul acela corupt, o fi facut si el o fapta buna la viata lui, iar Dumnezeu l-a rasplatit cu cinstea nmormntarii. Caci Dumnezeu rasplateste pilduitor chiar si un firicel de fapta buna, caci nimic din binele ce-l faci nu ramne nerasplatit. Ce fapta buna o fi facut demnitarul? Poate fapta buna de a fi murit la timp.,. Cheia terapiei: A da un sens suferintei Astazi se stie ca vindecarea este grabita daca dai un sens bolii, suferintei. Dati un sens impasului si veti cunoaste redresarea. Ca medici, dati un sens bolilor pacientilor si veti grabi vindecarea. Cnd acel sens ti este de nepatruns, sa stii un lucru: Boala nu este niciodata o pedeapsa pentru pacat, ci o oprire de la pacat. Deci nu dati sensuri catastrofale, pierzatoare: ci numai sens salvator. loan Hrisostom, dupa modelul Fericirilor lui Hristos, vrea sa transforme suferinta Olimpiadei n inversul ei, n prilej de bucurie. Zice:

Suferinta este o comoara". Adica: fa dintr-o emotie distructiva o emotie vindecatoare. Valorizeaza suferinta ca pe o comoara. Nu oricui poti spune acest lucru, ca nu te crede. Nu oricine poate afirma asa ceva, ca nu-l crezi. Dar cnd ti-o spune loan Gura de Aur, deci o autoritate n materie revelatorie, o asemenea firaza produce un soc trezitor. Scrie: Acesta vreau sa fie leacul scrisorilor mele: sa-ti produca multa voiosie." Nu mngiere voiesc, ci voiosie. Nu anestezic, ci leac. Voiosie duhovniceasca se zice agalia. Este inversul, opusul lui akedia, ntristarea. Isihastul stie sa curete mintea de valurelele vierii ca sa survina agalia. n scrisoarea a VlII-a zice: Tristetea fara masura e otrava." Ne amintim sa psihologia foloseste termenul de toxina psihica", iar orientalii numesc: cele 4 otravuri" corespunzatoare celor 4 emopi distructive". Tratat" despre depresie Scrisoarea a X-a a lui Hrisostom este un adevarat tratat" psihoterapeutic. Pe 24 de pagini, el defineste depresia nervoasa si faza ultima a terapiei": ntarirea terenului psihic. Zice: Desi am desfiintat tirania deprimarii tale si am surpat cetatuia ei (...) e nevoie de ajutor prin cuvnt ca pacea sa-ti fie adnca (...), sa arati o seninatate fixa si sa te stabilizezi n voiosie". Se foloseste de exemple: sfinti si profeti care au avut, episodic, tulburari de personalitate, dizarmonii psihice. Chiar Sf. Ilie a cunoscut momente de deprimare si gnduri suicidare! El spunea: Destul acum, Doamne. Ia de la mine sufletul meu, pentru ca nu sunt mai bun dect parintii mei!" (3 Rg. 19:4) Si Hrisostom comenteaza: Astfel atimia este mai apasatoare dect moartea, caci, ca sa scape de moarte, omul fuge spre moarte". Sa nu-ti faci tie nedreptate" Acest aforism este din Scrisoarea a XVII-a. Este o scrisoare despre medicina sufletului. Este mpotriva auto-agresivitatii. Hrisostom spune ca bolile se nasc din deprimare,si nu invers.

Doar daca te nedreptatesti tu pe tine, altii vor avea spor sa te raneasca, sa te veteme. Daca ti lipseste stima de sine", vei fi vulnerabil. Sa nu te devalorizezi pe tine, sa nu te auto-excluzi. Recapatarea stimei de sine" este o notiune vehiculata astazi de psihoterapie. Se adreseaza celor cu stari timice negative. Cu idei negative despre viitor. Astazi se scriu tratate pe tema asta. Cu toata convingerea ca bolile hipotimice se trateaza n spirit, Hrisostom recomanda si recursul la medici, la farmacie, la igiena. El nsusi cere cutare leac, pe care spune ca l-a folosit cu Succes, pentru stomac. El nsusi observa igiena riguros, i placeau baile zilnice, n acord cu stoicismul ascezei sale. Atimia si eutimia loan pune mereu n opozitie atimia (stare negativa, prabusire) si eutimia (emotie pozitiva, fericire). loan avea un caracter fericit! constata Anne-Marie Molingrey. Programul sau terapeutic, spiritual, e bazat pe Fericirile biblice. Unde nu-i suferinta nu-i mhnire spun toti parintii bisericii, poate stiind ca trebuie sa-i pregateasca pe oameni n fata celui mai curent obstacol, sau cel mai frecvent datum al conditiei umane. Din viata Olimpiadei, din darnicia cu care si risipea averile, din ntelepciunea cu care a ntemeiat obstea de calugarite neadormite", ntelegem ca si ea a avut gena fericirii". Si a avut o traire fericita. Zdruncinata la intervale de crunte nedreptati din partea mparatului, a mparatesei cu suita ei, si din partea episcopilor care l-au nenorocit pe loan Hrisostom si au fortat-o pe ea nsasi sa lase obstea ei si sa se exileze. loan Hrisostom moare, fortat de catre tortionarii episcopali, la un mars exterminator, n conditii teribile. mparatul Arcadie, care nca se mai temea sa-l omoare, sa nu cada pacaml asupra lui, a fost asigurat de episcopii ostili ca l vor ucide att de discret, ca nu va afla nici Dumnezeu nsusi!... Olimpiada a fost izbita de vestea mortii acestui prieten iubit. Ea se stinge degraba, la 408. Avea 44 de ani. Desi moartea ei pare sa fie determinata de melancolie si

trauma emotionala, n realitate, ea este atinsa de focul martiriului. Sfrsitul ei asadar nu este un esec, ci o cununa. Pentru moderni, Olimpiada este relansata ca personalitate exemplara: ea apare ca o femeie care si-a sublimat definitiv feminitatea, pna n punctul de sus cnd, murind, feminitatea ei sublimata si sfintita si-a luat cea mai emotionala revansa. Noi am retinut-o aici ca pe un caz" de lupta cu cedarea nervoasa. Sinapsarele, calendarele o retin, nsa, asa cum este ea cu adevarat, n posteritate: o sfnta. A lasat o pilda care ne nflacareaza, asa cum ea s-a nflacarat de Hrisostom. A facut ea nsasi vindecari miraculoase n timpul vietii; iar mormntul ei a facut nsanatosiri atestate si n scris, si n memoria populara. A avut ucenice si hagiografi. mparatul care a urmat i- a cinstit memoria; a mijit un cult pentru ea. Stareta Serghia, succesoarea la manastirea Olimpiadei, a simtit ntr-o viziune prezenta ei. ntr-o vedenie cu Olimpiada, stareta Serghia a primit cuvnt din cuvnt": Sunt cu voi n toate zilele vietii voastre". Referinte critice Sfntul loan Gura de Aur, Scrisori din exil. Catre Olimpiada si cei ramasi credinciosi. Despre deprimare, suferinta si Providenta. Volum realizat de diac. loan l.Ica jr. Studiu introductiv de diac. Ion I. Ica jr. Studiu prefatator de Anne- Marie Malin-grey. Deisis, Sibiu 2003; Sfntul loan Gura de Aur, Predici la sariyatori mparatesti si cuvntari de lauda la Sfinti. Traducere si note de Pr. prof. Dumitru Fecioru. Editura Institutului Biblic, 2002;Constantin Virgil Gheorghiu, Saint ]ean Bouche d'Or. Hommes de Dicu". Librairie Pion, 1957; Parintele Arsenice Boca, Talantii mparatiei. Volum din texte adunate de arhim. Serafim Popescu. Edit. Credinta stramoseasca ", 2002; Nicolae Margineanu, Conditia umana. Aspectul ei bio-psiho-social si cultural. Edit. Stiintifica, Bucuresti 1973.

Evdochia si trauma de initiere

Traditia filocalica ofera cazuri care pot fi abordate din aceasta perspectiva: restructurarea integrala a unei personalitati, medical si spiritual, printr-o socare elaborata, prilejuita de revelatia hristica. Cazul Evdochia este graitor n aceasta privinta. Este pilduitor pentru cei care urmaresc o vindecare de profunzime: nu doar disparitia sindromului, ci rcmodelarea umana, pna la metanoia, pna la identificarea cu corpul-duh {soma pneumatikon, n formulare paulina). n simetrie, vom observa ca emo-psihiatria a analizat functionarea traumatismului n ritualurile de schimbare (2). Este vorba de o socare elaborata, pregatita laborios, pentru a produce n subiect o mutatie la un alt nivel psihic sau existential. Primul soc initiatic: cuvntul revelat Evdochia traieste n secolul al lll-lea, pe vremea lui Aurelian (faima ei este pe culme pe la 270) si a urmasilor acestuia. Era din lliopolis, era samariteanca, ba chiar buna samariteanca" n sensul castigant vorbind, adica daruia domnilor placeri trupesti. Era foarte inimoasa si s-a lasat n voia voluptatii. A devenit o profesionista a voluptatii: o prostitoata judicioasa, care a adunat si avere din meseria ei. n putina tinerete desfrnata, Evdochia cunoaste schimbarea. Nu din senin, ci n urma unei ntmplari pe care o voi numi soc initiatic. (Prin initiere, n sens soteriologic, se ntelege realizarea mutatiei de la simturi la duh.) S-a petrecut astfel. Prin cetatea aceea, a trecut un ascet, Ghermano, care si-a luat adapost aproape de locuinta Evdochiei, din ntmplare; si acolo el vorbea oamenilor. ntr-o zi, l-a ascultat si Evdochia. Si a fost socata de cuvintele: Cine si va pastra viata, o va pierde. Si cine si va pierde viata, pentru Mine, o va cstiga." (Mt. 10:39) L-a ntrebat pe ascet ce nseamna aceasta. Ascetul i-a raspuns: ,Metanoeite^" Evdochia n-a nteles si a plecat tulburata. Exista cuvinte si oameni care lasa un ecou abisal, care rascolesc lutul din noi. Mai ales cnd acestea cad pe un teren emotional sensibil. Mai ales cnd acestea sunt spuse unei persoane care se afla n pragul unui impas existential. Aceste cuvinte revelate produc o socare filocalica; este asteptata de cei care cer nteleptilor cuvinte de folos". Cuvinte de nsanatosire.

Socare filocalica'' este un concept care sta perfect n simetrie cu conceptul, deja existent, traumatism intelectual". Dupa modelul oferit de G. Bateson (3). Acest model este stravechi, dinaitite, de G. Bateson, evident. A fost folosit n cunoasterea orientala. Adica n Orientul culturii Zen, dar si-n Orientul Mijlociu, al Bibliei. Traditia filocalica a folosit termenul cutremurare", foarte apropiat de ceea ce vrea sa spuna termenul traumatism intelectual". n mintea Evdochiei, aceasta propozitie a Mntuitorului, rostita de un trimis {apostelh), Cine si va pastra viata o va pierde, si cine o va pierde o va cstiga", a lucrat rascolitor. Asa a fost nceputul transformarii ei. Stim din istoria mntuirii ca si alti oameni predestinati si-au schimbat radical viata dupa o socare filocalica, prin cuvnt revelat, auzit de la un trimis. Antonie cel Mare, Cuvioasa Parascheva, Pelerinul rus - ca sa luam doar cazuri rasunatoare - au simtit mnarea spre desavrsire dupa ce au auzit o propozitie revelata, spusa de om revelat. Exista un Logos care a schimbat destine, exista rostiri care au civilizat continente. Al doilea soc: visul revelator La Evdochia s-a mai petrecut ceva. Cum ea era framntata de propozitia initiatica din Biblie, si cum era siderata de trimisul Ghermano, si cum era rascolita de marele ndemn ,Metanoeite", ntr-o zi a cunoscut o stare de rapin nsotita de o vedere ngereasca. Sa nu-i zicem acelei stari transa"; caci transa este o stare mediumica, o stare de constiinta alterata. Sa-i zicem secunda revelatorie. n Filocalia se zice: I s-a facut o descoperire". Adica i s-a daruit o relevatie, un minut revelatoriu. Si n descoperirea ce i s-a facut, s-a simtit rapita cu mintea si s-a vazut pe sine luata de mna de un nger si ridicata la cer, unde ngerii se bucurau cu totii de ntoarcerea ei. Si unde o aratare ntunecita scrsnea ca ea se sustrage de sub puterea sa" (1). Aceasta vedere a marcat-o definitiv. Stim si din alte exemple ale Flocaliei ca oameni vestiti au primit, prin vise revelatorii, harul misionar si li s-a dezvaluit o putere ce era n ei, sau trecea prin ei.

Visul profetic face sa explodeze n exterior un ultim nivel al identificarii: identificarea n duh. Dupa cum si introspectia temeinica (introspectie = reflectarea abisalului), prilejuita de noeraproseuche, poate realiza o apropiere de nivelul pneuma-tikoslax. Cazuri graitoare gasim din antichitate pna-n zilele noastre. Mai aproape de noi, o amintesc pe Maica Teresa din Calcutta, o aromnca-albaneza: ea a primit puterea misiunii sale n vis. Alt caz: Filaret Gamalau din satul CruceaBucovina, ncarcerat la Aiud prin anii 50, torturat; n prag de moarte, el a primit, n vis treaz, puterea suprafireasca si s-a trezit tamaduit de orice slabiciune, iar viata sa din nchisoare a nflorit ntr-un misionarist al carcerelor (4). Taumata, adica minune Viata Evdochiei se schimba complet. Cere botezul crestin si-l primeste de la episcopul Teodot (ramas si el n calendare). Foloseste n scopuri caritabile toata averea sa. Se retrage la viata ascetica. Dobndeste darul tamaduirii si al vederii nainte. Caci mutatia de la simturi la duh este nsotita de dobndirea unor puteri suprafiresti: darul clar-viziunii, darul de a face vindecari. Si viata sa a fost minunata. Dar suntem n secolul al Ill-lea, pe timpul persecutiilor mpotriva crestinilor.Din invidie, din rautate, Evdochia este denuntata ca-i crestina. A fost chemata la judecata. Dar ea l-a nsanatosit pe fiul crmuitorului si a fost lasata libera. La o noua arestare, se ntmpla acelasi lucru: l vindeca pe persecutor, care o elibereaza imediat, cu frica si evlavie. Pna ce a venit un dregator crud, Vichentie, care nu s-a lasat vindecat, si a supus-o pe Evdochia la tortura, ca sasi lase credinta. Evdochia a primit cu nflacarare cununa martiriului. Dar n prezentul capitol, care are ca tematica psihoterapia flocalica, noi subliniem modelul terapeutic al Evdochiei: nsanatosirea egoului si restructurarea totala a personalitatii. Sunt de retinut, ca universal valabile, cele doua circumstante care au declansat procesul nsanatosirii. Una exterioara. ntlnirea cu un purtator de Logos revelat, care a prilejuit ncalzirea ascetica". Si una interioara.

ntlnirea cu Logosul launtric, sau cu ngerul", care a activat spontan gena mntuirii". Erau reali acei ngeri din viziunea Evdochiei? Erau elaborari subiective, ale unui psihism abisal orientat spre nsanatosire? Sa credem n asemenea aparitii? Stim ca Antonie cel Mare, si Evagrie, si Grigorie Sinaitul au lasat ndemnuri sa se refuze" ngerul, mai ales din viziuni neofitilor. (Neofit nsemnnd proaspat iluminat"). Caci la neofit, ngerul" s-ar putea sa nu fie nger. Asadar, ce trebuie sa facem cu asemenea viziuni? Raspunsul Filocaliei este: poti sa crezi n vise numai daca esti losif, sau Daniel, adica daca ai anvergura lor si puterea lor de a discerne ntre elaborare personala si informational dumnezeiesc. Poti sa crezi n viziuni numai daca esti Evdochia, sau Maica Teresa . Si pna sa afli daca esti Evdochia, cum sa distingi ntre elaborari subiective si SEMNE dumnezeiesti? Prin observarea calitatii lor anastasice. Sunt dumnezeiesti semnele care prilejuiesc sanatate, vindecare, renastere, adica anastasis, nviere. Semnele care desfereca izvoarele vietii si ale salvarii omului. Referinte bibliografice 1. *** Vietile sfintilor de peste tot anul, dupa Sinaxare din Minee si Triod. Editura Biserica Ortodoxa, Alexandria 2003 2. Tobie Nathan, Trauma et memoire, n Nouvelle revue d'Ethnopsychiatrie" n6/1986. 3. G. Bateson, lut ceremonie du Naven, Paris, Ed. De Minuit l971, 4. Vasile Andru, Mistici din Carpati, Editura Pontos,Chisinau 2000. 5. Lionel Corbett, Functia religioasa a psihicului. Traducerea din engleza, prefata si note de dr. Leonard Gavriliu. Editura IRI, Bucuresti 2001.

Ridicarea barbatului cazut (Vindecarile credintei) n istoria transformarilor minunate, cazurile de femei sunt mai numeroase si mai dramatice dect cazurile de barbati.

Si Thaisa, si Maria Egipteanca, si Sfnta Fotina s-au ridicat pentru totdeauna, fara nici o ntoarcere la viciu, fara nici o concesie. Barbatii ne-au aparut mai vulnerabili la patima. Am analizat cazuri de asceti carpatici si necarpatici care au luptat cu ispitele, ntr-o alta carte (Terapia destinului, capitolul Eros // rugaciune). In Pateric citim despre multi asceti care nu s-au pumt salva dect prin fuga, precum sfntul Martinian. Privirea si hormonii Pna si o privire vinovata ma ucide!" i spunea o femeie barbatului ei. Barbatul o acuza de gelozie absurda. Dar este vorba doar de gelozie absurda? Sa vedem. Biochimia a demonstrat ca: a jindui n minte dupa o femeie produce n barbat reactii hormonale si endocrine ca si cnd actul sexual ar fi nceput n realitate! Fantasma erotica - desi este numai un substitut" de real - te va osteni mai tare dect realul nsusi. Ce-i rau n asta? lata ce-i rau: Cnd vorbesc simturile, tace spiritul. Trairea spirituala mistica este trecerea definitiva de la simturi la Duh. Legendara Citra ntlneste un ascet n padure, l priveste vrajita. Se apropie de el. El se tulbura cnd o vede. EI e gata sa renunte la rodul bogat al ascezei ndelungate. Caci si prin femeie vorbeste o eternitate, o grija teribila a naturii de a pastra speta umana. Citra l-a tulburat. A fost o tulburare, nu o ispitire. Adica Citra n-a facut-o pentru placerea ei. Ci, printr-o ngaduire a legii perpetuarii spetei, ea vrea sa-l mute, pe acel om sporit, de la asceza pustiei, la asceza casniciei. Casnicia tot asceza este, si daca ti-o asumi cu responsabilitate, ca pe un exercitiu spiritual, familia ar putea fi egala cu monahismul... De altfel, n orice alegere buna se afla Dumnezeu. Dumnezeu este simbolizat prin alegerile bune, dupa cum Eul este simbolizat prin obiecte.

Trei moduri contra viciului Exista chiar si preoti, si monahi care se tulbura la vederea femeii frumoase. Si n vechime, si astazi. Din vechime, amintim pe monahul Conon, care slujea si ca preot. El se smintea cnd miruia femei. Era bntuit de fantasme erotice. Si, nvinovatindu-se foarte tare, a vrut sa paraseasca preotia, simtindu-se nevrednic. Amnci a avut o viziune: Ca a venit la el loan Botezatorul si i-a zis: Rami preot, ca te voi usura eu de razboiul acela", adica de pofrirea femeilor. Preotul Conon, curios de efectul acelei terapii prin viziune, s-a dus la slujba. Si cnd a vrut sa miruiasca o fata persana, mbunatatita, dar att de frumoasa" (precizeaza Umonariut), preotul s-a smintit de tot, si, disperat, a decis iarasi sa fuga din manastire. Iarasi i s-a aratat n vedenie loan Botezatorul, si i-a spus: Prima data, nu ti-am luat cu mna mea patima, ca sa te lupti singur, sa biruiesti, si astfel ai fi avut multa plata si frumoasa cununa. Acum te voi usura cu mna mea de acest razboi al carnii." Si Sf. loan l-a supus, n vis, la un fel de chirurgie psihica, l-a nsemnat cu semnul crucii pe pieptul dezvelit. A doua zi, Conon, cnd a miruit-o pe preafrumoasa persana nici n-a simtit ca este femeie cu firea". Solutia reprimarii dorintei nu-i buna. O patima reprimata l roade pe barbat, sau i da acele vise umede, care fac dificila lucrarea ascetica. Solutia represiva duce la refulari. Sunt trei moduri de preschimbare a naturii vicioase. (a) Actiunea interioara sau asceza: prin mutarea gndului mereu spre divinitate. Iar cnd apare o fantasma erotica, o privesti neutru, fara ncntare, o lasi sa treaca; exercitiu ajutator, constientizarea ca faptura ta este privita de ochi ceresti si ca este buna numai daca produce bucurie, si nu nvinovatire. (b) Actiunea exterioara: metaniile si postul. Ct despre ajutorul posibil primit n vis, acea chirurgie psihica, este un semn ca cel preocupat de schimbarea sa, cu cainta si staruinta, primeste acest dar: activarea spontana a arhetipului mntuirii.

c) Modul radical de transformare, cum s-a vazut n istoria mntuirii, este martiriul,-care arde radacina raului si daruieste desavrsire. Bonifaciu cel bun si usuratic Bonifaciu (sau Bonifatie) a trait la Roma, pe vremea lui Dioclepan (sec. IV). Era vataf pe mosia unei femei bogate: Aglaia. Traia n voluptate si pacat cu stapna sa. Era si iubitor de vinuri dulci. Se spune ca era bun la suflet si chiar nclinat spre cele religioase; dar aceste calitati erau zadarnicite de pofte trupesti si de amoralitatea sa structurala. Dumnezeu a rnduit ca el sa fie treaz la mntuire, ntmplarea a fost astfel: Aglaia, - aflata si ea sub pacatul simturilor si al indiferentei la binecuvntare, fiind si ea un amestec ambiguu de bine si rau, de senzualitate si compasiune - ia zis: Mergi n Orient, n Cilicia, unde au fost torturati crestini, si sa aduci aici moaste de Mucenici, sa le avem spre ajutor si vindecare." Iar el, glumind, euforizat de vinuri, a zis: De vor aduce moastele mele, le vei primi oare?" Aglaia i-a zis: Betivan simpatic, du-te si fa ce te-am rugat!" Iluminarea lui Bonifaciu si puterea suprafireasca Bonifaciu a ajuns n Cilicia. Tocmai atunci acolo se petreceau alte sngeroase persecutii. El a asistat la torturarea publica a unui crestin. A fost cutremurat si s-a aprins de rvna. A fost transformat cu totul vaznd minunile rezistentei martiriului. Bonifaciu s-a apropiat de cel torturat, a sarutat rana de martir si n acel moment s-a produs n el iluminarea cereasca. A marturisit ca este crestin, a fost legat si supus la tormra. Dar iluminarea i conferea supra-putere, asa ca a scapat teafar si nevatamat din cele trei munciri: strapungerea corpului cu sageti de trestie, plumb topit varsat peste el, aruncarea sa n cazanul cu smoala topita.

Trupul care nu arde n foc Adesea ntlnim n vietile sfintilor acest fapt: ca, supus la tortura, trupul sfintit rezista. Sfntul Pantelimon, patronul medicilor, de pilda, a fost supus la cinci suplicii, si a scapat teafar din toate cinci. Uneori martirii erau aruncati la fiare salbatice flamnde, si fiarele nu le faceau nici nu rau. Asta am ntelege-o prin comunicarea viului la nivel infracelular, sau la nivelul empatiei animale. Dar uimitoare este marturia ca, aruncat n cuptor nrosit, sfntul scapa nevatamat. Si-n cazul lui Pantelimon, si-n cazul lui Bonifaciu, supliciul focului, al cuptorului nrosit, al cazanului cu smoala topita sunt uimitoare. Aceste minuni sunt adevarate si probabil ca ele au contribuit la extinderea grabnica a crestinismului. Vom spune nsa ca nu toti martirii vadeau aceste mutatii bioenergerice, si ca ei, n genere, nu doreau sa le obtina, nu se asteptau la ele. Dimpotriva, ci asteptau cununa martiriului, ca, prin aceasta, sa dobndeasca asemanare cu Hristos cel crucificat. Ei nu voiau sa aiba parte de crutarea de foc, ci voiau sa sfrseasca martiri ca sa aiba parte de nviere. Minunea se producea la unii, la altii nu. Maretia lor este martiriul, nu miracolele. Cei care nu cunosteau miracolul, primeau cu extaz cununa de martiri. Si sunt multe cazuri cnd, n arena, fiarele flamnde sfrtecau credinciosi. Dar si atunci se petrecea un miracol: n timp ce fiarele i mpresurau, ei cntau imnuri de slava si multumeau pentru nunta cereasca. Stiinta nu neaga calitatea de miracol Analiznd simatia corpului care nu arde n foc, omul modern a ajuns la niste concluzii rationale. Este mai rodnic pentru mntuire sa accepti ca minune asemenea situatie. Dar nici explicatia stiintifica nu micsoreaza calitatea acestor fenomene si, n general, nu nlatura cu totul calitatea de miracol. Adica ceva ramne nca neexplicat. Iata asadar o posibila explicatie n cazul imunitatii la foc. Omul iluminat, omul identificat cu corpul-duh (corpul cauzal sau dumnezeiesc) nu arde niciodata. Pentru simplul motiv ca duhul nu arde niciodata n foc. Aceasta e de altfel dovada ca omul are si un duh, un corp-duh. Si daca omul s-ar identifica - prin credinta - cu acel corp-duh, nu ar cunoaste nici ardere n foc, nici degradarea prin boala.

La urma, lui Bonifaciu i s-a taiat capul. nsotitorii sai i-au gasit moastele si le-au cumparat cu 500 de galbeni; le-au adus la Roma, unde s-a nchinat o biserica pentru el. Aglaia s-a sfintit si ea, prin asceza, prin rugaciune, intrnd si ea n calendar. Ne ngaduim o referinta metaforica pe seama numelui martiriului: din Bonifacies (fata buna", adica om cu aparenta buna), el a devenit Bonifatum (soarta buna", om cu destin ales). Relatia credinta-sanatate (n tratamentele parintelui Arsenie Boca) ndreptarul de viata Parintele Arsenie Boca a lasat cinci puncte: oxigen; glicogen; paza hormonilor; somn; conceptii de viata crestine. un ndreptar de viata", codificat n

Acest ndreptar insista mai mult pe sanatate dect pe asceza. Parintele Arsenie e convins ca nu poti sa ai credinta daca nu ai sanatate". Si invers: Cei fara credinta sunt foarte vulncrabili fizic si psihic, sunt primejduiti cu degenerarea. Parintele Arsenie vedea o concordanta ntre fiziologie si duhovnicie. Parintele arhimandrit Teofil Paraian ne-a detaliat aceste cinci puncte ale ndreptarului de viata: Sa traiesti n mediu fizic curat, n aer curat; sa observi echilibrul organic prin hrana rationala: nici prea mult, nici prea putin; sunt boli de trai bun si sunt boli de trai rau; dar boli de trai de mijloc nu sunt!" Despre somn", parintele Teofil ne detalia: Majoritatea nevoitorilor pun accent pe priveghere, pe veghe, pe nedormire. Or parintele Arsenie pune accent pe somn, pe odihna mintii". In alta circumstanta, parintele Teofil Paraian ne-a spus: Daca facem o noapte alba, facem si-o zi neagra!

Paza endocrina In legatura cu pazirea vietii hormonale si cu disciplina sexuala, parintele Arsenie Boca ntreprinde o adevarata terapie de cuplu. Veneau la el cupluri de tineri casatoriti, sau familisti relativ tineri, veneau cu probleme de sanatate sau cu tulburari emotionale. Multora le recomanda perioade de abstinenta sexuala de la trei luni la sase luni, dupa caz. Aceasta abstinenta periodica este folositoare n regenerare. Parintele Arsenie zicea: Omul este nclcit cu desfrnarea". Omul se lasa momit de placere si astfel este tlharita energia genetica". Sau: Oamenii au despartit placerea de porunca". El nu era un simplu moralist sau un prohibitiv. Cuplurilor normale" le recomanda htru: Nici abuz, nici refuz". (Nici abuz din partea barbatului, nici refuz din partea femeii, interpretau unii... Dar nu stim.) Nu insistam pe aceste relativizari, caci hedonistii si adeptii placerilor fac tocmai din aceasta regula", si nu detaliul regulii. Insistenta pe paza simturilor Paza simturilor are mai ales rol profilactic. Vorbind despre aceasta. Arsenie Boca are exprimari percutante, adesea socante, ca adevarul sa izbeasca atentia, sa lucreze la despietrirea celor mpietriti. Zice: Hormonii sunt gloantele instinctului. (...) Ochii, urechile, narile si gura sunt zone erogene." (Cararea mparatiei, p. 241) Dar acestea sunt si zone reflexive, observam. Ele reflecta viata si se supun reflexiei. Ochiul este creier dezvelit de os. Paza simturilor, nainte de a putea fi o preocupare personala si o purtare de grija pentru om, este ajutata de parinti trupesti sau duhovnicesti. Copiii (dar si adultii care ramn copii ca vrsta emotionala), se reazima pe mintea parintilor". Iar omul matur, zicem, se reazima pe rugaciune, adica pe mintea lui Dumnezeu, cnd sunt vrednici de aceasta.

Relatia credinta-sanatate Actiunea vindecatoare a parintelui Boca este nsemnata. Nu facea propriu-zis medicina isihasta", mi spune parintele Daniel, fost ucenic al parintelui Boca, n prezent duhovnicul manastirii Prislop. Nu facea deci ceea ce azi ar vrea sa se numeasca medicina isihasta". El dadea prescriptii sigure si eficiente, pentru viata duhovniceasca. Dar cu urmari n vietuirea sanatoasa. Cerea fermitate n viata de cuplu. Multe cazuri ale degenerarii, el le surprindea n dezordinea trairii relatiei de cuplu si a atmosferei din familiile scindate. Familia e mai pretentioasa dect calugaria!" zicea. Uneori ndemnurile sale erau strict personale. Alteori aveau un caracter general. In conferintele si predicile sale sunt remarcabile preocuparile In vietuire sanatoasa. Intre sanatate si credinta este o relatie directa. Mistica se ntemeiaza pe adunarea harului si pe puterile naturale si, la rndul ei, orienteaza aceste puteri, cum sunt ereditatea, mediul, destinul. Aceasta forta, destinul, este si naturala si supranaturala, caci jumatate este de pe pamnt, iar numai cealalta jumatate este de la Dumnezeu". Ceea ce este pe pamnt" este elucidat de cei care stiu ce e si cum lucreaza" iar aici i are n vedere pe marii terapeuti sufletesti ti trupesti.

Pe primul loc sunt vindecatorii sufletului. Zice: Dumnezeu trimite

vestitorii fiecarei vremi (slujitorii cei de dis- de-dimineata) ca sa-ti dea ragaz sa te ndrepti". Doua Iaduri si doua Raiuri Parintele Arsenie nu ameninta cu iadul, ci cu fiziologia. Mai sunt si azi preoti care-si sperie enoriasii slabi de nger: i sperie cumplit cu scenarii malefice, infernale, si acesti preoti induc (n enoriasii vulnerabili) nevroze sau sindromul de posesiune. De ce mai sunt astfel de preoti? Reminiscente dintr~o pedagogie negativa, care nu stiu cte roade a dat n Evul Mediu, dar azi n mod cert este un atavism si un semn de retardare. Spuneam, parintele Arsenie nu ameninta cu iadul. Nu rasplatea" cu raiul, ci cu perspectiva sanatatii perfecte si cu regenerarea puterilor. Veneau la el oameni

de 30-40 de ani, cu sanatatea subreda, si el i punea pe picioare. Cu dubla sa actiune: fiziologica si duhovniceasca. In cartea sa Cararea mparatiei el scrie: Barbatul e poligam din fire (...) Solomon avea 1000 de femei - nsa i-au platit bine - ca l-au smintit la minte, nct s-a lepadat de Dumnezeu (Regi 11 : 3-4)." El face distinctie ntre iadul teologic" si alt iad: mai familiar, mai concret: Iadul vieti mizerabile", convoiul mizeriei asupra careia desfigurarea si degenerarea se ntind ca o pereche de gheare, tragnd pe cine prind ntr-o enorma gloata de chinuiti si dosaditi ai sortii." {Cararea mparatiei). Tot asa, exista doua Raiuri. Unul teologic", n relatie cu taina vietii de apoi. Altul - raiul psihologic, sa zicem asa: raiul launtric al omului, raiul familiei armonioase, raiul vietii duhovnicesti aici si acum. Credinta si sanatatea Conceptii de viata crestina iata un aspect esential pentru sanatatea fizica si psihica, pentru regenerarea individuala si, poate, nationala. Ateismul este o alenatie mentala", spunea parintele Arsenie. Din fericire, lumea na cazut de tot n ateism; n strafundul sau, omul este religios. Dar poate omul modern sa-si pastreze credinta? Cum poate sa-L mai vada" omul modern pe Dumnezeu, dupa toate furtunile rationaliste si scientiste? Sunt doua cai de a-L percepe pe Dumnezeu: calea pozitiva", a Proniei; si calea negativa", a Judecatii. Ascetii, monahii, dar si mirenii rvnitori si daruiti, l percep pe calea Proniei. Dar asta e foarte rar n veacul nostru. Intelectualii, chiar cei cu minte deschisa, l pot percepe pe calea negativa, a Judecatii"; adica nu prin convorbire" cu El, ci prin atributele Sale, prin Legea Sa, prin Voia Sa. Arsenie Boca si psihanaliza Caut radacinile durerii", spune parintele Arsenie Boca. Le cauta n familia pacientului, n trecutul sau, n abisalul sau.

Un capitol din volumul Cararea mparatiei se intituleaza Un fel de psihanalii.pag 254). Nu este o referinta ntmplatoare, ci realmente parintele Arsenie Boca face psihanaliza unui caz: ateul. Coboara n abisalul acestuia sa descopere ce furtuni bntuie acolo (...) si de ce realitatea spiritului este inexistenta la el?" Ajunge la constatarea ca ateismul este o infirmitate, un handicap, care are si cauze ereditare, dar si conflictele psihice recente. Astazi s-a cercetat daca exista o relatie ntre ateism si cvaje ale eului, sau blocaje venind din perioada embrionara si din conflicte din prima copilarie. Conflictele din familiile dizarmonice, certuri sau violente, se rasfrng dramatic asupra fatului, de cnd ncepe procesul cerebrogenezei. Parintele Arsenie Boca zice: Cuprinsul credintei se nvata. nclinarea de a nvata sau nu se dobndeste nclinarea sufletului este catre obrsia sa!" Este astfel semnalata o premisa terapeutica: remedierea sta n posibila sporire a coeficientului de spiritualitate. Anima naturaliter christiana ( = Sufletul este n mod natural crestin). Doar ca sufletul se interfereaza cu trupul care, daca este naruit de conflicte ce zac n strafunduri", i tulbura exprimarea. Mistica n relatie cu: ereditate, mediu, destin Parintele Arsenie Boca are mereu n vedere, ca misiune mistica: nsanatosirea individului, a familiei, a natiei. O face ca un terapeut, pornind de la natural spre suprafiresc. Ascetul taumaturg, ascetul vindecator este o traditie importanta n istoria salvarii. Fraza biblica Acesta e glasul de dimineata al vremii ce va sa vina" este interpretata de parintele Arsenie astfel: Trebuie nteles ca aceasta este o misiune mistica spre puterile naturale". Experienta mistica - patrunderea tainei mntuirii prin comuniunea cu Dumnezeu e privita n relatie cu cele trei puteri naturale: ereditate, mediu, destin: Destinul, dupa conceptia crestina, vine mai mult de la divinitate". Dar: Se poate interveni si n puternica forta a destinului", caci o componenta a lui este din lumea aceasta.

Ori de cte ori, ca duhovnic, auzim ca copilul e neputincios, tot de attea ori ne lovim de ereditate, de influenta mediului. Si daca mergem si mai la radacina lucrurilor, la destin, copilul ispaseste vina parintilor. De multe ori trebuie s-o ispaseasca si pe a stramosilor. Se poate nsa interveni si n ereditate, si chiar n zona divina a destinului nostru care covrseste pe pamnteni". Referinte bibliografice Arsenie Boca, ieromonah: Cararea mparatiei, editie de Preot Prof. Simeon Todoran si Monahia Zamfira Constantinescu, Edit. Episcopia Arad, 1995. Parintele Arsenie Boca: Cuvinte vii. Editie de Daniil Stoenescu, episcop de Vrset si Monahia Zamfira Constantinescu, Deva, 2006. Parintele Arsenie Boca: Rostul ncercarilor. Editie de Arhim. Serafim Popescu, Edit. Credinta stramoseasca, 2004. Parintele Arsenie Boca: Margaritare duhovnicesti. Editie de Arhim. Serafim Popescu, Edit. Credinta stramoseasca, 2004. Parintele Arsenie Boca: Despre ndumnezeirea omului prin har. Editie de Arhim. Serafim Popescu, 2005. *** Parintele Arsenie Boca, mare ndrumator de suflete din secolul XX, cu o prefata de Arhim. Teofil Paraian. Editie alcatuita de loan Gnsca, Edit. Teognost, Cluj-Napoca, 2002. Vindecari miraculoase Cheia vindecarilor: trairea n duh Pe Sf. Munte Athos vom auzi adesea ca s-au savrsit minuni. S-ar putea zica ca, acolo, miracolul este fapt cotidian. Sunt ajutoare ceresti sau minuni savrsite prin evlavie si prin icoana Maicii Domnului: nsanatosiri, salvarea unei obsti, daruri neasteptate, schimbarea vietii. Alte ajutoare minunate vin dinspre relicve sfinte, locuri consacrate, sau dinspre asceti sporiti.

De ce pe Sfntul Munte se petrec miracole mai mult dect oriunde? Iata de ce. Pentru ca ei, cei de acolo, traiesc n Duh, si nu n trup. Ascetii mari de pe Munte, nevoitorii, fie la obste, fie la pustie, traiesc n Duh. Chiar si pelerinii, calatorii care vin acolo cunosc si ei trairea n Duh. Ei vin pentru o perioada limitata. Dar si n acest interval limitat, ei cunosc influenta puternica a mediului athonit si, macar pe timpul acela, ei traiesc n duh, nu n trup. Unii dintre acesti calatori vor prelungi starea de traire n duh si dupa revenirea n lume. Ce nseamna a trai n trup Sunt trei feluri de traire: n trup, n minte si n Duh. A trai n trup nseamna a ramne conectat la sursa pacatului. nseamna a trai nrobit patimilor, simturilor. A te gndi doar la mncare, la sex, la satisfacerea nevoilor primare; a te gndi la bani si la functii; a fi dominat de ambitii si egoism. A trai ntre griji si placere. Un mare pacat este grija. Un subtil pacat este placerea perversa sau satisfacerea imediata a simturilor. Grijile nseamna a trai n trup. A te identifica deci cu trupul, cu partea ta cazatoare si vulnerabila, n slavona, grejnik nseamna pacatos. Pe drept cuvnt: cel coplesit de griji e un pacatos... O persoana obiecteaza: Acasa ne napadesc grijile gospodariei, grijile bucatariei... nseamna ca noi, gospodinele, facem pacate ca stam n bucatarie? Raspunsul: Treburile gospodariei sunt slujiri, nu griji. Bucataria este slujire, nu grija. Transforma mintea: de la mintea grijii, la mintea slujirii. Slujirea nseamna: munca dezinteresata de a obtine profit personal imediat; cu simtul daruirii, cu drag si fara bombaneala. Parabola Marta // Maria" a fost rau nteleasa de oameni. Hristos nu dezaproba faptul ca Marta munceste. El dezaproba ca Marta bombaneste si scnceste! Hristos o gaseste exemplara pe Maria nu pentru ca ar renunta la munca, ci pentru ca mintea ei este pregatita pentru contemplatia divinului.

Ca daca nlaturi bombaneala si obsesiile si invidia capeti mintea slujirii, mintea limpede a bunatatii si a sanatatii. Asa se face trecerea de la trup la Duh, si-n mediul familial, si-n cel profesional. Principiul placerii Spuneam ca mare pacat este grija (pentru ca blocheaza, ntuneca, mbolnaveste) si cel mai subtil pacat este placerea, pentru ca duce la stagnare, la regresiceinfantila, la indiferenta religioasa, cadere.n psihologie, se vorbeste de doua principii care guverneaza procesele mintale: principiul placerii (infantil) si principiul realitatii (comportament de adaptare, de ajustare la dificultati). Principiul placerii revendica ndeplinirea imediata a unor trebuinte; iar cnd acestea nu pot fi mplinite, omul scnceste, njura, bombaneste, urla; sau, n alte cazuri, el cade n reverie, vise compensatorii, ascundere n boala... La adult, frustrarea de placeri se poate manifesta prin reverie si vis, ca satisfacere iluzorie; dar si prin revendicari vehemente, nemultumiri si mnie, n cazuri de dizarmonie nervoasa. Aceasta se remediaza sau se corecteaza prin practica despatimirii (vezi si rugaciunea lui Efrem Sirul). Mintea multumirii si a iertarii Facem distinctie intre placere si multumire. Multumirea este o stare salvatoare: este stabilitatea emotionala. Sf. Pavel defineste astfel conditia naltei evolutii spirimale: Rugati-va nencetat. ntru toate multumiti" (ITes. 5:17-l8). Prin multuinire ntelegem un stadiu al mintii foarte stabil, ferit de fluctuatii afective, ferit de exaltare, pe de o parte si de scnceala, pe de alta parte. Multumirea dezvaluie un psihism calm, puternic, senin: nu se ncnta cnd primeste zaharelul, nu njura cnd l frustrezi de zaharel. Este mintea de viata lunga". Caci a multumi provine din cuvintele a multi-ani. Vezi termenul popular ntrebuintat si de Sadoveanu: multumesc, adica ti urez multi ani! Iar n slavona, multumesc" se spune bogda-prosti, adica: Dumnezeu da iertare.

ntelegem, prin aceasta referire la etimologie, de ce mintea multumirii este mintea vietii lungi, este mintea iertarii. Si, mai ales, este mintea care face trecerea de la placere la realitate, de la trup la Duh. Mentinerea treziei Importanta este mentinerea acestei trairi. Caci unii primesc darul treziei n duh, o clipa, fie prin contactul cu locul sacru, fie prin puterea unui duhovnic sau maestru; dar mentinerea treziei este grea. Pentru mentinerea n Duh sunt necesare ajutoare, asceza exterioara, context salvator. Omul este slab si are nevoie de sprijin. Mentinem mintea n Duh si n trezie, prin rugaciune, prin cele 7 taine, prin simboluri religioase. Ne amintim ca symbolon nseamna unire. Iar contrariul lui symbolon (unire) este diabolos, care nseamna dezbinare, rupere, scindare, nvrajbire. Symbolon este si Crezul" de la Niceea (simbolul credintei); symbolon este si o imagine care declanseaza o amintire divina, un context salvator, o experienta spirituala. Un exemplu de simbol ajutator: Usa. Obiect comun, cu care ne ntlnim zilnic... Pentru cel sporit n duh, usa este nu numai un cadru dreptunghiular de iesire si intrare; ci el si aminteste sensul duhovnicesc, cel rostit de Hristos: Eu sunt usa: de va intra cineva prin Mine, se va mntui; si va intra // va iesi, si pasune va afla. " (loan 10:9). O usa desparte doua spatii: spatiul amorf, al lumii, si spatiul consacrat: al casei, al bisericii, al chiliei, al trapezei. Cnd deschizi o usa, sa-ti amintesti de aceasta, si astfel intrarile si iesirile vor fi sporitoare. Si, cum omul deschide 12000 de usi pe an, ar avea ocazia sa-si reactualizeze planul spirimal de 12000 de ori... Deschiderea unei usi devine un exercitiu spiritual Faceti-l zilnic. Simboluri ajutatoare

Crucea: simbolul mntuirii. Cartea: simbolul marturisirii. Lumnarea: simbolul hristic, lumina vietii. Icoana: simbolul ntruparii divinului n istorie. Muntele: simbolul credintei. Mna: simbolul vindecarii. Piciorul: simbolul slujirii, al ascultarii. Tripticul crucea + ancora + inima simbolizeaza: credinta, nadejde, dragoste. Apa: simbolul purificarii. Pinea si vinul: simboluri euharisrice. Ca exprimare spirituala, rememoram simbolul pinii (= trup hristic) la fiecare masa. Arborii: lisus, fericirea cereasca; arborii mai simbolizeaza: nvierea corpului (pe morminte); omul botezat fata de cel nebotezat (copacul verde si copacul uscat). Florile: simbolul harurilor Sf. Duh. Nuca: perfectiunea omeneasca. Metania: simbolul nvierii omului din moartea pacatului. Toaca: chemare si mediere pamnt-cer. Clopotul: vocea exterioara a bisericii. Amin: nceputul si sfrsitul. Fireste, ntelegem prin simbol un fapt lucrator, nu un idol. Icoana nu este idol, ci este simbolul ntruparii si elucideaza taina ntruparii. Simbolul este o scara: nu idolatrizezi scara, ci urci pe ea spre taine si ntelesuri si mentii mintea n tarie, traiesti n duh, esti n vestibulul miracolului. Cu ntrebarea te mntuiesti Un aforism filocalic spune: Cel ce se mntuieste, cu ntrebarea se mntuieste." Pare simplu. Este simplu. Doar ca trebuie ntrebare multa si ascultare multa. ntrebarea nseamna ucenicie si stradanie. Daca Facultatea de medicina dureaza sase ani, oare crede cineva ca Facultatea rugaciunii mintii n inima, Facultatea noera proseuche, dureaza mai putin? Exista raspunsuri care ilumineaza spontan si trecator; numai daca urmeaza o asceza sistematica iluminarea se fixeaza n fiinta.

Pentru cel disperat, ntrebarea procura un anestezic, o pilula de urgenta. Pentru ucenic, ntrebarea deschide usa cunoasterii. Asadar, nu simpla ntrebare care-ti rezolva o situatie de moment, un impas existential. Ci ntrebarea-scoala, raspunsul-cale. Paisie Aghioritul zice: Ct timp traieste, omul sa dea examene duhovnicesti. Corigenti nu exista." Paradigma ascetului vindicator Despre cuviosul Paisie Aghioritul (1924-l994) am aflat din relatari directe, pe Sfntul Munte; dar si din cartile sale. Stim ca Paisie a ajutat mii de oameni. Avea daruri vindecatoare reale. Avea si darul vindecarii ignorantei care-i sursa bolilor. Avea cunoastere, adunata nu n scoli, ci n asceza si-n nvatatura patristica. S-a format si s-a informat mereu. S-a format prin practica noera proseuche. S-a informat la doctorii" pustiei aghioritice. S-a format temeinic, cercetnd batrni luminati, de la care observa practici, asculta, lua notite, sistematiza episoade exemplare. A lasat scrieri adunate, pna acum, n doua volume. A fost un monah migrator, la diverse manastiri, din Capadochia originilor sale, la manastirea Sinai si-n manastirile din Grecia, mai ales pe Sf. Munte. L-a cercetat pe Teofilact, poate cel mai sporit dintre contemporanii cunoscuti. Desi multi erau ncredintati de sfintenia lui Teofilact, el si ascundea ct putea desavrsirea si minunile, care tot mai razbateau spre oameni. Teofilact avea extaze, dobndise caldura permanenta a corpului, levita, desi nu-i placea deloc placere sa leviteze, iar darul teleportarii l considera chiar ispita diavoleasca, si se lupta cu el. Cuviosul Paisie l-a cercetat si pe batrnul care, parasit de un ucenic doct si trufas, a fost slujit de un nger. Si de aici, un prilej pentru noi sa adncim ntelesul relatiei omului cu ngerul sau. Paisie Aghioritul n-a ncetat niciodata sa exerseze, sa se informeze si sa ia notite, pastrndu-si curiozitatea vie de ucenic, chiar si dupa ce el nsusi era maestru si era cautat de sute de oameni.

Cei care apelau la el erau din aceste categorii: - oameni cu boli psihice, cu nevroze; - oameni cu conflicte n cuplu, cu dezastre familiale; - oameni cu esecuri de viata, rezultnd din dizarmonii si tulburari de personalitate; - oameni cu boli incurabile, cancere. A rezolvat multe cazuri de atimie, de stari depresive, de toxicomanie, de boli somatice. Unele din acestea sunt consemnate de biograful sau, ierom. Hristodulos, altele sunt scrise doar n Cartea vietii. Cuvintele de folos ale ascetilor: nsanatosire si ndreptare a vietii Oamenii merg sa ceara cuvnt de folos" cnd se afla n impas existential, la disperare, la boala, la nevoia de a-si salva un copil sau un parinte. Dar si din dorinta de a-si schimba viata. In orice veac, chiar si-n acesta, traiesc oameni care au darul vindecarii sau al ndreptarii vietii. Un caz de vindecare prin cuvnt Unii asceti rostesc cuvntul vindecator nainte ca penitentul sa spuna pentru ce a venit. La Ion Ciobanu Pustnicul de Ia Rmeti a venit o femeie slabanoaga, adusa n spate de feciorul ei.Pustnicul, de ndata ce a vazut-o i-a spus: Pleaca de aici, femeie. Du-te si te mpaca degraba cu vecinul pe l-ai blestemat si l-ai osndit!" Femeia era uluita ca pustnicul stia totul dinainte, prin clarviziune. A aflat astfel ca blestemele aruncate de ea asupra vecinului s-au ntors asupra ei (cum de altfel se ntorc toate blestemele) si ea s-a mbolnavit, si doctorii nu puteau face nimic. ntlnirea cu pustnicul a fost hotartoare pentru ea. Desi pustnicul a rostit retoric acea respingere, femeia s-a cutremurat si a avut revelatia ca a ncalcat o lege universala; ea a fost rascolita de aceasta revelatie, a cunoscut o brusca transformare, a iertat, a ars ura ei si-n acel moment s-a vindecat.

Caz de dezlegare Venind de departe, un barbat se apropia de coliba lui Ion Ciobanu Pustnicul. Fara sa-l fi cunoscut, pustnicul i-a spus: Copilul tau este bolnav de pacatele tale. El zace la pat, de doua saptamni, de pacatele tale." Si i-a numit pacatul pe care nu-l stia nimeni. Barbatul a fost cutremurat de aceasta dezvaluire. Cum sa sterg acel pacat, parinte?" a ntrebat. Marturiseste de doua ori si fa dezlegare duhovniceasca". Apoi i-a dat un canon de ndreptare. Si pe cnd i dadea dezlegarea omului, copilul sau se facea sanatos. Psihoterapia medicala cunoaste si ea multe cazuri de acest fel, cnd vindecarea unei dizabilitati a unui copil presupune tratarea parintilor, sau a unuia dintre parinti. Vindeca-i pe parinti si se vor vindeca fiii. Batrnul Ieronim din Eghina (+1966) i-a spus unei femei care a venit sa-i ceara ajutor n ndreptarea unui copil neascultator: Ii vei prezenta lui Dumnezeu, pentru a-ti salva fiul, genunchii tai batatoriti." Cum se ndreapta copiii de azi Batrnul Porfirie din Attica (1906-l991) le spune unor parinti aceste sfaturi: Nu-i fortati pe copii. Ceea ce doriti sa le spuneti, spuneti-le n rugaciune. Ceea ce ei nu stiu sa asculte cu urechile, vor primi cu harul." Asa spunea si batrnul Eusebiu din satul Melissopetra (+1929): Dect sa tot vorbesti copiilor despre Dumnezeu, mai curnd vorbiti-i lui Dumnezeu despre copiii vostri. Sufletul adolescentului trece printr-o explozie de libertate si accepta cu greu sfaturile. Tratati-i pe copii ca pe niste mnji: pune-ti-le frul sau slabiti-le frul, dupa caz. Parintii trebuie sa-i iubeasca asa cum sunt, si nu pentru ceea ce ar vrea sa fie sau pentru ca le seamana!"

Rolul femeilor rele La batrnul Porfirie a venit un tnar care voia sa se casatoreasca si care avea temeri cu privire la firea viitoarei neveste, se temea sa nu nimereasca peste o femeie rea. Batrnul Porfirie i-a zis: O femeie rea poate fi pentru tine ocazia de a dobndi Raiul!" Ispita fumatului Siluan Athonitul s-a ntmplat sa mearga n tren lnga un negustor, fumator pasionat. Acesta a aprins o tigara si a simtit nevoia sa-si apere apucatura, zicnd ca are si unele avantaje, sau macar iluzia lor. I-a cerut parerea lui Siluan. Acesta i-a spus: Domnule, nainte de a va aprinde tigara, rugati-va. Spuneti Tatal nostru." Negustorul a raspuns cu mirare: Pai nu prea merge sa te rogi nainte de fumat!" Parintele Siluan a zis: Orice lucru care nu merge cu rugaciunea netulburata, mai bine sa nu- l facem." Pentru a evalua ispita" fumatului vom spune ca, potrivit unei recente clasificari a bolilor, intrate n vigoare n 1999, dependenta de tutun a fost recunoscuta oficial ca boala. Ea tine si de pacat" n masura n care orice taietor al detii este considerat un pacat. Cnd cazurile de toxicomanie au ca motiv un mal sevraj din copilarie, mijloacele filocalice au succes, dar pot fi asociate cu psihoterapii clasice. Vindecarea" viselor Daca suntem chinuiti de vise urte, sa nmultim rugaciunea", spune arhim. Teofil Paraian.

Visele urte reflecta impuritati, stresuri, traume. Ele reflecta persistenta unor conflicte psihice.Vindecnd un conflict, vindeci" si visul. Rugaciunea mintii, corectarea miscarii gndirii, cumulul de emotii pozitive sunt moduri ajutatoare. Se poate apela si la programare sofronica, atunci cnd este cazul sau cnd specificul dizabilitatii o impune. Un proces de purificare se reflecta n contimul visului. Exista si vis corector" afectiv, care reflecta, simbolic, mutatia de dupa o lucrare cu sine. Toate acestea au influenta asupra starii afective din etapa urmatoare.

Trezirea constiintei prin cifre O profesoara de matematica l ntreaba pe parintele Teofil Paraian cum sa trezeasca constiinta elevilor, cu o materie arida precum cea pe care o preda dnsa.Parintele Teofil i-a spus sa predea matematica asa cum ar preda Domnul Hristos. Profesoara a fost foarte miscata. Iar parintele Teofil, n sinea lui, si-a zis: Nu stiu eu, daca mi-ar fi spus cineva lucrul acesta, cum as fi putut sa ma achit de ndrumarea asta..." Remediile parintelui Cleopa Parintele Cleopa de la Sihastria era cautat de multa lume pentru cuvnt de folos. Cnd i se cerea secretul depasirii unui impas emotional, parintele Cleopa raspundea ca secretul sau este: Rabdare, rabdare, rabdare!" Rabdare nseamna cel putin trei lucruri; Autocontrol; Toleranta la frustrare; Nadejde (rabdare de sfnt", zice Filocalia).

O femeie i cerea sfat despre barbatul ei. Era betiv si agresiv la betie. A venit o boala peste el, a paralizat, a zacut un an, si devenise cel mai virtuos om: citea toata ziua Biblia, vorbea blnd, se ruga. Si Dumnezeu l-a nsanatosit. Iar dupa ce s-a fcut bine, a sarit din pat, s-a dus la crsma, a venit beat si a cotonogit-o. Femeia a fugit la mama ei. Ce sa fac? Cum sa-l mntuiesc?" Parintele Cleopa i-a zis: Mntuieste-te tu singura. Pe acest om tu nu-l poti mntui. Dar pe tine, da." O mama a ntrebat: Ce sa faca fiica mea, caci are mare spaima de ntuneric si de voci!" Parintele i-a raspuns: Sa faca semnul sfintei cruci, asta sa faca!" Si a ntarit rostirea, cu un gest ferm, apasat, impuscnd toata fiinta: semnul crucii care alunga orice frica, simbolul salvarii. Vindecarea de sovaire (Sporirea capacitatii decizionale) Varsanufie din Gaza (+540) a fost ntrebat: Daca ma rog lui Dumnezeu sami dea un raspuns la o alegere sovaielnica, cum sa prind de veste ca raspunsul vine? De cte ori sa ma rog ca sa capat un raspuns?" Varsanufie, numit si Marele Batrn", a raspuns: Cnd nu poti ntreba pe batrn, trebuie sa te rogi de trei ori pentru orice lucru. Si, dupa aceasta (a treia zi) ia seama spre ce nclina inima ta macar ct un fir de par. Si fa aceea. Caci este vadita nstiintarea, si ea se arata nendoielnic inimii." (Filocalia, voi. XI). Sa te rogi fara obsesia de a capata raspuns ca la carte", ci cu asteptarea linistii. Raspunsul se arata sub forma multumirii launtrice. Sau sub forma nclinatiei de a face binele. Si ceea ce alegi atunci trebuie sa urmezi cu consecventa. Dar de unde stiu ca va urma o alegere buna?" a ntrebat un tnar. La aceasta, parintele Staniloaie a raspuns: Chiar daca n aparenta nu se mplineste asa cum am cerut. Dumnezeu o mplineste asa cum e bine pentru noi."

Sofrologia a preluat aceasta sugestie a lui Varsanufie. Doar ca n loc de a cere de 3 ori, ea recomanda sa ceri de 21 de ori, n 21 de seri la rnd, n acele minute ntre veghe si somn (culoarul alfa, natural). Diferenta ntre 3 si 21 arata oare diferenta dintre puterea rugaciunii fata de sofrologie? Sau numai semnaleaza efortul suplimentar de a elibera calea spre abisal n conditiile slabirii credintei la omul de azi? Ritualuri la primirea cuvntului vindicator Un cuvnt de folos nu- i o simpla anecdota sau aforism rostit la gura chiliei". Este un concentrat informational care poate avea rasunet pna-n codul genetic. Sa te apropii fara prejudecati, fara superstitii, cu despietrire. Apropie- te spunnd ncet: Evloghite, Pater!" Vii sa ceri cuvnt de folos pentru transformarea ta? Un ascet ti poate spune: Nu-ti dau cuvnt de folos, ca degeaba ti l-as da! Ca oricum tu nu-l vei tine!" Sa fii constient ca, ntrebnd, cstigi macar smerenia", zice Varsanufie din Pustia Gaza. Unii cauta cu suferinta, altii cu nadejde. Chiar si cei mpietriti cunosc brusc o deschidere luminoasa la auzul cuvntului de folos". Un pelerin a venit la staretul Vasile de la Poiana Marului si i-a zis: Nu am duhovnic. Da-mi un cuvnt de folos". Batrnul i-a raspuns doar att: Cnd nu ai duhovnic, sa-l cauti plngnd".

Partea a IlI-a - Practici sacerdotale Cele mai puternice rugaciuni Care sunt cele mai puternice rugaciuni? Sunt cele spuse din inima si cu lacrimi. Asadar, conteaza calitatea adresarii, evlavia, staruinta, mutarea cu mintea de la lume la Dumnezeu, mutarea de la trup la duh.

La toate rugaciunile, vei primi un raspuns. Nu exista rugaciune fara raspuns. Uneori raspunsul este nvaluit; alteori raspunsul nu este cel asteptat de tine, ci acela care, n profunzime, ti trebuieste. Uneori raspunsul vine cu un decalaj de timp; cei slabi se descurajeaza, dar cei vrednici staruie. Putem selecta cteva rugaciuni care au un rasunet particular n fiinta umana si produc mai lesne lucrarea vindecatoare. In primul loc stau: Rugaciunea Domneasca si Rugaciunea isihasta. Acestea sunt complete si totale. Fericirile biblice sunt si ele de baza n terapiile spirituale. Dar pentru ca omul este slab si cazator, si nu poate lua tot rodul acelor rugaciuni totale", adaugam si altele care au salvat existente, au ndreptat patimi si au adus vindecari. E vorba de Rugaciunea Sf. Efrem Sirul, Ectenia cererilor. Molitvele Sf. Vasile cel Mare si, mereu la mari naltimi sufletesti: Psalmii.

Rugaciunea isihasta Rugaciunea isihasta, ca o practica spirituala esentiala, va fi expusa

ntr-un volum special: Isihasmul sau mestesugul liniarii. Rugaciunea isihasta este un mare dar pentru cel care cauta cum sa ne purificam, cum sa ne iluminam si cum sa ne desavrsim" (am citat din subtitlul Filocaliei). Rugaciunea isihasta este personala, este tainica, este initiatica: se ntemeiaza pe transmiterea de la ndrumator la ucenic. Procedeul rugaciunii lui lisus poate fi cunoscut de oricine, dar cu o remarca: lucratorul n lume (mirean) va trebui sa practice numai faza rugaciunii lucratoare". Procedeul rugaciunii mintii n inima" se practica prin repetarea stihului isihast: Doamne lisuse Hristoase, miluieste-ma". Acesta este stihul cel scurt, de cinci cuvinte, si asa l-am preluat de pe Sf Munte Athos. Se practica nsa cu

folos stihul dezvoltat: Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiestema pe mine, pacatosul". Conditiile concentrarii, mestesugul, asceza exterioara si interioara, le poti afla numai de la calauza spirituala. Atitudinea launtrica este de prima importanta. Se realizeaza acel stadiu de liniste, cnd tac gndurile ca sa vorbeasca Dumnezeu". Cei care nu au un ndrumator (duhovnicul poate fi ndrumator numai daca el nsusi a practicat si dobndit aceasta lucrare) nu vor depasi 15-20 minute de rugaciunea mintii n inima. Efectele sunt, la rvnitori, o stare de trezie, si un prim stadiu de isihast: linistea launtrica, un temei de sanatate si bunatate. Rugaciunea Domneasca ntrebat ce foloase miraculoase" i-a adus tabara isihasta din iulie 1995, un participant tnar si fara ipocrizie a raspuns, n plina emisiune TV: Mi-a reamintit rugaciunea Tatal nostru!" Tatal nostru este cea mai puternica rugaciune crestina; este o cale de purificare si iluminare, cum spune Filocalia.

Un batrn spunea: Daca vrei sa ti se ridice o piedica din cale, sa spui Tatal nostru de sapte ori.
In practica isihasta, rugaciunea mparateasca se rosteste nainte de concentrarea monologhica. Mntuitorul ne nvata: Iata cum trebuie sa va rugati: Tatal nostru care esti n ceruri!" (Matei 6:9) Asadar, vom zice Tatal nostru" la nceputul meselor si la nceputul oricarei lucrari, si la nceput de meditatie isihasta. Un isihast, atestat n Pateric, folosea ca procedeu unic numai repetarea necontenita a rugaciunii Tatal nostru. El ncepea aceasta rugaciune seara, o spunea toata noaptea, o termina dimineata. In tot acest timp, el o recita mental doar o singura data, nebagnd de seama ca a trecut noaptea... Caci, n timpul rugaciunii inimii, sur vine acel prezent liturgic, sau prezentul continuu, cnd mintea este eliberata de perceptia temporala conventionala.

Cum se rosteste Tatal nostru? Mai nti, vrem sa nlaturam entuziasmul unora pentru practici tehniciste sau sincretiste.ntr-un tratat de exercitii spirituale" (revolutionar de altfel) se propune procedeul ritmarii / sincronizarii cu respiratia, astfel: primul cuvnt e spus pe inspiratie, al doilea pe expiratie, al treilea pe inspiratie si tot asa. Desi autorul acestei metode a ajuns sfnt n calendare (pentru alte fapte, nu pentru acest procedeu!), metoda sa, tehnicista si corporala, nu a fost practicata. Este limitativa si recitarea medicala a rugaciunii, asociind fiecare propozitie cu anumite glande endocrine, sau cu anumite plexuri. Acest procedeu poate fi aplicat doar n tratamente specifice, si nu precum lucrare zilnica spirituala. De-a dreptul zadarnic si precar s-a vadit procedeul sincretist, de asociere a acestei rugaciuni cu concentrarea pe fiecare chakra, cu scopul activarii fortei spirituale cosmice". E un procedeu hibrid si nefolositor. Rugaciunea mparateasca Tatal nostru se rosteste simplu, tinnd mintea si inima nedezlipite de Dumnezeu". Parintii din pustia sketica ne mai ndeamna s-o rostim din inima si cu lacrimi". Este bine ca, de fiecare data cnd e cazul rostirii ei, sa fie spusa de doua ori consecutiv. Prima data: cursiv, dulce, cu caldura. A doua oara: la fel, dar n plus, ndreptnd atentia spre cuvintele cheie, mentinndu-le mult timp n minte. Astfel practicianul iese din mecanica rostirii si realizeaza o traire mai profunda. Care sunt cuvintele cheie? Din prima parte a rugaciunii (partea iluminatorie) acestea sunt: Tatal, Numele, mparatia. Voia. n partea a doua (care e predilect vindecatoare") cuvintele cheie sunt: Pinea, Iarta, Ispita, Izbaveste. Fiecare dintre aceste cuvinte au o semnificatie vasta si un efect imens. S-au scris tratate ntregi despre aceasta. Desi n prealabil putem aprofunda sensurile acestor cuvinte, totusi, n timpul rugaciunii, evitam orice teologhisire, orice comentariu filosofic sau

teologic pe marginea lor, pentru a lasa mintea sa se patrunda de adevarul divin si pentru a obtine starea de isihia (liniste launtrica). Practica celor 9 Fericiri: terapie si iluminare Fericirile" {din Predica de pe Munti) propun si prilejuiesc o terapie si o iluminare. Ele au o parte terapeutica si una iluminatorie. In analogie cu Rugaciunea Domneasca, ea nsasi avnd doua parti, fluid unite: prima parte este iluminatorie; a doua este terapeutica, vindecatoare. Ca, de altfel, toata nvatatura Marelui Doctor Hristos, care este vindecare-iluminare-mntuire: vindecarea trupului (terapie), a mintii (iluminare), a duhului (mntuire). Foarte didactic vorbind, zicem ca: Fericirile 2-5 sunt terapeutice; Fericirile 6-9 sunt iluminatorii, n realitate, ele toate sunt un ansamblu sotcriologic. Nefericirea este agitatia mintii.Fericirea este linistea mintii. Cele 9 Fericiri scot din mental germenii nelinistii, ai agitatiei, ai frustrarii, ai rumegarii de gnduri. Scot din minte prejudecati zdrobitoare, ntre altele: ca hulirea ar fi njositoare, suprimanta. Mintea, purificata de acest balast, este mintea sanatatii. Fericirile" dau si socul iluminarii. La drept vorbind, iluminarea nu este un spectacol fosforescent: ci iluminarea este un aspect al deplinei sanatati.

Fericirea nti:
Fericiti cei saraci cu duhul ca a lor este mparatia cerurilor^'. Socanta, paradoxala rostire; ea are rol aparte: de a produce ncalzirea ascetica",a face corectarea firii, corectarea miscarii mintii, corectarea agitatiei", trecerea mintii spre un registru special de perceptie, valoriznd exact ceea ce pare mai dispretuit n om: saracia duhului. Valoriznd la maximum piatra" pe care mesterii o arunca", dar Mntuitorul face din ea piatra unghiulara". Este si fericirea starii naturale: ncurajarea ei, elogiul ei. Saraci cu duhul: gradul zero al imaginatiei, al viciului, al egoului. Starea-copil care a dobndit mparatia. Fericirea kenosis".

Fericirea a Il-a:
Fericiti cei ce plng ca aceia se vor mngia" . Interiorizarea acestei fericiri" tamaduieste intoleranta la frustrare.Plnsul este un semn al nesuportarii frustrarilor.Sunt mai multe feluri de lacrimi si de plnsuri. Exista tristetea mortifer si cea salutifen. Mntuitorul se refera la cea foarte des ntlnita: a celor depasiti de posibilitatea de a ndura frustrarile de tot felul.Plnsul intolerantei, al jenei, al excluderii. Dar plnsul este valorizat ca semn care atrage mngierea. Ca slabiciune care cheama un beneficiu.Plnsul nu inferiorizeaza, ci valorizeaza. Dar mai ales, repara frustrarile... Tamaduieste intoleranta la frustrare, boala romnilor la acest ragaz de veac.

Fericirea a IlI-a:
Fericiti cei blanzi ca aceia vor mosteni pamntul". Prin aceasta se realizeaza terapia agresivitatii. Nu prin pedepsirea ei, ci prin transformarea sa n opusul ei. Hristos nu-i didactic", ci practic: arata ce beneficiu imens vor avea cei care vor topi agresivitatea si se vor mblnzi. Hristos face o promisiune (sau o revelare) mare: Cei blanzi vor mosteni pamntul! Omul reactioneaza puternic pozitiv la sugestia mostenirii. Si cnd i se confera o mostenire att de nsemnata, mintea cunoaste o transformare, o mutatie: trairea predestinarii. El ntelege spontan ca blndetea este foarte rentabila, predestinata! O ncurajare teribila, o recompensa fertila... Perspectiva rasplatirii blndetii topeste agresivitatea (inconstienta adesea). Un psihoterapeut poate folosi aceasta revelatie n tratarea complexului Cain. Am cunoscut un duhovnic care dadea canon medical" repetarea unei fericiri", aleasa n functie de lacuna morala sau temperamentala a penitentului, sau n functie de o dizabilitate psihica. La multi din ei unde pastorea le-a cerut repetarea Fericirii a Il-a, asociata cu matanii. El indica repetarea acelei Fericiri n perioada postului, cu care o asocia.El obtinea rezultate nsemnate ntr-o comunitate rurala. Astazi el are 92 de ani. Nusi etaleaza

merite n mblnzirea" satului (care, prin anii '60, era renumit prin batausii sai si prin dispretul general al blndetii", considerata o slabiciune!). El mi zice: De altfel, repetarea consecventa a fericirilor" a fost propriul meu canon, ca sa nu se nvrtoseze mintea.

Fericirea a IV-a:
Fericiti cei ce flamanzesc si cei ce nseteaza pentru dreptate, ca aceia se vor satura". Tamaduieste reactia de primaritate. Deci tamaduieste primitivismul nostru, dependenta de biologic, cedarea la nfometare si sete. Vom ntelege si la propriu si la figurat. Si sete biologica si sete de dreptate. Tamaduieste nerabdarea, tamaduieste impulsivitatea, (caci cei nsetosati de dreptate pot lesne deveni impulsivi, primejduiti). Iar cnd aceasta ndemnare hristica ne spune: Fericiti cei nsetati de dreptate!" reuseste sa previna reactia de impulsivitate, sentimentul revoltei, al nerabdarii si, spuneam, previne reactia de primaritate, care este si o trasatura nationala. Noi avem temperamente de primaritate. Adica, la o insulta, reactionam imediat; la o lovire reactionam imediat. Orientalii, iata, nu reactioneaza imediat. Orientalii au reactii de secundaritate. Daca l-ai lovit sau l-ai vexat pe un chinez, el nu reactioneaza deloc, amna replica, revansa. Amnarea nseamna mbunatatirea reactiei. El o mbunatateste n doua moduri: fie crestineste, adica, anulnd-o; fie vicleneste, facnd-o subtila si att de dureroasa, nct o patesti ntreit. Picatura chinezeasca, da? Noi, crestinii, ca sa exersam reactia de secundaritate, mbunatatim raspunsul la o vexare ntorcnd si celalalt obraz. Iertnd. Vindecnd. Este cel mai bun raspuns.

Fericirea a V-a:
Fericiti cei milostivi ca aceia se vor milui". Este terapia egoului, a hipertrofiei egoului.Multe tulburari de personalitate sunt cauzate de egou hiperdezvoltat.Cei care se suspecteaza de egoism, trebuie sa opteze pentru Fericirea a 5-a.

Milostenie = ofranda. Eul este simbolizat n obiecte. Cte posesiuni aduni, atta ego hranesti, manifesti. Si invers: cte obiecte daruiesti, atta egou arunci, eliberezi, mntuiesti.

Fericirea a Vl-a este din seria Fericirilor iluminarii:

Fericiti cei curati cu inima, caci aceia vor vedea pe Dumnezeu." Rugaciunea mintii n inima ti purifica mintea de gnduri, de amintiri, de necazuri, de griji. Purificarea creeaza conditia iluminarii. Nu ti aduce prompt iluminare, ci conditia iluminarii. Ce nseamna: l vor vedea pe Dumnezeu"? Vor trai starea teoforica sau teojania, aratarea lui Dumnezeu. Este posibila vederea lui Dumnezeu chiar n viata aceasta! spune Simeon Noul Teolog.Multi se ndoiesc. Sta scris ca nu poti sa-L vezi pe Dumnezeu si sa mai traiesti dupa aceea. Ce nseamna asta? Asta nseamna: 1) Fie ca II vezi pe Dumnezeu doar n clipa finala a mortii,daca ai trait la mari naltimi sufletesti; 2) Alt sens: daca L-ai vazut pe Dumnezeu, nu mai poti supravietui lumescului. Devii altceva, devii altcineva. Nu mai esti din lumea aceasta. Simeon Noul Teolog zice ca poti sa-L vezi n conditii cu totul si cu totul exceptionale pe Dumnezeu n timpul vietii. Unii vazatori" spun ca au avut parte de aratari divine. Este mai curnd vorba de medierea prin mesageri" care sunt ngerii. Anghelos nseamna veste. Adica Dumnezeu se vesteste -si vesteste un aspect al voii sale printr-un anghelos, printr-un vestitor, care desigur, nu este umanoid, nu seamana cu un omulet. Este o vestire att de puternica nct poate avea concretete luminoasa. O sa revenim alta data la relatia dintre viziune si informational" divin. Multi se apropie de un informational special. Prin inspiratie sau prin viziune. Cta vreme mai ai impuritati, viziunea" este deformata de elaborari subiective. Purificarea viziunii. Cum se purifica o viziune? De ce trebuie sa o purificam? Poti sa ai o viziune care este plina de elaborari subiective, de impresii subiective, de impuritati personale, din imediat sau din departat, din ancestre. O viziune, ca sa stii ca este tot mai aproape de informationalul divin, trebuie purificata si stim ca Antonie cel Mare spunea ucenicului sau: Azi a venit la mine ngerul si i-am spus sa plece". Ucenicul s-a speriat si Antonie i-a zis: Nu

te speria, sa faci la fel cnd ngeml vine la tine: sa-i spui sa plece".De ce? Daca a fost cu adevarat ngerul, el stie de ce l-am alungat. Dar daca nu a fost cu adevarat, bine am facut ca l-am alungat. Si va veni mine nca o data, daca sunt ntr-o stare receptiva, i spun sa plece si mine. Si va mai veni nca o data. De fiecare data cnd el va veni, va veni mai purificat de adaosurile tale subiective. Purificarea viziunii se face prin nlaturarea viziunii. Pentru ca n primele faze ale vietii contemplative, viziunile au multe elaborari personale si scenarii personale. Dar pe masura ce le spui sa plece, ele revin mai curate, pna ce ntr-o zi, cnd vei avea harul si experienta lui Antonie, viziunile vor fi att de curate nct poti sa speri la atingeri teoforice, aproape de informationalul dumnezeiesc. Cine opteaza pentru Fericirea a 6-a, nseamna ca are predilectii spre iluminare.

Fericirea a Vll-a:
Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema". Este o Fericire iluminatorie. Ce nseamna Facatorii de pace?". In primul rnd, ne referim la pace interioara. Cu ct veti face mai multa pace interioara, cu att vor veni efluvii de pace spre cetatea agitata si suferinda, care este Bucurestiul actual, sau Europa actuala, si care au nevoie de aceasta pace. Un grup care se roaga este un nucleu morfogenetic, adica nascator de forme energetice bune. ntr-o stare de contemplatie, sunteti niste emitatori de cmpuri morfogenetice n Bucurestiul acesta nacajit si agitat si suferind. Se asaza un strop de pace n sufletele concetatenilor nostri, chiar daca ei nu stiu. Important este ca facatorul de pace sa simta ca a facut pace n el. loan Gura de Aur spune: Roaga-te si pentru altul". Pentru pacea altora. E bine sa te rogi pentru altul, dar Dumnezeu nu vrea trndavia acelui altul". Chiar daca te rogi pentru altul, primul beneficiu va fi al tau. Daca acel altul" e bolnav, neputincios, atunci l ajuti. n tot cazul, cnd te rogi, primul efect naltator I resimti tu nsuti, spune loan Gura de Aur. Aceasta Fericire dezvaluie taina si conditiile nfierii divine. Vei fi nfiat de Dumnezeu Tatal daca vei cere nfierea cu vrednicie, cu evlavie si cu isihie.

Fericirile a VlII-a si a IX-a:

Fericiti cei prigoniti pentru dreptate, ca a lor este imparatia cerurilor". Ferici i ve i fi cnd v vor oc r pe voi i v vor prigoni i vor zice tot cuvntul r u mpotriva voastr , min ind pentru Mine. Bucura i-v i v veseli i, c plata voastr mult este n ceruri. Daca Fericirile VI si VII sunt Fericirile Iluminarii prin asceta. Fericirile VIII si IX sunt ale Iluminarii prin martiriu. Prin ultima proba a sfintirii, care este martiriul. Caci asceza orict de puternica ar fi, nu ne duce chiar pna la identificarea cu Hristos. Numai martiriul.A fi prigonit pentru dreptate. Se refera la martirii justitiei terestre. A fi prigonit pentru Hristos. nseamna martiriu pentru justitia divina. Sunt cele doua forme ale martiriului: cu d mic = dreptate; cu D mare = Dumnezeu. Sunt cununi ale desavrsirii omenesti. n plan terapeutic, Fericirile" pot preveni prabusiri personale si pot prilejui nfloriri spontane, nflacarari vindecatoare. Extensia emotiilor pozitive. Iar emotiile pozitive sunt vindecatoare. Stergerea surselor psihogene Fericirile pot rezolva asadar probleme emotionale, nevroze, tulburari de personalitate (deprimare, atimie, obsesii, complex de persecutie). Pot recicla" afecte negative (inferioritate, devalorizare) mutnd mintea n planul afectelor pozitive. Preschimbnd plumbul depresiei n aurul nseninarii. Transforma psihologia de nvins n psihologie de nvingator, prin credinta, prin revelarea puterii celui slab". Corecteaza astfel factori afectivi implicati n echilibrul psiho-somatic si-n destin. Sunt, n ntregul lor, un excelent corector al miscarilor cazatoare, psihogene, ale mintii. Corectarea miscarii mintii Fericiti cei ce plng..." Asa suna o mare descoperire terapeutica: a da un sens pozitiv suferintei. A da suferintei un sens transformator. Mintea care da sens pozitiv plnsului sau suferintei grabeste vindecarea.

Tristetea, mnia, nemultumirea, osndirea sunt miscari gresite ale mintii. Psihologia vestica le numeste emotii distructive". Psihologia orientala vorbeste de cele 4 otravuri ale mintii".  ,Mnia, invidia sunt otravuri puternice, sunt auto-otraviri.  Intoleranta la frustrare (nsetare, nfometare) ngusteaza mentalul.  Tristetea, plnsul diminueaza prezenta persoanei n lume si, cnd atinge nivelul mortifier", produce depresie.  Non-blndetea, osndirea semenului - sunt semne ale complexului Cain. Puterea de socarc, de avertizare a celor 9 Fericiri corecteaza asemenea miscari patogene ale mintii. Cum se practica cele 9 Fericiri"? n mod curent, la crestinii practicanti, se face n context liturgic. n mod special, se face de catre psiho-terapeut care le asociaza modurilor de deconditionare mentala. Si care, n prima faza, se serveste de toate 9 Fericiri", crend conditia trecerii de la simturi la duh. n faza a doua, el alege spre interiorizare una din cele 9 Fericiri, n functie de dizabilitatea psihica individuala. n context liturgic, vedem ca Fericirile sunt plasate n prima parte a slujbei si purifica mintea de apasari si ndoieli pamntene, pregatind penitentul pentru taina euharistiei. Dupa teologia fericirilor", sa spunem si un cuvnt despre fiziologia" lor. S-a studiat chimia fericirii si s-a constatat ca corpul nostru produce si un drog" se cheama endorfma. Un narcotic. Asa cum bolnavii n mare suferinta trebuie sa ia narcotice exista un stadiu cnd nu se poate altfel: incurabilul ia narcotice, sub supraveghere. Narcoticul ce face? Blocheaza calea la suferinta. Ei bine, trupul nostru, produce el singur un narcotic, o substanta psihedelica. Este endorfina. Un fel de morfina subtila si grozava. Aflam astfel ca exista si narcotice la purtator",produse de trup. Cum, n ce conditii trupul poate produce endorfine? Endorfina este molecula fericirii". Substanta calmanta, apropiata de opium, ca efecte. Acest drog uman, care prezideaza chimia starii de bine, a fost descoperit n 1975. Varul" vegetal al endorfinei ar fi macul... Vincent Borel, care a studiat chimia dragostei", observa mecanismul natural al corpului: Hipotalamusul, centrala chimica a creierului, stimulat fizic

(prin hormoni volatili, de pilda), sau psihic (prin memoria afectiva, din hipocamp), inunda corpul cu un val de amfetamine naturale (dopamina etc). Starea de bine se extinde, pna la euforie. Cnd aceasta uzina de amfetamine" este pusa-n miscare de amorul fizic, corpul este solicitat tot mai mult si dupa 2-3 ani survine un surmenaj amoros chimic, creierul nu mai poate elabora suficient endorfina, acea morfina umana naturala. Fericirea care depinde de un obiect exterior este trecatoare. Fericirea care decurge din interior, din progresie spirituala, din stabilitatea mintii - este cea care dureaza. Rugaciunea mintii n inima poate facilita ea nsasi secretia de endorfina, mai ales n faza incipienta, n faza lucratoare. In practica isihasta, incidenta cu chimia fericirii" este secundara. In faza coborrea mintii n inima", stim ca se produc efecte medicale nsemnate, ntre altele activarea acelei inimi" energetice, care este thimos, glanda timus. Timus-ul este un corector energetic, implicat n sporirea imunitatii, dar si-n acea stare numita protimie". Protimia, sau nflacararea inimii, si agalia, sau veselia duhovniceasca, sunt pasi importanti n dobndirea unei fericiri stabile. Am facut aceste referinte medicale pentru ca ele dau posibilitatea terapeutului sa controleze mai bine interventia sa corectoare. Dar, dupa toate acestea, vom observa ca practica celor 9 Fericiri are efecte spirituale care depasesc orice alta referinta. Ele reusesc acea mutatie de la simturi la duh care, n final, au o ncununare soteriologica.

Rugaciunea lui Efrem Sirul pentru despatimire Vindecarea de patimile cele multe se face prin ascultare". Ascultarile sau slujirile" sunt stabilite de ndrumator sau de duhovnic si sunt atent observate n timp; ele sunt date sub forma de lucrari specifice, sub forma de canon sau penitenta, dar mai frecvent sub forma de mplinire a unei munci pentru taierea voii", pentru micsorarea egoului, pentru moderarea arogantei, pentru stimularea unei atitudini slujitoare" fata de semen, pentru sporirea smereniei. In multe cazuri, mpatimirea se manifesta ca psihopatie, ca nevroza, ca dizarmonie psihica. Iar despatimirea este o grea lucrare de echilibrare a personalitatii. Numai

dupa o buna despatimire, ucenicul primeste ngaduinta sa practice rugaciunea isihasta vazatoare. Rugaciunea lui Efrem Sirul este folositoare pentru auto-despatimire si ntarire personala. Se citeste zilnic, pentru constientizarea impuritatilor, a toxinelor" psihice si pentru nlaturarea lor din minte, purificnd mintea, sporind sanatatea psihica. Textul rugaciunii lui Efrem Sirul Doamne i St pnul vie ii mele, duhul trnd viei, al grijii de multe, al iubirii de st pnire i al gr irii n de ert nu mi-l da mie. Iar duhul cur iei, al gndului smerit, al r bd rii i al dragostei, d ruie te-l mie, robului T u. A a Doamne, mp rate, d ruie te-mi ca s -mi v d gre alele mele i s nu osndesc pe fratele meu, c binecuvntat e ti n vecii vecilor. Amin. Osndirea ca omorre simbolica Esenta acestei rugaciuni este exprimata n fraza ultima: sa discern n mine nsumi si sa nu osndesc pe aproapele meu. Sa nu osndesti": este o aprofundare ultima a poruncii a sasea; Sa nu ucizO3eB?7" a

cnd ai simtit realmente ca nu lucrezi singur, ci cu El, puterea ta se restabileste, sporeste. Viziunea de la Colibele Arse La Sf. Munte Athos am cautat schitul Colibele Arse, de care este legata o ntmplare petrecuta n anii '50. A venit acolo un mirean, dorind sa se calugareasca. Dar mica obste de la schit a constatat ca nu-i bun de calugar. Nu avea pic de chemare, era lenes si fara rvna, nu era atras de preocupari duhovnicesti. Dar a fost ngaduit sa ramna la schit, sa lucreze ca argat. ntr-o zi, el a auzit la slujba cuvintele Evangheliei: Nu judecati ca sa nu fiti judecati". El si-a zis imediat n gnd: Ticaloase, cel putin aceasta porunca s-o mplinesti". El s-a tinut mereu de aceasta porunca, adica nu a osndit pe nimeni, nu a invidiat pe nimeni, nu a batjocorit pe nimeni, nici cu gndul. In apropierea mortii, el a avut o viziune: L-a vazut pe arhanghelul Mihail tinnd n mna o hrtie pe care erau scrise toate pacatele lui si lipsea de acolo un singur pacat: cel al osndirii aproapelui! Adica avea o singura virtute; dar aceasta a atrnat greu, caci se zice: daca nu ai osndit, nu vei fi nici tu osndit la judecata finala. Deci vei fi mntuit! Si arhanghelul Mihail a rupt hrtia cu pacate, omul scapnd de osnda vesnica, primind salvarea. Batrnii de la Athos au confirmat aceasta viziune, ca dovada si venita de la Dumnezeu, si ntmplarea a fost trecuta n Pateric, de unde am aflat-o noi. O mplinire trage pe alta Cultivarea consecventa a unei singure puteri (virtuti) atrage dupa sine o suita de alte virtuti, eliberarea. De aceea spuneam, este important sa repetam mai des ultima fraza a rugaciunii lui Efrem Sirul:

Daruieste-mi, Doamne, sa-mi vad gresalele mele si sa nu osndesc pe aproapele meu".

Daca ti mintea nedezlipita de aceasta propozitie si o repeti zilnic interioriznd-o, ai creat premisa eliberarii. Premisa eliberarii este: discernamntul si expulzarea trufiei. Discernamntul: vederea greselilor tale, ca smerire, dar si ca ntarire: greselile tale, nu ale adversarului", sunt sursa conflictelor, esecurilor, bolilor...

Migrenele, cefaleea: opriri de la pacat Doctorul S.N. Lazarev povesteste ca o femeie a venit la el cu mari dureri de cap. Doctorul i-a observat starea si i-a spus: V-ati suparat crunt pe sot, aseara n jurul orei 7". Femeia a confirmat uimita: Da, l-am ocart". Doctorul i-a explicat ca ocara (nimicire simbolica a semenului) ncalca o lege divina. Iar migrena a aparut, nu ca s-o pedepseasca, ci ca s-o opreasca de la sudalma. Restabilind legea iubirii, prin iertare, recapeti sanatatea. Asadar, osndirea semenului se plateste si pe Pamnt, aici si acum. Sunt doua trepte de gravi tate ale acestui rau: a) robia mintii; b) scindarea mintii. Nu fi robul supararii", zicea un ascet. Supararea este robie, adica blocaj energetic, ngustarea mintii. Doctorul Lazarev trateaza o cefalee, ajutndu~l pe om sa-si mute gndul de la ura la pace, sadindu-i un gnd pozitiv. Scindarea" personalitatii, adica schizoidia, arata ca mnia si ura persista si se fixeaza n caracter. Cele patru robiri si cele patru dezrobiri Rugaciunea lui Efrem Sirul este o recapitulare a tabloului legarilor". Este utila aceasta reamintire, ca ntarire a supra-eului. Cele patru legari sau patimi sunt: 1) Trndavia, adica absenta preocuparii de mntuire, inertia mentala, akedia,

ntunecarea rugaciunii. 2) Grijile, adica pacatul, adica rumegarea de gnduri rele, raspndirea mintii, angoasa. 3) Patima stapnirii peste altii, legata de hipertrofia egoului, paranoia, infantilism, autoritarism, posesivitate, gelozie, suspiciune. 4) Patima grairii n desert. Paragraful urmator al rugaciunii lui Efrem Sirul, prin evocarea celor patru virtuti esentiale, prilejuieste programarea mintii cu trasaturi profund pozitive: 1) duhul curatiei; 2) gndul smerit; 3) rabdare; 4) dragosteaagapica". Observam ca sunt reluate, cu alte cuvinte, patru din cele 9 Fericiri. Cum se practica rugaciunea despatimirii? Cu trupul si cu mintea. Osteneste-ti trupul si va seca trufia. nainte de a repeta rugaciunea, se bat 3 matanii. Dupa fiecare fraza, se bat cte 3 matanii. Si se ncheie cu 3 matanii. Asceza trupului are doua aspecte: unul dinamic, altul static: metania si stabilitatea perfecta. Pastrarea stabilitatii este o lucrare corporala mai grea dect muncirea. Tendintele agresive sau patimile sexuale se domolesc, cnd este cazul, prin sute de matanii. In acest timp, se practica un regim alimentar vegetarian si postul supravegheat. Seaca stomacul si mor patimile" zicea Petru cel Mic Atonitul (+ 1958). Atitudinea mentala, pe timpul practicii: sa simti ca nu poti reusi prin tine singur, ci cu ajutorul lui Hristos. Cnd zici Doamne si stapnul vietii mele", sa-l simti prezenta vie, cum si lucreaza n tine. Daruieste-mi" se repeta de 3 ori n textul rugaciunii. Asta nseamna ca tu lucrezi ca sa rodeasca DARUL. Caci, la urma, despatimirea si minunea sunt daruri, iar lucrul tau consecvent este doar pregatirea darului.

Dispare orice gnd de victimizare si de auto-comparimire. Complexul persecutiei si al victimei arata ca tu osndesti semenul, l simti agresiv, persecutor. Simte mai ales ca tu esti micsorat de patimi, gata pentru despatimire. Rugaciunea lui Efrem se practica mai ales n crize afective, n socuri emotionale. O vor practica si cei care mai lupta cu patimile lor. n perioada de criza, ea poate fi facuta de 9 ori pe zi. Dupa ce furtuna emotionala a trecut, dupa ce nestapnirea patimasa a fost nvinsa, dupa ce starea sufleteasca se asaza n senin, rugaciunea lui Efrem se face de doua ori pe zi, ca o profilaxie spirituala. Molitvele Sfntului Vasile cel Mare Exorcizari publice si private La 1 Ianuarie, n bisericile crestine, dupa liturghie, se citesc Molitvele (sau Exorcisme) ale Iui Vasile cel Mare. Astfel ca, de Anul Nou, oamenii au sansa sa afle si continutul, si puterea Exorcismelor teologice de baza. Toti pot sa beneficieze de cea mai eficienta dezlegare" si alungare a raului din om si ardere a impuritatilor adunate un an de zile. Cine este invitat cu precadere sa asiste la slujbele n care se citesc exorcisme? Ele, cxorcismele, i ajuta nti pe cei cu un dezechilibru psihic; dar ele fac bine si-n cazul unor boli somatice care au origine psihica. Asadar, la 1 Ianuarie, se citesc rugaciunile alungarii raului pentru toti crestinii. Ele se citesc public pentru ca orice om este virtual bolnav si muritor", el este supus caderii, iar curatirea sau dezlegarea ciclica l mentin sub binecuvntare si protectie divina. Exorcismeie anuale se asociaza benefic cu dezlegarile pe care le dau duhovnicii la spovedanie si mpartasanie. Molitvele lui Vasile cel Mare sunt tainice. Nu reproducem aici textele celor trei rugaciuni; ele se afla n Molitvelnice, dar citirea personala nu este recomandata. Ele se citesc de preoti special rnduiti, sau ierarhi, n context special. Nu trebuie citite prea des, pentru ca efectul lor percutant sa nu se toceasca. (La fel

cum tehnicile proiective, n psihoterapie, nu trebuie aplicate prea des aceleiasi persoane.) De aceea, ele se citesc public doar o data pe an; ca o eliberare de posibila acumulare inconstienta a raului. La unele biserici se citesc saptamnal, dupa Sfntul Maslu. Aceasta practica este dezavuata. La manastirile unde se fac exorcizari, ele se citesc cnd este cazul. In cele ce urmeaza, dam cteva explicatii privind actiunea de purificare si vindecare. Molitvele sau exorcismele Sfntului Vasile sunt un ansamblu de trei rugaciuni. Ele au o succesiune terapeutica si sfintitoare foarte precisa. Prima molitva: Denuntarea taietorilor vietii Citirea primei rugaciuni, de catre preot, pregateste terenul mintii pentru alungarea raului. Despietreste inima si activeaza strafundul religios al omului. Zdruncina legatura diavoleasca, prin memoria divinului din om. n timpul rugaciunii sunt denuntati taietorii vietii", sunt denuntate fortele raului care alunga pe Dumnezeu din om. Cine alunga pe Dumnezeu din om? Cine taie" viata? Iata; neascultarea sau razvratirea luciferica, lenea, plictisul, alcoolul, drogurile, lacomia, dorinta de putere, dorinta de a mnui fortele raului (magia). Taietorii vietii si legatorii" sunt zdrobiti prin puterea rugaciunii. A doua molitva: Desfacerea legaturii sau alungarile" A doua rugaciune rupe legatura malefica sau vicioasa,desface blocarea hipnotica (sau autohipnotica, la superstitiosi). Ruperea legaturii se face prin repetarea poruncii de alungare, n numele lui Hristos. Aceasta este partea cu blestemele".Este bine sa stim ca Vasile cel Mare n-a folosit niciodata, n aceste molitve, termenul blestem" (katara", n greceste). El a folosit termenul grecesc exorkiso se, adica te alung pe tine". Formula sa completa este: Te alung pe tine, mai marele raului si al hulei". In romneste, s-a tradus termenul te blestem" pentru a impresiona si soca imaginatia penitentului, ca eliberarea sa fie mai eficienta.

Vasile cel Mare mai foloseste formula sa te certe Domnul" sau te cert cu puterea Domnului": aceasta este o formula clasica de protectie psihica si alungare a raului. A treia molitva: Umplerea golului de posesiune" A treia parte din Molitvele lui Vasile cel Mare prilejuieste umplerea golului ramas dupa alungarea raului (golul de posesiune). Caci mintea curatita poate fi inundata rapid de raul alungat. De aceea, ea trebuie umpluta cu pazitorii vietii",cu numele lui Hristos, cu reinstalarea prezentei lui Dumnezeu n minte. A treia rugaciune ntareste biruinta alungarii raului si preamareste curatenia si viata. Oamenii care participa si rostesc numele. Fiecare si rosteste numele sau, cu voce tare sau n gnd; caci, desi rugaciunea este publica, fiecare dintre cei ce participa se dezleaga personal si se rentoarce la Hristos personal. Salvarea este personala, chiar daca prabusirea poate fi colectiva... Psalmii si vindecarea Zece Psalmi cu efecte terapeutice particulare S-a constatat ca citirea consecventa a unor texte biblice mbunatateste climatul psihic, facndu-l favorabil restabilirii sanatatii. Am auzit despre medici care si-au selectat un repertoriu" de texte biblice, pe care le rostesc att pentm spiritualizarea actului medical clasic, ct si ca terapie autonoma. De exemplu, stiu ca un medic foloseste sistematic Psalmul 22 (23)

pentru echilibrare endocrina.

Lectura Psalmilor se recomanda si n profilaxia degenerative. Iata motive pentru care propunem sa se faca o corelatie ntre Psalmi si vindecare. Un Psalm care a fost selectat pentru o trebuinta psiho-somatica va fi citit, cel putin n sapte zile la rnd, fie de catre terapeut (care cunoaste modul adecvat de citire sau de asociere cu practica sa medicala), fie de pacient sau de penitent

nsusi. Citirea lui se face ntr-o stare de destindere, de liniste launtrica, cu uitare de sine, traind profund fiecare cuvnt al Psalmului. Din cei 150 de Psalmi, am ales 10 ca prioritari n mprospatarea fortelor si refacerea sanatatii. Pe acestia i-am mpartit n patru categorii: 1. Psalmi care se citesc n caz de boala, poticnire, stres, depresie anagapica, dizarmonie; 2. Psalmii profilaxiei, sau pastratorii vietii; 3. Psalmii penitentei, sau ai purificarii; 4. Psalmii perfectiunii, pentru cei care, dupa nsanatosire, cauta iluminarea. I. Psalmii nsanatosirii: 22 si 102

Psalmul 22 (n unele Biblii, este numerotat ca Psalmul 23) ncepe cu versetul:

Domnul ma paste si nimic nu-mi va lipsi" (Domnul este pastorul meu"). Se citeste pentru orice fel de poticnire" maladiva, psihica sau somatica. Este un Psalm al nsanatosirii dinspre spirit spre trup. Puterea lui consta nu doar n sugestie, ci n activarea arhetipului Tatalui protector si datator de viata. Tatal care biruieste valea umbrei mortii" stimulnd resursele vietii, neutraliznd potrivnicii sau taietorii vietii. Toiagul Tau si varga Ta, acestea mau mngiat...": lovirea sorpi este resimtita ca operatie psihica de ntarire. Psalmul acesta este construit n ntregime pe arhetipul renasterii si pe simbolul salvarii: ncepnd cu salvarea fizica (hrana, apa), continund cu cea energetica (... Sufletul meu l-a ntors") si terminnd cu cea pontificala (ca sa locuiesc n casa Domnului..."). Efectul medical si atitudinea mentala imunogena decurg din identificarea cu realitatea Duhului.

Psalmul 102 (103) care ncepe cu Binecuvnteaza, suflete al meu, pe

Domnul...". Acesta contine sugestii puternice, care creeaza un bine mental conditia restabilirii sanatatii. Pacientul e ntarit n redescoperirea legii revelate. Este prin excelenta un psalm al regenerarii, al ntineririi. II. Psalmii profilactici: 6 si 38

Psalmul 6, care ncepe cu Doamne, nu cu mnia Ta sa ma mustri pe mine,

nici cu urgia Ta sa ma certi...". Este un Psalm care evidentiaza relatia ntre pacat si boala. Eroarea, contrazicerea legii, pacatul, au ca urmare o mbolnavire somatica sau psihica. Boala psihica apare mai nti ca o ngustare a mintii, alteori ca o tulburare de personalitate, ca o scindare sau o dizarmonie. Psalmul 6 nu lasa pacatul sa se ncuibeze pna ajunge boala, ci-l stopeaza. Trebuie spus ca boala nu e o pedeapsa pentru pacat, ci o oprire de Ia pacat. Nu concepem un Dumnezeu pedepsitor. El a plantat n om, n fiecare celula a corpului omenesc, legea Sa. Cnd legea este ncalcata sau contrazisa, se manifesta durerea si boala nu ntru pedeapsa, nsa, ci ntru restabilirea legii.

Psalmul 38 (39) care ncepe cu Zis-am: Pazi-voi caile mele, ca sa nu

pacatuiesc eu cu limba mea..." (Zis-am; Voi veghea asupra cailor mele..."). Este un Psalm care ne ndeamna la luarea de cunostinta a conditiei noastre de trecatori, de pelerini pe acest pamnt. Amintirea mortii nu naste tristete, ci o valorizare corecta a vietii. Este aici continut si mesajul din Ecleziast: Toate sunt zadarnice, numai poruncile lui Dumnezeu dau sens n acest univers... In alt Psalm gasim o idee care ar parea socanta prin paradoxul ei: minciuna sunt fiii oamenilor", ca o trauma de trezire spre Duh, spre salvare spirituala. III. Psalmii penitentei sau ai purificarii: 21, 31, 50,141 nsanatosirea presupune doua etape:arderea negativitatii ancestrale sau achizitionate si restabilirea comuniunii cu armonia divina. Psalmul 21 (22), care ncepe cu Dumnezeul meu. Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai parasit ?" (Dumnezeule, Dumnezeule! Pentru ce m-ai parasit...") Stim ca lisus, pe cruce, facea rugaciunea Sa, rostind chiar acest Psalm: Eli, Eli! Lama sabahtani ?" (Mat. 27: 46). Nu-i vorba, deci, de o poticnire sau o deznadejde a Sa, ci de penitenta pentru neamul omenesc. lisus rosteste acest Psalm, caci n acel moment EI i mplineste profetia; n acest Psalm se spune: ... Strapuns-au minile mele si picioarele mele (...) si pentru camasa mea au

aruncat sorti". Penitenta Lui arde pacatul lumii. Citind acest Psalm, reactualizam penitenta lui Hristos nsusi.

Psalmul 31 (32). Fericiti carora s-au iertat faradelegile si carora s-au

acoperit pacatele. Fericit barbatul, caruia nu-i va socoti Domnul pacatul, nici nu este n gura lui viclesug..." (Ferice de cel cu faradelegea iertata si de cel cu pacatul acoperit. Ferice de omul caruia nu-i tine n seama Domnul nelegiuirea! Ferice de omul caruia Domnul nu-i socoteste gresala") Este un Psalm cu putere de ntarire. Apare nsa ntrebarea: exista oare greseli care nu sunt socotite"? Greseli pentru care nu platesti prin boala sau moarte? Exista greseli pe care Dumnezeu le-ar trece cu vederea? Raspunsul, (afirmativ),rezulta si din acest psalm, dar si din observarea unei cazuistici a penitentei universale, nsotit nsa de urmatoarea explicatie: prin greseala, te micsorezi. Poti trai si micsorat, suportnd nsa toate inconvenientele micsorarii tale: marginalizare, mediocritate... Poti trai micsorat si sanatos (!), cu conditia sa nu iesi de sub binecuvntare, ca micsorarea sa nu devina nimicire.

Psalmul 50 (51). Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mila Ta (...) ntoarce fata

Ta de la pacatele mele...". Este cel mai important Psalm al penitentei. Uneori duhovnicii impun drept canon copierea zilnica a acestui psalm, timp de 21 de zile. El contine si sugestia arderii pacatului, dar si imperativul iertarii, ca ultima sansa a purificarii.

Psalmul 141 (142). Cu glasul meu catre Domnul am strigat, cu glasul meu
catre Domnul m-am rugat." (Cu glasul meu strig catre Domnul...") Este Psalmul asumarii sacrificiului de sine, spre ridicare celor parasiti si spre transformarea singuratatii n sansa. IV. Psalmii desavrsirii: 45 si 119. Litania Legii

Psalmul 45 (46). Dumnezeu este scaparea si puterea noastra, ajutor

ntru necazurile ce ne mpresoara." (Dumnezeu este adapostul si sprijinul nostru...") Este un Psalm al practicii spirituale. Adevarata sanatate nu este o

problema medicala, ci sufleteasca. De aici reiese si importanta acestui Psalm al ascezei, unde gasim scris: Opriti-va si cunoasteti ca Eu sunt Dumnezeu..." (Opreste-te si cunoaste ...") (45: 10) Unii autori filocalici (Isaia Pustnicul, de exemplu) au dezvoltat acest verset, vorbind despre cele 6 opriri ale realizarii. Psalmul 118 (119). Fericiti cei fara prihana n cale, care umbla n legea Domnului." (Ferice de cei fara prihana n calea lor..."). Psalmul acesta i ncununeaza" pe toti ceilalti. Este un tratat de medicina, de ntelepciune, de mistica. El reaminteste secretul restaurarii omului: interiorizarea Legii revelate; si cauza bolilor: ncalcarea legilor universale. Cele mai importante legi universale pe care le ncalca omul sunt iubirea de Dumnezeu si iubirea de semen. Aceasta ncalcare se numeste: agresivitate, egoism, mndrie, furie, vanitate, osndirea aproapelui si neputinta iertarii. Psihologia numeste aceasta serie de erori, structurate n caracter, complexul Cain": tendinta omului de a-si elimina semenul. Aceasta tendinta adesea tradusa n practica are ca urmare si ca avertisment o mbolnavire. Blestemul, blasfemia, ura, osndirea, au ca prima urmare o cefalee, o dereglare endocrina sau circulatorie, o scadere energetica. Nu ca sa te pedepseasca, ci ca sa te opreasca de la ncalcarea legii universale. Psalmul 118 ne trezeste n memorie detaliile legii, rememorarea lor continua, ntru deplina sanatate a trupului si ntru iluminarea mintii. Se ntelege ca nu numai Psalmii selectati de noi aici, ci si toti ceilalti, au o energie benefica salvarii noastre. Scrierile revelate contin coduri puternice, dar adesea enigmatice, pierdute uneori de noi, oamenii moderni Regasirea lor cere un travaliu ascetic, de fiecare data rasplatit.

ncheiere Terapie si metanoia De la vindecare la transformare:doua etape n tratamentele filocalice Am auzit pe o femeie mustrndu-si barbatul: Nu vrei sa te schimbi. De trei ani ma straduiesc sa se produca o schimbare n tine. Am tot asteptat o schimbare de la tine. Dar tu nu te lasi!" Ce anume nteleg oamenii cnd cer partenerului sa se schimbe? Ce fel de schimbare asteapta de la ei? Schimbarea, n acest caz, nseamna: remedierea radicala a unei trasaturi de caracter, a unui narav din nastere sau dobndit, renuntarea la inertii negative, la apucaturi. Sporirea capacitatii de empatie, de traire pentru celalalt. Modelarea caracteriala, nsanatosirea egoului. Femeia care insista ca barbatul ei sa se schimbe stia ce zice. Simtea ca egoul aceluia este n suferinta si viata de cuplu este pe surpare. Bolile egoului Care ar fi bolile egoului? Cea mai la vedere, si tare suparatoare, este hipertrofia eului. Egopatia - supraevaluarea eului la personalitatea structurata dizarmonic; egocentrism, agresivitate. Negarea altei persoane. Mai gasim notiuni precum: egofilie (iubirea de eu), egomanie si egofonie acestea avnd si variante clinice. E vorba de boli ale eului care pot fi prezente n personalitati dizarmonice de tip isteric, sau n psihoza paranoica. Aici ne vom opri nsa la stadiul ne-clinic, individualism, egoism, frica de a-si pierde privilegiile, slaba capacitate de empatie. Orgoliul, slava desarta sunt denumiri filocalice ale acestei boli. Orgoliul figureaza printre cele 7 pacate capitale, dovada ca primejdia sa pentru armonia personalitatii a fost resimtita n toata gravitatea ei pre-clinica si chiar clinica.

Voturile ca profilaxie In obstile monahicesti, nsanatosirea egoului se practica prin ascultari". Se stie ca neofitul care vine din lume, are un ego contaminat de lumesc. Dar si de eventuale complexe personale. Asadar, regula ascultarii" este introdusa chiar ntre cele trei legaminte facute la tunderea n monahism: votul saraciei, al castitatii, al ascultarii. Instituirea celor trei legaminte decurge din faptul ca natura umana este predispusa la aceste trei boli: atasarea de obiecte; excesul legat de exprimarea instinctului sexual si incapacitatea interiorizarii legii din cauza barajelor eului. Asa s-a nascut ntelepciunea celor trei voturi, care redreseaza exact cele trei vicii" de fond ale firii umane. Chiar si atasarea de obiecte, aspect al complexului anal, este si o boala a egoului. Iar egoul este simbolizat n obiecte. Doctoria contra boliIor egoului sunt, asadar, cele trei legaminte monahicesti. Si mai ales practicarea legamintelor. Caci sunt dese cazurile cnd simpla vaccinare" cu depunerea voturilor nu rezolva problema, nu vindeca egoul. Caci omul este cazator. Asadar, dupa vaccinare" cu cutremur, dupa depunerea voturilor, trebuie sa urmeze si aplicarea, nevointa". In manastiri, se dau ascultari" personale, adica lucrari specifice alese de duhovnicul-terapeut n functie de dominanta egorica a pacientului. Astfel ca ascultarea, slujirea specifica nu este doar o prestare de munci folositoare obstii, ci are darul sa ndrepte accentuarile" eului. Mai este si taierea voii", adaugata ascultarii. Asta nseamna nlocuirea principiului placerii cu acela al realitatii. Extensie spre mireni Dar ce se poate face spre lumea mireana, unde nu exista beneficiul unui asemenea tratament"? Evident, spovedania si mpartasania, cu canonul de rigoare, poate extinde, n mediul mirean, modelul terapiei prin ascultari. Si, n functie de relatia

duhovnic-penitent, chiar se obtin efecte de aceeasi calitate ca n mediul care a generat modelul. Aici trebuie cautat raspunsul la ntrebarea femeii care-si mustra barbatul: De trei ani astept sa te schimbi, si nu vrei!" Inertiile acestuia se esplica prin beneficiile nevrotice, pe care i le aduce apatia lui. Exista stagnari... convenabile! Pe care le descoperim si-n relatia de cuplu, si n parlamentul tarii. Un sceptic a spus: In casatoria lor, barbatul spera ca femeia lui sa nu se schimbe niciodata. Dar femeia spera ca barbatul se va schimba ct mai grabnic. Si amndoi spera degeaba. Nici Freud nu-i mai vesel cnd spune ca obiectivul psihoterapiei este a obtine cel mult o nevroza normala" ... Dar noi vom aborda un alt aspect terapeutic: nu doar acel tratament care atenueaza simptomul; ci tratamentul numit prefacerea totala a personalitatii", redata prin simbolul anastasie. De la terapie la metanoia Sunt asadar doua aspecte ale lucrarii terapeutice: a) Disparitia simptomului; b) Restructurarea personalitatii. Primul aspect este realizabil prin ascultari, prin canon, prin psihoterapie. Toate acestea, alese si ierarhizate n functie de pacient sau penitent. Duhovnicii cu har, dar si duhovnicii care cunosc si psihologie, sunt eficienti. Formatie filocalica si psihologica. E greu de ntrunit aceasta dubla formatie? Aceasta dubla competenta? mi amintesc ca parintele Petoniu, cnd l-am vizitat pe Athos, n 1997, mi semnala doua tratate de psihoterapie ale unor autori occidentali, la care el apela, caci simtea ca are ce lua de acolo, si pentru ca simtea cum se ntlnesc, la medicul spirimalizat, cunoasterea medicala si cea psiho-filocalica. n mediul medical bucurestean, am constatat, sunt mai eficienti medicii care si-au spiritualizat actul vindecator, prin sporirea propriei lor tinute spirituale.

Asadar, primul aspect terapeutic disparitia simptomului este o etapa realizabila prin mijloacele psihoterapiei. Al doilea aspect, restructurarea personalitatii, pune problema unei actiuni de profunzime. Taina schimbarii, metanoia In greceste, metanoia nseamna chiar transformare, schimbare. Acest cuvnt a dat numele Tainei a cincea de initiere crestineasca; taina pocaintei. Pocainta, metanoia, este numita si: al Il-lea botez, pentru ca actualizeaza harul botezului. Este numita si a Il-a iluminare. Cei ce practica rugaciunea mintii n inima {noera proseuchi) stiu ca prima iluminare, rezultnd din aceasta practica, este starea de hesychia, starea de liniste duhovniceasca, care urmeaza dupa purificarea si golirea mintii de orice continuturi, de orice crampe mentale". Stadiul acesta se mai numeste: mintea Noului Adam". A doua iluminare este dobndita prin taina metanoia. Cuvntul iluminare apare Ia Sf Pavel: (Evrei, 6:4-6)Sf. Pavel zice (traduc liber): Cei care au fost luminati o data si au gustat darul ceresc, si s-au facut partasi Duhului Sfnt (n text: ghenethendas pneu-matos agiou, devenind Duh Sfnt) si au gustat cuvntul bun a lui Dumnezeu (Tbeou rima) si puterile veacului viitor {dynamis te meglontos eonos)... si daca dupa aceasta totusi au cazut, e ca si cum l-au rastignit a doua oara pe Hristos n ei." Pavel, asadar, vorbeste aici despre iluminare, si avertizeaza despre pacatul pierderii acesteia, al caderii. Petru Damaschin, tinnd cont de mpietrirea omului" (cum zice Mntuitorul), te ndeamna: Daca ai cazut, ridica-te!" Si continua: Totusi, daca voim harul cel de -al doilea al lui Dumnezeu, sau pocainta, aceasta poate sa ne ridice iarasi la frumusetea straveche". Ce nseamna schimbare? In esenta, schimbarea este trecerea de la simturi la duh. De la trairea n simturi la trairea n duh. Trecerea aceasta, sau saltul, are un aspect cutremurator la unii, socant la altii, profund emotional la altii, profund eliberator n cele din urma. Este resimtit cu

nuante diferite, n functie de temperament, de capacitatea de traire, de progresia spirituala. Si este o nnoire, o prefacere buna, o nastere din nou. Se mai zice nviere din moartea pacatului". Este lucrarea esentiala pe care o poate dobndi omul pe acest pamnt: trecerea de la stadiul rudimentar, traitul n trup / simturi, de la omul care se identifica cu soma (fizicul, corpul grosier), cu foamea, cu setea, cu glasul instinctelor; la omul metanoic, care se va identifica de-acum cu corpul pneumatikon" (corpul duh), cum l numeste Sf. Pavel. Aceasta trecere de la simturi la Duh este mai mult dect vindecare; caci nsanatoseste nu numai corpul, nu numai n secol, ci si-n vesnicia de care omul poate avea parte. Referinte bibliografice Sfntul loan Casian, Scrieri alese. Asezaminte manastiresti si Convorbiri duhovnicesti, traducere de Vasile Cojocaru si David Popescu, Editura Institutului Biblic, 1990. Paul Evodochimov, Vrstele vietii spirituale, traducere de Pr. Prof. Ion Buga, Editura Asociatiei Chris-tiana, 1993.Pr. Prof. Dr. Ion Bria, Dictionar de teologie ortodoxa. Editura Institutului Biblic, 1981. * * * Vietile, povatuirile si testamentele sfintilor stareti GHEORGHE si CAUNIC de la Cemica. Monumentele spiritualitatii cernicane, 1. Editie de arhim. Cle ment Popescu si diac. loan I. Ica jr. Editura Deisis, Sibiu 1999. Arhim. Benedict Ghius, Taina rascumpararii n imnografia ortodoxa. Editura Institutului Biblic, 1998. Pr. Prof. Dr. Ene Braniste, Explicarea sfintelor taine de initiere. Editura Arhiepiscopiei Bucurestilor, 1990.

Raiul este o asezare sufleteasca ntr-un dialog cu parintele arhimandrit Teofil Paraian, la Manastirea Smbata de Sus, la ntrebarea ce-i raiul", acesta ne-a spus:

Noi suntem n rai printr-o asezare sufleteasca. Raiul ncepe aicea; nu-l asteptam n alta parte." Cred ca este cea mai pertinenta definire a raiului. O definire a raiului care se asociaza cu practica optimizarii umane. Raiul este asociat cu aspiratia de a depasi conditia umana cazatoare si a dobndi conditia divina. ntrebarea este: cum o facem? Filocalia, practica isihasta, ne raspund cum o facem: prin purificare, spre iluminare si desavrsire. Premisa raiului este sanatatea psihica deplina. Nu se poate rai daca ai nevroze. Nu se poate rai daca esti prada iluziilor. Cararea pierduta Alain Foumier, la nceputul secolului, a publicat o carte care n romna a fost tradusa cu titlul Cararea pierduta. Se povesteste despre un tnar care nimereste ntr-un tarm feeric, unde totul este prilej de ncntare si fericire. n alta zi, cnd revine acolo, nu mai regaseste tarmul acela. El a pierdut cararea strmta spre tarmul acela. Pe locul respectiv el gaseste o padure banala, oameni banali. El a pierdut cararea spre tarmul de vis. n realitate el a pierdut puritatea adolescentei, prospetimea receptarii, acuitatea simturilor, si nu mai vedea aura ngereasca", ci doar corpul grosier al lumii. Cartea, excelent scrisa, apare n 1913. Straniu este sfrsitul acestui autor francez Alain Foumier. n 1914 a fost mobilizat ntr-un regiment de infanterie, pleaca ntr-o misiune de recunoastere, de unde nu s-a mai ntors. Corpul sau nu a fost gasit niciodata. Treceri spontane pe alt tarm Despre treceri spontane n alt tarm, sau patrunderi n lumea nevazuta, treceri nsotite de stari de extaz si de viziuni paradisiace (perceptii hipnagogice coerent structurate.'') au mai scris, ntre altii, Gala Galaction, preot si scriitor mare: vezi

nuvela Moara lui Califar. A scris si Mircea Eliade, care a gasit n spatiul oriental variante la aceasta tema: vezi nuvela Nopti la Serampore. Basmul romn Tinerete fara batrnete si viata fara de moarte arata ca si omul simplu, carpaticul simplu, este capabil de o teologie a timpului si a spatiului, n ce ma priveste, ca scriitor, am fost atras de aceasta tema si, n 1973, am schitat un roman cu titlul initial Gradinile secrete. Forma arhetipala a raiului este gradina. Trecerea spontana n rai, asa cum este prezentata n opere si-n ntelepciunea religioasa, dezvaluie doua lucruri: Ca sansa aceasta ti se daruieste n chip neasteptat: adica n-o poti obtine prin voia ta, ci prin voia Celui de Sus, ntr-un moment de gratie. Alta concluzie este ca ar exista locuri predestinate, porti de trecere, coline inspirate, pesteri inspirate prin care treci dincolo". Le vom discuta pe rnd. Raiul se pierde din lacomie Adam, n raiul parintesc, cunoaste o gratie supranaturala. Dar el avea si o interdictie, o ascultare: sa rabde, sa nu mannce din pomii opriti. El calca interdictia si pierde raiul. Raiul a fost pierdut prin mncare, prin lacomie. El poate fi recstigat prin postire, prin nfrnarea lacomiei. Postul si abstinenta restabilesc rabdarea, masura, curatenia. Att postul terapeutic, al dezintoxicarii; ct si postul religios, al iluminarii. Dupa un post de o saptamna, sanatos fiind, ai o transparenta mentala extraordinara. O persoana din preajma mea, dupa un post de o saptamna (facut cu binecuvntare), a vazut aura oamenilor. De ce roadele unui post nu sunt definitive? De ce facem mereu post lung, de patru ori pe an? Focul trebuie ntretinut! ar fi primul raspuns. Dar adevaratul raspuns este ca nu avem dorinta destul de mare ca sa fixam rezultatul postului. Unii trec o clipa pe alt tarm, dar nu au taria sa ramna acolo. Ei cad, dar se ridica iarasi, cautnd cararea pierduta.

Raiul se pierde din plictis Riscul rutinei este mare. Capacitatea de rai se toceste. Se instaleaza nesimtirea". Unii pierd raiul din nesimtire si mpietrire. Pentru ca n om este vie si tendinta de stagnare, de cadere, de revenire la anorganic. In categoria aceasta intra cei care, desi au tot ce le trebuie, sunt nefericiti. Ei nu stiu ce le lipseste. Chiar un calugar mi spunea ca, la Athos, la nceput era exaltat, apoi elanul si motivatia i-au scazut, traiul i se parea banal. Noroc ca duhovnicul i-a spus: Traind n rai, nu ai termen de comparatie, nici nu sesizezi evenimentul! Rugaciunea te va mprospata!" Contra plictisului se lupta prin memorie. Pierderea memoriei binelui se pedepseste. Calea este nti pierduta, apoi uitata... Cum vom duce aceasta lupta a memoriei? Principiul numarul unu al treziei, sau pravila cea mai nalta a lucratorilor n duh este: Tine mintea nedezlipita de Dumnezeu". Sau remember God". Trebuie sa descoperim cum comunicam acest adevar unor acei, tot mai numerosi. Acestia nu-I. au pe Dumnezeu, dar doresc Raiul!... Si pentru acestia este valabil principiul luptei memoriei. Ai perfectiunea daca ti amintesti mereu ca o ai. Pierzi raiul pentru ca uiti raiul. Pierzi perfectiunea pentru ca uiti perfectiunea. Rugaciunea este rememorarea divinului, memoria timpului pur. Dialog Duhovnic-Ucenic Ucenicul: De ce nu pleaca de la mine patimile? Duhovnicul: Pentru ca n tine se afla cauzele lor. In tine se afla amanetul patimii. Ucenicul: De ce nu pot nlatura cauza? Duhovnicul: Pentru ca tu zici nu pot", dar n realitate nu vrei.

Raiul se pierde din nevroze Toti vorbesc de despatimire. Cum sa te despatimesti? Ce sunt patimile?

Insistenta pe despatimire are un caracter terapeutic. Hristos este numit marele doctor". Sunt reperate trei patimi: patima rautatii, a averii, a placerii. Adica trei dependente: dependenta de afecte, de obiecte, de lume. De aceea, se vorbeste de trei dezlegari (sau despatimiri). Omul patimas" sau mpatimit" poate fi victima unei psihopatii, a unei nevroze. Patimile continui se manifesta ca si psihopatii. Patimile temporare, episodice sau frecvente, se manifesta ca si nevroze. Despatimirea nseamna si rezolvarea nevrozelor, mbunatatirea structurii personalitatii. Veti zice ca asta o fac psihanalistul, psihiatrul. Ei o fac numai pna la un punct. Ideal ar fi ca psihanalistul sa fie dublat de un preot, si preotul sa fie dublat de un psihanalist. Dar, mai important ar fi ca omul (pacientul, penitentul) sa fie propriul sau medic. Si dupa ce primeste ajutorul de la Marele Doctor Hristos, sa trudeasca el singur la despatimirea sa. Psihoterapie filocalica sau vindecarea celor trei conflicte mintale Sunt trei conflicte psihice de baza, care au raport cu ruptura dintre om si cer: Conflictul cu semenul, cu sacrul, cu sine. Cei 3 S" ai dizarmoniei psihice, ai mpatimirii si ai esecului. Conflictul cu semenii/ se manifesta prin: mnie, invidie, gelozie, rivalitate, osndire. Conflictul cu sacrul: se manifesta prin:

indiferenta religioasa, trndavie religioasa, hulire, blasfemie, apostazie. Conflictul cu sine are doua aspecte tragice: deznadejdea, la o extrema; aroganta, trufia, la alta extrema. Psihoterapia filocalica numeste cauza acestor maladii: calcarea celor doua porunci revelate: iubeste-L pe Dumnezeu; iubeste-l pe aproapele tau. Cunoscnd cauza, ncepi lucrarea. Cei patimasi sa nceapa cu repetarea Rugaciunii lui Efrem Sirul. Abia dupa un timp, vor trece la oratio mentis, (uza. lucratoare", despre care am vorbit n alt capitol. Iadul este scindarea personalitatii Dupa cadere", relatia dintre cer si pamnt s-a rupt. In greceste a rupe" se spune schein. De aici vine termenul schizofrenie (pitren nseamna: mintea, spiritul). Relatia schizofrena cu cerul produce omul alienat. Societatile moderne, mai ales cele politienesti, sunt societati schizofrenice. Ele determina omul sa ascunda adevaratele sale sentimente, sa se protejeze ducnd o viata dubla, scindata: n aparenta, de acceptare; n ascuns, de razvratire si ura. De aici rezulta dizarmonia personalitatii, alungarea din rai. In familie, ntre unii soti se stabilesc relatii schizofrenice. Suspiciunea reciproca dintre soti,pnda reciproca,incapacitatea de pretuire,certurile,ocarile produc cupluri nevrotice si damnate, cu consecinte dramatice si pentru psihismul copiilor. Injuratura scurteaza viata Am cercetat un centenar sa vad ce viata a dus si cum a reusit sa traiasca 98 de ani. Prima constatare notabila: Acest om n-a njurat niciodata. Nu si-a osndit semenul nici prin clevetire, nici prin vehemente verbale, nici nvinovatindu-l sau acuzndu-l.njuratura si osndirea zdrentuiesc aura, scurteaza viata.

Pacatul osndirii este cel mai greu, pentru ca el nsumeaza si egoism, si invidie, si trufie, si complexul de castrare, si complexul Cain (de eliminare a semenului). Osndirea este o toxina psihica si poate produce migrene celui care osndeste; n timp lung, produce leziuni pe creier. n plan spiritual, survine iesirea de sub binecuvntare si pierderea harului si esecuri multiple. Boala sau esuarea nu sunt pedepse pentru patima, ci opriri de la pacatul mpatimirii. Caci omul singur nu poate", si el ia aminte doar cnd vede prapastia. Penitenta 7 ani pentru 7 cuvinte rele Un ascet (loan Savaitul) odata, a rostit 7 cuvinte rele: Of! Vai si amar de capul lui!" (la adresa unui frate blamat). Pentru aceste 7 cuvinte,el a fost lipsit de acoperamntul darului lui Dumnezeu timp de 7 ani. Si s-a rugat 7 ani pna sa-I recapete la loc. Doctorul Serghei Lazarev constata ca o pacienta a sa avea migrene puternice, pentru ca gndise cu trufie si blamare despre o ruda. Doctorul a rezolvat boala punnd-o pe pacienta sa se roage zilnic pentru acea ruda, pacienta gndind fierbinte ca acea ruda este mai buna dect ea. In mod exceptional, daca scapi de patima osndirii, obtii salvarea, fara alte nevointe: Iata o cale de mntuire fara post, fara priveghere si fara osteneala". Acest paradox al lui Sf. Atanasie Sinaitul se refera la cei care stau sub Har.

Glosar Agalia (gr.): Veselie duhovniceasca. Una dintre calitatile omului mbunatatit. Akedia (gr.): Langoare, tristete, lipsa bucuriei n lucrare, tulburare fara noima a mintii" (Sf. loan Casian), deprimare, duhul ntristarii care usuca orice placere a sufletului" (Evagrie Ponticul). Insatisfactia de a fi.

Amerimnia (gr.): Lipsa grijilor, lasarea grijilor. ndemn de trecere de la cele materiale la cele duhovnicesti: Nu va ngrijorati!" {mi merimnate), n Matei 6:25, 26, 34. Cautati numai mparatia si toate celelalte vi se vor adauga voua". Matei 6:33. Notiune de baza a ascezei si a mbunatatirii, reluata de practica isihasta. Pusa n relatie cu hesychia (isihia), adica linistea contemplativa. loan Scararul i consacra doua capitole, aseznd-o pe treapta 27 a Scarii: Buna rvna a linistii (hesychia) este lipsa grijilor {amerimnia) n toate lucrurile." (Cap. XXVII, Despre sfintita linistire a trupului si a sufletului). Asceza (din gr. askesis): Practica, exercitiu; nevointa; pregatire duhovniceasca metodica, desprindere de patimi, disciplina trupului si a sufletului, exercitiu consecvent de schimbare a directiei vietii de la simturi la duh. Ascultare: Responsabilitate, lucrare manuala sau intelectuala ncredintata de povatuitorul duhovnicesc unui ucenic, viznd si modelarea unei trasaturi de caracter sau despatimire. Atimie (gr. athjmi): Cadere psihica, lipsa de tonus afectiv, scaderea capacitatii de adaptare la mediu, indiferentism afectiv, nsotind stari depresive. Binele: Ceea ce nu contrariaza dreapta natura si legile revelate. (Vezi capitolul Corectarea miscarii mintii"). Valoare morala si religioasa. Observatie psihologica conexa: Eul este simbolizat n obiecte; Dumnezeu e simbolizat n alegeri optime. Crestinismul considera binele un reflex al harului: o raza aratatoare de Dumnezeu", cum spune Calist Catafigiotul (Filocalia, voi. 8). Blndete: Starea celui temperat si iubitor. Trasatura esentiala decurgnd din echilibru si sanatate psihica deplina. Normalitatea mentala este toleranta neconditionat si este fara rautate. Cei blnzi vor mosteni pamntul", zice Mntuitorul. Blndetea trebuie protejata prin ntelepciune si tact, cu care se nsoteste: Fiti dar ntelepti (n text, n gr.destept, prudent, avizat) ca serpii si blnzi ca porumbeii" (Mt.l0:16) Boala: Suferinta fizica sau psihica. Alterare a starii de sanatate ca stare de echilibru organic, psihic, social. Stigmat al neamului omenesc, sau poate o caracteristica genetica a spetei", boala psihica a provocat o atenta mirare, o cutremurare a celor ce o ntlneau (Eduard Pamfil, Doru Ogodescu Psihotel^. Direct legata de pacat si de ncalcarea legii revelate, boala nu este pedeapsa pentru pacat, ci oprire de la pacat.

Canon: Masura, regula privind rnduiala crestina, disciplina, legislatie bisericeasca. Canon de pocainta: rugaciuni, ofrande, citiri biblice, pelerinaje;dar si oprire temporara de la mpartasanie. Un canon aspru este resimtit ca o penitenta. Canonul judicios este un medicament. Sensul generos al canonului este urmarea consecventa, zilnica, a unui program spiritual, indicat de calauza duhovniceasca si asumat cu vrednicie. Contemplatie (gr. theoria; lat. cotitemplatio): derea mintii. Treapta a cunoasterii revelatorii {theoria =vederea ne-mediana a lui Dumnezeu); cunoastere directa a ratiunilor divine. Sf. Maxim zice ca vederea mintii (contemplarea) curateste mintea care se ntinde spre vederea lui Dumnezeu pe ct i este cu putinta". Filocalia: 1. Dragoste de frumos duhovnicesc. 2. Culegere de texte patristice din scrierile, marturiile, experientele marilor asceti; contine pravile, metode, modele de viata contemplativa si ascetica. Culegerea a fost alcatuita n sec. XVIII, de catre Nicodim Aghioritul si Macarie din Corint, pe Sfntul Munte Athos si publicata la Venetia n 1782, cu titlul: Filocalia parintilor niptici. (Niptici = care practica trezvia). Antologia a fost tradusa n slavona de Paisie de la Neamt (cu titlul: Dobnioibie, sec. XVIII) si n rusa de Ignatie Briancianinov (sec. XIX). Exista si o versiune n hindi (sec. XX). In limba romna, exista doua versiuni. Editia completa e tradusa de parintele prof. Dumitru Staniloaie, cu titlul: Filocalia sfintelor nevointe ale desavrsirii, n 12 volume (primul publicat n 1947, la Sibiu, unde apar 4 volume; ultimul volum e publicat n 1991 Ia Bucuresti), continnd si note si comentarii de mare valoare teologica. Filocalia deschisa. Posibile adaosuri moderne la vechea Filocalie. Termenul filocalia deschisa " a fost folosit de parintele Teofil Paraian, mare promotor contemporan al Filocaliei. Teologia occidentala considera ca epoca Filocaliei s-a ncheiat odata cu sfrsitul epocii de aur a patristicii. Ortodoxia rasariteana considera ca duhul filocalie s-a exprimat nentrerupt pna astazi. Asadar, filocalia nu-i doar un fenomen istoric, cu o durata revoluta; ci este un fenomen viu, productiv si-n zilele noastre. Vezi n acest sens volumul Antologie filocalica , antologie de monahul Ignatie (Editura Herald, 2003). Hesychia, isihia (gr): Tacere, liniste, linistire; concentrare interioara. Isihia nu este un scop n sine, ci terenul pe care se practica virtuti precum despatimirea , trezvia sau atentia inimii" {nepsis) si mutarea de la simturi la duh (metanoid).

Isihasm (din gr. hesychia): Traditie ascetica, ncepnd din secolele IV si V, de cautare a mparatiei ceresti nlauntrul omului (Luca 17:21: ...Basileia tou Theou entos imon estin"). Structurata ca o miscare de renastere spirituala n secolele XIII-XIV, prin introducerea metodica si sistematica a Rugaciunii lui lisus ca procedeu de purificare a mintii, de trezvie. Nicodim Aghioritul (sec. XVIII) spune ca: rugaciunea inimii apartine tuturor, att monahilor ct si mirenilor. Maslu: Taina n care cel bolnav, prin ungere cu untdelemn sfintit si invocarea harului Sfnmlui Duh de catre preoti, primeste tamaduirea trupului si iertarea sufletului (Pr. Dr. Ion Bria, 1981; C. Buceac, Liturghia, Cernauti 1909). Nepsis (gr.): Sobrietate, veghe, discernamnt. Paza mintii, luare-aminte. Vezi: Trez vie. Noera proseuche (gr.). Rugaciunea mintii; vezi mai jos. Ora tio mentis (lat). Rugaciune; jos. Psihoterapie: Terapia care foloseste mijloace psihologice, cu actiune asupra unei maladii sau asupra persoanei aflate ntr-o dificultate existentiala, fara interventie directa asupra somaticului. Interventia se bazeaza pe relatia terapeut-pacient.Terapeutul urmareste disparitia sau ameliorarea simptomului, deconditionarea mecanismelor etiopatogenice, eliberarea resurselor persoanei, dezamorsarea surselor conflictuale (Deiay, Pichot, H. Ey, Const. Gorgos). Psihoterapie isihasta: Terapie viznd echilibrul psihic si rezolvarea unor focare patogene, bazata pe traditia filocalica, pe practica isihasta si pe vindecari sacerdotale. Foarte potrivit ar fi termenul Psihoterapie filocalica, numind materia si resursele domeniului. Pna acum, s-au folosit termeni precum: Psihoterapie ortodoxa (Mitropolit Hierotheus Vlachos) sau Terapii ortodoxe. Doctorul Dmitri Alexandrovici Andreev sugereaza si termenul: Psihiatrie ortodoxa. Acesti termeni indica terenul confesional pe care s-au cristalizat aceste cercetari; dar sunt restrictivi, caci ar implica si existenta unei psihoterapii catolice, protestante, musulmane etc. S-au mai propus si termeni precum psihoteologie" sau psihoreligie", asupra carora se exprima Grinder si Bendler, fondatorii Programarii neuro-lingvistice. n spatiul catolic apare un bun ndreptar de psihoterapie spirituala, intitulat neutru: Carta degli operatori sanitari (Vatican, 1994) Credem ca termenul Psihoterapie filocalica, sau isihasta, circumscrie bine materia, resursele si continutul acestei discipline. Este vorba nu doar de conturarea unui nou obiect, ci mai ales de spiritualizarea actului medical: pregatirea psiho-terapeutilor pe un teren de duhovnicie.

Purificare, iluminare, desavrsite: Cele trei principii si stadii ale practicii filocalice. Aceste trei cuvinte-cheie figureaza n subtitlul Filocaliei. Prima etapa are si un bogat continut terapeutic. Dar nu se pot trasa linii de demarcatie ferma ntre aceste stadii, toate fiind implicate nti n terapie, apoi n desavrsire. Rugaciunea lui lisus: Rugaciune a mintii n timpul careia este invocat lisus". Alte denumiri: Rugaciunea inimii; rugaciunea mintii n inima; rugaciunea pura. Procedeu de concentrare , introspectie si contemplare, bazat pe repetarea unui stih isihast, In anumite conditii (stare, loc, durata, mod, etape, precautii), fara de care lucrarea nu se realizeaza. Prima conditie este transmiterea directa, de la calauzitor duhovnicesc la ucenic; alte conditii sunt dezvaluite personal de calauzitor. Exista mai multe stihuri isihaste. Cel mai frecvent folosit pe Sf Munte Athos este: Kyrie lisou Hriste, eleison me (Doamne lisuse Hristoase, miluieste -ma.) Prima faza, numita rugaciunea lucratoare" (gr.praktike) poate fi folosita n psihoterapia filocalica. A doua faza, ngaduita doar celor despati-miti, este rugaciunea vazatoare ". Slujire: In sens filocalic, slujirea este lucrarea celui care nu-i preocupat de cstigul ce ar rezulta din lucrul sau. Este cuvntul corector pentru grija". In lucrul pe care-l face n familie, n mediul profesional, n rnduieli religioase, omul mbunatatit nu are mintea grijilor, ci mintea slujirii: senina, multumita. Munca poate fi facuta ca o ofranda, cu multumire frateasca, sau ca oprima exprimare de sine. Pasul de la grija la slujire este pasul de la biologic la spiritual, de la emotia distructiva a robotei la emotia filocalica a celui vindecat n cotidian si de cotidian. In greceste, slujire se zice diakonia. In plan nalt, slujirea are o destinatie soteriologica sau de mntuire. Sophrosyne (gr): Infrnare, autocontrol, rabdare, ntelepciune. Soteriologie (Mntuitorul). Doctrina crestina despre mntuire. Trezvie: Stare de luare-aminte si de mentinere a mentalului purificat. Evitare a evenimentelor psihice, unele spectaculoase, care pot surveni n timpul contemplatiei; refuzul fantasmelor, refuzul transei, mentinerea discernamntului si a constiintei extinse, clare. Trezvia (...) izbaveste pe om de gnduri si cuvinte patimase, de fapte rele; ea i daruieste, att ct este cu putinta, dezlegarea tainelor dumnezeiesti si ascunse." (Isihie Sinaitul).