e

Home Administratie Arta cultura Biologie Casa gradina Diverse Economie Agricultura Contabilitate Asigurari Business Comert Contabilitate Finante Transporturi Geografie Gradinita Istorie Jurnalism Limba Literatura romana Management Medicina Personalitati Profesor scoala Sociologie Stiinta Tehnica mecanica Timp liber

Exploreaza

CONTABILITATEA PRIMARA

ALTE DOCUMENTE Contul 419 " Clienti - creditori" Natura serviciului Modulul Contabilitate NOTIUNE SI FUNCTIILE BILANTULUI CONTABIL CONTABILITATEA TVA EXPERTIZA CONTABILA WIZCOUNT - MIJLOACE FIXE IAS 37 Provizioane, datorii si active contingente Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea creantelor Contabilitate Bancara - BANCI COMERCIALE

CONTABILITATE A PRIMAR
PLANUL DE CONTURI GENERAL ; CONTABILITATEA CAPITALURILOR , ACTIVELOR IMOBILIZATE ; STOCURILOR ; DATORIILOR sI CREANELOR ; TREZORERIEI ; CHELTUIELILOR sI VENITURILOR ; ELEMENTELOR EXTRABILANIERE . 2.1. ORGANIZAREA sI CONDUCEREA CONTABILITII ENTITILOR
Contabilitatea financiara denumita si generala reflecta pozitia financiara , performantele financiare , fluxuri de trezorerie , modificarea capitalului propriu ale unei entitati , privite prin prisma relatiilor cu tertii . Prin intermediul contabilitatii financiare , statul realizeaza un control asupra modului de evaluare a activelor , datoriilor , capitalurilor proprii , cheltuielilor si veniturilor care stau la baza stabilirii rezultatelor financiare , a impozitelor , taxelor si contributiilor datorate de entitati . n conformitate cu L 82 /2001 raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului , ordonatorului de credite sau altor persoane care au obligatia gestionarii unitatii respective . Contabilitatea se organizeaza si se conduce de regula n compartimente distincte conduse de catre directorul economic , contabilul sef sau o alta persoana mputernicita sa ndeplineasca acesta functie . Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare . Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii n domeniul contabilitatii ncheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate potrivit legii , membre C.E.C.C.A.R.

Raspunderea pentru aplicarea necorespunzatoare a reglementarilor contabile revine directorului economic , contabilului sef sau altei persoane mputernicite sa ndeplineasca aceasta functie mpreuna cu personalul din subordine . n cazul n care contabilitatea este condusa pe baza de contracte de prestari servicii n domeniul contabilitatii ncheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate potrivit legii membrii C.E.C.C.A.R. , raspunderea pentru conducerea contabilitatii revine acestora potrivit legii si prevederilor contractuale . Institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata n compartimente distincte sau care nu au personal cu contract individual de munca potrivit legii pot ncheia contracte de prestari servicii pentru conducerea contabilitatii si ntocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale cu societati comerciale de expertiza contabila sau cu persoane fizice autorizate conform legii . ncheierea contractelor se face cu respectarea reglementarilor privind achizitiile publice de bunuri si servicii iar plata serviciilor se face din fonduri publice cu aceasta destinatie .

2.2. Planul contabil general

Planul contabil general reprezinta un sistem coerent al teoriilor si doctrinelor care ghideaza practica contabila la nivelul unei natiuni impus entitatilor prin reglementari exprese la recomandarea si cu avizul organismelor consultative n materie de normalizare contabila . Planul contabil cuprinde terminologia specifica si planul de conturi , reguli si metode de : Evaluare ; Functionare a conturilor ; ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare ; Procedee de calculatie a costului ; Elaborare a bugetelor analitice

Elementul de formalizare a planului contabil general este reprezentat prin planul de conturi general care n Romnia este un produs guvernamental fiind reglementat la nivel national si obligatoriu pentru toti operatorii economici Planul de conturi general delimiteaza sistemul de conturi si fiecare cont n parte prin :

Simbol cifric si denumire ;

ncadrare ntr - o clasa si grupa n raport de un anumit criteriu ; Continutul economic ; Functia contabila ; Corespondentele cu alte conturi ; Monografia contabila a principalelor operatiuni economice si financiare

Programul de dezvoltare a contabilitatii n Romnia la nceputul mileniului al treilea prevede conformitatea cu Directivele Europene IV , VII , VIII si armonizarea respectiv convergenta cu standardele interne de raportare financiara .

2.3. Contabilitatea capitalurilor

2.3.1. Definitii si structuri privind capitalurile
Capitalul reprezinta sursa de finantare durabila cu caracter stabil si permanent al unei entitati economice sub forma echivalentului valoric al resurselor investite de proprietari sau terti pe termen lung . Capitalul unei entitati mbraca urmatoarele forme : Capital propriu ; Datorii pe termen lung ; Provizioane

Capitalul propriu exprima dreptul actionarilor ( interesul rezidual ) n activele entitatii dupa deducerea datoriilor . Ecuatie bilantiera Capital propriu ( A net c ) = ACTIVE - DATORII Bilant contabil A net corectat <= Bilantul economic A net corectat = A net c influente din reevaluare metoda substractiva

C ( A net c ) = capital social + rezerve + Rezultat reportat metoda

aditiva Se cunosc doua concepte cu privire la capital : a) Conceptul financiar conform caruia capitalul este echivalent cu activul net reprezentnd puterea de cumparare investita de actionari si asociati n capitalul ntreprinderii ; Conceptul fizic conform caruia capitalul exprima capacitatea de exploatare a entitatii reprezentata prin diverse unitati de productie specifice 456 = 1011 capital fizic % = 456 211 212 301 1011 = 1012 Datoriile pe termen lung reprezinta resursele externe atrase pentru finantarea activitatii pe termen lung altele dect datorii curente : i. mprumuturi de emisiunea de obligatiuni ; ii. termen lung ; iii. acestora ; Provizioanele se constituie n baza principiului prudentei si are ca obiect acoperirea unor cheltuieli sau pierderi viitoare care pot fi prevazute si estimate fara nsa a se cunoaste marimea lor exacta si data producerii lor . Conform IAS 37 un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare Dobnzile aferente mprumuturi bancare pe expresia capitalului financiar

b)

incerta . n contabilitate provizioanele sunt recunoscute n momentul n care :

o entitate are o obligatie curenta , generata de un eveniment anterior ; este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva ; poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei .

Provizioanele se pot distinge de alte datorii cum ar fi : Datoriile din creditele comerciale sau cheltuieli angajate dar neplatite , datorita factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei . Spre deosebire de acestea , datoriile din creditele comerciale constituie obligatii de plata a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori si care au fost facturate sau a caror plata a fost convenita n mod oficial cu furnizorii . Cheltuielile angajate sunt obligatii de plata pentru bunuri si servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori dar care nu au fost nca platite , facturate sau nu s - a convenit oficial asupra platii lor inclusiv salariile datorate angajatilor . Obligatia curenta este o obligatie legala care rezulta dintr - un contract , din legislatie sau o obligatie implicita spre exemplu obligatia pe care o entitate se angajeaza sa efectueze plati compensatorii pentru personalul disponibilizat . Nu se recunosc provizioane pentru pierderi viitoare din exploatare . Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt : Litigii ; Amenzi ; Penalitati ; Despagubiri ;

Daune ; Cheltuieli legate de activitatea de service n perioada de garantie ; Actiuni de restructurare ; Pensii ; Impozite ; Alte operatiuni similare

Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri n functie de : o o o Natura ; Scopul ; Obiectul pentru care au fost constituite

Provizioanele pentru restructurare se constituie n urmatoarele situatii : i. Vnzarea sau ncetarea activitatii unei parti a afacerii ; ii. entitatii ; iii. Eliminarea unui nivel de conducere sau reorganizari fundamentale care au ca efect semnificativ asupra activitatii . Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plata datorate bugetului de stat n conditiile n care sumele respective nu apar ca datorie n relatia cu statul . Provizioanele pentru pensii se stabilesc de catre specialistii n domeniu . Provizioanele trebuie sa fie strict corelate cu riscurile si cheltuielile estimate . Provizioanele trebuie revizuite la data fiecarui bilant si ajustate pentru a reflecta cea mai buna estimare curenta . n cazul n care pentru stingerea unei obligatii nu mai este probabila o iesire de resurse , nchiderea unor sedii ale

provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri . n costul unei imobilizari corporale pot fi incluse si costurile estimate initial cu demontarea si mutarea acesteia la scoaterea din evidenta precum si cu restaurarea amplasamentului pe care este pozitionata imobilizarea , atunci cnd aceste sume pot fi estimate credibil si entitatea are obligatia legala de demontare , mutare a imobilizarii si de refacere a amplasamentului . Costurile estimate cu demontarea si mutarea imobilizarii corporale precum si cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc n valoarea acesteia n corespondenta cu un cont de provizioane respectiv 1513 provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale .si alte actiuni similare legate de acestea 213 = 1513 Provizioanele pot fi utilizate numai pentru scopul care au fost recunoscute initial . Provizioanele se evalueaza naintea determinarii impozitului pe profit . Provizioanele prezentate n bilant la alte provizioane trebuie descrise n notele explicative daca acestea sunt semnificative .

2.3.2. Evaluarea capitalului entitatilor economice

Evaluarea capitalului are n vedere principalele valori cu ajutorul carora se exprima capitalurile entitatilor economice si anume : Valoarea nominala ; VN = Valoarea contabila ( bilantiera ) VC = VN VC sau Cp ( A net C ) Nr. Actiuni ( PS ) VN VC Capital social Nr A ( PS )

Activ net = A - D Valoarea de emisiune ( pretul care trebuie platit de catre cei care subscriu actiuni sau parti sociale ) 456 = 1011 Valoarea financiara este data de echivalentul corespunzator capitalizarii

dividendului anual pe o actiune n functie de rata medie a dobnzii pe piata Vf = Dividend distribuit pe actiune Rata medie a dobnzii pe piata

Valoarea de randament este valoarea corespunzatoare profitului net pe actiune care se poate capitaliza n cursul exercitiului , avnd n vedere rata medie a dobnzii pe piata Dividend distribuit pe actiune + cota parte din profit ncorporat n rezerve Rata medie a dobnzii pe piata

Vr =

2.3.3. Analiza si functionarea conturilor de capital

Sub aspectul continutului economic conturile de capital reflecta resurse proprii si externe atrase pentru finantarea activitatii pe termen lung . Dupa functia contabila sunt n general conturi de pasiv , exceptie fac conturile : 109 - actiuni proprii ;

109 - actiuni proprii ; 129 - repartizarea profitului ; 169 - prime privind rambursarea care sunt conturi de activ . precum si conturile obligatiunilor

precum si conturile 107 - rezerve din coversie ;

107 - rezerve din coversie ; 108 - interese minoritare ; 117 - rezultatul reportat ;

121 - profit si pierdere conturi bifunctionale OMFP 2374 / 2007 rentoduce n planul de conturi grupa 14 , cstiguri sau pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instumentelor de capitaluri proprii respectiv conturile 141 cstiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii - cont de pasiv si 149 pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu care este cont de activ .

OMFP 2374 / 2007 rentoduce n planul de conturi grupa 14 , cstiguri sau pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instumentelor de capitaluri proprii respectiv conturile 141 cstiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii - cont de pasiv si 149 pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu care este cont de activ . Contul 109 "Actiuni proprii" tine evidenta actiunilor proprii , rascumparate potrivit legii . Operatiuni : evidentierea pretului de achizitie al actiunilor proprii rascumparate ; 109 = 512 reducerea capitalului cu valoarea actiunilor proprii rascumparate si anulate ; 1012 = 109 evidentierea diferentei ntre valoarea de rascumparare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea nominala ; 149 = 109 cedare cu titlu gratuit

evidentierea vnzarii pe credit sau ncasarii actiunilor proprii ; % = 109 461

512 soldul reprezinta valoarea actiunilor proprii rascumparate existente . Contul 141 "Cstiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii " evidentierea diferentei dintre pretul de vnzare al instrumentelor de capitaluri proprii si valoarea lor de rascumparare : % = 141 461 512 evidentierea diferentei ntre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea lor de rascumparare la cele anulate 1012 = 141 evidentierea cstigurilor legate de vnzarea sau anularea instumentelor de capitaluri proprii transferate la rezerve 141 = 1068 Contul 149 "Pierderi legate de emiterea ,rascumpararea ,vnzarea ,cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu" evidentierea pierderilor legate de emiterea , rascumpararea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii acoperite de rezerve 1068 = 149

2.3.4. Aplicatii practice privind conturile de capitaluri

Exemplul 1 O societate comerciala hotaraste majorarea capitalului social cu 1.000 lei prin compensarea unei datorii fata de un furnizor de imobilizari Emisiune de actiuni

456 = 404 = 1011 =

1011 456 101

1.000 lei 1.000 lei 1.000 lei

456 =

% 1011 1044

1.000 lei 900 lei 100 lei

Exemplul 2 Se majoreaza capitalul social prin conversia unui algoritm n valoare de 7.000 lei n actiuni n schimbul acestor obligatiuni societatea emite actiuni , VN a unei actiuni fiind de 1.000 lei iar valoarea de emisiune 1.400 lei Emiterea 456 = % 1011 1044 7.000 lei 5.000 lei 2.000 lei

Valoare nominala prima

n 1011 se regaseste valoarea nominala 161 = 1011 = Daca se nchide si prima 1044 = 1011 Exemplul 3 Din contabilitatea unei societati comerciale se extrag urmatoarele date la sfrsitul exercitiului financiar : Capital social = Rezerve legale = Venituri obtinute = 30.000 lei 2.000 lei 40.000 lei 2.000 lei 456 1012 7.000 lei 5.000 lei

Cheltuieli efectuate : 20.000 lei , din care 8.000 lei reprezinta cheltuieli cu impozitul pe profit pna n luna noiembrie , inclusiv . Sa se ntocmeasca formula contabila de nregistrare a repartizarii la rezerve legale a unei parti din profitul unitatii . Venituri = Cheltuieli = Cheltuieli cu impozitul pe 40.000 lei 12.000 lei 8.000 lei

profit = 28.000 x 5 % = 1.400 lei Pb(Pc) = venituri - cheltuieli Pf(Pim) = Pb + cheltuieli nedeductibile - venituri neimpozabile 20% x 30.000 = 6.000 lei 129 = 1061
Exemplul 4

1400 lei

Sa se nregistreze n contabilitate repartizarea profilului net pe urmatoarele destinatii : Dividende de plata = Cresterea capitalului social = Participarea salariatilor la profit = Rezerve statutare = Versaminte la buget a regiei autonome = Nota Conform articolului 222 alineatul (4) si ( 5 ) sumele reprezentnd rezervele constituite din profitului financiar curent n baza unor prevederi legale se nregistreaza prin articolul contabil 129 = 1061 . Profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare se preia la nceputul exercitiului financiar urmator n contul 117 rezultatul reportat de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii legale . Evidentierea n contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala a actionarilor sau asociatiilor care a aprobat repartizarea profitului prin nregistrarea sumelor , reprezentnd dividende cuvenite actionarilor , rezerve si alte destinatii potrivit legii . Entitatile nu pot reveni asupra nregistrarilor efectuate cu privire la repartizarea profitului . (4) si (5) Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat din rezerve , prime de capital si capital social ; potrivit hotarrii AGA cu respectarea legii . nchiderea conturilor 121 , 129 se efectueaza la nceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se ntocmesc situatiile anuale . Ca urmare , cele doua conturi apar cu soldurile corespunzatoare n bilantul ntocmit pentru execitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale . 12.000 lei 5.000 lei 15.000 lei 1.000 lei 8.000 lei

121 = 117 117 = % 457 1012 1063 446

41.000 26.000

12.000 5.000 1.000 8.000

Cu privire la repartizarea profitului net ca prime reprezentnd participarea salariatilor la profit OMFP 2374/2007 prevede nregistrarea : 641 = 424 117 = 424
Exemplul 5

15.000 15.000

Societate comerciala urmeaza sa primeasca n contul bancar o subventie de 30.000 lei pentru procurarea unui utilaj . Dupa achizitionarea utilajului n valoare de 50.000 + TVA 19% se achita factura prin banca . Durata de utilizare a utilajului este de 5 ani .Sa se nregistreze n contabilitate aceste operatii , inclusiv amortizarea lunara a utilajului si trecerea la venituri a unei parti din subventie . nregistrarea subventiei de primit 445 = 131 30.000

ncasarea subventiei de primit 5121 = 445 30.000

Achizitionarea utilajului % 2131 4426 Achitare 404 = 5121 Amortizare 59.500 404 59.500 50.000 9.500

An I 6811 = 2813 131 = 7584 An II 6811 = 2813 131 = 7584 An III 6811 = 2813 131 = 7584 An IV 6811 = 2813 131 = 7584

10.000 6.000 10.000 6.000 10.000 6.000 10.000 6.000

mprumuturi din emisiunea de obligatiuni

Exemplul 6

O societate comerciala emite un pachet de 1000 obligatiuni cu valoarea nominala de 25.000 lei , care se vnd prin banca la pretul de 20.000 lei/bucata . Obligatiunile se rascumpara n numerar dupa 2 ani , apoi se anuleaza . Primele de rambursare se amortizeaza n doua transe anuale egale. nregistrati n contabilitate operatiunile : VN VE ( pretul de vanzare cumparare ) Ve VN Vr VN Vr VE nregistrarea emisiunii de obligatiuni % = 461 169 5121 = 161 25.000.000 20.000.000 5.000.000 20.000.000

461

Prima de rambursare = VN - VE Anul I Anul II 6868 = 6868 = 169 169 2.500.000 2.500.000

Rascumpararea 505 = 161 = 5121 505 25.000.000 25.000.000

2.4.Contabilitatea imobilizariilor sau active imobilizate 2.4.1.Definitii si structuri privind imobilizarile

Imobilizarile denumite si active imobilizate sunt activele generatoare de beneficii economice , detinute pe o perioada mai mare de un an . Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul unui activ de a contribui direct sau indirect la fluxul de trezorerie sau de echivalente ale trezoreriei catre entitate . Potentialul poate fi unul productiv fiind parte a activitatii de exploatare . Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economica se efectueaza n mod sistematic, reducndu-se valoarea contabila a acestora . Vc = Vi (cost) - deprecierile ( amortizare si ajustare ) Prin durata de utilizare economica se ntelege durata de viata utila , aceasta reprezentnd :

perioada n care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate numarul unitatilor produse sau a unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de entitate prin folosirea activului respectiv .

Activele imobilizate cuprind 3 mari structuri : a) b) c) imobilizari necorporale imobilizari corporale imobilizari financiare

A. Imobilizari necorporale sunt active identificabile nemonetare fara suport material , detinute pentru utilizare n procesul de productie sau

furnizare de bunuri sau servicii , pentru a fi nchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative . Un activ necorporal va fi recunoscut n bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costul activului poate fi evaluat n mod credibil . Imobilizarile necorporale se amortizeaza dupa metoda liniara ( limitativ ) pe perioada generarii de beneficii economice pentru entitate . OMFP 1752/2005 coroborat cu OMEF 2374/2007 prezinta cu privire la imobilizarile necorporale urmatoarele : a. cheltuielile de constituire atunci cnd sunt imobilizate , se amortizeaza n cadrul unei perioade de maximum 5 ani . Sumele nregistrate la cheltuielile de constituire trebuie explicate n note explicative cheltuielile de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte n scopul realizarii de produse sau servicii noi sau mbunatatite substantial naintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii . Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza pe perioada contractului sau durata de utilizare dupa caz . n cazul n care acestea depasesc 5 ani terbuie motivate n notele explicative . n situatia n care cheltuielile de constituire si de dezvoltare nu au fost amortizate integral nu se face nici o distribuire de profituri cu exceptia cazului n care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate . concesiunile , brevetele , licentele , marcile comerciale , drepturile si activele similare reprezinta aport , achizitionate sau dobndite pe alte cai se nregistreaza ca imobilizarile necorporale la valoarea de aport sau costul de achizitie dupa caz . Concesiunile primite se reflecta ca imobilizarile necorporale atunci contractul de concesiune stabileste o durata si o valoare determinata pentru concesiune . Amortizarea concesiunii urmeaza a fi nregistrata pe durata de folosire a acesteia stabilita potrivit contractului . n cazul n care contractul prevede plata unei chirii si nu o valoare amortizabila n contabilitatea entitatii care primeste concesiunea , se refera la cheltuielile reprezentnd chiria fara recunoasterea unei imobilizari necorporale . fondul comercial apare de regula la consolidare si reprezinta diferenta dintre costul de achizitie si valoarea la data tranzactiei a partii din activele nete achizitionate de catre o

b.

c.

d.

entitate . Fc = Ca - Vj (valoarea activelor nete ) . Fondul comercial se amortizeaza de regula ntr-o perioada de maximum 5 ani . Atunci cnd entitatile apreciaza o durata mai mare fara ,nsa , a se depasi durata de utilizare economica . aceasta trebuie motivata n notele explicative . e. Avansuri si alte imobilizari necorporale . n categoria avansuri se nregistreaza avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale , programele informatice , create de entitati sau achizitionate de la terti precum si alte imobilizari necorporale . Un activ necorporal se evalueaza initial la costul de achizitie sau de productie . Un element necorporal reportat drept cheltuiala ntr-o perioada nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ . Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal , dupa cumparare sau finalizare , se nregistreaza n conturile de cheltuieli atunci cnd sunt efectuate . Cheluielile ulterioare vor majora costul activului atunci cnd se estimeaza generarea de beneficii economice viitoare peste performanta prevazuta initial si pot fi evaluate credibil .

B. Imobilizarile corporale sunt acele active tangibile utilizate pe o baza continua de catre entitati n productia de bunuri , prestarea de servicii , scopuri administrative sau pentru a fi nchiriate tertilor , fiind utilizate pe o perioada mai mare de un an . Imobilizarilor corporale le sunt specifice urmatoarele concepte :

costul activului ( valoarea de intrare ) - reprezinta suma platita numerar sau echivalente de numerar ori valoarea justa a altor contraprestatii efectuate pentru achizitionarea unui activ la data achititiei sau constructia acestuia la data receptiei . amortizarea este procesul de stocare sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe ntreaga sa durata de viata utila .

Valoarea amortizabila este reprezentata de costul activului sau alta valoare substituita costului n situatia financiara din care s-a scazut valoarea reziduala . Vamortizabila = C(Vi) - valoare reziduala Valoarea de amortizare poate fi mai mica .

Valoarea reziduala reprezinta valoarea neta pe care o entitate etimeaza ca o va obtine pentru un activ la sfrsitul de viata utila dupa deducerea costurilor de cedare estimate . Valoarea contabilla a unui activ imobilizat este valoarea din bilant . Vc = Vi ( cost ) - deprecieri ( amortizari si ajustari ) Valoarea justa - pretul la care este tranzactionat un activ sau decontat o datorie ntre doua parti aflate n cunostiinta de cauza n cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv . Pierderile din depreciere reprezinta diferenta dintre valoarea contabila si valoarea recuperabila . Contabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii : terenuri amenajari de terenuri .

Contabilitatea analitica presupune diferentierea pe grupe : terenuri agricole , silvice , fara constructii , cu zacaminte . n cadrul imobilizarii corporale trebuie evidentiate distinct imobilizarile n curs , inclusiv avansurile acordate furnizorilor de imobilizari . Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui plan de amortizare de la data punerii n functiune pna la recuperarea integrala a valorii de intrare . Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate , nchiriate sau locatie de gestiune se calculeaza si nregistreaza n contabilitate de catre entitatea care le are n proprietate . Se supune de asemenea amortizarii investitile efectuate la imobilizari corporale luate cu chirie pe durata contractului de nchiriere . La expirarea contractului de nchiriere valoarea investitiilor efectuate si amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii . n functie de cauzele cuprinse n contractul de nchiriere transferul poate reprezenta o vnzare de active sau alta modalitate de cedare.

2.4.2 Evaluarea imobilizarilor corporale

Evaluarea unei imobilizari la intrare (initiala ) se face la costul de achizitie , costul de productie , valoarea de aport , valoarea justa etc . La data bilantului

evaluarea imobilizarilor se face la valoarea de intrare denumita si cost din care se deduc amortizarile , ajustarile si pierderile de valoare cumulate . Este denumita valoarea contabila sau neta . Atunci cnd entitatile aplica tratamente de evaluare alternative , imobilizarile pot fi reevaluate , n sistemul financiar , fiind evidentiata valoarea reevaluata . Reevaluarea imobilizarilor se face de regula la valoarea justa determinata de regula de profesionisti calificati n evaluare , membrii ai unui organism profesional n domeniu . La reevaluarea unei imobilizari corporale , amortizarea cumulata este tratata n doua moduri , aplicndu-se doua metode : 1) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului , astfel nct valoarea contabila dupa reevaluare sa fie egala cu valoarea reevaluata ( metoda bruta ) si se aplica cnd activele sunt evaluate pe baza de indici de crestere . eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta determinata n urma corectarii cu ajustarile de valoare ( metoda valorii nete ) .

2)

2.4.3.Analiza si functionarea conturilor de imobilizari

Dupa continutul economic conturile de imobilizari reflecta active generatoare de beneficii economice ce pot fi evaluate n mod credibil , destinate utilizarii pe baza continua (mai mult de un an ) n activitatea de productie , comercializare , nchiriere sau pentru scopuri administrative . Dupa functia contabila sunt n general conturi de activ , debitndu-se cu intrarile sau cresterile de valoare ale imobilizarilor si creditndu-se cu iesirile sau deprecierile sau pierderile de valoare . Exceptie conturile : grupa 28 amortizari privind imobilizarile grupa 29 ajustari si pierderi de valoare cont 269 varsaminte efectuate pentru imobilizari financiare .

Contabilitatea analitica a imobilizarilor se tine pe grupe de imobilizari si pe fiecare categorie n parte . Imobilizarile sunt supuse amortizarii , pentru care reglementarile din Romnia prevad 3 metode :

-liniara -degresiva -accelerata

Normele internationale prevad si alte metode de amortizare : -softy -crescatoare -globala de amortizare -km parcursi ( dupa ianuarie 2004 )

2.4.4. Aplicatii Exemplul 1

La sfrsitul exercitiului N se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 8.000 lei . Valoarea de intrare a utilajului este de 7.500 lei , iar amortizarea cumulata este de 2.500 lei . Calculati si nregistrati suma din reevaluare folosind metode cunoscute . Vc ( neta ) = Vi (c) - amortizarea cumulata = 7.500 - 2.500 = 5.000 Rezerva din reevaluare = valoarea justa - Vc ( neta ) = 8.000 - 5.000 = 3.000
Valoarea de intrare actualizata Amortizare actualizata = Valoarea de intrare x V justa V contabila neta = 7.500 x V justa V contabila neta 8.000 5.000 = 2.500 x 1,6 = 12.000

= Amortizare cumulata x

= 4.000

Viactualizata - Vi = 12.000 - 7.500 = 4.500 lei Amortizare actualizata - amortizare cumulata = 4.000 - 2.500 = 1.500 lei nregistrare n contabilitate a) metoda valorii brute (evidentierea diferentelor din actualizare )

213

% 4.500 2813 1.500 105 3.000

b) metoda valorii nete ( eliminarea amortizarii cumulate ) 213 = 105 2813 = 213 % = 105 213 2813 3.000 2.500 3.000 500 2.500

Exemplul 2
Conducerea unei ntreprinderi decide sa reevalueze constructiile sale . Activele n cauza au fost achizitionate la un cost de 800.000 lei si sunt amortizate pentru suma de 200.000 lei . Valoarea justa a constructiilor determinata de experti este 900.000 lei . Sa se contabilizeze operatia de evaluare , stiind ca IAS 16 imobilizari corporale foloseste ca procedee de reevaluare metoda valorii brute Vc neta = 800.000 - 200.000 = 600.000 Rezerva de reevaluare = 900.000 - 600.000 = 300.000
V intrare actualizata Amortitare actualizata = V intrare x Vjusta = 800.000 x 900.000 = 1.200.000 = 300.000

V contabila neta 600.000 V justa = amortizare cumulata x V contabila neta

= 200.000 x 1,5

Valoare de intrare actualizata - Valoare intrare = 1.200.000 - 800.000 = 400.000 Amortizare actualizata - amortizare cumulata = 300.000 - 200.000 = 100.000 213 = % 400.000 2813 100.000 105 300.000

SAU

213 = 105 105 = 2813

400.000 100.000

Exemplul 3
O ntreprindere al carui obiect de activitate este locatia de mijloace de transport pune n practica o politica de nchiriere a vehiculelor timp de 3 ani dupa care le vinde la valoarea contabila neta .Conducerea ntreprinderii si expertii sai estimeaza ca vehiculul se depreciaza astfel : o o o n primul an - 30 % n al doilea an - 25 % n al treilea an - 15 %

Sa se calculeze amortizarea stiind ca entitatea aplica IAS 16 pentru un cost al vehiculului de 300.000 . Procentul de amortizare 30 + 25 + 15 = 70 % Dupa 3 ani vehicolul va fi amortizat 210.000 adica : n primul an n al doilea an n al treilea an 300.000 x 30% 90.000 75.000 45.000 210.000 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813

valoarea contabila neta = 300.000 - 210.000 = 90.000

Exemplul 4
Pentru a realiza un contract ce vizeaza furnizarea a 240.000 piese n patru ani ,o ntreprindere a pus la punct o masina speciala al carei cost de productie este 240 milioane . n acord cu clientul , scadentarul livrarilor de piese a fost programat dupa cum urmeaza : n n n n primul an al doilea an al treilea an al patrulea an TOTAL 25.000 60.000 100.000 55.000 240.000

Masina este scoasa din functiune la sfrsitul perioadei de derulare a contractului . Sa se calculeze amortizarea imobilizarii IAS 16 prin metoda care reflecta cel mai bine ritmul n care se consuma avantajele economice .

A1 =

A2 = A3 = A4 =

25.000 240.000 pondere 60.000 240.000 100.000 240.000 55.000 240.000

x 240.000.000 Costul masinii x 240.000.000 x 240.000.000 x 240.000.000

= 25.000.000 lei ( 6811 = 2813 ) = 60.000.000 lei = 100.000.000 lei = 55.000.000 lei

Exemplul 5
La 30 decembrie anul N o ntreprinderea achizitionase un echipament de 147.000 lei . Durata de viata este de 7 ani , dar conducerea estimeaza vnzarea echipamentului dupa 5 ani de utilizare . Valoarea reziduala estimata 47.000 lei . Sa se calculeze si contabilizeze amortizarea imobilizarii n exercitiul N+1 conform IAS 16. Echipament 147.000 Durata de viata ani Vnzare dupa 5 ani de utilizare Valoare reziduala estimata 47.000 7

Vamortizabila = Vi(c) - Vreziduala = 147.000 - 47.000 = 100.000 lei AN+1 : na = 1 x 100 = DN 1 5 X 100.000 = 200

100.000 x 20 % = 20.000 6811 = 2813

Exemplul 6
O ntrepridere a cumparat n anul N un mijloc de transport de 260.000 . Conducerea estimeaza ca durata de utilizare a mijlocului de transport este de 5 ani , valoarea reziduala de 20.000 .Sa se calculeze amortizarea prin metoda softy ( SYD ) stiind ca cifrele atasate celor 5 ani sunt 54321 .

A1 = Va x Pai Pai = Cifra atasat anului cifrei anilor

Va = 260.000 - 20.000 = 240.000 An 1 = An 2 = An 3 = An 4 = An 5 = 240.000 x 5 1+2+3+4+5 240.000 x 4 15 240.000 x 3 15 240.000 x 2 15 240.000 x 1 15 = 80.000 = 64.000 = 48.000 = 32.000 = 16.000

Exemplul 7
Datele identice cu cele de mai sus nsa cifrele atasate sunt 86321 . Va = 260.000 - 20.000 = 240.000 ( 6811 = 2813 ) An 1 = An 2 = An 3 = An 4 = An 5 = 240.000 x 8 8+6+3+2+1 240.000 x 6 20 240.000 x 3 20 240.000 x 2 20 240.000 x 1 20 = 96.000 = 72.000 = 36.000 = 24.000 = 12.000 240.000

Exemplul 8 IAS 17
Pe 1.08 anul N o societate x a semnat un contract de vnzare asortata cu o locatie pentru o cladire . Cladirea avea o valoare contabila de 15.000 lei . Amortizarea calculata pna n momentul vnzarii este de 6.250 lei . Durata contractului de nchiriere este de 4 ani .Pretul de vnzare 22.500 si chiriile corespund valorii juste . Sa se contabilizeze operatia lease bach

conform IAS 17 contracte de leasing . Valoare cladire Amortizare Contract de nchiriere Pret vnzare vnzare cladire : 461 461 % 2812 6583 nregistrarea chiriei 612 = 462 462 = 5121 Metoda degresiva Exemplul 9 . Societatea comerciala x achizitioneaza o instalatie tehnica n valoare de 400 milioane + TVA . Plata se face prin intermediul unui bilet la ordin acceptat de furnizor . Durata utila de viata este de 4 ani n amortizari degresive si 15 ani amortizari liniare ( AD2 ) : % = 404 213 4426 404 = 405 405 = 5121 a) Amortizare AD1 n(C)d = na(C)liniara x kn nliniara = 1 4 x 100 = 25 % 476.000.000 400.000.000 76.000.000 476.000.000 476.000.000 22.500 4 = 5.625 5.625 = 7583 = 4427 = 212 22.500 4.275 21.500 6.250 15.000 15.000 6.250 4 ani 22.500

ndegresiva = 25 % x 1,5 = 37,5 % Valoare amortizabila

400.000.000 400.000.000 400.000.000

Anul
1 2 3 4

Amortizare anuala
150.000.000 94.000.000 78.000.000 78.000.000

Amortizare cumulata
150.000.000 244.000.000

Valoare ramasa de amortizat

250.000.000 156.000.000

An 2 = 250.000.000 x 37,5 % = 94.000.000 An 3 = 156.000.000 x 37,5 % = 58.000.000 156.000.000 : 2 = 78.000.000 b) AD2 DVU = 15 ani ( durata de viata utila ) b1) DAR ( durata de amortizare recalculata ) DAR = nd = nl x K = 1 15 DAR = 1 x 100 nd x 100 x 2,5 = 16,66 = 6 ani

1 x 100 16,66

6 ani exprima numarul de ani cu care se reduce durata de viata utila ca influenta a uzurii morale b2) DAI = durata de amortizare integrala DAI = DVU - DAR = 15 ani - 6 ani = 9 ani b3)durata de amortizare degresiva din amortizarea integrala DAI - DAR = 9 - 6 = 3 ani amortizare degresiva b4)durata de amortizare n sistem liniar

DAL = DAI - DAD = 9 - 3 = 6 ani

2.5.Contabilitatea stocurilor si a productiei n curs de executie

2.5.1.Definitii si caracteristici ale stocurilor
Stocurile sunt active circulante , destinate vnzarii , n curs de productie , sau sub forma de materii prime , materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite n procesul tehnologic sau pentru prestarea de servicii . Un activ se clasifica ca circulant atunci cnd : este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau n scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat n termen de 12 luni de la data bilantului ; este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare si de numerar a caror utilizare nu este restrictionata.

Principalele caracteristici ale stocurilor : -se afla succesiv in diferite faze ale procesului de productie -descriu mai multe rotatii in cadrul perioadei de gestiune -sunt destinate consumului la prima utilizare -contribuie la realizarea cifrei de afaceri ale entitatii

2.5.2 nregistrarea , costul , evaluarea si metode de evidenta a stocurilor 2.5.2.1.nregistrarea si costul stocurilor

n conformitate cu legea contabilitatii detinerea cu orice titlu de bunuri materiale , de bunuri de valoare , numerar si alte drepturi si obligatii precum si efectuarea de operatii economice fara sa fie nregistrate in contabilitate sunt interzise . Intrarea stocurilor precum si iesirea acestora trebuie contabilizate la receptie si la vnzare indiferent daca entitatea detine

sau nu documente justificative conform legii . Costul costurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii precum si alte costuri suportate pentru a duce stocurile n forma si la locul n , care se gasesc n stare de utilizare . Acesta trebuie folosit pentru evaluarea stocurilor la intrare , la iesire ,la inventariere si la nchiderea execitiului financiar . La inventariere si la nchiderea execitiului financiar evaluarea stocurilor trebuie efectuata la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizata neta .Valoarea realizabila neta este pretul de vnzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale ale activitatii mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile necesare cedarii . Principalele structuri care reflecta valoarea stocurilor sunt :

-costul de achizitie -costul de productie -costul standard -pretul cu amanuntul

Ca = Pc + Cheltuieli transport + taxe nerecuperabile + alte cheltuieli necesare achizitiei si a ducerii n stare de utilizare Cp = ( C materie
prima

+ C manopera + alte cheltuieli ) + cheltuieli indirecte

Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si a acelor bunuri si servicii produse si destinate unor comenzi ferme trebuie determinat prin metoda identificarii specifice . n functie de specificul activitatii pentru determinarea costurilor : o o -metoda costului standard n activitatea de productie -metoda pretului cu amanuntul n sfera comercializarii

Costul standard ia n cosiderare nivelurile normale ale materialelor , consumabilelor , manoperei eficientei si capacitatii de productie , diferenta de pret fata de costul de achizitiei sau productiei trebuie evidentiate distinct n contabilitate si recunoscute n costul activului . Repartizarea valorii bunurilor iesite se face cu coeficient de repartizare .

Kr =

Sold initial diferenta pret + diferenta pret intrare Sold initial stocuri + rulaj intrari de stocuri

Kr x Ve = diferenta pret iesiri Pretul cu amanuntul se utilizeaza n cadrul comertului cu amanuntul pentru a determina la articole numeroase , miscarea rapida si care nu au marje similare . Pa = Ca + adaos + TVA neexigibil TVA neexigibil = 19 % x ( Ca + Ac) Reducerile comerciale in cazul stocurilor pot mbraca forma : -rabaturile ( pentru defecte) -remisele ( pentru depasirea volumului stabilit de vnzari) -risturnurile (pentru fidelitate , pentru ansamblul operatilor derulate cu un tert pentru o anumita perioada)

Reducerile financiare mbraca forma sconturilor de decontare si se acorda pentru achitarea datoriei nainte sau la termenul de exigibilitate . Sconturile apar doar la decontare . Evaluarea la iesire a stocurilor fungibile se face la valoarea de intrare determinata , folosind metodele : FIFO , CMP , LIFO .

2.5.2.2. Metode de evidenta sintetica si analitica a stocurilor

n contabilitatea romneasca pentru evidenta sintetica si contabilizarea stocurilor se folosesc doua metode : a) Metoda inventarului permanent care presupune nregistrarea n conturile de stocuri a tuturor operatiilor de intrare si iesire astfel : -la intrare avem conturi de stocuri = conturi de furnizori 3xx=401

-la iesire avem conturi de cheltuieli = conturi de stocuri 6xx=3xx

Metoda prezinta avantajul cunoasterii n orice moment a nivelurilor stocurilor b) Metoda inventarului intermitent . Se recomanda ntreprinderi mici si mijlocii , ntruct prezinta dezavantajul ca nu permite cunoasterea n orice moment a nivelului stocurilor ci doar dupa inventariere . Stabilirea iesirilor de stocuri se face dupa inventariere . E = sold initial + intrari - sold final (inventariat) n contabilitate vor fi de forma : la intrare : cont de cheltuieli = conturi de furnizori 6xx = 4xxx la inventariere conturi de stocuri = conturi de cheltuieli n situatia contabilizarii stocurilor dupa metoda inventarului permanent , reglementarile n vigoare prevad n scopul cunoasterii corecte din punct de vedere cantitativ si valoric a stocurilor aflate n gestiunea entitatii pe fiecare categorie , organizarea contabilitatii dupa urmatoarele metode : i. metoda cantitativ valorica care presupune tinerea unei evidente cantitative la locul de depozitare , folosind fisele de magazie iar n contabilitate evidenta cantitativ valorica folosind fisele de cont analitice ; ii. metoda operativ contabila sau pe solduri presupune nregistrarea stocurilor la locul de depozitare cantitativ iar la contabilitatea valorica pe gestiuni iar n cadrul acestora pe grupe si sub grupe de bunuri : iii. -fisa de magazie -registrul stocurilor

metoda global valorica are n vedere cunoasterea

evidentei numai valoric att la nivelul gestiunii ct si la nivelul contabilitatii .Se foloseste n comerturi cu amanuntul , la nivelul gestiunilor , magazinelor ( raport de gestiune fise de cont pentru operatii diverse ) , dar numai valoric .

2.5.3.Analiza si functionarea conturilor de stocuri

Dupa continutul economic conturile de stocuri si productiei n curs de executie reflecta active circulante sub forma de materii prime , materiale , produse , animale , pasari , marfuri , ambalaje , lucrari si servicii precum si productia si lucrarile n curs de executie . Dupa functia contabila conturile de stocuri sunt n general conturi de activ ,debitndu-se cu intrarile sau cresterile de valoare si creditndu-se cu iesirile sau ajustarile si pierderile de valoare ale stocurilor . Exceptii fac conturile de diferense de pret , precum conturile din grupa 39 ajustarii pentru deprecierea si pierderile de valoare care sunt conturi de pasiv .

2.5.4.Studii de caz privind stocurile si productia n curs de executie

Problema : Determinati valoarea iesirilor si stocul final pentru materia prima x n baza urmatoarelor date : - stoc initial 5.000 bucati la pretul de 1.000 lei/bucata - ntrari 5.01 N. 2.000 bucati la pretul de 1.200 lei/bucata - intrari 10.01 N 3.500 bucati la pretul de 900 lei /bucata - iesiri 06.01 N 4.000 bucati - iesiri 08.01 N 1.000 bucati - iesiri 12.01 N 1.500 bucati Folositi metode cunoscute , nregistrati operatiunile n contabilitate a)cost mediu ponderat (CMP)-metoda echilibrata CMP = Siv + Iv

Sic + Ic VE = CE x CMP 06.01. N

CMP =

(5.000 x 1.000) + (2.000 x 1.200) 5.000 + 2.000

= 1.057,14

VE = 4.000 x 1.057,14 = 4.228.560 Vstoc

final

= 7.400.000 - 4.228.560 = 3.171.440

08.01 N CMP = 3.171 440 + 0 3.000 = 1.057,14

VE = 1.000 x 1.057,14 = 1.057.140 Vstoc

final

= 3.171.440 - 1.057.140 = 2.114.300

12.01 N

CMP =

2.114.300 + (3.500 x 900) 2.000 + 3.500

= 957,14

VE = 1.500 x 957,14 =1.435.710 Vstoc

final

= 2.114.300 - 1.435.710 - (3.500 x 900) = 3.828.590

b) FIFO se pot adapta 2 solutii : 06.01 N 4.000 bucati x 1.000 = 4.000.000 tabelara grafica

Ve = 4.000.000 Vsf = (5.000 x 1.000) + (2.000 x 1.200) - (4.000 x 1.000) = 3.400.000 08.01 N 1.000 x 1.000 = 1.000.000 Vsf = 3.400.000 - 1.000.000 = 2.400.000 12.01 N 1.500 x 1.200 = 1.800.000 Vsf = 2.400.000 + (3.500 x 900) - 1.800.000 = 3.750.000 c) LIFO 06.01 N 2.000 x 1.200 2.000 x 1.000 = 2.400.000 = 2.000.000 = 4.400.000

VE = 4.400.000 Vsf = 3.000 x 1.000 = 3.000.000 08.01 N VE = 1.000 x 1.000 = 1.000.000 Vsf = 3.000.000 - 1.000.000 = 2.000.000 12.01 N VE = 1.500 x 900 = 1.350.000 Vsf = (2.000 x 1.000 ) + (2.000 x 900 ) = 3.800.000 301 = 401 601 = 301 Exemplul 1 :

Societatea comerciala x hotaraste modernizarea unei masini pentru fabricarea hrtiei care are valoare de 120.000 lei . n acest scop se cumpara componente de 30.000 TVA 19 % care se ncorporeaza n echipamentul supus modernizarii . Durata normala de utilizare a masinii este de 10 ani , iar durata ramasa de amortizat este de 4 ani . Amortizarea investitiei se face pe durata ramasa . Sa se nregistreze in contabilitate cumpararea accesorilor , achitarea facturilor cu OP , ncorporarea accesorilor , amortizarea liniara pe durata ramasa de amortizat . achizitie accesorii % = 401 3024 = 4426 = achitarea facturii 401 = 5121 ncorporarea accesorilor 231 = 3024 213 = 231 sau 213 = 3024 sau 6024 = 3024 231 = 722 213 = 231 amortizarea pe durata ramasa 30.000 30.000 30.000 30.000 30.000 30.000 35.700 35.700 30.000 5.700

durata pentru care s-a calculat amortizare : 6 x 120.000 10 ani = 72.000

valoarea ramasa :

120.000 - 72.000 = 48.000 valoarea de amortizat : 48.000 + 30.000 = 78.000 amortizare anuala : 78.000 : 4 ani = 19.500 Anul I Anul II Anul III Anul IV 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813 19.500 19.500 19.500 19.500

Scoaterea din gestiune : 2813 = 213 Exemplul 2. O ntreprindere tine evindenta stocurilor de materii prime la cost efectiv cu ajutorul metodei inventarului intermitent . Se cunosc urmatoarele informatii : stoc initial costul achizitiei al stocului initial cumparari materii prime n cursul lunii de 1.400 lei/kg si TVA 19 % la inventarierea de sfrsitul lunii s-a constatat un stoc de materii prime de 200 kg evaluarea stocului s-a facut cu ajutorul metodei costului mediu ponderat nregistrati n contabilitate operatiunile aferente La nceputul perioadei 100 kg 120.000 400 kg la costul 150.000

601 = 301 achizitie materii prime % =401 601 4426 CMP = 120.000 + 560.000 100 + 400 =

120.000

666.400 560.000 106.400 680.000 500 = 1.360 lei/kg

Valoare stoc = 200 x 1.360 = 272.000 nregistrare stoc 301 = 601 Exemplul 3. Cum se nregistreaza n contabilitate urmatoarele operatii : a) produse finite oferite gratuit cost prestabilit efectiv b) produse finite pentru protocol 500 lei 8.000 6.000 272.000

c) plusuri de semi fabricate constatate la inventariere n valoare de 1.000 d) produse finite n valoare de 3.000 transferate la magazin propriu de desfacere , pretul de livrare fiind de 4.000 e) produse reziduale n valoare de 100 lei distruse de un incendiu nregistrari contabile : a) b) c) d) 345 711 623 341 371 = = = = = 711 348 345 711 % 345 378 8.000 2.000 500 1.000 4.000 3.000 1.000

Daca unitatea este platitoare de TVA 371 = 4428 Daca 4.000 reprezinta pretul 371 = % 345 378 4428 e)671 = 346 Exemplul 4. O firma achizitioneaza conform facturii n valoare de 15.000 si TVA 19 % care se lasa o perioada n custodia furnizorului dupa care se aduc n unitate . Factura se achita prin banca . % = 401 361 4426 356 = 361 361 =356 401 = 5121 sau 8033 8033 % = 401 361 4426 15.000 15.000 17.850 15.000 2.850 17.850 15.000 2.850 15.000 15.000 17.850 4.000 3.000 362 682 100 760

401 = 5121 sau % 401 356 4426 361 = 356 401 = 5121 Exemplul 5.

17.850

17.850 15.000 2.850 15.000 17.850

n contabilitatea unei ntreprinderi productive se nregistreaza urmatoarele operatiuni : i. a)la nceputul execitiului se continua procesul de fabricatie pentru productie n curs de executie n valoare de 60.000 ii. b)se obtin 5.000 de bucati produse finite cost efectiv 22.000 lei/bucata iii. c)se vnd produse finite n valoare de 90.000 cu TVA 19 % . Pretul de nregistrare a produselor finite este 75.000 coeficientul de repartizare a diferentelor de pret 6 % iv. d)se acorda produse finite propriilor salariati la pret de nregistrare 40.000 , produsele n cauza suportnd TVA Sfrsitul lunii precedente 331 = 711 a) la nceputul lunii 711 = 311 b) % = 711 345 348 c) 110.000 100.000 10.000 60.000

4111 =

% 701 4427 711 = % 345 348

1.071.000 90.000 17.100 79.500 75.000 4.500

d) 421 = 635 = Donatie 6582 = 345 635 = 4427 Exemplul 6. Ambalaje care circula n sistem de restituire organizeaza urmatoarele operatii : a. mpreuna cu marfurile achizitionate se primesc de la furnizori ambalaje n valoare de 2.000 lei din care se restituie 80 % 15 % din totalul ambalajului se retine de client , iar 5 % sunt deteriorate din vina clientului pentru care furnizorul ntocmeste factura . 40.000 7.600 345 4427 40.000 7.600

b.

a. Primirea ambalajelor care circula n sistem de restituire 409 = 401 8033 = * 2.000 2.000

restituirea ambalajelor 80 % 401 = 409 * = 8033 b. 15 % ambalaje retinute 381 = 409 * = 8033 5 % ambalaje deteriorate 300 300 1.600 1.600

608 * 4426 401 Exemplul 7.

= = = =

409 8033 401 5311

100 100 76 476

TVA ambalaje facturate Plata furnizori

Cum se nregistreaza n contabilitate urmatoarele operatii economice : 1) se primesc ambalaje de la prelucrare cunoscnd : valoarea ambalajelor trimise spre prelucrare 2.000 , costul facturat pentru prelucrare 400 + TVA 19 % , pretul prestabilit al ambalajelor primite 2.500 se vnd odata cu marfurile ambalajele n valoare de 1.800 lei TVA 19 % , coeficient mediu de repartizare a diferentelor favorabile 5 % 1) nregistrari contabile : 358 = 381 381 = % 358 388 401 4426 = 401 2) 4111 = % 708 4427 % = 381 608 388 Exemplul 8. Societatea Comerciala "B" specializata n comertul cu amanuntul detine n stoc la nceputul anului marfuri la pretul cu amanuntul n valoare de 15.000 lei . Adaosul comercial aferent marfurilor din stoc este de 3.000 lei , iat TVA 2.200 lei . n cursul perioadei de gestiune se achizitioneaza marfuri la pretul fara TVA de 30.000 lei (TVA 19 % ) . Adaosul comercial practicat de unitate este de 20 % . Se vnd marfuri n cursul lunii prin magazinul cu amanuntul n valoare de 42.000 lei , (inclusiv TVA ) . Se descarca gestiunea . Evidenta se tine la pret vnzare cu amanuntul . 2.142 1.800 342 1.800 1.710 90 2.000 2.500 2.000 100 400 76

2)

achizitia de marfuri : % = 401 371 4426 35.700 30.000 5.700

nregistrarea adaosului : 371 = 378 6.000

-nregistrarea TVA neexigibila : 371 = 4428 6.840

36.000 x 19 % = 6.840

-vnzarea marfurilor : 5311 = % 707 4427 42.000 35.294 6.706

descarcarea gestiunii : % = 371 607 378 4428 42.000 nu se cunoaste nu se cunoaste 6.706

-determinarea adaosului comercial aferent marfurilor vndute : 371 15.000 30.000 6.000 6.840 57.840 42.000

42.000 15.840

4.428 6.706 2.200 6.840 6.706 9.040

2.334 378 3.000 6.000 9.000

K378 = Ri378 + Rc378 (Si371 + Rd371) - (Si4428 + Rc4428) = 9.000 57.840 - 9.040 = 18,44 %

Adaos aferent stoc (fara TVA ) = Stoc marfa fara TVA x K378. Stoc marfa fara TVA = Stoc marfa cu TVA - TVA aferent stoc. Stoc marfa fara TVA = 15.840 - 2.334 = 13.506 Adaos stoc = 13.506 x 18,44 % = 2.490,50 Adaos vnzari = Adaos total - Adaos stoc RD378 = 9.000 - 2.490,50 = 6.509,50 Sau RD378 = RC707 x KC707 Adaos vnzari = 35.294 x 18,44 % = 6.508,21 Formula finala de descarcare a gestiunii : % = 371 607 378 4428 42.000,00 28.784,50 6.509,50 6.706,00

2.6. Contabilitatea datoriilor si a creantelor

2.6.1. Definitii , forme si clasificari ale relatiilor cu tertii
n cadrul activitatii economice se realizeaza schimburi de valori ntre entitatiile care participa la circuitul economic . n functie de pozitia acestora iau nastere raporturi juridice de drepturi si obligatii denumite generic relatile cu terti . Acestea sunt generatoare de creante pentru cei care ofera ceva respectiv datorii pentru cei care primesc sau dau n favoarea acelora care realizeaza anumite prestatii . n aceste conditii creditorul este n drept sa pretinda , iar debitorul este obligat sa plateasca .

Creantele si datoriile ca structuri bilantiere sunt reprezentate fizic prin doua entitati denumite generic de furnizorul respectiv clientul .Creantele reprezinta contrapartida unei prestatii a unei livrari si se contabilizeaza n dreptul cvlitorilor de a pretinde debitorilor anumite sume de bani , bunuri , servicii sau lucrari . Creantele iau nastere n momentul transferului proprietatii bunurilor si se sting de regula prin ncasarea echivalentului banesc . Datoriile reprezinta surse atrase si anganjamente financiare , constituind obligatii actuale ale unei entitati rezultate din evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care sa ncorporeze beneficii economice viitoare .Trebuie facuta distinctie ntre obligatia actuala si anganjamentul viitor . Sunt recunoscute drept datorii numai obligatiile actuale care au rezultat ca urmare a unui eveniment trecut . n general o datorie reprezinta un angajament sau o responsabilitate de a actiona ntr-un anumit fel ca urmare a unei livrari a unei prestatii efectuate de un tert si care ne obliga sa oferim o contraprestatie baneasca sau de alta natura . Stingerea datoriilor se realizeaza odata cu plata obligatiunilor fata de furnizori,prestatori, etc . Creantele se reflecta n contabilitate n momentul nregistrarii dreptului fata de terti prin ntocmirea documentelor ce atesta transferul dreptului de proprietate , iar datoriile n momentul crearii angajamentelor lichidndu-se odata cu plata obligatiunilor . Creantele si datoriile unei entitati pot fi clasificate dupa mai multe criterii : i. -criteriul natura a operatiilor dupa care cvantele si datoriile se mpart n : ii. iii. iv. -comerciale -financiare -cte creante respectiv datorii

2.6.2.Evaluarea si recunoasterea creantelor si a datoriilor n situatiile financiare

Evaluarea este procesul prin care sunt recunoscute n situatiile financiare valorile corespunzatoare ale creantelor si datoriilor unor entitati . Recunoasterea creantelor si datoriilor n situatiile financiare se realizeaza prin referinta la doua criterii ce trebuie ndeplinite cumulativ : a. -probabilitatea generarii de beneficii economice

viitoare (pentru creante) respectiv generarea unei iesiri de resurse purtatoare de beneficii economice viitoare pentru datorii . b. -evaluarea exprimarea monetara sa poata fi realizata n mod credibil .

Creantele si datoriile nregistrate n contabilitate n momentul intrarii lor sunt evaluate la valoarea nominala reprezentata prin suma nscrisa pe documentele ce le atesta .Aceasta poate fi : -costul istoric -costul curent -valoarea realizabila -valoarea actualizata

Creantele si datoriile interne sunt evaluate de regula n moneda nationala exprimnd sumele posibile de ncasat ori de platala un moment dat . Creantele si datoriile externe se nregistreaza n contabilitate n lei si n valuta daca operatiunile ce dau nastere sunt efectuate n valuta sau firma a optat din considerente proprii pentru ntocmirea situatiei financiare ntr-o moneda stabila .Transformarea n lei a contravalorii devizelor se face la cursul de schimb n vigoare la data efectuarii operatiilor .Pe masura ncasarii platii diferentele de curs ntre data ncasarii respectiv platii si data nregistrarii n contabilitate se evidentiaza ca venituri sau cheltuieli financiare n functie de situatie , la fiecare data a bilantului :

-elemente monetare exprimate n valuta trebuie raportate , utilizndu-se cursul denchidere;diferentele favorabile sau nefavorabile nregistrndu-se la venituri sau cheltuieli dupa caz; -elementele monetare trebuie raportate utiliznd cursul de schimb de la data efectuarii tranzactiei; -elementele monetare nregistrate la valoarea justa si exprimate n valuta trebuie raportate , utilizndu-se cursul de schimb existent n momentul determinarii valorii respective .

Cu ocazia inventarierii n vederea ntocmirii situatiilor financiare evaluarea creantelor si datoriilor se face la valoarea actuala care se

stabileste n functie de valoarea probabila de ncasare respectiv de plata .

2.6.3 Analiza si functionarea conturilor de datorii si creante .

Creantele si datoriile formeaza un sistem complex din punct de vedere contabil denumit relatii cu tertii . Conturile contabile care reflecta astfel de relatii , sunt cele mai complexe att sub aspectul continutului ct si a functiei economice . Sub aspectul continutul economic , conturile de creante exprima drepturi ce se cuvin furnizorilor si prestatorilor ca urmare a livrarilor si prestatilor efectuate n favoarea tertilor . Sub aspectul continutului economic , contul de datorii reflecta obligatii actuale generate de evenimente trecute ce rezulta din achizitii sau alte avantaje de care a beneficiat entitatea in trecut . Dupa functia contabila conturile de creante sunt de activ , debitnduse la nregistrarea creantelor sau a dreptului si creditndu -se la ncasarea acestora . Conturile de datorii sunt dupa functia contabila , conturi de pasiv , creditndu-se la nregistrarea obligatiei si debitndu - se odata cu achitarea sau plata acestora . Clasa conturilor de terti cuprinde si conturi care exprima att creante ct si datorii , acestea fiind dupa functia contabila bifunctionala .

2.6.4.Aplicatii practice - studii de caz

Exemplul 1 Se acorda un avans unui furnizor de marfuri pentru care primeste factura n suma de 30.000 + TVA 19 % . Ulterior se achizitioneaza marfurile la costul de achizitie de 50.000 + TVA 19 % , iar pentru diferenta de plata se emite un bilet la ordin care se deconteaza la termen . Se cere nregistrarile contabile la furnizori si client .

Furnizori
a)emitere factura avans

Client
a)primirea facturii 4111 = % % = 401 35.700 35.700 409 30.000 30.000 4426 5.700 5.700 Plata avansului 401 = 5121 35.700

419 4427 ncasare avans 5121 = 4111 35.700

b)Emitere factura marfa inclusiv stornare avans 4111 = % 23.600

b)Emitere factura marfa inclusiv stornare avans % = 401 23.600 409 419 - 30.000 30.000 371 707 50.000 50.000 4426 4427 ( ptr. dif. 20.000) 3.600 3.600 Primirea biletului la ordin 413 = 4111 401 = 403 23.800 23.800 Depunere banca 5113 = 413 403 = 5121 23.800 23.800 ncasare efect 5121 = 5113 23.800 Exemplul 2 Societatea A. Livreaza marfuri societatii comerciale B. pe baza de aviz de nsotire n valoare de 2.000 lei + TVA 19 % . Ulterior se ntocmeste factura . Decantarea se face pe baza unei file CEC. Sa se evidentieze operatiuniile contabile la societatea A. si societatea B.

Societatea A.
Livrare pe baza de aviz 418 = % 707 4428 ntocmire factura 4111 = 418 4428 = 4427 Acceptare fila CEC 5112 = 4111 5121 = 5112 2.380 2.000 380 2.380 380 2.380 2.380

Societatea B.
Primirea materii prime pe baza de aviz % = 408 2.380 301 2.000 4428 380 Primire factura 408 = 401 2.380 4426 = 4428 380 Acordare fila CEC 401 = 5121 2.380

Reduceri comerciale Exemplul 3

Societatea comerciala x achizitioneaza materii prime la pretul de 200.000 lei , rabat 4 % , remisa 5 % , scont de decantare 3 % , TVA 19 % . Determinati netul comercial , netul financiar si netul de plata . Reducerile de pret sunt consemnate in factura initiala. valoare materie prima rabat 4 % remisa 5 % (192.000 x 5 % ) net comercial -scont 3% (182.400 x 3 % ) net financiar TVA 19 % (176.928 x 19 % ) 33.616 -net de plata 210.544 nregistrari contabile 5.472 176.928 20.000 8.000 192.000 9.600 182.400

Furnizor
4111 = % 217.056 701 182.400 4427 34.656 4111 = 4427 1.040 % = 4111 216.016 667 5.472 % = 401 217.056 301 182.400 4426 34.656 4426 = 401 1.040 401 = % 216.016 767 5.472

Client

5121 210.544 Exemplul 4

5121 210.544

Societatea x a dat n functiune ncepnd cu 1 ianuarie N un utilaj n valoare 900.000 . Din punct de vedre contabil utilajul se amortizeaza pe 3 ani . Amortizarea fiscala aferenta a utilajului in anul N este 400.000 . Calculati diferenta temporara la calcul impozitului pe profit . Anul N : 900.000 : 3 = 300.000 Amortizarea fiscala = 400.000 Diferenta temporara = 100.000

2.7. Contabilitatea trezoreriei entitatilor

2.7.1.Definitii si caracteristici ale principalelor structuri privind trezoreria entitatilor
Trezoreria entitatilor asigura evidenta existentei si miscarii investitiilor financiare pe termen scurt , a disponibilitatilor din conturi bancare , a creditelor bancare pe termen scurt , a avansurilor de trezorerie , viramentelor interne si a altor valori similare . n functie de moneda n care se concretizeaza fluxurile de trezorerie pot exista n moneda nationala sau n valuta . Evidenta se conduce distinct pe fiecare unitate monetara . Prin trezorerie se estimeaza capacitatea entitatilor de a genera numerar si echivalente de numerar . Conform Standardelor Internationale de Contabilitate nr 7 ( situatia fluxurilor de numerar ) conceptul de trezorerie are n vedere urmatorii termeni specifici : numerarul care cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere echivalentele de numerar - sunt investitiile financiare pe termen scurt extrem de lichide care sunt usor convertibile n numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii

Fluxurile de trezorerie sunt reprezentate prin intrarile si iesirile de numerar si echivalente de numerar . Standardelor Internationale de Contabilitate nr 7 grupeaza fluxurile de trezorerie pe activitati si anume : activitati de exploatare care sunt reprezentate de pricipalele activitati generatoare de venituri , precum si alte activitati care nu sunt de investire sau finantare; activitati de investitii care constau n achizitionarea si cedarea de active imobilizate si alte investiri care nu sunt incluse n echivalente de numerar; activ de finantare-sunt acele actiuni care au ca efect modificari ale dimensiunii compozitiei datoriilor si capitalurilor proprii .

2.7.2 Evaluarea fluxurilor de trezorerie

Evaluarea cu privire la fluxurile de trezorerie are n vedere n mod deosebit operatiunile ce privesc investitiile financiare pe termen scurt si fluxurile exprimate n valuta . Evaluarea investitiilor financiare pe termen scurt se poate face la urmatoarele valori : o valoarea de intrare care este reprezentata de costul de achizitie sau alta valoare stabilita potrivit contractelor ; valoarea de inventar care este stabilita conform principiului prudentei prin compararea valorii de intrare cu valoarea de inventar ; valoarea de iesire este data de pretul de vnzare , diferenta dintre acesta si valoarea contabila , reprezentnd cstigul sau pierderea ca urmare a tranzactiilor .

Cu ocazia redobndirii investitiilor financiare pe termen scurt n vederea anularii , sau revnzarii se face la valoarea de rascumparere (rambursare) . Elementele monetare exprimate n valuta trebuie raportate utiliznd cursul de nchidere al exercitiului financiar , diferenta de curs nregistrnduse la cheltuieli , respectiv venituri financiare .

Cheltuieli privind achizitia de investitii financiare pe termen scurt se nregistreaza pe cheltuielile perioadei fiind deductibile fiscal . Operatiunile de vnzare cumparare de valuta se inregistreaza n contabilitate la cursul utilizat de Banca Comerciala la care se efectueaza licitatia . La nchiderea exercitiului financiar diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilitatilor n valuta si a altor valori de trezorerie cum sunt titlurile de stat n valuta ,acreditivele si depunerile pe termen scurt n valuta evidentiate la cursul de schimb comunicat de BNR valabil la data inchiderii exercitiului financiar se nregistreaza n conturile de cheltuieli sau venituri din diferente de curs .

2.7.3.Analiza si functiunea conturilor de trezorerie

Dupa continutul economic conturile de trezorerie reflecta fluxurile de numerar echivalentele de numerar sub forma investitiilor financiare pe termen scurt , a disponibilitatilor din cont , a numerarului , creditelor pe termen scurt , avansurilor de trezorerie , viramente interne si a altor valori similare . Dupa functia contabila conturile de trezorerie sunt n general conturi de activ debitndu-se la intrarea fluxurilor de trezorerie si creditndu-se la iesirea acestora . Exceptie fac conturile 509 (varsaminte de efectuat pentru investitii financiare ) , 5186 ( dobnzi de platit ) , 519 ( credite bancare pe termen scurt ) si grupa 59 (ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor ) care sunt de pasiv . Sunt conturi bifunctionale 512 , 518 . Evidenta analitica a disponibilitatilor aflate n banci si casierie se tine distinct pe fiecare unitate monetara . Operatiunile de vnzare cumparare de valuta nu genereaza n contabilitate diferente de curs valutar .

2.7.4 Aplicatii
Exemplul 1 Societatea B cumpara 500 obligatiuni la pretul de 5 lei / obligatiune , din care 50 % se achita din casierie , iar diferenta urmeaza a se achita ulterior . Se vnd 300 obligatiuni la pretul de 6 lei / obligatiune si 200

obligatiuni la 4 lei / obligatiune Operatiunile se fac prin cont bancar .

achizitia de obligatiuni 506 = 5311 506 = 509 1.250 1.250

achitarea diferentei 509 = 5311 1.250

vnzarea a 300 obligatiuni 461 = 506 461 = 764 1500 300

ncasare 5121 = 461 1.800

vnzarea a 200 obligatiuni cu ncasare imediata 5121 = 506 664 = 506 800 200

Exemplul 2 Societatea A livreaza marfa societatii B n valoare de 1.000 lei + TVA 19 % . S-a convenit ca furnizorul sa acorde clientului un credit comercial de 45 zile pentru care acesta emite un efect comercial de 1.400 lei acceptat de furnizor .Diferenta o reprezinta dobnda . La scadenta furnizorul depune efectul n banca spre ncasare . Se cere evidentierea operatiilor n contabilitatea celor doua societati Furnizor (A)

emitere factura marfa 4111 = 707 4111 = 4427 1.000 190

acceptare efect comercial 413 = 4111 413 = 766 1.190 210

depunere efect comercial 5113 = 413 5121 = 5113 1.400 1.400

Client (B) primire factura marfa 371 = 401 4426 = 401 emitere efect comercial 401 = 403 666 = 403 plata 403 = 5121 1.400 1.190 210 1.000 190

Exemplul 3 n vederea derularii operatiunilor comerciale cu un furnizor , se solicita deschiderea unui acreditiv n valoare de 30.000 lei .Se receptioneaza bunurile livrate n valoare de 25.000 lei inclusiv TVA . Se achita furnizorului din aceditiv iar diferenta se restituie n contul curent . deschidere acreditiv

581 = 5121 5411 = 581 receptie marfa 371 = 401 4426 = 401 achitare marfa 401 = 5411 restituire acreditiv 581 = 5411 5121 = 581

30.000 30.000

21.008 3.992

25.000

5.000 5.000

2.8 Contabilitatea cheltuielilor si a veniturilor

2.8.1 Definitii ,nregistrarea ,recunoasterea si clasificarea cheltuielilor si a veniturilor Performanta unei entitati reflecta capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente precum si gradul de eficienta n utilizarea de noi resurse . Capacitatea de a genera fluxuri viitoare presupune ca entitatea sa nregistreze venituri din activitatea desfasurata iar utilizarea resurselor existente presupune evidentierea de cheltuieli ale perioadei . Gradul de eficienta n utilizarea resurselor se exprima cu ajutorul rezultatului financiar care poate fi profit sau pierdere . Elementele de baza a rezultatelor perioadei sunt cheltuielile si veniturile . Cheltuielile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor care se concretizeaza n reduceri ale capitalului propriu ,altele dect cele rezultate din retragerile sau distribuirile catre actionari .

Cheltuielile reprezinta valori platite sau de platit ,angajamente ,consumuri ,etc. Momentele nregistrate n contabilitate sunt angajarea ,consumul si imputarea . Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor care se concretizeata n cresteri ale capitalului propriu altele dect cele rezultate din contributii ale actionarilor . Veniturile sunt reprezentate prin sumele sau valorile ncasate ,sau de ncasat ca urmare a valorilor , prestatiilor , productia realizata si stocata etc. nregistrarile n contabilitate a veniturilor se face n urmatoarele momente : facturarea (vnzarea pe credit comercial ) ,productia ,ncasarea si ncorporarea n rezultatul perioadei . Recunoasterea cheltuielilor si a veniturilor n cadrul situatiilor financiare anuale ale intreprinderii se face n baza urmatoarelor criterii : i. crestere de beneficii economice viitoare prin cresteri de active sau reduceri de datorii n cazul veniturilor diminuare de beneficii economice viitoare prin reducerea valorilor activelor sau cresteri a datoriilor n cazul cheltuielilor . ii. evaluare credibila

Clasificarea cheltuielilor si a veniturilor se face n baza mai multor criterii ,nsa consideram ca fiind cel mai reprezentativ n cazul cheltuielilor natura si destinatia ,iar n cazul veniturilor natura si sursa ( provenienta ) . n functie de aceste criterii cheltuielile si veniturile se mpart pe activitati : din exploatare ,financiare ,care privesc resursele de finantare si extraordinare exprimnd evenimente si tranzactii dar diferite de activitatile obisnuite neavnd caracter regulat sau frecvent si nu pot fi influientate de vointa noastra ( exproprieri de active ,calamitati naturale , nregistrari de despagubiri pentru calamitati , etc )

2.8.2 Structura analitica a rezultatului exercitiului financiar

Teoria si practica contabila denumesc rezultatele economice financiare aferente unui an calendaristic rezultate ale exercitiului . Rezultatul exercitiului cuprinde ca structura analitica : o -rezultatul din exploatare = venituri din exploatare -cheltuieli

din exploatare o -rezultatul financiar = venituri financiare - cheltuieli financiare -rezultatul curent = rezultatul din exploatare + rezultatul financiar -rezultatul extraordinar = venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare -rezultatul brut (rezultatul contabil ) = rezultatul curent + rezultatul extraordinar -rezultatul net = rezultatul brut - impozit -impozitul = rezultatul fiscal X cota -rezultatul fiscal = rezultatul brut + cheltuieli nedeductibile venituri neimpozabile

o o o

2.8.3 Analiza si functionarea conturilor de cheltuieli si venituri

Dupa continutul economic conturile de cheltuieli reflecta angajamente , plati consumuri ,deprecieri ,pierderi de valoare ,ajustari ale activelor . Dupa functionarea conturilor sunt n totalitate conturi de activ . Dupa continutul economic veniturile exprima sume ncasate ,sume de ncasat , productia realizata sau stocata si alte avantaje pe care entitatea le-a primit n cursul perioadei . Dupa functionarea conturilor veniturile sunt de pasiv cu exceptia contului 711 care este cont bifunctional . Contabilitatea analitica a cheltuielilor si a veniturilor se tine pe feluri dupa natura si destinatie n cazul cheltuielilor ,respectiv dupa natura si sursa la venituri elementelor extrabilantiere

2.9. Conturi speciale

2.9.1 Continutul si caracteristicele conturilor speciale
Planul de conturi general utilizat de entitatile din Romnia prevede pe lnga conturile bilantiere (cl 1-5) , conturile de rezultate (cl 6-7) ,conturi de gestiune

(cl 9) si o clasa mai deosebita respectiv cl 8 conturi speciale . Conturile din cl 8 cuprind urmatoarele structuri reprezentative : -conturi care reflecta drepturi din angajamente acordate respectiv obligatii din angajamente primite sau alte valori -conturi ce reflecta valori materiale sau banesti ce se afla temporar n unitate dar nu afecteaza activele si datoriile -conturi cu ajutorul carora se reflecta drepturi sau angajamente latente incerte n momentul angajarii -conturi ce se folosesc pentru prelucrarea soldurilor conturilor bilantiere la nchiderea si deschiderea exercitiului financiar

2.9.2 Continutul si functionarea conturilor extrabilantiere

Conturile extrabilantiere reflecta drepturi din angajamente acordate sau obligatii din angajamente primite si alte valori n afara activelor si pasivelor entitatii Principala caracteristica a acestor conturi o reprezinta functionarea n partida simpla ,adica nregistrarea se face fie n debit fie n creditul unui singur cont fara conturi corespondente . Ca regula generala nregistram n debit intrarile ,cresterile si majorarile si n credit iesirile , reducerile , micsorarile , stingerea de angajamente ,etc . Contul 801 Angajamente acordate reflecta angajamente acordate de catre entitate sub forma de giruri ,cautiuni , garantii ,evidentiind creanta eventuala a entitatii asupra tertilor n cazul n care va fi determinata sa plateasca n locul acestora suma constituind obiectul angajamentului . Contul 8031 Imobilizari corporale luate cu chirie tine evidenta imobilizarilor luate cu chirie de la terti n baza contractelor ncheiate .n debit se va nregistra valoarea de inventar a imobilizarilor luate cu chirie ,iar n credit aceeasi valoare la restituire pe baza procesului de predare primire La preluare 8031 = * valoare de intrare

la predare * = 8031 valoare de intrare la darea n folosinta a obiectelor de inventar 8035 = * 1700

la casare sau scoatere din gestiune * = 8035 1700

2.9.3 Continutul si functionarea conturilor de bilant

Conturile de bilant sunt reprezentate prin grupa 89 891 bilant de deschidere 892 bilant de inchidere Functioneaza n partida dubla si se folosesc pentru preluarea soldurilor conturilor la nceputul respectiv sfrsitul exercitiului La sfrsit 891 = conturi activ conturi pasiv = 892 la nceputul exercitiului conturi activ = 891 891 = conturi pasiv

Document Info

A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site

Accesari: 1859 Apreciat: Comenteaza

Copiaza codul in pagina web a site-ului tau.

documentul : Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou

<a

Home Administratie Arta cultura Biologie Casa gradina Diverse Economie Agricultura Contabilitate Asigurari Business Comert Contabilitate Finante Transporturi Geografie Gradinita Istorie Jurnalism Limba Literatura romana Management Medicina Personalitati Profesor scoala Sociologie Stiinta Tehnica mecanica Timp liber

Exploreaza

CONTABILITATEA PRIMARA

ALTE DOCUMENTE Contul 419 " Clienti - creditori" Natura serviciului Modulul Contabilitate NOTIUNE SI FUNCTIILE BILANTULUI CONTABIL CONTABILITATEA TVA EXPERTIZA CONTABILA WIZCOUNT - MIJLOACE FIXE IAS 37 Provizioane, datorii si active contingente Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea creantelor Contabilitate Bancara - BANCI COMERCIALE

CONTABILITATE A PRIMAR
PLANUL DE CONTURI GENERAL ; CONTABILITATEA CAPITALURILOR , ACTIVELOR IMOBILIZATE ; STOCURILOR ; DATORIILOR sI CREANELOR ; TREZORERIEI ; CHELTUIELILOR sI VENITURILOR ; ELEMENTELOR EXTRABILANIERE . 2.1. ORGANIZAREA sI CONDUCEREA CONTABILITII ENTITILOR
Contabilitatea financiara denumita si generala reflecta pozitia financiara , performantele financiare , fluxuri de trezorerie , modificarea capitalului propriu ale unei entitati , privite prin prisma relatiilor cu tertii . Prin intermediul contabilitatii financiare , statul realizeaza un control asupra modului de evaluare a activelor , datoriilor , capitalurilor proprii , cheltuielilor si veniturilor care stau la baza stabilirii rezultatelor financiare , a impozitelor , taxelor si contributiilor datorate de entitati . n conformitate cu L 82 /2001 raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului , ordonatorului de credite sau altor persoane care au obligatia gestionarii unitatii respective . Contabilitatea se organizeaza si se conduce de regula n compartimente distincte conduse de catre directorul economic , contabilul sef sau o alta persoana mputernicita sa ndeplineasca acesta functie . Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare . Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii n domeniul contabilitatii ncheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate potrivit legii , membre C.E.C.C.A.R.

Raspunderea pentru aplicarea necorespunzatoare a reglementarilor contabile revine directorului economic , contabilului sef sau altei persoane mputernicite sa ndeplineasca aceasta functie mpreuna cu personalul din subordine . n cazul n care contabilitatea este condusa pe baza de contracte de prestari servicii n domeniul contabilitatii ncheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate potrivit legii membrii C.E.C.C.A.R. , raspunderea pentru conducerea contabilitatii revine acestora potrivit legii si prevederilor contractuale . Institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata n compartimente distincte sau care nu au personal cu contract individual de munca potrivit legii pot ncheia contracte de prestari servicii pentru conducerea contabilitatii si ntocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale cu societati comerciale de expertiza contabila sau cu persoane fizice autorizate conform legii . ncheierea contractelor se face cu respectarea reglementarilor privind achizitiile publice de bunuri si servicii iar plata serviciilor se face din fonduri publice cu aceasta destinatie .

2.2. Planul contabil general

Planul contabil general reprezinta un sistem coerent al teoriilor si doctrinelor care ghideaza practica contabila la nivelul unei natiuni impus entitatilor prin reglementari exprese la recomandarea si cu avizul organismelor consultative n materie de normalizare contabila . Planul contabil cuprinde terminologia specifica si planul de conturi , reguli si metode de : Evaluare ; Functionare a conturilor ; ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare ; Procedee de calculatie a costului ; Elaborare a bugetelor analitice

Elementul de formalizare a planului contabil general este reprezentat prin planul de conturi general care n Romnia este un produs guvernamental fiind reglementat la nivel national si obligatoriu pentru toti operatorii economici Planul de conturi general delimiteaza sistemul de conturi si fiecare cont n parte prin :

Simbol cifric si denumire ;

ncadrare ntr - o clasa si grupa n raport de un anumit criteriu ; Continutul economic ; Functia contabila ; Corespondentele cu alte conturi ; Monografia contabila a principalelor operatiuni economice si financiare

Programul de dezvoltare a contabilitatii n Romnia la nceputul mileniului al treilea prevede conformitatea cu Directivele Europene IV , VII , VIII si armonizarea respectiv convergenta cu standardele interne de raportare financiara .

2.3. Contabilitatea capitalurilor

2.3.1. Definitii si structuri privind capitalurile
Capitalul reprezinta sursa de finantare durabila cu caracter stabil si permanent al unei entitati economice sub forma echivalentului valoric al resurselor investite de proprietari sau terti pe termen lung . Capitalul unei entitati mbraca urmatoarele forme : Capital propriu ; Datorii pe termen lung ; Provizioane

Capitalul propriu exprima dreptul actionarilor ( interesul rezidual ) n activele entitatii dupa deducerea datoriilor . Ecuatie bilantiera Capital propriu ( A net c ) = ACTIVE - DATORII Bilant contabil A net corectat <= Bilantul economic A net corectat = A net c influente din reevaluare metoda substractiva

C ( A net c ) = capital social + rezerve + Rezultat reportat metoda

aditiva Se cunosc doua concepte cu privire la capital : a) Conceptul financiar conform caruia capitalul este echivalent cu activul net reprezentnd puterea de cumparare investita de actionari si asociati n capitalul ntreprinderii ; Conceptul fizic conform caruia capitalul exprima capacitatea de exploatare a entitatii reprezentata prin diverse unitati de productie specifice 456 = 1011 capital fizic % = 456 211 212 301 1011 = 1012 Datoriile pe termen lung reprezinta resursele externe atrase pentru finantarea activitatii pe termen lung altele dect datorii curente : i. mprumuturi de emisiunea de obligatiuni ; ii. termen lung ; iii. acestora ; Provizioanele se constituie n baza principiului prudentei si are ca obiect acoperirea unor cheltuieli sau pierderi viitoare care pot fi prevazute si estimate fara nsa a se cunoaste marimea lor exacta si data producerii lor . Conform IAS 37 un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare Dobnzile aferente mprumuturi bancare pe expresia capitalului financiar

b)

incerta . n contabilitate provizioanele sunt recunoscute n momentul n care :

o entitate are o obligatie curenta , generata de un eveniment anterior ; este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva ; poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei .

Provizioanele se pot distinge de alte datorii cum ar fi : Datoriile din creditele comerciale sau cheltuieli angajate dar neplatite , datorita factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei . Spre deosebire de acestea , datoriile din creditele comerciale constituie obligatii de plata a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori si care au fost facturate sau a caror plata a fost convenita n mod oficial cu furnizorii . Cheltuielile angajate sunt obligatii de plata pentru bunuri si servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori dar care nu au fost nca platite , facturate sau nu s - a convenit oficial asupra platii lor inclusiv salariile datorate angajatilor . Obligatia curenta este o obligatie legala care rezulta dintr - un contract , din legislatie sau o obligatie implicita spre exemplu obligatia pe care o entitate se angajeaza sa efectueze plati compensatorii pentru personalul disponibilizat . Nu se recunosc provizioane pentru pierderi viitoare din exploatare . Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt : Litigii ; Amenzi ; Penalitati ; Despagubiri ;

Daune ; Cheltuieli legate de activitatea de service n perioada de garantie ; Actiuni de restructurare ; Pensii ; Impozite ; Alte operatiuni similare

Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri n functie de : o o o Natura ; Scopul ; Obiectul pentru care au fost constituite

Provizioanele pentru restructurare se constituie n urmatoarele situatii : i. Vnzarea sau ncetarea activitatii unei parti a afacerii ; ii. entitatii ; iii. Eliminarea unui nivel de conducere sau reorganizari fundamentale care au ca efect semnificativ asupra activitatii . Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plata datorate bugetului de stat n conditiile n care sumele respective nu apar ca datorie n relatia cu statul . Provizioanele pentru pensii se stabilesc de catre specialistii n domeniu . Provizioanele trebuie sa fie strict corelate cu riscurile si cheltuielile estimate . Provizioanele trebuie revizuite la data fiecarui bilant si ajustate pentru a reflecta cea mai buna estimare curenta . n cazul n care pentru stingerea unei obligatii nu mai este probabila o iesire de resurse , nchiderea unor sedii ale

provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri . n costul unei imobilizari corporale pot fi incluse si costurile estimate initial cu demontarea si mutarea acesteia la scoaterea din evidenta precum si cu restaurarea amplasamentului pe care este pozitionata imobilizarea , atunci cnd aceste sume pot fi estimate credibil si entitatea are obligatia legala de demontare , mutare a imobilizarii si de refacere a amplasamentului . Costurile estimate cu demontarea si mutarea imobilizarii corporale precum si cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc n valoarea acesteia n corespondenta cu un cont de provizioane respectiv 1513 provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale .si alte actiuni similare legate de acestea 213 = 1513 Provizioanele pot fi utilizate numai pentru scopul care au fost recunoscute initial . Provizioanele se evalueaza naintea determinarii impozitului pe profit . Provizioanele prezentate n bilant la alte provizioane trebuie descrise n notele explicative daca acestea sunt semnificative .

2.3.2. Evaluarea capitalului entitatilor economice

Evaluarea capitalului are n vedere principalele valori cu ajutorul carora se exprima capitalurile entitatilor economice si anume : Valoarea nominala ; VN = Valoarea contabila ( bilantiera ) VC = VN VC sau Cp ( A net C ) Nr. Actiuni ( PS ) VN VC Capital social Nr A ( PS )

Activ net = A - D Valoarea de emisiune ( pretul care trebuie platit de catre cei care subscriu actiuni sau parti sociale ) 456 = 1011 Valoarea financiara este data de echivalentul corespunzator capitalizarii

dividendului anual pe o actiune n functie de rata medie a dobnzii pe piata Vf = Dividend distribuit pe actiune Rata medie a dobnzii pe piata

Valoarea de randament este valoarea corespunzatoare profitului net pe actiune care se poate capitaliza n cursul exercitiului , avnd n vedere rata medie a dobnzii pe piata Dividend distribuit pe actiune + cota parte din profit ncorporat n rezerve Rata medie a dobnzii pe piata

Vr =

2.3.3. Analiza si functionarea conturilor de capital

Sub aspectul continutului economic conturile de capital reflecta resurse proprii si externe atrase pentru finantarea activitatii pe termen lung . Dupa functia contabila sunt n general conturi de pasiv , exceptie fac conturile : 109 - actiuni proprii ;

109 - actiuni proprii ; 129 - repartizarea profitului ; 169 - prime privind rambursarea care sunt conturi de activ . precum si conturile obligatiunilor

precum si conturile 107 - rezerve din coversie ;

107 - rezerve din coversie ; 108 - interese minoritare ; 117 - rezultatul reportat ;

121 - profit si pierdere conturi bifunctionale OMFP 2374 / 2007 rentoduce n planul de conturi grupa 14 , cstiguri sau pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instumentelor de capitaluri proprii respectiv conturile 141 cstiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii - cont de pasiv si 149 pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu care este cont de activ .

OMFP 2374 / 2007 rentoduce n planul de conturi grupa 14 , cstiguri sau pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instumentelor de capitaluri proprii respectiv conturile 141 cstiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii - cont de pasiv si 149 pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu care este cont de activ . Contul 109 "Actiuni proprii" tine evidenta actiunilor proprii , rascumparate potrivit legii . Operatiuni : evidentierea pretului de achizitie al actiunilor proprii rascumparate ; 109 = 512 reducerea capitalului cu valoarea actiunilor proprii rascumparate si anulate ; 1012 = 109 evidentierea diferentei ntre valoarea de rascumparare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea nominala ; 149 = 109 cedare cu titlu gratuit

evidentierea vnzarii pe credit sau ncasarii actiunilor proprii ; % = 109 461

512 soldul reprezinta valoarea actiunilor proprii rascumparate existente . Contul 141 "Cstiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii " evidentierea diferentei dintre pretul de vnzare al instrumentelor de capitaluri proprii si valoarea lor de rascumparare : % = 141 461 512 evidentierea diferentei ntre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea lor de rascumparare la cele anulate 1012 = 141 evidentierea cstigurilor legate de vnzarea sau anularea instumentelor de capitaluri proprii transferate la rezerve 141 = 1068 Contul 149 "Pierderi legate de emiterea ,rascumpararea ,vnzarea ,cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu" evidentierea pierderilor legate de emiterea , rascumpararea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii acoperite de rezerve 1068 = 149

2.3.4. Aplicatii practice privind conturile de capitaluri

Exemplul 1 O societate comerciala hotaraste majorarea capitalului social cu 1.000 lei prin compensarea unei datorii fata de un furnizor de imobilizari Emisiune de actiuni

456 = 404 = 1011 =

1011 456 101

1.000 lei 1.000 lei 1.000 lei

456 =

% 1011 1044

1.000 lei 900 lei 100 lei

Exemplul 2 Se majoreaza capitalul social prin conversia unui algoritm n valoare de 7.000 lei n actiuni n schimbul acestor obligatiuni societatea emite actiuni , VN a unei actiuni fiind de 1.000 lei iar valoarea de emisiune 1.400 lei Emiterea 456 = % 1011 1044 7.000 lei 5.000 lei 2.000 lei

Valoare nominala prima

n 1011 se regaseste valoarea nominala 161 = 1011 = Daca se nchide si prima 1044 = 1011 Exemplul 3 Din contabilitatea unei societati comerciale se extrag urmatoarele date la sfrsitul exercitiului financiar : Capital social = Rezerve legale = Venituri obtinute = 30.000 lei 2.000 lei 40.000 lei 2.000 lei 456 1012 7.000 lei 5.000 lei

Cheltuieli efectuate : 20.000 lei , din care 8.000 lei reprezinta cheltuieli cu impozitul pe profit pna n luna noiembrie , inclusiv . Sa se ntocmeasca formula contabila de nregistrare a repartizarii la rezerve legale a unei parti din profitul unitatii . Venituri = Cheltuieli = Cheltuieli cu impozitul pe 40.000 lei 12.000 lei 8.000 lei

profit = 28.000 x 5 % = 1.400 lei Pb(Pc) = venituri - cheltuieli Pf(Pim) = Pb + cheltuieli nedeductibile - venituri neimpozabile 20% x 30.000 = 6.000 lei 129 = 1061
Exemplul 4

1400 lei

Sa se nregistreze n contabilitate repartizarea profilului net pe urmatoarele destinatii : Dividende de plata = Cresterea capitalului social = Participarea salariatilor la profit = Rezerve statutare = Versaminte la buget a regiei autonome = Nota Conform articolului 222 alineatul (4) si ( 5 ) sumele reprezentnd rezervele constituite din profitului financiar curent n baza unor prevederi legale se nregistreaza prin articolul contabil 129 = 1061 . Profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare se preia la nceputul exercitiului financiar urmator n contul 117 rezultatul reportat de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii legale . Evidentierea n contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala a actionarilor sau asociatiilor care a aprobat repartizarea profitului prin nregistrarea sumelor , reprezentnd dividende cuvenite actionarilor , rezerve si alte destinatii potrivit legii . Entitatile nu pot reveni asupra nregistrarilor efectuate cu privire la repartizarea profitului . (4) si (5) Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat din rezerve , prime de capital si capital social ; potrivit hotarrii AGA cu respectarea legii . nchiderea conturilor 121 , 129 se efectueaza la nceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se ntocmesc situatiile anuale . Ca urmare , cele doua conturi apar cu soldurile corespunzatoare n bilantul ntocmit pentru execitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale . 12.000 lei 5.000 lei 15.000 lei 1.000 lei 8.000 lei

121 = 117 117 = % 457 1012 1063 446

41.000 26.000

12.000 5.000 1.000 8.000

Cu privire la repartizarea profitului net ca prime reprezentnd participarea salariatilor la profit OMFP 2374/2007 prevede nregistrarea : 641 = 424 117 = 424
Exemplul 5

15.000 15.000

Societate comerciala urmeaza sa primeasca n contul bancar o subventie de 30.000 lei pentru procurarea unui utilaj . Dupa achizitionarea utilajului n valoare de 50.000 + TVA 19% se achita factura prin banca . Durata de utilizare a utilajului este de 5 ani .Sa se nregistreze n contabilitate aceste operatii , inclusiv amortizarea lunara a utilajului si trecerea la venituri a unei parti din subventie . nregistrarea subventiei de primit 445 = 131 30.000

ncasarea subventiei de primit 5121 = 445 30.000

Achizitionarea utilajului % 2131 4426 Achitare 404 = 5121 Amortizare 59.500 404 59.500 50.000 9.500

An I 6811 = 2813 131 = 7584 An II 6811 = 2813 131 = 7584 An III 6811 = 2813 131 = 7584 An IV 6811 = 2813 131 = 7584

10.000 6.000 10.000 6.000 10.000 6.000 10.000 6.000

mprumuturi din emisiunea de obligatiuni

Exemplul 6

O societate comerciala emite un pachet de 1000 obligatiuni cu valoarea nominala de 25.000 lei , care se vnd prin banca la pretul de 20.000 lei/bucata . Obligatiunile se rascumpara n numerar dupa 2 ani , apoi se anuleaza . Primele de rambursare se amortizeaza n doua transe anuale egale. nregistrati n contabilitate operatiunile : VN VE ( pretul de vanzare cumparare ) Ve VN Vr VN Vr VE nregistrarea emisiunii de obligatiuni % = 461 169 5121 = 161 25.000.000 20.000.000 5.000.000 20.000.000

461

Prima de rambursare = VN - VE Anul I Anul II 6868 = 6868 = 169 169 2.500.000 2.500.000

Rascumpararea 505 = 161 = 5121 505 25.000.000 25.000.000

2.4.Contabilitatea imobilizariilor sau active imobilizate 2.4.1.Definitii si structuri privind imobilizarile

Imobilizarile denumite si active imobilizate sunt activele generatoare de beneficii economice , detinute pe o perioada mai mare de un an . Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul unui activ de a contribui direct sau indirect la fluxul de trezorerie sau de echivalente ale trezoreriei catre entitate . Potentialul poate fi unul productiv fiind parte a activitatii de exploatare . Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economica se efectueaza n mod sistematic, reducndu-se valoarea contabila a acestora . Vc = Vi (cost) - deprecierile ( amortizare si ajustare ) Prin durata de utilizare economica se ntelege durata de viata utila , aceasta reprezentnd :

perioada n care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate numarul unitatilor produse sau a unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de entitate prin folosirea activului respectiv .

Activele imobilizate cuprind 3 mari structuri : a) b) c) imobilizari necorporale imobilizari corporale imobilizari financiare

A. Imobilizari necorporale sunt active identificabile nemonetare fara suport material , detinute pentru utilizare n procesul de productie sau

furnizare de bunuri sau servicii , pentru a fi nchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative . Un activ necorporal va fi recunoscut n bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costul activului poate fi evaluat n mod credibil . Imobilizarile necorporale se amortizeaza dupa metoda liniara ( limitativ ) pe perioada generarii de beneficii economice pentru entitate . OMFP 1752/2005 coroborat cu OMEF 2374/2007 prezinta cu privire la imobilizarile necorporale urmatoarele : a. cheltuielile de constituire atunci cnd sunt imobilizate , se amortizeaza n cadrul unei perioade de maximum 5 ani . Sumele nregistrate la cheltuielile de constituire trebuie explicate n note explicative cheltuielile de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte n scopul realizarii de produse sau servicii noi sau mbunatatite substantial naintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii . Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza pe perioada contractului sau durata de utilizare dupa caz . n cazul n care acestea depasesc 5 ani terbuie motivate n notele explicative . n situatia n care cheltuielile de constituire si de dezvoltare nu au fost amortizate integral nu se face nici o distribuire de profituri cu exceptia cazului n care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate . concesiunile , brevetele , licentele , marcile comerciale , drepturile si activele similare reprezinta aport , achizitionate sau dobndite pe alte cai se nregistreaza ca imobilizarile necorporale la valoarea de aport sau costul de achizitie dupa caz . Concesiunile primite se reflecta ca imobilizarile necorporale atunci contractul de concesiune stabileste o durata si o valoare determinata pentru concesiune . Amortizarea concesiunii urmeaza a fi nregistrata pe durata de folosire a acesteia stabilita potrivit contractului . n cazul n care contractul prevede plata unei chirii si nu o valoare amortizabila n contabilitatea entitatii care primeste concesiunea , se refera la cheltuielile reprezentnd chiria fara recunoasterea unei imobilizari necorporale . fondul comercial apare de regula la consolidare si reprezinta diferenta dintre costul de achizitie si valoarea la data tranzactiei a partii din activele nete achizitionate de catre o

b.

c.

d.

entitate . Fc = Ca - Vj (valoarea activelor nete ) . Fondul comercial se amortizeaza de regula ntr-o perioada de maximum 5 ani . Atunci cnd entitatile apreciaza o durata mai mare fara ,nsa , a se depasi durata de utilizare economica . aceasta trebuie motivata n notele explicative . e. Avansuri si alte imobilizari necorporale . n categoria avansuri se nregistreaza avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale , programele informatice , create de entitati sau achizitionate de la terti precum si alte imobilizari necorporale . Un activ necorporal se evalueaza initial la costul de achizitie sau de productie . Un element necorporal reportat drept cheltuiala ntr-o perioada nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ . Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal , dupa cumparare sau finalizare , se nregistreaza n conturile de cheltuieli atunci cnd sunt efectuate . Cheluielile ulterioare vor majora costul activului atunci cnd se estimeaza generarea de beneficii economice viitoare peste performanta prevazuta initial si pot fi evaluate credibil .

B. Imobilizarile corporale sunt acele active tangibile utilizate pe o baza continua de catre entitati n productia de bunuri , prestarea de servicii , scopuri administrative sau pentru a fi nchiriate tertilor , fiind utilizate pe o perioada mai mare de un an . Imobilizarilor corporale le sunt specifice urmatoarele concepte :

costul activului ( valoarea de intrare ) - reprezinta suma platita numerar sau echivalente de numerar ori valoarea justa a altor contraprestatii efectuate pentru achizitionarea unui activ la data achititiei sau constructia acestuia la data receptiei . amortizarea este procesul de stocare sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe ntreaga sa durata de viata utila .

Valoarea amortizabila este reprezentata de costul activului sau alta valoare substituita costului n situatia financiara din care s-a scazut valoarea reziduala . Vamortizabila = C(Vi) - valoare reziduala Valoarea de amortizare poate fi mai mica .

Valoarea reziduala reprezinta valoarea neta pe care o entitate etimeaza ca o va obtine pentru un activ la sfrsitul de viata utila dupa deducerea costurilor de cedare estimate . Valoarea contabilla a unui activ imobilizat este valoarea din bilant . Vc = Vi ( cost ) - deprecieri ( amortizari si ajustari ) Valoarea justa - pretul la care este tranzactionat un activ sau decontat o datorie ntre doua parti aflate n cunostiinta de cauza n cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv . Pierderile din depreciere reprezinta diferenta dintre valoarea contabila si valoarea recuperabila . Contabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii : terenuri amenajari de terenuri .

Contabilitatea analitica presupune diferentierea pe grupe : terenuri agricole , silvice , fara constructii , cu zacaminte . n cadrul imobilizarii corporale trebuie evidentiate distinct imobilizarile n curs , inclusiv avansurile acordate furnizorilor de imobilizari . Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui plan de amortizare de la data punerii n functiune pna la recuperarea integrala a valorii de intrare . Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate , nchiriate sau locatie de gestiune se calculeaza si nregistreaza n contabilitate de catre entitatea care le are n proprietate . Se supune de asemenea amortizarii investitile efectuate la imobilizari corporale luate cu chirie pe durata contractului de nchiriere . La expirarea contractului de nchiriere valoarea investitiilor efectuate si amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii . n functie de cauzele cuprinse n contractul de nchiriere transferul poate reprezenta o vnzare de active sau alta modalitate de cedare.

2.4.2 Evaluarea imobilizarilor corporale

Evaluarea unei imobilizari la intrare (initiala ) se face la costul de achizitie , costul de productie , valoarea de aport , valoarea justa etc . La data bilantului

evaluarea imobilizarilor se face la valoarea de intrare denumita si cost din care se deduc amortizarile , ajustarile si pierderile de valoare cumulate . Este denumita valoarea contabila sau neta . Atunci cnd entitatile aplica tratamente de evaluare alternative , imobilizarile pot fi reevaluate , n sistemul financiar , fiind evidentiata valoarea reevaluata . Reevaluarea imobilizarilor se face de regula la valoarea justa determinata de regula de profesionisti calificati n evaluare , membrii ai unui organism profesional n domeniu . La reevaluarea unei imobilizari corporale , amortizarea cumulata este tratata n doua moduri , aplicndu-se doua metode : 1) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului , astfel nct valoarea contabila dupa reevaluare sa fie egala cu valoarea reevaluata ( metoda bruta ) si se aplica cnd activele sunt evaluate pe baza de indici de crestere . eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta determinata n urma corectarii cu ajustarile de valoare ( metoda valorii nete ) .

2)

2.4.3.Analiza si functionarea conturilor de imobilizari

Dupa continutul economic conturile de imobilizari reflecta active generatoare de beneficii economice ce pot fi evaluate n mod credibil , destinate utilizarii pe baza continua (mai mult de un an ) n activitatea de productie , comercializare , nchiriere sau pentru scopuri administrative . Dupa functia contabila sunt n general conturi de activ , debitndu-se cu intrarile sau cresterile de valoare ale imobilizarilor si creditndu-se cu iesirile sau deprecierile sau pierderile de valoare . Exceptie conturile : grupa 28 amortizari privind imobilizarile grupa 29 ajustari si pierderi de valoare cont 269 varsaminte efectuate pentru imobilizari financiare .

Contabilitatea analitica a imobilizarilor se tine pe grupe de imobilizari si pe fiecare categorie n parte . Imobilizarile sunt supuse amortizarii , pentru care reglementarile din Romnia prevad 3 metode :

-liniara -degresiva -accelerata

Normele internationale prevad si alte metode de amortizare : -softy -crescatoare -globala de amortizare -km parcursi ( dupa ianuarie 2004 )

2.4.4. Aplicatii Exemplul 1

La sfrsitul exercitiului N se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 8.000 lei . Valoarea de intrare a utilajului este de 7.500 lei , iar amortizarea cumulata este de 2.500 lei . Calculati si nregistrati suma din reevaluare folosind metode cunoscute . Vc ( neta ) = Vi (c) - amortizarea cumulata = 7.500 - 2.500 = 5.000 Rezerva din reevaluare = valoarea justa - Vc ( neta ) = 8.000 - 5.000 = 3.000
Valoarea de intrare actualizata Amortizare actualizata = Valoarea de intrare x V justa V contabila neta = 7.500 x V justa V contabila neta 8.000 5.000 = 2.500 x 1,6 = 12.000

= Amortizare cumulata x

= 4.000

Viactualizata - Vi = 12.000 - 7.500 = 4.500 lei Amortizare actualizata - amortizare cumulata = 4.000 - 2.500 = 1.500 lei nregistrare n contabilitate a) metoda valorii brute (evidentierea diferentelor din actualizare )

213

% 4.500 2813 1.500 105 3.000

b) metoda valorii nete ( eliminarea amortizarii cumulate ) 213 = 105 2813 = 213 % = 105 213 2813 3.000 2.500 3.000 500 2.500

Exemplul 2
Conducerea unei ntreprinderi decide sa reevalueze constructiile sale . Activele n cauza au fost achizitionate la un cost de 800.000 lei si sunt amortizate pentru suma de 200.000 lei . Valoarea justa a constructiilor determinata de experti este 900.000 lei . Sa se contabilizeze operatia de evaluare , stiind ca IAS 16 imobilizari corporale foloseste ca procedee de reevaluare metoda valorii brute Vc neta = 800.000 - 200.000 = 600.000 Rezerva de reevaluare = 900.000 - 600.000 = 300.000
V intrare actualizata Amortitare actualizata = V intrare x Vjusta = 800.000 x 900.000 = 1.200.000 = 300.000

V contabila neta 600.000 V justa = amortizare cumulata x V contabila neta

= 200.000 x 1,5

Valoare de intrare actualizata - Valoare intrare = 1.200.000 - 800.000 = 400.000 Amortizare actualizata - amortizare cumulata = 300.000 - 200.000 = 100.000 213 = % 400.000 2813 100.000 105 300.000

SAU

213 = 105 105 = 2813

400.000 100.000

Exemplul 3
O ntreprindere al carui obiect de activitate este locatia de mijloace de transport pune n practica o politica de nchiriere a vehiculelor timp de 3 ani dupa care le vinde la valoarea contabila neta .Conducerea ntreprinderii si expertii sai estimeaza ca vehiculul se depreciaza astfel : o o o n primul an - 30 % n al doilea an - 25 % n al treilea an - 15 %

Sa se calculeze amortizarea stiind ca entitatea aplica IAS 16 pentru un cost al vehiculului de 300.000 . Procentul de amortizare 30 + 25 + 15 = 70 % Dupa 3 ani vehicolul va fi amortizat 210.000 adica : n primul an n al doilea an n al treilea an 300.000 x 30% 90.000 75.000 45.000 210.000 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813

valoarea contabila neta = 300.000 - 210.000 = 90.000

Exemplul 4
Pentru a realiza un contract ce vizeaza furnizarea a 240.000 piese n patru ani ,o ntreprindere a pus la punct o masina speciala al carei cost de productie este 240 milioane . n acord cu clientul , scadentarul livrarilor de piese a fost programat dupa cum urmeaza : n n n n primul an al doilea an al treilea an al patrulea an TOTAL 25.000 60.000 100.000 55.000 240.000

Masina este scoasa din functiune la sfrsitul perioadei de derulare a contractului . Sa se calculeze amortizarea imobilizarii IAS 16 prin metoda care reflecta cel mai bine ritmul n care se consuma avantajele economice .

A1 =

A2 = A3 = A4 =

25.000 240.000 pondere 60.000 240.000 100.000 240.000 55.000 240.000

x 240.000.000 Costul masinii x 240.000.000 x 240.000.000 x 240.000.000

= 25.000.000 lei ( 6811 = 2813 ) = 60.000.000 lei = 100.000.000 lei = 55.000.000 lei

Exemplul 5
La 30 decembrie anul N o ntreprinderea achizitionase un echipament de 147.000 lei . Durata de viata este de 7 ani , dar conducerea estimeaza vnzarea echipamentului dupa 5 ani de utilizare . Valoarea reziduala estimata 47.000 lei . Sa se calculeze si contabilizeze amortizarea imobilizarii n exercitiul N+1 conform IAS 16. Echipament 147.000 Durata de viata ani Vnzare dupa 5 ani de utilizare Valoare reziduala estimata 47.000 7

Vamortizabila = Vi(c) - Vreziduala = 147.000 - 47.000 = 100.000 lei AN+1 : na = 1 x 100 = DN 1 5 X 100.000 = 200

100.000 x 20 % = 20.000 6811 = 2813

Exemplul 6
O ntrepridere a cumparat n anul N un mijloc de transport de 260.000 . Conducerea estimeaza ca durata de utilizare a mijlocului de transport este de 5 ani , valoarea reziduala de 20.000 .Sa se calculeze amortizarea prin metoda softy ( SYD ) stiind ca cifrele atasate celor 5 ani sunt 54321 .

A1 = Va x Pai Pai = Cifra atasat anului cifrei anilor

Va = 260.000 - 20.000 = 240.000 An 1 = An 2 = An 3 = An 4 = An 5 = 240.000 x 5 1+2+3+4+5 240.000 x 4 15 240.000 x 3 15 240.000 x 2 15 240.000 x 1 15 = 80.000 = 64.000 = 48.000 = 32.000 = 16.000

Exemplul 7
Datele identice cu cele de mai sus nsa cifrele atasate sunt 86321 . Va = 260.000 - 20.000 = 240.000 ( 6811 = 2813 ) An 1 = An 2 = An 3 = An 4 = An 5 = 240.000 x 8 8+6+3+2+1 240.000 x 6 20 240.000 x 3 20 240.000 x 2 20 240.000 x 1 20 = 96.000 = 72.000 = 36.000 = 24.000 = 12.000 240.000

Exemplul 8 IAS 17
Pe 1.08 anul N o societate x a semnat un contract de vnzare asortata cu o locatie pentru o cladire . Cladirea avea o valoare contabila de 15.000 lei . Amortizarea calculata pna n momentul vnzarii este de 6.250 lei . Durata contractului de nchiriere este de 4 ani .Pretul de vnzare 22.500 si chiriile corespund valorii juste . Sa se contabilizeze operatia lease bach

conform IAS 17 contracte de leasing . Valoare cladire Amortizare Contract de nchiriere Pret vnzare vnzare cladire : 461 461 % 2812 6583 nregistrarea chiriei 612 = 462 462 = 5121 Metoda degresiva Exemplul 9 . Societatea comerciala x achizitioneaza o instalatie tehnica n valoare de 400 milioane + TVA . Plata se face prin intermediul unui bilet la ordin acceptat de furnizor . Durata utila de viata este de 4 ani n amortizari degresive si 15 ani amortizari liniare ( AD2 ) : % = 404 213 4426 404 = 405 405 = 5121 a) Amortizare AD1 n(C)d = na(C)liniara x kn nliniara = 1 4 x 100 = 25 % 476.000.000 400.000.000 76.000.000 476.000.000 476.000.000 22.500 4 = 5.625 5.625 = 7583 = 4427 = 212 22.500 4.275 21.500 6.250 15.000 15.000 6.250 4 ani 22.500

ndegresiva = 25 % x 1,5 = 37,5 % Valoare amortizabila

400.000.000 400.000.000 400.000.000

Anul
1 2 3 4

Amortizare anuala
150.000.000 94.000.000 78.000.000 78.000.000

Amortizare cumulata
150.000.000 244.000.000

Valoare ramasa de amortizat

250.000.000 156.000.000

An 2 = 250.000.000 x 37,5 % = 94.000.000 An 3 = 156.000.000 x 37,5 % = 58.000.000 156.000.000 : 2 = 78.000.000 b) AD2 DVU = 15 ani ( durata de viata utila ) b1) DAR ( durata de amortizare recalculata ) DAR = nd = nl x K = 1 15 DAR = 1 x 100 nd x 100 x 2,5 = 16,66 = 6 ani

1 x 100 16,66

6 ani exprima numarul de ani cu care se reduce durata de viata utila ca influenta a uzurii morale b2) DAI = durata de amortizare integrala DAI = DVU - DAR = 15 ani - 6 ani = 9 ani b3)durata de amortizare degresiva din amortizarea integrala DAI - DAR = 9 - 6 = 3 ani amortizare degresiva b4)durata de amortizare n sistem liniar

DAL = DAI - DAD = 9 - 3 = 6 ani

2.5.Contabilitatea stocurilor si a productiei n curs de executie

2.5.1.Definitii si caracteristici ale stocurilor
Stocurile sunt active circulante , destinate vnzarii , n curs de productie , sau sub forma de materii prime , materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite n procesul tehnologic sau pentru prestarea de servicii . Un activ se clasifica ca circulant atunci cnd : este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau n scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat n termen de 12 luni de la data bilantului ; este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare si de numerar a caror utilizare nu este restrictionata.

Principalele caracteristici ale stocurilor : -se afla succesiv in diferite faze ale procesului de productie -descriu mai multe rotatii in cadrul perioadei de gestiune -sunt destinate consumului la prima utilizare -contribuie la realizarea cifrei de afaceri ale entitatii

2.5.2 nregistrarea , costul , evaluarea si metode de evidenta a stocurilor 2.5.2.1.nregistrarea si costul stocurilor

n conformitate cu legea contabilitatii detinerea cu orice titlu de bunuri materiale , de bunuri de valoare , numerar si alte drepturi si obligatii precum si efectuarea de operatii economice fara sa fie nregistrate in contabilitate sunt interzise . Intrarea stocurilor precum si iesirea acestora trebuie contabilizate la receptie si la vnzare indiferent daca entitatea detine

sau nu documente justificative conform legii . Costul costurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii precum si alte costuri suportate pentru a duce stocurile n forma si la locul n , care se gasesc n stare de utilizare . Acesta trebuie folosit pentru evaluarea stocurilor la intrare , la iesire ,la inventariere si la nchiderea execitiului financiar . La inventariere si la nchiderea execitiului financiar evaluarea stocurilor trebuie efectuata la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizata neta .Valoarea realizabila neta este pretul de vnzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale ale activitatii mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile necesare cedarii . Principalele structuri care reflecta valoarea stocurilor sunt :

-costul de achizitie -costul de productie -costul standard -pretul cu amanuntul

Ca = Pc + Cheltuieli transport + taxe nerecuperabile + alte cheltuieli necesare achizitiei si a ducerii n stare de utilizare Cp = ( C materie
prima

+ C manopera + alte cheltuieli ) + cheltuieli indirecte

Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si a acelor bunuri si servicii produse si destinate unor comenzi ferme trebuie determinat prin metoda identificarii specifice . n functie de specificul activitatii pentru determinarea costurilor : o o -metoda costului standard n activitatea de productie -metoda pretului cu amanuntul n sfera comercializarii

Costul standard ia n cosiderare nivelurile normale ale materialelor , consumabilelor , manoperei eficientei si capacitatii de productie , diferenta de pret fata de costul de achizitiei sau productiei trebuie evidentiate distinct n contabilitate si recunoscute n costul activului . Repartizarea valorii bunurilor iesite se face cu coeficient de repartizare .

Kr =

Sold initial diferenta pret + diferenta pret intrare Sold initial stocuri + rulaj intrari de stocuri

Kr x Ve = diferenta pret iesiri Pretul cu amanuntul se utilizeaza n cadrul comertului cu amanuntul pentru a determina la articole numeroase , miscarea rapida si care nu au marje similare . Pa = Ca + adaos + TVA neexigibil TVA neexigibil = 19 % x ( Ca + Ac) Reducerile comerciale in cazul stocurilor pot mbraca forma : -rabaturile ( pentru defecte) -remisele ( pentru depasirea volumului stabilit de vnzari) -risturnurile (pentru fidelitate , pentru ansamblul operatilor derulate cu un tert pentru o anumita perioada)

Reducerile financiare mbraca forma sconturilor de decontare si se acorda pentru achitarea datoriei nainte sau la termenul de exigibilitate . Sconturile apar doar la decontare . Evaluarea la iesire a stocurilor fungibile se face la valoarea de intrare determinata , folosind metodele : FIFO , CMP , LIFO .

2.5.2.2. Metode de evidenta sintetica si analitica a stocurilor

n contabilitatea romneasca pentru evidenta sintetica si contabilizarea stocurilor se folosesc doua metode : a) Metoda inventarului permanent care presupune nregistrarea n conturile de stocuri a tuturor operatiilor de intrare si iesire astfel : -la intrare avem conturi de stocuri = conturi de furnizori 3xx=401

-la iesire avem conturi de cheltuieli = conturi de stocuri 6xx=3xx

Metoda prezinta avantajul cunoasterii n orice moment a nivelurilor stocurilor b) Metoda inventarului intermitent . Se recomanda ntreprinderi mici si mijlocii , ntruct prezinta dezavantajul ca nu permite cunoasterea n orice moment a nivelului stocurilor ci doar dupa inventariere . Stabilirea iesirilor de stocuri se face dupa inventariere . E = sold initial + intrari - sold final (inventariat) n contabilitate vor fi de forma : la intrare : cont de cheltuieli = conturi de furnizori 6xx = 4xxx la inventariere conturi de stocuri = conturi de cheltuieli n situatia contabilizarii stocurilor dupa metoda inventarului permanent , reglementarile n vigoare prevad n scopul cunoasterii corecte din punct de vedere cantitativ si valoric a stocurilor aflate n gestiunea entitatii pe fiecare categorie , organizarea contabilitatii dupa urmatoarele metode : i. metoda cantitativ valorica care presupune tinerea unei evidente cantitative la locul de depozitare , folosind fisele de magazie iar n contabilitate evidenta cantitativ valorica folosind fisele de cont analitice ; ii. metoda operativ contabila sau pe solduri presupune nregistrarea stocurilor la locul de depozitare cantitativ iar la contabilitatea valorica pe gestiuni iar n cadrul acestora pe grupe si sub grupe de bunuri : iii. -fisa de magazie -registrul stocurilor

metoda global valorica are n vedere cunoasterea

evidentei numai valoric att la nivelul gestiunii ct si la nivelul contabilitatii .Se foloseste n comerturi cu amanuntul , la nivelul gestiunilor , magazinelor ( raport de gestiune fise de cont pentru operatii diverse ) , dar numai valoric .

2.5.3.Analiza si functionarea conturilor de stocuri

Dupa continutul economic conturile de stocuri si productiei n curs de executie reflecta active circulante sub forma de materii prime , materiale , produse , animale , pasari , marfuri , ambalaje , lucrari si servicii precum si productia si lucrarile n curs de executie . Dupa functia contabila conturile de stocuri sunt n general conturi de activ ,debitndu-se cu intrarile sau cresterile de valoare si creditndu-se cu iesirile sau ajustarile si pierderile de valoare ale stocurilor . Exceptii fac conturile de diferense de pret , precum conturile din grupa 39 ajustarii pentru deprecierea si pierderile de valoare care sunt conturi de pasiv .

2.5.4.Studii de caz privind stocurile si productia n curs de executie

Problema : Determinati valoarea iesirilor si stocul final pentru materia prima x n baza urmatoarelor date : - stoc initial 5.000 bucati la pretul de 1.000 lei/bucata - ntrari 5.01 N. 2.000 bucati la pretul de 1.200 lei/bucata - intrari 10.01 N 3.500 bucati la pretul de 900 lei /bucata - iesiri 06.01 N 4.000 bucati - iesiri 08.01 N 1.000 bucati - iesiri 12.01 N 1.500 bucati Folositi metode cunoscute , nregistrati operatiunile n contabilitate a)cost mediu ponderat (CMP)-metoda echilibrata CMP = Siv + Iv

Sic + Ic VE = CE x CMP 06.01. N

CMP =

(5.000 x 1.000) + (2.000 x 1.200) 5.000 + 2.000

= 1.057,14

VE = 4.000 x 1.057,14 = 4.228.560 Vstoc

final

= 7.400.000 - 4.228.560 = 3.171.440

08.01 N CMP = 3.171 440 + 0 3.000 = 1.057,14

VE = 1.000 x 1.057,14 = 1.057.140 Vstoc

final

= 3.171.440 - 1.057.140 = 2.114.300

12.01 N

CMP =

2.114.300 + (3.500 x 900) 2.000 + 3.500

= 957,14

VE = 1.500 x 957,14 =1.435.710 Vstoc

final

= 2.114.300 - 1.435.710 - (3.500 x 900) = 3.828.590

b) FIFO se pot adapta 2 solutii : 06.01 N 4.000 bucati x 1.000 = 4.000.000 tabelara grafica

Ve = 4.000.000 Vsf = (5.000 x 1.000) + (2.000 x 1.200) - (4.000 x 1.000) = 3.400.000 08.01 N 1.000 x 1.000 = 1.000.000 Vsf = 3.400.000 - 1.000.000 = 2.400.000 12.01 N 1.500 x 1.200 = 1.800.000 Vsf = 2.400.000 + (3.500 x 900) - 1.800.000 = 3.750.000 c) LIFO 06.01 N 2.000 x 1.200 2.000 x 1.000 = 2.400.000 = 2.000.000 = 4.400.000

VE = 4.400.000 Vsf = 3.000 x 1.000 = 3.000.000 08.01 N VE = 1.000 x 1.000 = 1.000.000 Vsf = 3.000.000 - 1.000.000 = 2.000.000 12.01 N VE = 1.500 x 900 = 1.350.000 Vsf = (2.000 x 1.000 ) + (2.000 x 900 ) = 3.800.000 301 = 401 601 = 301 Exemplul 1 :

Societatea comerciala x hotaraste modernizarea unei masini pentru fabricarea hrtiei care are valoare de 120.000 lei . n acest scop se cumpara componente de 30.000 TVA 19 % care se ncorporeaza n echipamentul supus modernizarii . Durata normala de utilizare a masinii este de 10 ani , iar durata ramasa de amortizat este de 4 ani . Amortizarea investitiei se face pe durata ramasa . Sa se nregistreze in contabilitate cumpararea accesorilor , achitarea facturilor cu OP , ncorporarea accesorilor , amortizarea liniara pe durata ramasa de amortizat . achizitie accesorii % = 401 3024 = 4426 = achitarea facturii 401 = 5121 ncorporarea accesorilor 231 = 3024 213 = 231 sau 213 = 3024 sau 6024 = 3024 231 = 722 213 = 231 amortizarea pe durata ramasa 30.000 30.000 30.000 30.000 30.000 30.000 35.700 35.700 30.000 5.700

durata pentru care s-a calculat amortizare : 6 x 120.000 10 ani = 72.000

valoarea ramasa :

120.000 - 72.000 = 48.000 valoarea de amortizat : 48.000 + 30.000 = 78.000 amortizare anuala : 78.000 : 4 ani = 19.500 Anul I Anul II Anul III Anul IV 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813 19.500 19.500 19.500 19.500

Scoaterea din gestiune : 2813 = 213 Exemplul 2. O ntreprindere tine evindenta stocurilor de materii prime la cost efectiv cu ajutorul metodei inventarului intermitent . Se cunosc urmatoarele informatii : stoc initial costul achizitiei al stocului initial cumparari materii prime n cursul lunii de 1.400 lei/kg si TVA 19 % la inventarierea de sfrsitul lunii s-a constatat un stoc de materii prime de 200 kg evaluarea stocului s-a facut cu ajutorul metodei costului mediu ponderat nregistrati n contabilitate operatiunile aferente La nceputul perioadei 100 kg 120.000 400 kg la costul 150.000

601 = 301 achizitie materii prime % =401 601 4426 CMP = 120.000 + 560.000 100 + 400 =

120.000

666.400 560.000 106.400 680.000 500 = 1.360 lei/kg

Valoare stoc = 200 x 1.360 = 272.000 nregistrare stoc 301 = 601 Exemplul 3. Cum se nregistreaza n contabilitate urmatoarele operatii : a) produse finite oferite gratuit cost prestabilit efectiv b) produse finite pentru protocol 500 lei 8.000 6.000 272.000

c) plusuri de semi fabricate constatate la inventariere n valoare de 1.000 d) produse finite n valoare de 3.000 transferate la magazin propriu de desfacere , pretul de livrare fiind de 4.000 e) produse reziduale n valoare de 100 lei distruse de un incendiu nregistrari contabile : a) b) c) d) 345 711 623 341 371 = = = = = 711 348 345 711 % 345 378 8.000 2.000 500 1.000 4.000 3.000 1.000

Daca unitatea este platitoare de TVA 371 = 4428 Daca 4.000 reprezinta pretul 371 = % 345 378 4428 e)671 = 346 Exemplul 4. O firma achizitioneaza conform facturii n valoare de 15.000 si TVA 19 % care se lasa o perioada n custodia furnizorului dupa care se aduc n unitate . Factura se achita prin banca . % = 401 361 4426 356 = 361 361 =356 401 = 5121 sau 8033 8033 % = 401 361 4426 15.000 15.000 17.850 15.000 2.850 17.850 15.000 2.850 15.000 15.000 17.850 4.000 3.000 362 682 100 760

401 = 5121 sau % 401 356 4426 361 = 356 401 = 5121 Exemplul 5.

17.850

17.850 15.000 2.850 15.000 17.850

n contabilitatea unei ntreprinderi productive se nregistreaza urmatoarele operatiuni : i. a)la nceputul execitiului se continua procesul de fabricatie pentru productie n curs de executie n valoare de 60.000 ii. b)se obtin 5.000 de bucati produse finite cost efectiv 22.000 lei/bucata iii. c)se vnd produse finite n valoare de 90.000 cu TVA 19 % . Pretul de nregistrare a produselor finite este 75.000 coeficientul de repartizare a diferentelor de pret 6 % iv. d)se acorda produse finite propriilor salariati la pret de nregistrare 40.000 , produsele n cauza suportnd TVA Sfrsitul lunii precedente 331 = 711 a) la nceputul lunii 711 = 311 b) % = 711 345 348 c) 110.000 100.000 10.000 60.000

4111 =

% 701 4427 711 = % 345 348

1.071.000 90.000 17.100 79.500 75.000 4.500

d) 421 = 635 = Donatie 6582 = 345 635 = 4427 Exemplul 6. Ambalaje care circula n sistem de restituire organizeaza urmatoarele operatii : a. mpreuna cu marfurile achizitionate se primesc de la furnizori ambalaje n valoare de 2.000 lei din care se restituie 80 % 15 % din totalul ambalajului se retine de client , iar 5 % sunt deteriorate din vina clientului pentru care furnizorul ntocmeste factura . 40.000 7.600 345 4427 40.000 7.600

b.

a. Primirea ambalajelor care circula n sistem de restituire 409 = 401 8033 = * 2.000 2.000

restituirea ambalajelor 80 % 401 = 409 * = 8033 b. 15 % ambalaje retinute 381 = 409 * = 8033 5 % ambalaje deteriorate 300 300 1.600 1.600

608 * 4426 401 Exemplul 7.

= = = =

409 8033 401 5311

100 100 76 476

TVA ambalaje facturate Plata furnizori

Cum se nregistreaza n contabilitate urmatoarele operatii economice : 1) se primesc ambalaje de la prelucrare cunoscnd : valoarea ambalajelor trimise spre prelucrare 2.000 , costul facturat pentru prelucrare 400 + TVA 19 % , pretul prestabilit al ambalajelor primite 2.500 se vnd odata cu marfurile ambalajele n valoare de 1.800 lei TVA 19 % , coeficient mediu de repartizare a diferentelor favorabile 5 % 1) nregistrari contabile : 358 = 381 381 = % 358 388 401 4426 = 401 2) 4111 = % 708 4427 % = 381 608 388 Exemplul 8. Societatea Comerciala "B" specializata n comertul cu amanuntul detine n stoc la nceputul anului marfuri la pretul cu amanuntul n valoare de 15.000 lei . Adaosul comercial aferent marfurilor din stoc este de 3.000 lei , iat TVA 2.200 lei . n cursul perioadei de gestiune se achizitioneaza marfuri la pretul fara TVA de 30.000 lei (TVA 19 % ) . Adaosul comercial practicat de unitate este de 20 % . Se vnd marfuri n cursul lunii prin magazinul cu amanuntul n valoare de 42.000 lei , (inclusiv TVA ) . Se descarca gestiunea . Evidenta se tine la pret vnzare cu amanuntul . 2.142 1.800 342 1.800 1.710 90 2.000 2.500 2.000 100 400 76

2)

achizitia de marfuri : % = 401 371 4426 35.700 30.000 5.700

nregistrarea adaosului : 371 = 378 6.000

-nregistrarea TVA neexigibila : 371 = 4428 6.840

36.000 x 19 % = 6.840

-vnzarea marfurilor : 5311 = % 707 4427 42.000 35.294 6.706

descarcarea gestiunii : % = 371 607 378 4428 42.000 nu se cunoaste nu se cunoaste 6.706

-determinarea adaosului comercial aferent marfurilor vndute : 371 15.000 30.000 6.000 6.840 57.840 42.000

42.000 15.840

4.428 6.706 2.200 6.840 6.706 9.040

2.334 378 3.000 6.000 9.000

K378 = Ri378 + Rc378 (Si371 + Rd371) - (Si4428 + Rc4428) = 9.000 57.840 - 9.040 = 18,44 %

Adaos aferent stoc (fara TVA ) = Stoc marfa fara TVA x K378. Stoc marfa fara TVA = Stoc marfa cu TVA - TVA aferent stoc. Stoc marfa fara TVA = 15.840 - 2.334 = 13.506 Adaos stoc = 13.506 x 18,44 % = 2.490,50 Adaos vnzari = Adaos total - Adaos stoc RD378 = 9.000 - 2.490,50 = 6.509,50 Sau RD378 = RC707 x KC707 Adaos vnzari = 35.294 x 18,44 % = 6.508,21 Formula finala de descarcare a gestiunii : % = 371 607 378 4428 42.000,00 28.784,50 6.509,50 6.706,00

2.6. Contabilitatea datoriilor si a creantelor

2.6.1. Definitii , forme si clasificari ale relatiilor cu tertii
n cadrul activitatii economice se realizeaza schimburi de valori ntre entitatiile care participa la circuitul economic . n functie de pozitia acestora iau nastere raporturi juridice de drepturi si obligatii denumite generic relatile cu terti . Acestea sunt generatoare de creante pentru cei care ofera ceva respectiv datorii pentru cei care primesc sau dau n favoarea acelora care realizeaza anumite prestatii . n aceste conditii creditorul este n drept sa pretinda , iar debitorul este obligat sa plateasca .

Creantele si datoriile ca structuri bilantiere sunt reprezentate fizic prin doua entitati denumite generic de furnizorul respectiv clientul .Creantele reprezinta contrapartida unei prestatii a unei livrari si se contabilizeaza n dreptul cvlitorilor de a pretinde debitorilor anumite sume de bani , bunuri , servicii sau lucrari . Creantele iau nastere n momentul transferului proprietatii bunurilor si se sting de regula prin ncasarea echivalentului banesc . Datoriile reprezinta surse atrase si anganjamente financiare , constituind obligatii actuale ale unei entitati rezultate din evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care sa ncorporeze beneficii economice viitoare .Trebuie facuta distinctie ntre obligatia actuala si anganjamentul viitor . Sunt recunoscute drept datorii numai obligatiile actuale care au rezultat ca urmare a unui eveniment trecut . n general o datorie reprezinta un angajament sau o responsabilitate de a actiona ntr-un anumit fel ca urmare a unei livrari a unei prestatii efectuate de un tert si care ne obliga sa oferim o contraprestatie baneasca sau de alta natura . Stingerea datoriilor se realizeaza odata cu plata obligatiunilor fata de furnizori,prestatori, etc . Creantele se reflecta n contabilitate n momentul nregistrarii dreptului fata de terti prin ntocmirea documentelor ce atesta transferul dreptului de proprietate , iar datoriile n momentul crearii angajamentelor lichidndu-se odata cu plata obligatiunilor . Creantele si datoriile unei entitati pot fi clasificate dupa mai multe criterii : i. -criteriul natura a operatiilor dupa care cvantele si datoriile se mpart n : ii. iii. iv. -comerciale -financiare -cte creante respectiv datorii

2.6.2.Evaluarea si recunoasterea creantelor si a datoriilor n situatiile financiare

Evaluarea este procesul prin care sunt recunoscute n situatiile financiare valorile corespunzatoare ale creantelor si datoriilor unor entitati . Recunoasterea creantelor si datoriilor n situatiile financiare se realizeaza prin referinta la doua criterii ce trebuie ndeplinite cumulativ : a. -probabilitatea generarii de beneficii economice

viitoare (pentru creante) respectiv generarea unei iesiri de resurse purtatoare de beneficii economice viitoare pentru datorii . b. -evaluarea exprimarea monetara sa poata fi realizata n mod credibil .

Creantele si datoriile nregistrate n contabilitate n momentul intrarii lor sunt evaluate la valoarea nominala reprezentata prin suma nscrisa pe documentele ce le atesta .Aceasta poate fi : -costul istoric -costul curent -valoarea realizabila -valoarea actualizata

Creantele si datoriile interne sunt evaluate de regula n moneda nationala exprimnd sumele posibile de ncasat ori de platala un moment dat . Creantele si datoriile externe se nregistreaza n contabilitate n lei si n valuta daca operatiunile ce dau nastere sunt efectuate n valuta sau firma a optat din considerente proprii pentru ntocmirea situatiei financiare ntr-o moneda stabila .Transformarea n lei a contravalorii devizelor se face la cursul de schimb n vigoare la data efectuarii operatiilor .Pe masura ncasarii platii diferentele de curs ntre data ncasarii respectiv platii si data nregistrarii n contabilitate se evidentiaza ca venituri sau cheltuieli financiare n functie de situatie , la fiecare data a bilantului :

-elemente monetare exprimate n valuta trebuie raportate , utilizndu-se cursul denchidere;diferentele favorabile sau nefavorabile nregistrndu-se la venituri sau cheltuieli dupa caz; -elementele monetare trebuie raportate utiliznd cursul de schimb de la data efectuarii tranzactiei; -elementele monetare nregistrate la valoarea justa si exprimate n valuta trebuie raportate , utilizndu-se cursul de schimb existent n momentul determinarii valorii respective .

Cu ocazia inventarierii n vederea ntocmirii situatiilor financiare evaluarea creantelor si datoriilor se face la valoarea actuala care se

stabileste n functie de valoarea probabila de ncasare respectiv de plata .

2.6.3 Analiza si functionarea conturilor de datorii si creante .

Creantele si datoriile formeaza un sistem complex din punct de vedere contabil denumit relatii cu tertii . Conturile contabile care reflecta astfel de relatii , sunt cele mai complexe att sub aspectul continutului ct si a functiei economice . Sub aspectul continutul economic , conturile de creante exprima drepturi ce se cuvin furnizorilor si prestatorilor ca urmare a livrarilor si prestatilor efectuate n favoarea tertilor . Sub aspectul continutului economic , contul de datorii reflecta obligatii actuale generate de evenimente trecute ce rezulta din achizitii sau alte avantaje de care a beneficiat entitatea in trecut . Dupa functia contabila conturile de creante sunt de activ , debitnduse la nregistrarea creantelor sau a dreptului si creditndu -se la ncasarea acestora . Conturile de datorii sunt dupa functia contabila , conturi de pasiv , creditndu-se la nregistrarea obligatiei si debitndu - se odata cu achitarea sau plata acestora . Clasa conturilor de terti cuprinde si conturi care exprima att creante ct si datorii , acestea fiind dupa functia contabila bifunctionala .

2.6.4.Aplicatii practice - studii de caz

Exemplul 1 Se acorda un avans unui furnizor de marfuri pentru care primeste factura n suma de 30.000 + TVA 19 % . Ulterior se achizitioneaza marfurile la costul de achizitie de 50.000 + TVA 19 % , iar pentru diferenta de plata se emite un bilet la ordin care se deconteaza la termen . Se cere nregistrarile contabile la furnizori si client .

Furnizori
a)emitere factura avans

Client
a)primirea facturii 4111 = % % = 401 35.700 35.700 409 30.000 30.000 4426 5.700 5.700 Plata avansului 401 = 5121 35.700

419 4427 ncasare avans 5121 = 4111 35.700

b)Emitere factura marfa inclusiv stornare avans 4111 = % 23.600

b)Emitere factura marfa inclusiv stornare avans % = 401 23.600 409 419 - 30.000 30.000 371 707 50.000 50.000 4426 4427 ( ptr. dif. 20.000) 3.600 3.600 Primirea biletului la ordin 413 = 4111 401 = 403 23.800 23.800 Depunere banca 5113 = 413 403 = 5121 23.800 23.800 ncasare efect 5121 = 5113 23.800 Exemplul 2 Societatea A. Livreaza marfuri societatii comerciale B. pe baza de aviz de nsotire n valoare de 2.000 lei + TVA 19 % . Ulterior se ntocmeste factura . Decantarea se face pe baza unei file CEC. Sa se evidentieze operatiuniile contabile la societatea A. si societatea B.

Societatea A.
Livrare pe baza de aviz 418 = % 707 4428 ntocmire factura 4111 = 418 4428 = 4427 Acceptare fila CEC 5112 = 4111 5121 = 5112 2.380 2.000 380 2.380 380 2.380 2.380

Societatea B.
Primirea materii prime pe baza de aviz % = 408 2.380 301 2.000 4428 380 Primire factura 408 = 401 2.380 4426 = 4428 380 Acordare fila CEC 401 = 5121 2.380

Reduceri comerciale Exemplul 3

Societatea comerciala x achizitioneaza materii prime la pretul de 200.000 lei , rabat 4 % , remisa 5 % , scont de decantare 3 % , TVA 19 % . Determinati netul comercial , netul financiar si netul de plata . Reducerile de pret sunt consemnate in factura initiala. valoare materie prima rabat 4 % remisa 5 % (192.000 x 5 % ) net comercial -scont 3% (182.400 x 3 % ) net financiar TVA 19 % (176.928 x 19 % ) 33.616 -net de plata 210.544 nregistrari contabile 5.472 176.928 20.000 8.000 192.000 9.600 182.400

Furnizor
4111 = % 217.056 701 182.400 4427 34.656 4111 = 4427 1.040 % = 4111 216.016 667 5.472 % = 401 217.056 301 182.400 4426 34.656 4426 = 401 1.040 401 = % 216.016 767 5.472

Client

5121 210.544 Exemplul 4

5121 210.544

Societatea x a dat n functiune ncepnd cu 1 ianuarie N un utilaj n valoare 900.000 . Din punct de vedre contabil utilajul se amortizeaza pe 3 ani . Amortizarea fiscala aferenta a utilajului in anul N este 400.000 . Calculati diferenta temporara la calcul impozitului pe profit . Anul N : 900.000 : 3 = 300.000 Amortizarea fiscala = 400.000 Diferenta temporara = 100.000

2.7. Contabilitatea trezoreriei entitatilor

2.7.1.Definitii si caracteristici ale principalelor structuri privind trezoreria entitatilor
Trezoreria entitatilor asigura evidenta existentei si miscarii investitiilor financiare pe termen scurt , a disponibilitatilor din conturi bancare , a creditelor bancare pe termen scurt , a avansurilor de trezorerie , viramentelor interne si a altor valori similare . n functie de moneda n care se concretizeaza fluxurile de trezorerie pot exista n moneda nationala sau n valuta . Evidenta se conduce distinct pe fiecare unitate monetara . Prin trezorerie se estimeaza capacitatea entitatilor de a genera numerar si echivalente de numerar . Conform Standardelor Internationale de Contabilitate nr 7 ( situatia fluxurilor de numerar ) conceptul de trezorerie are n vedere urmatorii termeni specifici : numerarul care cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere echivalentele de numerar - sunt investitiile financiare pe termen scurt extrem de lichide care sunt usor convertibile n numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii

Fluxurile de trezorerie sunt reprezentate prin intrarile si iesirile de numerar si echivalente de numerar . Standardelor Internationale de Contabilitate nr 7 grupeaza fluxurile de trezorerie pe activitati si anume : activitati de exploatare care sunt reprezentate de pricipalele activitati generatoare de venituri , precum si alte activitati care nu sunt de investire sau finantare; activitati de investitii care constau n achizitionarea si cedarea de active imobilizate si alte investiri care nu sunt incluse n echivalente de numerar; activ de finantare-sunt acele actiuni care au ca efect modificari ale dimensiunii compozitiei datoriilor si capitalurilor proprii .

2.7.2 Evaluarea fluxurilor de trezorerie

Evaluarea cu privire la fluxurile de trezorerie are n vedere n mod deosebit operatiunile ce privesc investitiile financiare pe termen scurt si fluxurile exprimate n valuta . Evaluarea investitiilor financiare pe termen scurt se poate face la urmatoarele valori : o valoarea de intrare care este reprezentata de costul de achizitie sau alta valoare stabilita potrivit contractelor ; valoarea de inventar care este stabilita conform principiului prudentei prin compararea valorii de intrare cu valoarea de inventar ; valoarea de iesire este data de pretul de vnzare , diferenta dintre acesta si valoarea contabila , reprezentnd cstigul sau pierderea ca urmare a tranzactiilor .

Cu ocazia redobndirii investitiilor financiare pe termen scurt n vederea anularii , sau revnzarii se face la valoarea de rascumparere (rambursare) . Elementele monetare exprimate n valuta trebuie raportate utiliznd cursul de nchidere al exercitiului financiar , diferenta de curs nregistrnduse la cheltuieli , respectiv venituri financiare .

Cheltuieli privind achizitia de investitii financiare pe termen scurt se nregistreaza pe cheltuielile perioadei fiind deductibile fiscal . Operatiunile de vnzare cumparare de valuta se inregistreaza n contabilitate la cursul utilizat de Banca Comerciala la care se efectueaza licitatia . La nchiderea exercitiului financiar diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilitatilor n valuta si a altor valori de trezorerie cum sunt titlurile de stat n valuta ,acreditivele si depunerile pe termen scurt n valuta evidentiate la cursul de schimb comunicat de BNR valabil la data inchiderii exercitiului financiar se nregistreaza n conturile de cheltuieli sau venituri din diferente de curs .

2.7.3.Analiza si functiunea conturilor de trezorerie

Dupa continutul economic conturile de trezorerie reflecta fluxurile de numerar echivalentele de numerar sub forma investitiilor financiare pe termen scurt , a disponibilitatilor din cont , a numerarului , creditelor pe termen scurt , avansurilor de trezorerie , viramente interne si a altor valori similare . Dupa functia contabila conturile de trezorerie sunt n general conturi de activ debitndu-se la intrarea fluxurilor de trezorerie si creditndu-se la iesirea acestora . Exceptie fac conturile 509 (varsaminte de efectuat pentru investitii financiare ) , 5186 ( dobnzi de platit ) , 519 ( credite bancare pe termen scurt ) si grupa 59 (ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor ) care sunt de pasiv . Sunt conturi bifunctionale 512 , 518 . Evidenta analitica a disponibilitatilor aflate n banci si casierie se tine distinct pe fiecare unitate monetara . Operatiunile de vnzare cumparare de valuta nu genereaza n contabilitate diferente de curs valutar .

2.7.4 Aplicatii
Exemplul 1 Societatea B cumpara 500 obligatiuni la pretul de 5 lei / obligatiune , din care 50 % se achita din casierie , iar diferenta urmeaza a se achita ulterior . Se vnd 300 obligatiuni la pretul de 6 lei / obligatiune si 200

obligatiuni la 4 lei / obligatiune Operatiunile se fac prin cont bancar .

achizitia de obligatiuni 506 = 5311 506 = 509 1.250 1.250

achitarea diferentei 509 = 5311 1.250

vnzarea a 300 obligatiuni 461 = 506 461 = 764 1500 300

ncasare 5121 = 461 1.800

vnzarea a 200 obligatiuni cu ncasare imediata 5121 = 506 664 = 506 800 200

Exemplul 2 Societatea A livreaza marfa societatii B n valoare de 1.000 lei + TVA 19 % . S-a convenit ca furnizorul sa acorde clientului un credit comercial de 45 zile pentru care acesta emite un efect comercial de 1.400 lei acceptat de furnizor .Diferenta o reprezinta dobnda . La scadenta furnizorul depune efectul n banca spre ncasare . Se cere evidentierea operatiilor n contabilitatea celor doua societati Furnizor (A)

emitere factura marfa 4111 = 707 4111 = 4427 1.000 190

acceptare efect comercial 413 = 4111 413 = 766 1.190 210

depunere efect comercial 5113 = 413 5121 = 5113 1.400 1.400

Client (B) primire factura marfa 371 = 401 4426 = 401 emitere efect comercial 401 = 403 666 = 403 plata 403 = 5121 1.400 1.190 210 1.000 190

Exemplul 3 n vederea derularii operatiunilor comerciale cu un furnizor , se solicita deschiderea unui acreditiv n valoare de 30.000 lei .Se receptioneaza bunurile livrate n valoare de 25.000 lei inclusiv TVA . Se achita furnizorului din aceditiv iar diferenta se restituie n contul curent . deschidere acreditiv

581 = 5121 5411 = 581 receptie marfa 371 = 401 4426 = 401 achitare marfa 401 = 5411 restituire acreditiv 581 = 5411 5121 = 581

30.000 30.000

21.008 3.992

25.000

5.000 5.000

2.8 Contabilitatea cheltuielilor si a veniturilor

2.8.1 Definitii ,nregistrarea ,recunoasterea si clasificarea cheltuielilor si a veniturilor Performanta unei entitati reflecta capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente precum si gradul de eficienta n utilizarea de noi resurse . Capacitatea de a genera fluxuri viitoare presupune ca entitatea sa nregistreze venituri din activitatea desfasurata iar utilizarea resurselor existente presupune evidentierea de cheltuieli ale perioadei . Gradul de eficienta n utilizarea resurselor se exprima cu ajutorul rezultatului financiar care poate fi profit sau pierdere . Elementele de baza a rezultatelor perioadei sunt cheltuielile si veniturile . Cheltuielile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor care se concretizeaza n reduceri ale capitalului propriu ,altele dect cele rezultate din retragerile sau distribuirile catre actionari .

Cheltuielile reprezinta valori platite sau de platit ,angajamente ,consumuri ,etc. Momentele nregistrate n contabilitate sunt angajarea ,consumul si imputarea . Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor care se concretizeata n cresteri ale capitalului propriu altele dect cele rezultate din contributii ale actionarilor . Veniturile sunt reprezentate prin sumele sau valorile ncasate ,sau de ncasat ca urmare a valorilor , prestatiilor , productia realizata si stocata etc. nregistrarile n contabilitate a veniturilor se face n urmatoarele momente : facturarea (vnzarea pe credit comercial ) ,productia ,ncasarea si ncorporarea n rezultatul perioadei . Recunoasterea cheltuielilor si a veniturilor n cadrul situatiilor financiare anuale ale intreprinderii se face n baza urmatoarelor criterii : i. crestere de beneficii economice viitoare prin cresteri de active sau reduceri de datorii n cazul veniturilor diminuare de beneficii economice viitoare prin reducerea valorilor activelor sau cresteri a datoriilor n cazul cheltuielilor . ii. evaluare credibila

Clasificarea cheltuielilor si a veniturilor se face n baza mai multor criterii ,nsa consideram ca fiind cel mai reprezentativ n cazul cheltuielilor natura si destinatia ,iar n cazul veniturilor natura si sursa ( provenienta ) . n functie de aceste criterii cheltuielile si veniturile se mpart pe activitati : din exploatare ,financiare ,care privesc resursele de finantare si extraordinare exprimnd evenimente si tranzactii dar diferite de activitatile obisnuite neavnd caracter regulat sau frecvent si nu pot fi influientate de vointa noastra ( exproprieri de active ,calamitati naturale , nregistrari de despagubiri pentru calamitati , etc )

2.8.2 Structura analitica a rezultatului exercitiului financiar

Teoria si practica contabila denumesc rezultatele economice financiare aferente unui an calendaristic rezultate ale exercitiului . Rezultatul exercitiului cuprinde ca structura analitica : o -rezultatul din exploatare = venituri din exploatare -cheltuieli

din exploatare o -rezultatul financiar = venituri financiare - cheltuieli financiare -rezultatul curent = rezultatul din exploatare + rezultatul financiar -rezultatul extraordinar = venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare -rezultatul brut (rezultatul contabil ) = rezultatul curent + rezultatul extraordinar -rezultatul net = rezultatul brut - impozit -impozitul = rezultatul fiscal X cota -rezultatul fiscal = rezultatul brut + cheltuieli nedeductibile venituri neimpozabile

o o o

2.8.3 Analiza si functionarea conturilor de cheltuieli si venituri

Dupa continutul economic conturile de cheltuieli reflecta angajamente , plati consumuri ,deprecieri ,pierderi de valoare ,ajustari ale activelor . Dupa functionarea conturilor sunt n totalitate conturi de activ . Dupa continutul economic veniturile exprima sume ncasate ,sume de ncasat , productia realizata sau stocata si alte avantaje pe care entitatea le-a primit n cursul perioadei . Dupa functionarea conturilor veniturile sunt de pasiv cu exceptia contului 711 care este cont bifunctional . Contabilitatea analitica a cheltuielilor si a veniturilor se tine pe feluri dupa natura si destinatie n cazul cheltuielilor ,respectiv dupa natura si sursa la venituri elementelor extrabilantiere

2.9. Conturi speciale

2.9.1 Continutul si caracteristicele conturilor speciale
Planul de conturi general utilizat de entitatile din Romnia prevede pe lnga conturile bilantiere (cl 1-5) , conturile de rezultate (cl 6-7) ,conturi de gestiune

(cl 9) si o clasa mai deosebita respectiv cl 8 conturi speciale . Conturile din cl 8 cuprind urmatoarele structuri reprezentative : -conturi care reflecta drepturi din angajamente acordate respectiv obligatii din angajamente primite sau alte valori -conturi ce reflecta valori materiale sau banesti ce se afla temporar n unitate dar nu afecteaza activele si datoriile -conturi cu ajutorul carora se reflecta drepturi sau angajamente latente incerte n momentul angajarii -conturi ce se folosesc pentru prelucrarea soldurilor conturilor bilantiere la nchiderea si deschiderea exercitiului financiar

2.9.2 Continutul si functionarea conturilor extrabilantiere

Conturile extrabilantiere reflecta drepturi din angajamente acordate sau obligatii din angajamente primite si alte valori n afara activelor si pasivelor entitatii Principala caracteristica a acestor conturi o reprezinta functionarea n partida simpla ,adica nregistrarea se face fie n debit fie n creditul unui singur cont fara conturi corespondente . Ca regula generala nregistram n debit intrarile ,cresterile si majorarile si n credit iesirile , reducerile , micsorarile , stingerea de angajamente ,etc . Contul 801 Angajamente acordate reflecta angajamente acordate de catre entitate sub forma de giruri ,cautiuni , garantii ,evidentiind creanta eventuala a entitatii asupra tertilor n cazul n care va fi determinata sa plateasca n locul acestora suma constituind obiectul angajamentului . Contul 8031 Imobilizari corporale luate cu chirie tine evidenta imobilizarilor luate cu chirie de la terti n baza contractelor ncheiate .n debit se va nregistra valoarea de inventar a imobilizarilor luate cu chirie ,iar n credit aceeasi valoare la restituire pe baza procesului de predare primire La preluare 8031 = * valoare de intrare

la predare * = 8031 valoare de intrare la darea n folosinta a obiectelor de inventar 8035 = * 1700

la casare sau scoatere din gestiune * = 8035 1700

2.9.3 Continutul si functionarea conturilor de bilant

Conturile de bilant sunt reprezentate prin grupa 89 891 bilant de deschidere 892 bilant de inchidere Functioneaza n partida dubla si se folosesc pentru preluarea soldurilor conturilor la nceputul respectiv sfrsitul exercitiului La sfrsit 891 = conturi activ conturi pasiv = 892 la nceputul exercitiului conturi activ = 891 891 = conturi pasiv

Document Info

A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site

Accesari: 1859 Apreciat: Comenteaza

Copiaza codul in pagina web a site-ului tau.

documentul : Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou

<a

Home Administratie Arta cultura Biologie Casa gradina Diverse Economie Agricultura Contabilitate Asigurari Business Comert Contabilitate Finante Transporturi Geografie Gradinita Istorie Jurnalism Limba Literatura romana Management Medicina Personalitati Profesor scoala Sociologie Stiinta Tehnica mecanica Timp liber

Exploreaza

CONTABILITATEA PRIMARA

ALTE DOCUMENTE Contul 419 " Clienti - creditori" Natura serviciului Modulul Contabilitate NOTIUNE SI FUNCTIILE BILANTULUI CONTABIL CONTABILITATEA TVA EXPERTIZA CONTABILA WIZCOUNT - MIJLOACE FIXE IAS 37 Provizioane, datorii si active contingente Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea creantelor Contabilitate Bancara - BANCI COMERCIALE

CONTABILITATE A PRIMAR
PLANUL DE CONTURI GENERAL ; CONTABILITATEA CAPITALURILOR , ACTIVELOR IMOBILIZATE ; STOCURILOR ; DATORIILOR sI CREANELOR ; TREZORERIEI ; CHELTUIELILOR sI VENITURILOR ; ELEMENTELOR EXTRABILANIERE . 2.1. ORGANIZAREA sI CONDUCEREA CONTABILITII ENTITILOR
Contabilitatea financiara denumita si generala reflecta pozitia financiara , performantele financiare , fluxuri de trezorerie , modificarea capitalului propriu ale unei entitati , privite prin prisma relatiilor cu tertii . Prin intermediul contabilitatii financiare , statul realizeaza un control asupra modului de evaluare a activelor , datoriilor , capitalurilor proprii , cheltuielilor si veniturilor care stau la baza stabilirii rezultatelor financiare , a impozitelor , taxelor si contributiilor datorate de entitati . n conformitate cu L 82 /2001 raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului , ordonatorului de credite sau altor persoane care au obligatia gestionarii unitatii respective . Contabilitatea se organizeaza si se conduce de regula n compartimente distincte conduse de catre directorul economic , contabilul sef sau o alta persoana mputernicita sa ndeplineasca acesta functie . Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare . Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii n domeniul contabilitatii ncheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate potrivit legii , membre C.E.C.C.A.R.

Raspunderea pentru aplicarea necorespunzatoare a reglementarilor contabile revine directorului economic , contabilului sef sau altei persoane mputernicite sa ndeplineasca aceasta functie mpreuna cu personalul din subordine . n cazul n care contabilitatea este condusa pe baza de contracte de prestari servicii n domeniul contabilitatii ncheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate potrivit legii membrii C.E.C.C.A.R. , raspunderea pentru conducerea contabilitatii revine acestora potrivit legii si prevederilor contractuale . Institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata n compartimente distincte sau care nu au personal cu contract individual de munca potrivit legii pot ncheia contracte de prestari servicii pentru conducerea contabilitatii si ntocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale cu societati comerciale de expertiza contabila sau cu persoane fizice autorizate conform legii . ncheierea contractelor se face cu respectarea reglementarilor privind achizitiile publice de bunuri si servicii iar plata serviciilor se face din fonduri publice cu aceasta destinatie .

2.2. Planul contabil general

Planul contabil general reprezinta un sistem coerent al teoriilor si doctrinelor care ghideaza practica contabila la nivelul unei natiuni impus entitatilor prin reglementari exprese la recomandarea si cu avizul organismelor consultative n materie de normalizare contabila . Planul contabil cuprinde terminologia specifica si planul de conturi , reguli si metode de : Evaluare ; Functionare a conturilor ; ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare ; Procedee de calculatie a costului ; Elaborare a bugetelor analitice

Elementul de formalizare a planului contabil general este reprezentat prin planul de conturi general care n Romnia este un produs guvernamental fiind reglementat la nivel national si obligatoriu pentru toti operatorii economici Planul de conturi general delimiteaza sistemul de conturi si fiecare cont n parte prin :

Simbol cifric si denumire ;

ncadrare ntr - o clasa si grupa n raport de un anumit criteriu ; Continutul economic ; Functia contabila ; Corespondentele cu alte conturi ; Monografia contabila a principalelor operatiuni economice si financiare

Programul de dezvoltare a contabilitatii n Romnia la nceputul mileniului al treilea prevede conformitatea cu Directivele Europene IV , VII , VIII si armonizarea respectiv convergenta cu standardele interne de raportare financiara .

2.3. Contabilitatea capitalurilor

2.3.1. Definitii si structuri privind capitalurile
Capitalul reprezinta sursa de finantare durabila cu caracter stabil si permanent al unei entitati economice sub forma echivalentului valoric al resurselor investite de proprietari sau terti pe termen lung . Capitalul unei entitati mbraca urmatoarele forme : Capital propriu ; Datorii pe termen lung ; Provizioane

Capitalul propriu exprima dreptul actionarilor ( interesul rezidual ) n activele entitatii dupa deducerea datoriilor . Ecuatie bilantiera Capital propriu ( A net c ) = ACTIVE - DATORII Bilant contabil A net corectat <= Bilantul economic A net corectat = A net c influente din reevaluare metoda substractiva

C ( A net c ) = capital social + rezerve + Rezultat reportat metoda

aditiva Se cunosc doua concepte cu privire la capital : a) Conceptul financiar conform caruia capitalul este echivalent cu activul net reprezentnd puterea de cumparare investita de actionari si asociati n capitalul ntreprinderii ; Conceptul fizic conform caruia capitalul exprima capacitatea de exploatare a entitatii reprezentata prin diverse unitati de productie specifice 456 = 1011 capital fizic % = 456 211 212 301 1011 = 1012 Datoriile pe termen lung reprezinta resursele externe atrase pentru finantarea activitatii pe termen lung altele dect datorii curente : i. mprumuturi de emisiunea de obligatiuni ; ii. termen lung ; iii. acestora ; Provizioanele se constituie n baza principiului prudentei si are ca obiect acoperirea unor cheltuieli sau pierderi viitoare care pot fi prevazute si estimate fara nsa a se cunoaste marimea lor exacta si data producerii lor . Conform IAS 37 un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare Dobnzile aferente mprumuturi bancare pe expresia capitalului financiar

b)

incerta . n contabilitate provizioanele sunt recunoscute n momentul n care :

o entitate are o obligatie curenta , generata de un eveniment anterior ; este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva ; poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei .

Provizioanele se pot distinge de alte datorii cum ar fi : Datoriile din creditele comerciale sau cheltuieli angajate dar neplatite , datorita factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei . Spre deosebire de acestea , datoriile din creditele comerciale constituie obligatii de plata a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori si care au fost facturate sau a caror plata a fost convenita n mod oficial cu furnizorii . Cheltuielile angajate sunt obligatii de plata pentru bunuri si servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori dar care nu au fost nca platite , facturate sau nu s - a convenit oficial asupra platii lor inclusiv salariile datorate angajatilor . Obligatia curenta este o obligatie legala care rezulta dintr - un contract , din legislatie sau o obligatie implicita spre exemplu obligatia pe care o entitate se angajeaza sa efectueze plati compensatorii pentru personalul disponibilizat . Nu se recunosc provizioane pentru pierderi viitoare din exploatare . Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt : Litigii ; Amenzi ; Penalitati ; Despagubiri ;

Daune ; Cheltuieli legate de activitatea de service n perioada de garantie ; Actiuni de restructurare ; Pensii ; Impozite ; Alte operatiuni similare

Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri n functie de : o o o Natura ; Scopul ; Obiectul pentru care au fost constituite

Provizioanele pentru restructurare se constituie n urmatoarele situatii : i. Vnzarea sau ncetarea activitatii unei parti a afacerii ; ii. entitatii ; iii. Eliminarea unui nivel de conducere sau reorganizari fundamentale care au ca efect semnificativ asupra activitatii . Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plata datorate bugetului de stat n conditiile n care sumele respective nu apar ca datorie n relatia cu statul . Provizioanele pentru pensii se stabilesc de catre specialistii n domeniu . Provizioanele trebuie sa fie strict corelate cu riscurile si cheltuielile estimate . Provizioanele trebuie revizuite la data fiecarui bilant si ajustate pentru a reflecta cea mai buna estimare curenta . n cazul n care pentru stingerea unei obligatii nu mai este probabila o iesire de resurse , nchiderea unor sedii ale

provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri . n costul unei imobilizari corporale pot fi incluse si costurile estimate initial cu demontarea si mutarea acesteia la scoaterea din evidenta precum si cu restaurarea amplasamentului pe care este pozitionata imobilizarea , atunci cnd aceste sume pot fi estimate credibil si entitatea are obligatia legala de demontare , mutare a imobilizarii si de refacere a amplasamentului . Costurile estimate cu demontarea si mutarea imobilizarii corporale precum si cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc n valoarea acesteia n corespondenta cu un cont de provizioane respectiv 1513 provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale .si alte actiuni similare legate de acestea 213 = 1513 Provizioanele pot fi utilizate numai pentru scopul care au fost recunoscute initial . Provizioanele se evalueaza naintea determinarii impozitului pe profit . Provizioanele prezentate n bilant la alte provizioane trebuie descrise n notele explicative daca acestea sunt semnificative .

2.3.2. Evaluarea capitalului entitatilor economice

Evaluarea capitalului are n vedere principalele valori cu ajutorul carora se exprima capitalurile entitatilor economice si anume : Valoarea nominala ; VN = Valoarea contabila ( bilantiera ) VC = VN VC sau Cp ( A net C ) Nr. Actiuni ( PS ) VN VC Capital social Nr A ( PS )

Activ net = A - D Valoarea de emisiune ( pretul care trebuie platit de catre cei care subscriu actiuni sau parti sociale ) 456 = 1011 Valoarea financiara este data de echivalentul corespunzator capitalizarii

dividendului anual pe o actiune n functie de rata medie a dobnzii pe piata Vf = Dividend distribuit pe actiune Rata medie a dobnzii pe piata

Valoarea de randament este valoarea corespunzatoare profitului net pe actiune care se poate capitaliza n cursul exercitiului , avnd n vedere rata medie a dobnzii pe piata Dividend distribuit pe actiune + cota parte din profit ncorporat n rezerve Rata medie a dobnzii pe piata

Vr =

2.3.3. Analiza si functionarea conturilor de capital

Sub aspectul continutului economic conturile de capital reflecta resurse proprii si externe atrase pentru finantarea activitatii pe termen lung . Dupa functia contabila sunt n general conturi de pasiv , exceptie fac conturile : 109 - actiuni proprii ;

109 - actiuni proprii ; 129 - repartizarea profitului ; 169 - prime privind rambursarea care sunt conturi de activ . precum si conturile obligatiunilor

precum si conturile 107 - rezerve din coversie ;

107 - rezerve din coversie ; 108 - interese minoritare ; 117 - rezultatul reportat ;

121 - profit si pierdere conturi bifunctionale OMFP 2374 / 2007 rentoduce n planul de conturi grupa 14 , cstiguri sau pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instumentelor de capitaluri proprii respectiv conturile 141 cstiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii - cont de pasiv si 149 pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu care este cont de activ .

OMFP 2374 / 2007 rentoduce n planul de conturi grupa 14 , cstiguri sau pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instumentelor de capitaluri proprii respectiv conturile 141 cstiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii - cont de pasiv si 149 pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu care este cont de activ . Contul 109 "Actiuni proprii" tine evidenta actiunilor proprii , rascumparate potrivit legii . Operatiuni : evidentierea pretului de achizitie al actiunilor proprii rascumparate ; 109 = 512 reducerea capitalului cu valoarea actiunilor proprii rascumparate si anulate ; 1012 = 109 evidentierea diferentei ntre valoarea de rascumparare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea nominala ; 149 = 109 cedare cu titlu gratuit

evidentierea vnzarii pe credit sau ncasarii actiunilor proprii ; % = 109 461

512 soldul reprezinta valoarea actiunilor proprii rascumparate existente . Contul 141 "Cstiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii " evidentierea diferentei dintre pretul de vnzare al instrumentelor de capitaluri proprii si valoarea lor de rascumparare : % = 141 461 512 evidentierea diferentei ntre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea lor de rascumparare la cele anulate 1012 = 141 evidentierea cstigurilor legate de vnzarea sau anularea instumentelor de capitaluri proprii transferate la rezerve 141 = 1068 Contul 149 "Pierderi legate de emiterea ,rascumpararea ,vnzarea ,cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu" evidentierea pierderilor legate de emiterea , rascumpararea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii acoperite de rezerve 1068 = 149

2.3.4. Aplicatii practice privind conturile de capitaluri

Exemplul 1 O societate comerciala hotaraste majorarea capitalului social cu 1.000 lei prin compensarea unei datorii fata de un furnizor de imobilizari Emisiune de actiuni

456 = 404 = 1011 =

1011 456 101

1.000 lei 1.000 lei 1.000 lei

456 =

% 1011 1044

1.000 lei 900 lei 100 lei

Exemplul 2 Se majoreaza capitalul social prin conversia unui algoritm n valoare de 7.000 lei n actiuni n schimbul acestor obligatiuni societatea emite actiuni , VN a unei actiuni fiind de 1.000 lei iar valoarea de emisiune 1.400 lei Emiterea 456 = % 1011 1044 7.000 lei 5.000 lei 2.000 lei

Valoare nominala prima

n 1011 se regaseste valoarea nominala 161 = 1011 = Daca se nchide si prima 1044 = 1011 Exemplul 3 Din contabilitatea unei societati comerciale se extrag urmatoarele date la sfrsitul exercitiului financiar : Capital social = Rezerve legale = Venituri obtinute = 30.000 lei 2.000 lei 40.000 lei 2.000 lei 456 1012 7.000 lei 5.000 lei

Cheltuieli efectuate : 20.000 lei , din care 8.000 lei reprezinta cheltuieli cu impozitul pe profit pna n luna noiembrie , inclusiv . Sa se ntocmeasca formula contabila de nregistrare a repartizarii la rezerve legale a unei parti din profitul unitatii . Venituri = Cheltuieli = Cheltuieli cu impozitul pe 40.000 lei 12.000 lei 8.000 lei

profit = 28.000 x 5 % = 1.400 lei Pb(Pc) = venituri - cheltuieli Pf(Pim) = Pb + cheltuieli nedeductibile - venituri neimpozabile 20% x 30.000 = 6.000 lei 129 = 1061
Exemplul 4

1400 lei

Sa se nregistreze n contabilitate repartizarea profilului net pe urmatoarele destinatii : Dividende de plata = Cresterea capitalului social = Participarea salariatilor la profit = Rezerve statutare = Versaminte la buget a regiei autonome = Nota Conform articolului 222 alineatul (4) si ( 5 ) sumele reprezentnd rezervele constituite din profitului financiar curent n baza unor prevederi legale se nregistreaza prin articolul contabil 129 = 1061 . Profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare se preia la nceputul exercitiului financiar urmator n contul 117 rezultatul reportat de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii legale . Evidentierea n contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala a actionarilor sau asociatiilor care a aprobat repartizarea profitului prin nregistrarea sumelor , reprezentnd dividende cuvenite actionarilor , rezerve si alte destinatii potrivit legii . Entitatile nu pot reveni asupra nregistrarilor efectuate cu privire la repartizarea profitului . (4) si (5) Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat din rezerve , prime de capital si capital social ; potrivit hotarrii AGA cu respectarea legii . nchiderea conturilor 121 , 129 se efectueaza la nceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se ntocmesc situatiile anuale . Ca urmare , cele doua conturi apar cu soldurile corespunzatoare n bilantul ntocmit pentru execitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale . 12.000 lei 5.000 lei 15.000 lei 1.000 lei 8.000 lei

121 = 117 117 = % 457 1012 1063 446

41.000 26.000

12.000 5.000 1.000 8.000

Cu privire la repartizarea profitului net ca prime reprezentnd participarea salariatilor la profit OMFP 2374/2007 prevede nregistrarea : 641 = 424 117 = 424
Exemplul 5

15.000 15.000

Societate comerciala urmeaza sa primeasca n contul bancar o subventie de 30.000 lei pentru procurarea unui utilaj . Dupa achizitionarea utilajului n valoare de 50.000 + TVA 19% se achita factura prin banca . Durata de utilizare a utilajului este de 5 ani .Sa se nregistreze n contabilitate aceste operatii , inclusiv amortizarea lunara a utilajului si trecerea la venituri a unei parti din subventie . nregistrarea subventiei de primit 445 = 131 30.000

ncasarea subventiei de primit 5121 = 445 30.000

Achizitionarea utilajului % 2131 4426 Achitare 404 = 5121 Amortizare 59.500 404 59.500 50.000 9.500

An I 6811 = 2813 131 = 7584 An II 6811 = 2813 131 = 7584 An III 6811 = 2813 131 = 7584 An IV 6811 = 2813 131 = 7584

10.000 6.000 10.000 6.000 10.000 6.000 10.000 6.000

mprumuturi din emisiunea de obligatiuni

Exemplul 6

O societate comerciala emite un pachet de 1000 obligatiuni cu valoarea nominala de 25.000 lei , care se vnd prin banca la pretul de 20.000 lei/bucata . Obligatiunile se rascumpara n numerar dupa 2 ani , apoi se anuleaza . Primele de rambursare se amortizeaza n doua transe anuale egale. nregistrati n contabilitate operatiunile : VN VE ( pretul de vanzare cumparare ) Ve VN Vr VN Vr VE nregistrarea emisiunii de obligatiuni % = 461 169 5121 = 161 25.000.000 20.000.000 5.000.000 20.000.000

461

Prima de rambursare = VN - VE Anul I Anul II 6868 = 6868 = 169 169 2.500.000 2.500.000

Rascumpararea 505 = 161 = 5121 505 25.000.000 25.000.000

2.4.Contabilitatea imobilizariilor sau active imobilizate 2.4.1.Definitii si structuri privind imobilizarile

Imobilizarile denumite si active imobilizate sunt activele generatoare de beneficii economice , detinute pe o perioada mai mare de un an . Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul unui activ de a contribui direct sau indirect la fluxul de trezorerie sau de echivalente ale trezoreriei catre entitate . Potentialul poate fi unul productiv fiind parte a activitatii de exploatare . Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economica se efectueaza n mod sistematic, reducndu-se valoarea contabila a acestora . Vc = Vi (cost) - deprecierile ( amortizare si ajustare ) Prin durata de utilizare economica se ntelege durata de viata utila , aceasta reprezentnd :

perioada n care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate numarul unitatilor produse sau a unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de entitate prin folosirea activului respectiv .

Activele imobilizate cuprind 3 mari structuri : a) b) c) imobilizari necorporale imobilizari corporale imobilizari financiare

A. Imobilizari necorporale sunt active identificabile nemonetare fara suport material , detinute pentru utilizare n procesul de productie sau

furnizare de bunuri sau servicii , pentru a fi nchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative . Un activ necorporal va fi recunoscut n bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costul activului poate fi evaluat n mod credibil . Imobilizarile necorporale se amortizeaza dupa metoda liniara ( limitativ ) pe perioada generarii de beneficii economice pentru entitate . OMFP 1752/2005 coroborat cu OMEF 2374/2007 prezinta cu privire la imobilizarile necorporale urmatoarele : a. cheltuielile de constituire atunci cnd sunt imobilizate , se amortizeaza n cadrul unei perioade de maximum 5 ani . Sumele nregistrate la cheltuielile de constituire trebuie explicate n note explicative cheltuielile de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte n scopul realizarii de produse sau servicii noi sau mbunatatite substantial naintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii . Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza pe perioada contractului sau durata de utilizare dupa caz . n cazul n care acestea depasesc 5 ani terbuie motivate n notele explicative . n situatia n care cheltuielile de constituire si de dezvoltare nu au fost amortizate integral nu se face nici o distribuire de profituri cu exceptia cazului n care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate . concesiunile , brevetele , licentele , marcile comerciale , drepturile si activele similare reprezinta aport , achizitionate sau dobndite pe alte cai se nregistreaza ca imobilizarile necorporale la valoarea de aport sau costul de achizitie dupa caz . Concesiunile primite se reflecta ca imobilizarile necorporale atunci contractul de concesiune stabileste o durata si o valoare determinata pentru concesiune . Amortizarea concesiunii urmeaza a fi nregistrata pe durata de folosire a acesteia stabilita potrivit contractului . n cazul n care contractul prevede plata unei chirii si nu o valoare amortizabila n contabilitatea entitatii care primeste concesiunea , se refera la cheltuielile reprezentnd chiria fara recunoasterea unei imobilizari necorporale . fondul comercial apare de regula la consolidare si reprezinta diferenta dintre costul de achizitie si valoarea la data tranzactiei a partii din activele nete achizitionate de catre o

b.

c.

d.

entitate . Fc = Ca - Vj (valoarea activelor nete ) . Fondul comercial se amortizeaza de regula ntr-o perioada de maximum 5 ani . Atunci cnd entitatile apreciaza o durata mai mare fara ,nsa , a se depasi durata de utilizare economica . aceasta trebuie motivata n notele explicative . e. Avansuri si alte imobilizari necorporale . n categoria avansuri se nregistreaza avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale , programele informatice , create de entitati sau achizitionate de la terti precum si alte imobilizari necorporale . Un activ necorporal se evalueaza initial la costul de achizitie sau de productie . Un element necorporal reportat drept cheltuiala ntr-o perioada nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ . Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal , dupa cumparare sau finalizare , se nregistreaza n conturile de cheltuieli atunci cnd sunt efectuate . Cheluielile ulterioare vor majora costul activului atunci cnd se estimeaza generarea de beneficii economice viitoare peste performanta prevazuta initial si pot fi evaluate credibil .

B. Imobilizarile corporale sunt acele active tangibile utilizate pe o baza continua de catre entitati n productia de bunuri , prestarea de servicii , scopuri administrative sau pentru a fi nchiriate tertilor , fiind utilizate pe o perioada mai mare de un an . Imobilizarilor corporale le sunt specifice urmatoarele concepte :

costul activului ( valoarea de intrare ) - reprezinta suma platita numerar sau echivalente de numerar ori valoarea justa a altor contraprestatii efectuate pentru achizitionarea unui activ la data achititiei sau constructia acestuia la data receptiei . amortizarea este procesul de stocare sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe ntreaga sa durata de viata utila .

Valoarea amortizabila este reprezentata de costul activului sau alta valoare substituita costului n situatia financiara din care s-a scazut valoarea reziduala . Vamortizabila = C(Vi) - valoare reziduala Valoarea de amortizare poate fi mai mica .

Valoarea reziduala reprezinta valoarea neta pe care o entitate etimeaza ca o va obtine pentru un activ la sfrsitul de viata utila dupa deducerea costurilor de cedare estimate . Valoarea contabilla a unui activ imobilizat este valoarea din bilant . Vc = Vi ( cost ) - deprecieri ( amortizari si ajustari ) Valoarea justa - pretul la care este tranzactionat un activ sau decontat o datorie ntre doua parti aflate n cunostiinta de cauza n cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv . Pierderile din depreciere reprezinta diferenta dintre valoarea contabila si valoarea recuperabila . Contabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii : terenuri amenajari de terenuri .

Contabilitatea analitica presupune diferentierea pe grupe : terenuri agricole , silvice , fara constructii , cu zacaminte . n cadrul imobilizarii corporale trebuie evidentiate distinct imobilizarile n curs , inclusiv avansurile acordate furnizorilor de imobilizari . Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui plan de amortizare de la data punerii n functiune pna la recuperarea integrala a valorii de intrare . Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate , nchiriate sau locatie de gestiune se calculeaza si nregistreaza n contabilitate de catre entitatea care le are n proprietate . Se supune de asemenea amortizarii investitile efectuate la imobilizari corporale luate cu chirie pe durata contractului de nchiriere . La expirarea contractului de nchiriere valoarea investitiilor efectuate si amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii . n functie de cauzele cuprinse n contractul de nchiriere transferul poate reprezenta o vnzare de active sau alta modalitate de cedare.

2.4.2 Evaluarea imobilizarilor corporale

Evaluarea unei imobilizari la intrare (initiala ) se face la costul de achizitie , costul de productie , valoarea de aport , valoarea justa etc . La data bilantului

evaluarea imobilizarilor se face la valoarea de intrare denumita si cost din care se deduc amortizarile , ajustarile si pierderile de valoare cumulate . Este denumita valoarea contabila sau neta . Atunci cnd entitatile aplica tratamente de evaluare alternative , imobilizarile pot fi reevaluate , n sistemul financiar , fiind evidentiata valoarea reevaluata . Reevaluarea imobilizarilor se face de regula la valoarea justa determinata de regula de profesionisti calificati n evaluare , membrii ai unui organism profesional n domeniu . La reevaluarea unei imobilizari corporale , amortizarea cumulata este tratata n doua moduri , aplicndu-se doua metode : 1) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului , astfel nct valoarea contabila dupa reevaluare sa fie egala cu valoarea reevaluata ( metoda bruta ) si se aplica cnd activele sunt evaluate pe baza de indici de crestere . eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta determinata n urma corectarii cu ajustarile de valoare ( metoda valorii nete ) .

2)

2.4.3.Analiza si functionarea conturilor de imobilizari

Dupa continutul economic conturile de imobilizari reflecta active generatoare de beneficii economice ce pot fi evaluate n mod credibil , destinate utilizarii pe baza continua (mai mult de un an ) n activitatea de productie , comercializare , nchiriere sau pentru scopuri administrative . Dupa functia contabila sunt n general conturi de activ , debitndu-se cu intrarile sau cresterile de valoare ale imobilizarilor si creditndu-se cu iesirile sau deprecierile sau pierderile de valoare . Exceptie conturile : grupa 28 amortizari privind imobilizarile grupa 29 ajustari si pierderi de valoare cont 269 varsaminte efectuate pentru imobilizari financiare .

Contabilitatea analitica a imobilizarilor se tine pe grupe de imobilizari si pe fiecare categorie n parte . Imobilizarile sunt supuse amortizarii , pentru care reglementarile din Romnia prevad 3 metode :

-liniara -degresiva -accelerata

Normele internationale prevad si alte metode de amortizare : -softy -crescatoare -globala de amortizare -km parcursi ( dupa ianuarie 2004 )

2.4.4. Aplicatii Exemplul 1

La sfrsitul exercitiului N se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 8.000 lei . Valoarea de intrare a utilajului este de 7.500 lei , iar amortizarea cumulata este de 2.500 lei . Calculati si nregistrati suma din reevaluare folosind metode cunoscute . Vc ( neta ) = Vi (c) - amortizarea cumulata = 7.500 - 2.500 = 5.000 Rezerva din reevaluare = valoarea justa - Vc ( neta ) = 8.000 - 5.000 = 3.000
Valoarea de intrare actualizata Amortizare actualizata = Valoarea de intrare x V justa V contabila neta = 7.500 x V justa V contabila neta 8.000 5.000 = 2.500 x 1,6 = 12.000

= Amortizare cumulata x

= 4.000

Viactualizata - Vi = 12.000 - 7.500 = 4.500 lei Amortizare actualizata - amortizare cumulata = 4.000 - 2.500 = 1.500 lei nregistrare n contabilitate a) metoda valorii brute (evidentierea diferentelor din actualizare )

213

% 4.500 2813 1.500 105 3.000

b) metoda valorii nete ( eliminarea amortizarii cumulate ) 213 = 105 2813 = 213 % = 105 213 2813 3.000 2.500 3.000 500 2.500

Exemplul 2
Conducerea unei ntreprinderi decide sa reevalueze constructiile sale . Activele n cauza au fost achizitionate la un cost de 800.000 lei si sunt amortizate pentru suma de 200.000 lei . Valoarea justa a constructiilor determinata de experti este 900.000 lei . Sa se contabilizeze operatia de evaluare , stiind ca IAS 16 imobilizari corporale foloseste ca procedee de reevaluare metoda valorii brute Vc neta = 800.000 - 200.000 = 600.000 Rezerva de reevaluare = 900.000 - 600.000 = 300.000
V intrare actualizata Amortitare actualizata = V intrare x Vjusta = 800.000 x 900.000 = 1.200.000 = 300.000

V contabila neta 600.000 V justa = amortizare cumulata x V contabila neta

= 200.000 x 1,5

Valoare de intrare actualizata - Valoare intrare = 1.200.000 - 800.000 = 400.000 Amortizare actualizata - amortizare cumulata = 300.000 - 200.000 = 100.000 213 = % 400.000 2813 100.000 105 300.000

SAU

213 = 105 105 = 2813

400.000 100.000

Exemplul 3
O ntreprindere al carui obiect de activitate este locatia de mijloace de transport pune n practica o politica de nchiriere a vehiculelor timp de 3 ani dupa care le vinde la valoarea contabila neta .Conducerea ntreprinderii si expertii sai estimeaza ca vehiculul se depreciaza astfel : o o o n primul an - 30 % n al doilea an - 25 % n al treilea an - 15 %

Sa se calculeze amortizarea stiind ca entitatea aplica IAS 16 pentru un cost al vehiculului de 300.000 . Procentul de amortizare 30 + 25 + 15 = 70 % Dupa 3 ani vehicolul va fi amortizat 210.000 adica : n primul an n al doilea an n al treilea an 300.000 x 30% 90.000 75.000 45.000 210.000 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813

valoarea contabila neta = 300.000 - 210.000 = 90.000

Exemplul 4
Pentru a realiza un contract ce vizeaza furnizarea a 240.000 piese n patru ani ,o ntreprindere a pus la punct o masina speciala al carei cost de productie este 240 milioane . n acord cu clientul , scadentarul livrarilor de piese a fost programat dupa cum urmeaza : n n n n primul an al doilea an al treilea an al patrulea an TOTAL 25.000 60.000 100.000 55.000 240.000

Masina este scoasa din functiune la sfrsitul perioadei de derulare a contractului . Sa se calculeze amortizarea imobilizarii IAS 16 prin metoda care reflecta cel mai bine ritmul n care se consuma avantajele economice .

A1 =

A2 = A3 = A4 =

25.000 240.000 pondere 60.000 240.000 100.000 240.000 55.000 240.000

x 240.000.000 Costul masinii x 240.000.000 x 240.000.000 x 240.000.000

= 25.000.000 lei ( 6811 = 2813 ) = 60.000.000 lei = 100.000.000 lei = 55.000.000 lei

Exemplul 5
La 30 decembrie anul N o ntreprinderea achizitionase un echipament de 147.000 lei . Durata de viata este de 7 ani , dar conducerea estimeaza vnzarea echipamentului dupa 5 ani de utilizare . Valoarea reziduala estimata 47.000 lei . Sa se calculeze si contabilizeze amortizarea imobilizarii n exercitiul N+1 conform IAS 16. Echipament 147.000 Durata de viata ani Vnzare dupa 5 ani de utilizare Valoare reziduala estimata 47.000 7

Vamortizabila = Vi(c) - Vreziduala = 147.000 - 47.000 = 100.000 lei AN+1 : na = 1 x 100 = DN 1 5 X 100.000 = 200

100.000 x 20 % = 20.000 6811 = 2813

Exemplul 6
O ntrepridere a cumparat n anul N un mijloc de transport de 260.000 . Conducerea estimeaza ca durata de utilizare a mijlocului de transport este de 5 ani , valoarea reziduala de 20.000 .Sa se calculeze amortizarea prin metoda softy ( SYD ) stiind ca cifrele atasate celor 5 ani sunt 54321 .

A1 = Va x Pai Pai = Cifra atasat anului cifrei anilor

Va = 260.000 - 20.000 = 240.000 An 1 = An 2 = An 3 = An 4 = An 5 = 240.000 x 5 1+2+3+4+5 240.000 x 4 15 240.000 x 3 15 240.000 x 2 15 240.000 x 1 15 = 80.000 = 64.000 = 48.000 = 32.000 = 16.000

Exemplul 7
Datele identice cu cele de mai sus nsa cifrele atasate sunt 86321 . Va = 260.000 - 20.000 = 240.000 ( 6811 = 2813 ) An 1 = An 2 = An 3 = An 4 = An 5 = 240.000 x 8 8+6+3+2+1 240.000 x 6 20 240.000 x 3 20 240.000 x 2 20 240.000 x 1 20 = 96.000 = 72.000 = 36.000 = 24.000 = 12.000 240.000

Exemplul 8 IAS 17
Pe 1.08 anul N o societate x a semnat un contract de vnzare asortata cu o locatie pentru o cladire . Cladirea avea o valoare contabila de 15.000 lei . Amortizarea calculata pna n momentul vnzarii este de 6.250 lei . Durata contractului de nchiriere este de 4 ani .Pretul de vnzare 22.500 si chiriile corespund valorii juste . Sa se contabilizeze operatia lease bach

conform IAS 17 contracte de leasing . Valoare cladire Amortizare Contract de nchiriere Pret vnzare vnzare cladire : 461 461 % 2812 6583 nregistrarea chiriei 612 = 462 462 = 5121 Metoda degresiva Exemplul 9 . Societatea comerciala x achizitioneaza o instalatie tehnica n valoare de 400 milioane + TVA . Plata se face prin intermediul unui bilet la ordin acceptat de furnizor . Durata utila de viata este de 4 ani n amortizari degresive si 15 ani amortizari liniare ( AD2 ) : % = 404 213 4426 404 = 405 405 = 5121 a) Amortizare AD1 n(C)d = na(C)liniara x kn nliniara = 1 4 x 100 = 25 % 476.000.000 400.000.000 76.000.000 476.000.000 476.000.000 22.500 4 = 5.625 5.625 = 7583 = 4427 = 212 22.500 4.275 21.500 6.250 15.000 15.000 6.250 4 ani 22.500

ndegresiva = 25 % x 1,5 = 37,5 % Valoare amortizabila

400.000.000 400.000.000 400.000.000

Anul
1 2 3 4

Amortizare anuala
150.000.000 94.000.000 78.000.000 78.000.000

Amortizare cumulata
150.000.000 244.000.000

Valoare ramasa de amortizat

250.000.000 156.000.000

An 2 = 250.000.000 x 37,5 % = 94.000.000 An 3 = 156.000.000 x 37,5 % = 58.000.000 156.000.000 : 2 = 78.000.000 b) AD2 DVU = 15 ani ( durata de viata utila ) b1) DAR ( durata de amortizare recalculata ) DAR = nd = nl x K = 1 15 DAR = 1 x 100 nd x 100 x 2,5 = 16,66 = 6 ani

1 x 100 16,66

6 ani exprima numarul de ani cu care se reduce durata de viata utila ca influenta a uzurii morale b2) DAI = durata de amortizare integrala DAI = DVU - DAR = 15 ani - 6 ani = 9 ani b3)durata de amortizare degresiva din amortizarea integrala DAI - DAR = 9 - 6 = 3 ani amortizare degresiva b4)durata de amortizare n sistem liniar

DAL = DAI - DAD = 9 - 3 = 6 ani

2.5.Contabilitatea stocurilor si a productiei n curs de executie

2.5.1.Definitii si caracteristici ale stocurilor
Stocurile sunt active circulante , destinate vnzarii , n curs de productie , sau sub forma de materii prime , materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite n procesul tehnologic sau pentru prestarea de servicii . Un activ se clasifica ca circulant atunci cnd : este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau n scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat n termen de 12 luni de la data bilantului ; este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare si de numerar a caror utilizare nu este restrictionata.

Principalele caracteristici ale stocurilor : -se afla succesiv in diferite faze ale procesului de productie -descriu mai multe rotatii in cadrul perioadei de gestiune -sunt destinate consumului la prima utilizare -contribuie la realizarea cifrei de afaceri ale entitatii

2.5.2 nregistrarea , costul , evaluarea si metode de evidenta a stocurilor 2.5.2.1.nregistrarea si costul stocurilor

n conformitate cu legea contabilitatii detinerea cu orice titlu de bunuri materiale , de bunuri de valoare , numerar si alte drepturi si obligatii precum si efectuarea de operatii economice fara sa fie nregistrate in contabilitate sunt interzise . Intrarea stocurilor precum si iesirea acestora trebuie contabilizate la receptie si la vnzare indiferent daca entitatea detine

sau nu documente justificative conform legii . Costul costurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii precum si alte costuri suportate pentru a duce stocurile n forma si la locul n , care se gasesc n stare de utilizare . Acesta trebuie folosit pentru evaluarea stocurilor la intrare , la iesire ,la inventariere si la nchiderea execitiului financiar . La inventariere si la nchiderea execitiului financiar evaluarea stocurilor trebuie efectuata la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizata neta .Valoarea realizabila neta este pretul de vnzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale ale activitatii mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile necesare cedarii . Principalele structuri care reflecta valoarea stocurilor sunt :

-costul de achizitie -costul de productie -costul standard -pretul cu amanuntul

Ca = Pc + Cheltuieli transport + taxe nerecuperabile + alte cheltuieli necesare achizitiei si a ducerii n stare de utilizare Cp = ( C materie
prima

+ C manopera + alte cheltuieli ) + cheltuieli indirecte

Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si a acelor bunuri si servicii produse si destinate unor comenzi ferme trebuie determinat prin metoda identificarii specifice . n functie de specificul activitatii pentru determinarea costurilor : o o -metoda costului standard n activitatea de productie -metoda pretului cu amanuntul n sfera comercializarii

Costul standard ia n cosiderare nivelurile normale ale materialelor , consumabilelor , manoperei eficientei si capacitatii de productie , diferenta de pret fata de costul de achizitiei sau productiei trebuie evidentiate distinct n contabilitate si recunoscute n costul activului . Repartizarea valorii bunurilor iesite se face cu coeficient de repartizare .

Kr =

Sold initial diferenta pret + diferenta pret intrare Sold initial stocuri + rulaj intrari de stocuri

Kr x Ve = diferenta pret iesiri Pretul cu amanuntul se utilizeaza n cadrul comertului cu amanuntul pentru a determina la articole numeroase , miscarea rapida si care nu au marje similare . Pa = Ca + adaos + TVA neexigibil TVA neexigibil = 19 % x ( Ca + Ac) Reducerile comerciale in cazul stocurilor pot mbraca forma : -rabaturile ( pentru defecte) -remisele ( pentru depasirea volumului stabilit de vnzari) -risturnurile (pentru fidelitate , pentru ansamblul operatilor derulate cu un tert pentru o anumita perioada)

Reducerile financiare mbraca forma sconturilor de decontare si se acorda pentru achitarea datoriei nainte sau la termenul de exigibilitate . Sconturile apar doar la decontare . Evaluarea la iesire a stocurilor fungibile se face la valoarea de intrare determinata , folosind metodele : FIFO , CMP , LIFO .

2.5.2.2. Metode de evidenta sintetica si analitica a stocurilor

n contabilitatea romneasca pentru evidenta sintetica si contabilizarea stocurilor se folosesc doua metode : a) Metoda inventarului permanent care presupune nregistrarea n conturile de stocuri a tuturor operatiilor de intrare si iesire astfel : -la intrare avem conturi de stocuri = conturi de furnizori 3xx=401

-la iesire avem conturi de cheltuieli = conturi de stocuri 6xx=3xx

Metoda prezinta avantajul cunoasterii n orice moment a nivelurilor stocurilor b) Metoda inventarului intermitent . Se recomanda ntreprinderi mici si mijlocii , ntruct prezinta dezavantajul ca nu permite cunoasterea n orice moment a nivelului stocurilor ci doar dupa inventariere . Stabilirea iesirilor de stocuri se face dupa inventariere . E = sold initial + intrari - sold final (inventariat) n contabilitate vor fi de forma : la intrare : cont de cheltuieli = conturi de furnizori 6xx = 4xxx la inventariere conturi de stocuri = conturi de cheltuieli n situatia contabilizarii stocurilor dupa metoda inventarului permanent , reglementarile n vigoare prevad n scopul cunoasterii corecte din punct de vedere cantitativ si valoric a stocurilor aflate n gestiunea entitatii pe fiecare categorie , organizarea contabilitatii dupa urmatoarele metode : i. metoda cantitativ valorica care presupune tinerea unei evidente cantitative la locul de depozitare , folosind fisele de magazie iar n contabilitate evidenta cantitativ valorica folosind fisele de cont analitice ; ii. metoda operativ contabila sau pe solduri presupune nregistrarea stocurilor la locul de depozitare cantitativ iar la contabilitatea valorica pe gestiuni iar n cadrul acestora pe grupe si sub grupe de bunuri : iii. -fisa de magazie -registrul stocurilor

metoda global valorica are n vedere cunoasterea

evidentei numai valoric att la nivelul gestiunii ct si la nivelul contabilitatii .Se foloseste n comerturi cu amanuntul , la nivelul gestiunilor , magazinelor ( raport de gestiune fise de cont pentru operatii diverse ) , dar numai valoric .

2.5.3.Analiza si functionarea conturilor de stocuri

Dupa continutul economic conturile de stocuri si productiei n curs de executie reflecta active circulante sub forma de materii prime , materiale , produse , animale , pasari , marfuri , ambalaje , lucrari si servicii precum si productia si lucrarile n curs de executie . Dupa functia contabila conturile de stocuri sunt n general conturi de activ ,debitndu-se cu intrarile sau cresterile de valoare si creditndu-se cu iesirile sau ajustarile si pierderile de valoare ale stocurilor . Exceptii fac conturile de diferense de pret , precum conturile din grupa 39 ajustarii pentru deprecierea si pierderile de valoare care sunt conturi de pasiv .

2.5.4.Studii de caz privind stocurile si productia n curs de executie

Problema : Determinati valoarea iesirilor si stocul final pentru materia prima x n baza urmatoarelor date : - stoc initial 5.000 bucati la pretul de 1.000 lei/bucata - ntrari 5.01 N. 2.000 bucati la pretul de 1.200 lei/bucata - intrari 10.01 N 3.500 bucati la pretul de 900 lei /bucata - iesiri 06.01 N 4.000 bucati - iesiri 08.01 N 1.000 bucati - iesiri 12.01 N 1.500 bucati Folositi metode cunoscute , nregistrati operatiunile n contabilitate a)cost mediu ponderat (CMP)-metoda echilibrata CMP = Siv + Iv

Sic + Ic VE = CE x CMP 06.01. N

CMP =

(5.000 x 1.000) + (2.000 x 1.200) 5.000 + 2.000

= 1.057,14

VE = 4.000 x 1.057,14 = 4.228.560 Vstoc

final

= 7.400.000 - 4.228.560 = 3.171.440

08.01 N CMP = 3.171 440 + 0 3.000 = 1.057,14

VE = 1.000 x 1.057,14 = 1.057.140 Vstoc

final

= 3.171.440 - 1.057.140 = 2.114.300

12.01 N

CMP =

2.114.300 + (3.500 x 900) 2.000 + 3.500

= 957,14

VE = 1.500 x 957,14 =1.435.710 Vstoc

final

= 2.114.300 - 1.435.710 - (3.500 x 900) = 3.828.590

b) FIFO se pot adapta 2 solutii : 06.01 N 4.000 bucati x 1.000 = 4.000.000 tabelara grafica

Ve = 4.000.000 Vsf = (5.000 x 1.000) + (2.000 x 1.200) - (4.000 x 1.000) = 3.400.000 08.01 N 1.000 x 1.000 = 1.000.000 Vsf = 3.400.000 - 1.000.000 = 2.400.000 12.01 N 1.500 x 1.200 = 1.800.000 Vsf = 2.400.000 + (3.500 x 900) - 1.800.000 = 3.750.000 c) LIFO 06.01 N 2.000 x 1.200 2.000 x 1.000 = 2.400.000 = 2.000.000 = 4.400.000

VE = 4.400.000 Vsf = 3.000 x 1.000 = 3.000.000 08.01 N VE = 1.000 x 1.000 = 1.000.000 Vsf = 3.000.000 - 1.000.000 = 2.000.000 12.01 N VE = 1.500 x 900 = 1.350.000 Vsf = (2.000 x 1.000 ) + (2.000 x 900 ) = 3.800.000 301 = 401 601 = 301 Exemplul 1 :

Societatea comerciala x hotaraste modernizarea unei masini pentru fabricarea hrtiei care are valoare de 120.000 lei . n acest scop se cumpara componente de 30.000 TVA 19 % care se ncorporeaza n echipamentul supus modernizarii . Durata normala de utilizare a masinii este de 10 ani , iar durata ramasa de amortizat este de 4 ani . Amortizarea investitiei se face pe durata ramasa . Sa se nregistreze in contabilitate cumpararea accesorilor , achitarea facturilor cu OP , ncorporarea accesorilor , amortizarea liniara pe durata ramasa de amortizat . achizitie accesorii % = 401 3024 = 4426 = achitarea facturii 401 = 5121 ncorporarea accesorilor 231 = 3024 213 = 231 sau 213 = 3024 sau 6024 = 3024 231 = 722 213 = 231 amortizarea pe durata ramasa 30.000 30.000 30.000 30.000 30.000 30.000 35.700 35.700 30.000 5.700

durata pentru care s-a calculat amortizare : 6 x 120.000 10 ani = 72.000

valoarea ramasa :

120.000 - 72.000 = 48.000 valoarea de amortizat : 48.000 + 30.000 = 78.000 amortizare anuala : 78.000 : 4 ani = 19.500 Anul I Anul II Anul III Anul IV 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813 19.500 19.500 19.500 19.500

Scoaterea din gestiune : 2813 = 213 Exemplul 2. O ntreprindere tine evindenta stocurilor de materii prime la cost efectiv cu ajutorul metodei inventarului intermitent . Se cunosc urmatoarele informatii : stoc initial costul achizitiei al stocului initial cumparari materii prime n cursul lunii de 1.400 lei/kg si TVA 19 % la inventarierea de sfrsitul lunii s-a constatat un stoc de materii prime de 200 kg evaluarea stocului s-a facut cu ajutorul metodei costului mediu ponderat nregistrati n contabilitate operatiunile aferente La nceputul perioadei 100 kg 120.000 400 kg la costul 150.000

601 = 301 achizitie materii prime % =401 601 4426 CMP = 120.000 + 560.000 100 + 400 =

120.000

666.400 560.000 106.400 680.000 500 = 1.360 lei/kg

Valoare stoc = 200 x 1.360 = 272.000 nregistrare stoc 301 = 601 Exemplul 3. Cum se nregistreaza n contabilitate urmatoarele operatii : a) produse finite oferite gratuit cost prestabilit efectiv b) produse finite pentru protocol 500 lei 8.000 6.000 272.000

c) plusuri de semi fabricate constatate la inventariere n valoare de 1.000 d) produse finite n valoare de 3.000 transferate la magazin propriu de desfacere , pretul de livrare fiind de 4.000 e) produse reziduale n valoare de 100 lei distruse de un incendiu nregistrari contabile : a) b) c) d) 345 711 623 341 371 = = = = = 711 348 345 711 % 345 378 8.000 2.000 500 1.000 4.000 3.000 1.000

Daca unitatea este platitoare de TVA 371 = 4428 Daca 4.000 reprezinta pretul 371 = % 345 378 4428 e)671 = 346 Exemplul 4. O firma achizitioneaza conform facturii n valoare de 15.000 si TVA 19 % care se lasa o perioada n custodia furnizorului dupa care se aduc n unitate . Factura se achita prin banca . % = 401 361 4426 356 = 361 361 =356 401 = 5121 sau 8033 8033 % = 401 361 4426 15.000 15.000 17.850 15.000 2.850 17.850 15.000 2.850 15.000 15.000 17.850 4.000 3.000 362 682 100 760

401 = 5121 sau % 401 356 4426 361 = 356 401 = 5121 Exemplul 5.

17.850

17.850 15.000 2.850 15.000 17.850

n contabilitatea unei ntreprinderi productive se nregistreaza urmatoarele operatiuni : i. a)la nceputul execitiului se continua procesul de fabricatie pentru productie n curs de executie n valoare de 60.000 ii. b)se obtin 5.000 de bucati produse finite cost efectiv 22.000 lei/bucata iii. c)se vnd produse finite n valoare de 90.000 cu TVA 19 % . Pretul de nregistrare a produselor finite este 75.000 coeficientul de repartizare a diferentelor de pret 6 % iv. d)se acorda produse finite propriilor salariati la pret de nregistrare 40.000 , produsele n cauza suportnd TVA Sfrsitul lunii precedente 331 = 711 a) la nceputul lunii 711 = 311 b) % = 711 345 348 c) 110.000 100.000 10.000 60.000

4111 =

% 701 4427 711 = % 345 348

1.071.000 90.000 17.100 79.500 75.000 4.500

d) 421 = 635 = Donatie 6582 = 345 635 = 4427 Exemplul 6. Ambalaje care circula n sistem de restituire organizeaza urmatoarele operatii : a. mpreuna cu marfurile achizitionate se primesc de la furnizori ambalaje n valoare de 2.000 lei din care se restituie 80 % 15 % din totalul ambalajului se retine de client , iar 5 % sunt deteriorate din vina clientului pentru care furnizorul ntocmeste factura . 40.000 7.600 345 4427 40.000 7.600

b.

a. Primirea ambalajelor care circula n sistem de restituire 409 = 401 8033 = * 2.000 2.000

restituirea ambalajelor 80 % 401 = 409 * = 8033 b. 15 % ambalaje retinute 381 = 409 * = 8033 5 % ambalaje deteriorate 300 300 1.600 1.600

608 * 4426 401 Exemplul 7.

= = = =

409 8033 401 5311

100 100 76 476

TVA ambalaje facturate Plata furnizori

Cum se nregistreaza n contabilitate urmatoarele operatii economice : 1) se primesc ambalaje de la prelucrare cunoscnd : valoarea ambalajelor trimise spre prelucrare 2.000 , costul facturat pentru prelucrare 400 + TVA 19 % , pretul prestabilit al ambalajelor primite 2.500 se vnd odata cu marfurile ambalajele n valoare de 1.800 lei TVA 19 % , coeficient mediu de repartizare a diferentelor favorabile 5 % 1) nregistrari contabile : 358 = 381 381 = % 358 388 401 4426 = 401 2) 4111 = % 708 4427 % = 381 608 388 Exemplul 8. Societatea Comerciala "B" specializata n comertul cu amanuntul detine n stoc la nceputul anului marfuri la pretul cu amanuntul n valoare de 15.000 lei . Adaosul comercial aferent marfurilor din stoc este de 3.000 lei , iat TVA 2.200 lei . n cursul perioadei de gestiune se achizitioneaza marfuri la pretul fara TVA de 30.000 lei (TVA 19 % ) . Adaosul comercial practicat de unitate este de 20 % . Se vnd marfuri n cursul lunii prin magazinul cu amanuntul n valoare de 42.000 lei , (inclusiv TVA ) . Se descarca gestiunea . Evidenta se tine la pret vnzare cu amanuntul . 2.142 1.800 342 1.800 1.710 90 2.000 2.500 2.000 100 400 76

2)

achizitia de marfuri : % = 401 371 4426 35.700 30.000 5.700

nregistrarea adaosului : 371 = 378 6.000

-nregistrarea TVA neexigibila : 371 = 4428 6.840

36.000 x 19 % = 6.840

-vnzarea marfurilor : 5311 = % 707 4427 42.000 35.294 6.706

descarcarea gestiunii : % = 371 607 378 4428 42.000 nu se cunoaste nu se cunoaste 6.706

-determinarea adaosului comercial aferent marfurilor vndute : 371 15.000 30.000 6.000 6.840 57.840 42.000

42.000 15.840

4.428 6.706 2.200 6.840 6.706 9.040

2.334 378 3.000 6.000 9.000

K378 = Ri378 + Rc378 (Si371 + Rd371) - (Si4428 + Rc4428) = 9.000 57.840 - 9.040 = 18,44 %

Adaos aferent stoc (fara TVA ) = Stoc marfa fara TVA x K378. Stoc marfa fara TVA = Stoc marfa cu TVA - TVA aferent stoc. Stoc marfa fara TVA = 15.840 - 2.334 = 13.506 Adaos stoc = 13.506 x 18,44 % = 2.490,50 Adaos vnzari = Adaos total - Adaos stoc RD378 = 9.000 - 2.490,50 = 6.509,50 Sau RD378 = RC707 x KC707 Adaos vnzari = 35.294 x 18,44 % = 6.508,21 Formula finala de descarcare a gestiunii : % = 371 607 378 4428 42.000,00 28.784,50 6.509,50 6.706,00

2.6. Contabilitatea datoriilor si a creantelor

2.6.1. Definitii , forme si clasificari ale relatiilor cu tertii
n cadrul activitatii economice se realizeaza schimburi de valori ntre entitatiile care participa la circuitul economic . n functie de pozitia acestora iau nastere raporturi juridice de drepturi si obligatii denumite generic relatile cu terti . Acestea sunt generatoare de creante pentru cei care ofera ceva respectiv datorii pentru cei care primesc sau dau n favoarea acelora care realizeaza anumite prestatii . n aceste conditii creditorul este n drept sa pretinda , iar debitorul este obligat sa plateasca .

Creantele si datoriile ca structuri bilantiere sunt reprezentate fizic prin doua entitati denumite generic de furnizorul respectiv clientul .Creantele reprezinta contrapartida unei prestatii a unei livrari si se contabilizeaza n dreptul cvlitorilor de a pretinde debitorilor anumite sume de bani , bunuri , servicii sau lucrari . Creantele iau nastere n momentul transferului proprietatii bunurilor si se sting de regula prin ncasarea echivalentului banesc . Datoriile reprezinta surse atrase si anganjamente financiare , constituind obligatii actuale ale unei entitati rezultate din evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care sa ncorporeze beneficii economice viitoare .Trebuie facuta distinctie ntre obligatia actuala si anganjamentul viitor . Sunt recunoscute drept datorii numai obligatiile actuale care au rezultat ca urmare a unui eveniment trecut . n general o datorie reprezinta un angajament sau o responsabilitate de a actiona ntr-un anumit fel ca urmare a unei livrari a unei prestatii efectuate de un tert si care ne obliga sa oferim o contraprestatie baneasca sau de alta natura . Stingerea datoriilor se realizeaza odata cu plata obligatiunilor fata de furnizori,prestatori, etc . Creantele se reflecta n contabilitate n momentul nregistrarii dreptului fata de terti prin ntocmirea documentelor ce atesta transferul dreptului de proprietate , iar datoriile n momentul crearii angajamentelor lichidndu-se odata cu plata obligatiunilor . Creantele si datoriile unei entitati pot fi clasificate dupa mai multe criterii : i. -criteriul natura a operatiilor dupa care cvantele si datoriile se mpart n : ii. iii. iv. -comerciale -financiare -cte creante respectiv datorii

2.6.2.Evaluarea si recunoasterea creantelor si a datoriilor n situatiile financiare

Evaluarea este procesul prin care sunt recunoscute n situatiile financiare valorile corespunzatoare ale creantelor si datoriilor unor entitati . Recunoasterea creantelor si datoriilor n situatiile financiare se realizeaza prin referinta la doua criterii ce trebuie ndeplinite cumulativ : a. -probabilitatea generarii de beneficii economice

viitoare (pentru creante) respectiv generarea unei iesiri de resurse purtatoare de beneficii economice viitoare pentru datorii . b. -evaluarea exprimarea monetara sa poata fi realizata n mod credibil .

Creantele si datoriile nregistrate n contabilitate n momentul intrarii lor sunt evaluate la valoarea nominala reprezentata prin suma nscrisa pe documentele ce le atesta .Aceasta poate fi : -costul istoric -costul curent -valoarea realizabila -valoarea actualizata

Creantele si datoriile interne sunt evaluate de regula n moneda nationala exprimnd sumele posibile de ncasat ori de platala un moment dat . Creantele si datoriile externe se nregistreaza n contabilitate n lei si n valuta daca operatiunile ce dau nastere sunt efectuate n valuta sau firma a optat din considerente proprii pentru ntocmirea situatiei financiare ntr-o moneda stabila .Transformarea n lei a contravalorii devizelor se face la cursul de schimb n vigoare la data efectuarii operatiilor .Pe masura ncasarii platii diferentele de curs ntre data ncasarii respectiv platii si data nregistrarii n contabilitate se evidentiaza ca venituri sau cheltuieli financiare n functie de situatie , la fiecare data a bilantului :

-elemente monetare exprimate n valuta trebuie raportate , utilizndu-se cursul denchidere;diferentele favorabile sau nefavorabile nregistrndu-se la venituri sau cheltuieli dupa caz; -elementele monetare trebuie raportate utiliznd cursul de schimb de la data efectuarii tranzactiei; -elementele monetare nregistrate la valoarea justa si exprimate n valuta trebuie raportate , utilizndu-se cursul de schimb existent n momentul determinarii valorii respective .

Cu ocazia inventarierii n vederea ntocmirii situatiilor financiare evaluarea creantelor si datoriilor se face la valoarea actuala care se

stabileste n functie de valoarea probabila de ncasare respectiv de plata .

2.6.3 Analiza si functionarea conturilor de datorii si creante .

Creantele si datoriile formeaza un sistem complex din punct de vedere contabil denumit relatii cu tertii . Conturile contabile care reflecta astfel de relatii , sunt cele mai complexe att sub aspectul continutului ct si a functiei economice . Sub aspectul continutul economic , conturile de creante exprima drepturi ce se cuvin furnizorilor si prestatorilor ca urmare a livrarilor si prestatilor efectuate n favoarea tertilor . Sub aspectul continutului economic , contul de datorii reflecta obligatii actuale generate de evenimente trecute ce rezulta din achizitii sau alte avantaje de care a beneficiat entitatea in trecut . Dupa functia contabila conturile de creante sunt de activ , debitnduse la nregistrarea creantelor sau a dreptului si creditndu -se la ncasarea acestora . Conturile de datorii sunt dupa functia contabila , conturi de pasiv , creditndu-se la nregistrarea obligatiei si debitndu - se odata cu achitarea sau plata acestora . Clasa conturilor de terti cuprinde si conturi care exprima att creante ct si datorii , acestea fiind dupa functia contabila bifunctionala .

2.6.4.Aplicatii practice - studii de caz

Exemplul 1 Se acorda un avans unui furnizor de marfuri pentru care primeste factura n suma de 30.000 + TVA 19 % . Ulterior se achizitioneaza marfurile la costul de achizitie de 50.000 + TVA 19 % , iar pentru diferenta de plata se emite un bilet la ordin care se deconteaza la termen . Se cere nregistrarile contabile la furnizori si client .

Furnizori
a)emitere factura avans

Client
a)primirea facturii 4111 = % % = 401 35.700 35.700 409 30.000 30.000 4426 5.700 5.700 Plata avansului 401 = 5121 35.700

419 4427 ncasare avans 5121 = 4111 35.700

b)Emitere factura marfa inclusiv stornare avans 4111 = % 23.600

b)Emitere factura marfa inclusiv stornare avans % = 401 23.600 409 419 - 30.000 30.000 371 707 50.000 50.000 4426 4427 ( ptr. dif. 20.000) 3.600 3.600 Primirea biletului la ordin 413 = 4111 401 = 403 23.800 23.800 Depunere banca 5113 = 413 403 = 5121 23.800 23.800 ncasare efect 5121 = 5113 23.800 Exemplul 2 Societatea A. Livreaza marfuri societatii comerciale B. pe baza de aviz de nsotire n valoare de 2.000 lei + TVA 19 % . Ulterior se ntocmeste factura . Decantarea se face pe baza unei file CEC. Sa se evidentieze operatiuniile contabile la societatea A. si societatea B.

Societatea A.
Livrare pe baza de aviz 418 = % 707 4428 ntocmire factura 4111 = 418 4428 = 4427 Acceptare fila CEC 5112 = 4111 5121 = 5112 2.380 2.000 380 2.380 380 2.380 2.380

Societatea B.
Primirea materii prime pe baza de aviz % = 408 2.380 301 2.000 4428 380 Primire factura 408 = 401 2.380 4426 = 4428 380 Acordare fila CEC 401 = 5121 2.380

Reduceri comerciale Exemplul 3

Societatea comerciala x achizitioneaza materii prime la pretul de 200.000 lei , rabat 4 % , remisa 5 % , scont de decantare 3 % , TVA 19 % . Determinati netul comercial , netul financiar si netul de plata . Reducerile de pret sunt consemnate in factura initiala. valoare materie prima rabat 4 % remisa 5 % (192.000 x 5 % ) net comercial -scont 3% (182.400 x 3 % ) net financiar TVA 19 % (176.928 x 19 % ) 33.616 -net de plata 210.544 nregistrari contabile 5.472 176.928 20.000 8.000 192.000 9.600 182.400

Furnizor
4111 = % 217.056 701 182.400 4427 34.656 4111 = 4427 1.040 % = 4111 216.016 667 5.472 % = 401 217.056 301 182.400 4426 34.656 4426 = 401 1.040 401 = % 216.016 767 5.472

Client

5121 210.544 Exemplul 4

5121 210.544

Societatea x a dat n functiune ncepnd cu 1 ianuarie N un utilaj n valoare 900.000 . Din punct de vedre contabil utilajul se amortizeaza pe 3 ani . Amortizarea fiscala aferenta a utilajului in anul N este 400.000 . Calculati diferenta temporara la calcul impozitului pe profit . Anul N : 900.000 : 3 = 300.000 Amortizarea fiscala = 400.000 Diferenta temporara = 100.000

2.7. Contabilitatea trezoreriei entitatilor

2.7.1.Definitii si caracteristici ale principalelor structuri privind trezoreria entitatilor
Trezoreria entitatilor asigura evidenta existentei si miscarii investitiilor financiare pe termen scurt , a disponibilitatilor din conturi bancare , a creditelor bancare pe termen scurt , a avansurilor de trezorerie , viramentelor interne si a altor valori similare . n functie de moneda n care se concretizeaza fluxurile de trezorerie pot exista n moneda nationala sau n valuta . Evidenta se conduce distinct pe fiecare unitate monetara . Prin trezorerie se estimeaza capacitatea entitatilor de a genera numerar si echivalente de numerar . Conform Standardelor Internationale de Contabilitate nr 7 ( situatia fluxurilor de numerar ) conceptul de trezorerie are n vedere urmatorii termeni specifici : numerarul care cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere echivalentele de numerar - sunt investitiile financiare pe termen scurt extrem de lichide care sunt usor convertibile n numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii

Fluxurile de trezorerie sunt reprezentate prin intrarile si iesirile de numerar si echivalente de numerar . Standardelor Internationale de Contabilitate nr 7 grupeaza fluxurile de trezorerie pe activitati si anume : activitati de exploatare care sunt reprezentate de pricipalele activitati generatoare de venituri , precum si alte activitati care nu sunt de investire sau finantare; activitati de investitii care constau n achizitionarea si cedarea de active imobilizate si alte investiri care nu sunt incluse n echivalente de numerar; activ de finantare-sunt acele actiuni care au ca efect modificari ale dimensiunii compozitiei datoriilor si capitalurilor proprii .

2.7.2 Evaluarea fluxurilor de trezorerie

Evaluarea cu privire la fluxurile de trezorerie are n vedere n mod deosebit operatiunile ce privesc investitiile financiare pe termen scurt si fluxurile exprimate n valuta . Evaluarea investitiilor financiare pe termen scurt se poate face la urmatoarele valori : o valoarea de intrare care este reprezentata de costul de achizitie sau alta valoare stabilita potrivit contractelor ; valoarea de inventar care este stabilita conform principiului prudentei prin compararea valorii de intrare cu valoarea de inventar ; valoarea de iesire este data de pretul de vnzare , diferenta dintre acesta si valoarea contabila , reprezentnd cstigul sau pierderea ca urmare a tranzactiilor .

Cu ocazia redobndirii investitiilor financiare pe termen scurt n vederea anularii , sau revnzarii se face la valoarea de rascumparere (rambursare) . Elementele monetare exprimate n valuta trebuie raportate utiliznd cursul de nchidere al exercitiului financiar , diferenta de curs nregistrnduse la cheltuieli , respectiv venituri financiare .

Cheltuieli privind achizitia de investitii financiare pe termen scurt se nregistreaza pe cheltuielile perioadei fiind deductibile fiscal . Operatiunile de vnzare cumparare de valuta se inregistreaza n contabilitate la cursul utilizat de Banca Comerciala la care se efectueaza licitatia . La nchiderea exercitiului financiar diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilitatilor n valuta si a altor valori de trezorerie cum sunt titlurile de stat n valuta ,acreditivele si depunerile pe termen scurt n valuta evidentiate la cursul de schimb comunicat de BNR valabil la data inchiderii exercitiului financiar se nregistreaza n conturile de cheltuieli sau venituri din diferente de curs .

2.7.3.Analiza si functiunea conturilor de trezorerie

Dupa continutul economic conturile de trezorerie reflecta fluxurile de numerar echivalentele de numerar sub forma investitiilor financiare pe termen scurt , a disponibilitatilor din cont , a numerarului , creditelor pe termen scurt , avansurilor de trezorerie , viramente interne si a altor valori similare . Dupa functia contabila conturile de trezorerie sunt n general conturi de activ debitndu-se la intrarea fluxurilor de trezorerie si creditndu-se la iesirea acestora . Exceptie fac conturile 509 (varsaminte de efectuat pentru investitii financiare ) , 5186 ( dobnzi de platit ) , 519 ( credite bancare pe termen scurt ) si grupa 59 (ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor ) care sunt de pasiv . Sunt conturi bifunctionale 512 , 518 . Evidenta analitica a disponibilitatilor aflate n banci si casierie se tine distinct pe fiecare unitate monetara . Operatiunile de vnzare cumparare de valuta nu genereaza n contabilitate diferente de curs valutar .

2.7.4 Aplicatii
Exemplul 1 Societatea B cumpara 500 obligatiuni la pretul de 5 lei / obligatiune , din care 50 % se achita din casierie , iar diferenta urmeaza a se achita ulterior . Se vnd 300 obligatiuni la pretul de 6 lei / obligatiune si 200

obligatiuni la 4 lei / obligatiune Operatiunile se fac prin cont bancar .

achizitia de obligatiuni 506 = 5311 506 = 509 1.250 1.250

achitarea diferentei 509 = 5311 1.250

vnzarea a 300 obligatiuni 461 = 506 461 = 764 1500 300

ncasare 5121 = 461 1.800

vnzarea a 200 obligatiuni cu ncasare imediata 5121 = 506 664 = 506 800 200

Exemplul 2 Societatea A livreaza marfa societatii B n valoare de 1.000 lei + TVA 19 % . S-a convenit ca furnizorul sa acorde clientului un credit comercial de 45 zile pentru care acesta emite un efect comercial de 1.400 lei acceptat de furnizor .Diferenta o reprezinta dobnda . La scadenta furnizorul depune efectul n banca spre ncasare . Se cere evidentierea operatiilor n contabilitatea celor doua societati Furnizor (A)

emitere factura marfa 4111 = 707 4111 = 4427 1.000 190

acceptare efect comercial 413 = 4111 413 = 766 1.190 210

depunere efect comercial 5113 = 413 5121 = 5113 1.400 1.400

Client (B) primire factura marfa 371 = 401 4426 = 401 emitere efect comercial 401 = 403 666 = 403 plata 403 = 5121 1.400 1.190 210 1.000 190

Exemplul 3 n vederea derularii operatiunilor comerciale cu un furnizor , se solicita deschiderea unui acreditiv n valoare de 30.000 lei .Se receptioneaza bunurile livrate n valoare de 25.000 lei inclusiv TVA . Se achita furnizorului din aceditiv iar diferenta se restituie n contul curent . deschidere acreditiv

581 = 5121 5411 = 581 receptie marfa 371 = 401 4426 = 401 achitare marfa 401 = 5411 restituire acreditiv 581 = 5411 5121 = 581

30.000 30.000

21.008 3.992

25.000

5.000 5.000

2.8 Contabilitatea cheltuielilor si a veniturilor

2.8.1 Definitii ,nregistrarea ,recunoasterea si clasificarea cheltuielilor si a veniturilor Performanta unei entitati reflecta capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente precum si gradul de eficienta n utilizarea de noi resurse . Capacitatea de a genera fluxuri viitoare presupune ca entitatea sa nregistreze venituri din activitatea desfasurata iar utilizarea resurselor existente presupune evidentierea de cheltuieli ale perioadei . Gradul de eficienta n utilizarea resurselor se exprima cu ajutorul rezultatului financiar care poate fi profit sau pierdere . Elementele de baza a rezultatelor perioadei sunt cheltuielile si veniturile . Cheltuielile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor care se concretizeaza n reduceri ale capitalului propriu ,altele dect cele rezultate din retragerile sau distribuirile catre actionari .

Cheltuielile reprezinta valori platite sau de platit ,angajamente ,consumuri ,etc. Momentele nregistrate n contabilitate sunt angajarea ,consumul si imputarea . Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor care se concretizeata n cresteri ale capitalului propriu altele dect cele rezultate din contributii ale actionarilor . Veniturile sunt reprezentate prin sumele sau valorile ncasate ,sau de ncasat ca urmare a valorilor , prestatiilor , productia realizata si stocata etc. nregistrarile n contabilitate a veniturilor se face n urmatoarele momente : facturarea (vnzarea pe credit comercial ) ,productia ,ncasarea si ncorporarea n rezultatul perioadei . Recunoasterea cheltuielilor si a veniturilor n cadrul situatiilor financiare anuale ale intreprinderii se face n baza urmatoarelor criterii : i. crestere de beneficii economice viitoare prin cresteri de active sau reduceri de datorii n cazul veniturilor diminuare de beneficii economice viitoare prin reducerea valorilor activelor sau cresteri a datoriilor n cazul cheltuielilor . ii. evaluare credibila

Clasificarea cheltuielilor si a veniturilor se face n baza mai multor criterii ,nsa consideram ca fiind cel mai reprezentativ n cazul cheltuielilor natura si destinatia ,iar n cazul veniturilor natura si sursa ( provenienta ) . n functie de aceste criterii cheltuielile si veniturile se mpart pe activitati : din exploatare ,financiare ,care privesc resursele de finantare si extraordinare exprimnd evenimente si tranzactii dar diferite de activitatile obisnuite neavnd caracter regulat sau frecvent si nu pot fi influientate de vointa noastra ( exproprieri de active ,calamitati naturale , nregistrari de despagubiri pentru calamitati , etc )

2.8.2 Structura analitica a rezultatului exercitiului financiar

Teoria si practica contabila denumesc rezultatele economice financiare aferente unui an calendaristic rezultate ale exercitiului . Rezultatul exercitiului cuprinde ca structura analitica : o -rezultatul din exploatare = venituri din exploatare -cheltuieli

din exploatare o -rezultatul financiar = venituri financiare - cheltuieli financiare -rezultatul curent = rezultatul din exploatare + rezultatul financiar -rezultatul extraordinar = venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare -rezultatul brut (rezultatul contabil ) = rezultatul curent + rezultatul extraordinar -rezultatul net = rezultatul brut - impozit -impozitul = rezultatul fiscal X cota -rezultatul fiscal = rezultatul brut + cheltuieli nedeductibile venituri neimpozabile

o o o

2.8.3 Analiza si functionarea conturilor de cheltuieli si venituri

Dupa continutul economic conturile de cheltuieli reflecta angajamente , plati consumuri ,deprecieri ,pierderi de valoare ,ajustari ale activelor . Dupa functionarea conturilor sunt n totalitate conturi de activ . Dupa continutul economic veniturile exprima sume ncasate ,sume de ncasat , productia realizata sau stocata si alte avantaje pe care entitatea le-a primit n cursul perioadei . Dupa functionarea conturilor veniturile sunt de pasiv cu exceptia contului 711 care este cont bifunctional . Contabilitatea analitica a cheltuielilor si a veniturilor se tine pe feluri dupa natura si destinatie n cazul cheltuielilor ,respectiv dupa natura si sursa la venituri elementelor extrabilantiere

2.9. Conturi speciale

2.9.1 Continutul si caracteristicele conturilor speciale
Planul de conturi general utilizat de entitatile din Romnia prevede pe lnga conturile bilantiere (cl 1-5) , conturile de rezultate (cl 6-7) ,conturi de gestiune

(cl 9) si o clasa mai deosebita respectiv cl 8 conturi speciale . Conturile din cl 8 cuprind urmatoarele structuri reprezentative : -conturi care reflecta drepturi din angajamente acordate respectiv obligatii din angajamente primite sau alte valori -conturi ce reflecta valori materiale sau banesti ce se afla temporar n unitate dar nu afecteaza activele si datoriile -conturi cu ajutorul carora se reflecta drepturi sau angajamente latente incerte n momentul angajarii -conturi ce se folosesc pentru prelucrarea soldurilor conturilor bilantiere la nchiderea si deschiderea exercitiului financiar

2.9.2 Continutul si functionarea conturilor extrabilantiere

Conturile extrabilantiere reflecta drepturi din angajamente acordate sau obligatii din angajamente primite si alte valori n afara activelor si pasivelor entitatii Principala caracteristica a acestor conturi o reprezinta functionarea n partida simpla ,adica nregistrarea se face fie n debit fie n creditul unui singur cont fara conturi corespondente . Ca regula generala nregistram n debit intrarile ,cresterile si majorarile si n credit iesirile , reducerile , micsorarile , stingerea de angajamente ,etc . Contul 801 Angajamente acordate reflecta angajamente acordate de catre entitate sub forma de giruri ,cautiuni , garantii ,evidentiind creanta eventuala a entitatii asupra tertilor n cazul n care va fi determinata sa plateasca n locul acestora suma constituind obiectul angajamentului . Contul 8031 Imobilizari corporale luate cu chirie tine evidenta imobilizarilor luate cu chirie de la terti n baza contractelor ncheiate .n debit se va nregistra valoarea de inventar a imobilizarilor luate cu chirie ,iar n credit aceeasi valoare la restituire pe baza procesului de predare primire La preluare 8031 = * valoare de intrare

la predare * = 8031 valoare de intrare la darea n folosinta a obiectelor de inventar 8035 = * 1700

la casare sau scoatere din gestiune * = 8035 1700

2.9.3 Continutul si functionarea conturilor de bilant

Conturile de bilant sunt reprezentate prin grupa 89 891 bilant de deschidere 892 bilant de inchidere Functioneaza n partida dubla si se folosesc pentru preluarea soldurilor conturilor la nceputul respectiv sfrsitul exercitiului La sfrsit 891 = conturi activ conturi pasiv = 892 la nceputul exercitiului conturi activ = 891 891 = conturi pasiv

Document Info

A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site

Accesari: 1859 Apreciat: Comenteaza

Copiaza codul in pagina web a site-ului tau.

documentul : Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou

<a

Home Administratie Arta cultura Biologie Casa gradina Diverse Economie Agricultura Contabilitate Asigurari Business Comert Contabilitate Finante Transporturi Geografie Gradinita Istorie Jurnalism Limba Literatura romana Management Medicina Personalitati Profesor scoala Sociologie Stiinta Tehnica mecanica Timp liber

Exploreaza

CONTABILITATEA PRIMARA

ALTE DOCUMENTE Contul 419 " Clienti - creditori" Natura serviciului Modulul Contabilitate NOTIUNE SI FUNCTIILE BILANTULUI CONTABIL CONTABILITATEA TVA EXPERTIZA CONTABILA WIZCOUNT - MIJLOACE FIXE IAS 37 Provizioane, datorii si active contingente Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea creantelor Contabilitate Bancara - BANCI COMERCIALE

CONTABILITATE A PRIMAR
PLANUL DE CONTURI GENERAL ; CONTABILITATEA CAPITALURILOR , ACTIVELOR IMOBILIZATE ; STOCURILOR ; DATORIILOR sI CREANELOR ; TREZORERIEI ; CHELTUIELILOR sI VENITURILOR ; ELEMENTELOR EXTRABILANIERE . 2.1. ORGANIZAREA sI CONDUCEREA CONTABILITII ENTITILOR
Contabilitatea financiara denumita si generala reflecta pozitia financiara , performantele financiare , fluxuri de trezorerie , modificarea capitalului propriu ale unei entitati , privite prin prisma relatiilor cu tertii . Prin intermediul contabilitatii financiare , statul realizeaza un control asupra modului de evaluare a activelor , datoriilor , capitalurilor proprii , cheltuielilor si veniturilor care stau la baza stabilirii rezultatelor financiare , a impozitelor , taxelor si contributiilor datorate de entitati . n conformitate cu L 82 /2001 raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului , ordonatorului de credite sau altor persoane care au obligatia gestionarii unitatii respective . Contabilitatea se organizeaza si se conduce de regula n compartimente distincte conduse de catre directorul economic , contabilul sef sau o alta persoana mputernicita sa ndeplineasca acesta functie . Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare . Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii n domeniul contabilitatii ncheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate potrivit legii , membre C.E.C.C.A.R.

Raspunderea pentru aplicarea necorespunzatoare a reglementarilor contabile revine directorului economic , contabilului sef sau altei persoane mputernicite sa ndeplineasca aceasta functie mpreuna cu personalul din subordine . n cazul n care contabilitatea este condusa pe baza de contracte de prestari servicii n domeniul contabilitatii ncheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate potrivit legii membrii C.E.C.C.A.R. , raspunderea pentru conducerea contabilitatii revine acestora potrivit legii si prevederilor contractuale . Institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata n compartimente distincte sau care nu au personal cu contract individual de munca potrivit legii pot ncheia contracte de prestari servicii pentru conducerea contabilitatii si ntocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale cu societati comerciale de expertiza contabila sau cu persoane fizice autorizate conform legii . ncheierea contractelor se face cu respectarea reglementarilor privind achizitiile publice de bunuri si servicii iar plata serviciilor se face din fonduri publice cu aceasta destinatie .

2.2. Planul contabil general

Planul contabil general reprezinta un sistem coerent al teoriilor si doctrinelor care ghideaza practica contabila la nivelul unei natiuni impus entitatilor prin reglementari exprese la recomandarea si cu avizul organismelor consultative n materie de normalizare contabila . Planul contabil cuprinde terminologia specifica si planul de conturi , reguli si metode de : Evaluare ; Functionare a conturilor ; ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare ; Procedee de calculatie a costului ; Elaborare a bugetelor analitice

Elementul de formalizare a planului contabil general este reprezentat prin planul de conturi general care n Romnia este un produs guvernamental fiind reglementat la nivel national si obligatoriu pentru toti operatorii economici Planul de conturi general delimiteaza sistemul de conturi si fiecare cont n parte prin :

Simbol cifric si denumire ;

ncadrare ntr - o clasa si grupa n raport de un anumit criteriu ; Continutul economic ; Functia contabila ; Corespondentele cu alte conturi ; Monografia contabila a principalelor operatiuni economice si financiare

Programul de dezvoltare a contabilitatii n Romnia la nceputul mileniului al treilea prevede conformitatea cu Directivele Europene IV , VII , VIII si armonizarea respectiv convergenta cu standardele interne de raportare financiara .

2.3. Contabilitatea capitalurilor

2.3.1. Definitii si structuri privind capitalurile
Capitalul reprezinta sursa de finantare durabila cu caracter stabil si permanent al unei entitati economice sub forma echivalentului valoric al resurselor investite de proprietari sau terti pe termen lung . Capitalul unei entitati mbraca urmatoarele forme : Capital propriu ; Datorii pe termen lung ; Provizioane

Capitalul propriu exprima dreptul actionarilor ( interesul rezidual ) n activele entitatii dupa deducerea datoriilor . Ecuatie bilantiera Capital propriu ( A net c ) = ACTIVE - DATORII Bilant contabil A net corectat <= Bilantul economic A net corectat = A net c influente din reevaluare metoda substractiva

C ( A net c ) = capital social + rezerve + Rezultat reportat metoda

aditiva Se cunosc doua concepte cu privire la capital : a) Conceptul financiar conform caruia capitalul este echivalent cu activul net reprezentnd puterea de cumparare investita de actionari si asociati n capitalul ntreprinderii ; Conceptul fizic conform caruia capitalul exprima capacitatea de exploatare a entitatii reprezentata prin diverse unitati de productie specifice 456 = 1011 capital fizic % = 456 211 212 301 1011 = 1012 Datoriile pe termen lung reprezinta resursele externe atrase pentru finantarea activitatii pe termen lung altele dect datorii curente : i. mprumuturi de emisiunea de obligatiuni ; ii. termen lung ; iii. acestora ; Provizioanele se constituie n baza principiului prudentei si are ca obiect acoperirea unor cheltuieli sau pierderi viitoare care pot fi prevazute si estimate fara nsa a se cunoaste marimea lor exacta si data producerii lor . Conform IAS 37 un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare Dobnzile aferente mprumuturi bancare pe expresia capitalului financiar

b)

incerta . n contabilitate provizioanele sunt recunoscute n momentul n care :

o entitate are o obligatie curenta , generata de un eveniment anterior ; este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva ; poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei .

Provizioanele se pot distinge de alte datorii cum ar fi : Datoriile din creditele comerciale sau cheltuieli angajate dar neplatite , datorita factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei . Spre deosebire de acestea , datoriile din creditele comerciale constituie obligatii de plata a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori si care au fost facturate sau a caror plata a fost convenita n mod oficial cu furnizorii . Cheltuielile angajate sunt obligatii de plata pentru bunuri si servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori dar care nu au fost nca platite , facturate sau nu s - a convenit oficial asupra platii lor inclusiv salariile datorate angajatilor . Obligatia curenta este o obligatie legala care rezulta dintr - un contract , din legislatie sau o obligatie implicita spre exemplu obligatia pe care o entitate se angajeaza sa efectueze plati compensatorii pentru personalul disponibilizat . Nu se recunosc provizioane pentru pierderi viitoare din exploatare . Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt : Litigii ; Amenzi ; Penalitati ; Despagubiri ;

Daune ; Cheltuieli legate de activitatea de service n perioada de garantie ; Actiuni de restructurare ; Pensii ; Impozite ; Alte operatiuni similare

Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri n functie de : o o o Natura ; Scopul ; Obiectul pentru care au fost constituite

Provizioanele pentru restructurare se constituie n urmatoarele situatii : i. Vnzarea sau ncetarea activitatii unei parti a afacerii ; ii. entitatii ; iii. Eliminarea unui nivel de conducere sau reorganizari fundamentale care au ca efect semnificativ asupra activitatii . Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plata datorate bugetului de stat n conditiile n care sumele respective nu apar ca datorie n relatia cu statul . Provizioanele pentru pensii se stabilesc de catre specialistii n domeniu . Provizioanele trebuie sa fie strict corelate cu riscurile si cheltuielile estimate . Provizioanele trebuie revizuite la data fiecarui bilant si ajustate pentru a reflecta cea mai buna estimare curenta . n cazul n care pentru stingerea unei obligatii nu mai este probabila o iesire de resurse , nchiderea unor sedii ale

provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri . n costul unei imobilizari corporale pot fi incluse si costurile estimate initial cu demontarea si mutarea acesteia la scoaterea din evidenta precum si cu restaurarea amplasamentului pe care este pozitionata imobilizarea , atunci cnd aceste sume pot fi estimate credibil si entitatea are obligatia legala de demontare , mutare a imobilizarii si de refacere a amplasamentului . Costurile estimate cu demontarea si mutarea imobilizarii corporale precum si cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc n valoarea acesteia n corespondenta cu un cont de provizioane respectiv 1513 provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale .si alte actiuni similare legate de acestea 213 = 1513 Provizioanele pot fi utilizate numai pentru scopul care au fost recunoscute initial . Provizioanele se evalueaza naintea determinarii impozitului pe profit . Provizioanele prezentate n bilant la alte provizioane trebuie descrise n notele explicative daca acestea sunt semnificative .

2.3.2. Evaluarea capitalului entitatilor economice

Evaluarea capitalului are n vedere principalele valori cu ajutorul carora se exprima capitalurile entitatilor economice si anume : Valoarea nominala ; VN = Valoarea contabila ( bilantiera ) VC = VN VC sau Cp ( A net C ) Nr. Actiuni ( PS ) VN VC Capital social Nr A ( PS )

Activ net = A - D Valoarea de emisiune ( pretul care trebuie platit de catre cei care subscriu actiuni sau parti sociale ) 456 = 1011 Valoarea financiara este data de echivalentul corespunzator capitalizarii

dividendului anual pe o actiune n functie de rata medie a dobnzii pe piata Vf = Dividend distribuit pe actiune Rata medie a dobnzii pe piata

Valoarea de randament este valoarea corespunzatoare profitului net pe actiune care se poate capitaliza n cursul exercitiului , avnd n vedere rata medie a dobnzii pe piata Dividend distribuit pe actiune + cota parte din profit ncorporat n rezerve Rata medie a dobnzii pe piata

Vr =

2.3.3. Analiza si functionarea conturilor de capital

Sub aspectul continutului economic conturile de capital reflecta resurse proprii si externe atrase pentru finantarea activitatii pe termen lung . Dupa functia contabila sunt n general conturi de pasiv , exceptie fac conturile : 109 - actiuni proprii ;

109 - actiuni proprii ; 129 - repartizarea profitului ; 169 - prime privind rambursarea care sunt conturi de activ . precum si conturile obligatiunilor

precum si conturile 107 - rezerve din coversie ;

107 - rezerve din coversie ; 108 - interese minoritare ; 117 - rezultatul reportat ;

121 - profit si pierdere conturi bifunctionale OMFP 2374 / 2007 rentoduce n planul de conturi grupa 14 , cstiguri sau pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instumentelor de capitaluri proprii respectiv conturile 141 cstiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii - cont de pasiv si 149 pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu care este cont de activ .

OMFP 2374 / 2007 rentoduce n planul de conturi grupa 14 , cstiguri sau pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instumentelor de capitaluri proprii respectiv conturile 141 cstiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii - cont de pasiv si 149 pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu care este cont de activ . Contul 109 "Actiuni proprii" tine evidenta actiunilor proprii , rascumparate potrivit legii . Operatiuni : evidentierea pretului de achizitie al actiunilor proprii rascumparate ; 109 = 512 reducerea capitalului cu valoarea actiunilor proprii rascumparate si anulate ; 1012 = 109 evidentierea diferentei ntre valoarea de rascumparare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea nominala ; 149 = 109 cedare cu titlu gratuit

evidentierea vnzarii pe credit sau ncasarii actiunilor proprii ; % = 109 461

512 soldul reprezinta valoarea actiunilor proprii rascumparate existente . Contul 141 "Cstiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii " evidentierea diferentei dintre pretul de vnzare al instrumentelor de capitaluri proprii si valoarea lor de rascumparare : % = 141 461 512 evidentierea diferentei ntre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea lor de rascumparare la cele anulate 1012 = 141 evidentierea cstigurilor legate de vnzarea sau anularea instumentelor de capitaluri proprii transferate la rezerve 141 = 1068 Contul 149 "Pierderi legate de emiterea ,rascumpararea ,vnzarea ,cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu" evidentierea pierderilor legate de emiterea , rascumpararea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii acoperite de rezerve 1068 = 149

2.3.4. Aplicatii practice privind conturile de capitaluri

Exemplul 1 O societate comerciala hotaraste majorarea capitalului social cu 1.000 lei prin compensarea unei datorii fata de un furnizor de imobilizari Emisiune de actiuni

456 = 404 = 1011 =

1011 456 101

1.000 lei 1.000 lei 1.000 lei

456 =

% 1011 1044

1.000 lei 900 lei 100 lei

Exemplul 2 Se majoreaza capitalul social prin conversia unui algoritm n valoare de 7.000 lei n actiuni n schimbul acestor obligatiuni societatea emite actiuni , VN a unei actiuni fiind de 1.000 lei iar valoarea de emisiune 1.400 lei Emiterea 456 = % 1011 1044 7.000 lei 5.000 lei 2.000 lei

Valoare nominala prima

n 1011 se regaseste valoarea nominala 161 = 1011 = Daca se nchide si prima 1044 = 1011 Exemplul 3 Din contabilitatea unei societati comerciale se extrag urmatoarele date la sfrsitul exercitiului financiar : Capital social = Rezerve legale = Venituri obtinute = 30.000 lei 2.000 lei 40.000 lei 2.000 lei 456 1012 7.000 lei 5.000 lei

Cheltuieli efectuate : 20.000 lei , din care 8.000 lei reprezinta cheltuieli cu impozitul pe profit pna n luna noiembrie , inclusiv . Sa se ntocmeasca formula contabila de nregistrare a repartizarii la rezerve legale a unei parti din profitul unitatii . Venituri = Cheltuieli = Cheltuieli cu impozitul pe 40.000 lei 12.000 lei 8.000 lei

profit = 28.000 x 5 % = 1.400 lei Pb(Pc) = venituri - cheltuieli Pf(Pim) = Pb + cheltuieli nedeductibile - venituri neimpozabile 20% x 30.000 = 6.000 lei 129 = 1061
Exemplul 4

1400 lei

Sa se nregistreze n contabilitate repartizarea profilului net pe urmatoarele destinatii : Dividende de plata = Cresterea capitalului social = Participarea salariatilor la profit = Rezerve statutare = Versaminte la buget a regiei autonome = Nota Conform articolului 222 alineatul (4) si ( 5 ) sumele reprezentnd rezervele constituite din profitului financiar curent n baza unor prevederi legale se nregistreaza prin articolul contabil 129 = 1061 . Profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare se preia la nceputul exercitiului financiar urmator n contul 117 rezultatul reportat de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii legale . Evidentierea n contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala a actionarilor sau asociatiilor care a aprobat repartizarea profitului prin nregistrarea sumelor , reprezentnd dividende cuvenite actionarilor , rezerve si alte destinatii potrivit legii . Entitatile nu pot reveni asupra nregistrarilor efectuate cu privire la repartizarea profitului . (4) si (5) Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat din rezerve , prime de capital si capital social ; potrivit hotarrii AGA cu respectarea legii . nchiderea conturilor 121 , 129 se efectueaza la nceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se ntocmesc situatiile anuale . Ca urmare , cele doua conturi apar cu soldurile corespunzatoare n bilantul ntocmit pentru execitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale . 12.000 lei 5.000 lei 15.000 lei 1.000 lei 8.000 lei

121 = 117 117 = % 457 1012 1063 446

41.000 26.000

12.000 5.000 1.000 8.000

Cu privire la repartizarea profitului net ca prime reprezentnd participarea salariatilor la profit OMFP 2374/2007 prevede nregistrarea : 641 = 424 117 = 424
Exemplul 5

15.000 15.000

Societate comerciala urmeaza sa primeasca n contul bancar o subventie de 30.000 lei pentru procurarea unui utilaj . Dupa achizitionarea utilajului n valoare de 50.000 + TVA 19% se achita factura prin banca . Durata de utilizare a utilajului este de 5 ani .Sa se nregistreze n contabilitate aceste operatii , inclusiv amortizarea lunara a utilajului si trecerea la venituri a unei parti din subventie . nregistrarea subventiei de primit 445 = 131 30.000

ncasarea subventiei de primit 5121 = 445 30.000

Achizitionarea utilajului % 2131 4426 Achitare 404 = 5121 Amortizare 59.500 404 59.500 50.000 9.500

An I 6811 = 2813 131 = 7584 An II 6811 = 2813 131 = 7584 An III 6811 = 2813 131 = 7584 An IV 6811 = 2813 131 = 7584

10.000 6.000 10.000 6.000 10.000 6.000 10.000 6.000

mprumuturi din emisiunea de obligatiuni

Exemplul 6

O societate comerciala emite un pachet de 1000 obligatiuni cu valoarea nominala de 25.000 lei , care se vnd prin banca la pretul de 20.000 lei/bucata . Obligatiunile se rascumpara n numerar dupa 2 ani , apoi se anuleaza . Primele de rambursare se amortizeaza n doua transe anuale egale. nregistrati n contabilitate operatiunile : VN VE ( pretul de vanzare cumparare ) Ve VN Vr VN Vr VE nregistrarea emisiunii de obligatiuni % = 461 169 5121 = 161 25.000.000 20.000.000 5.000.000 20.000.000

461

Prima de rambursare = VN - VE Anul I Anul II 6868 = 6868 = 169 169 2.500.000 2.500.000

Rascumpararea 505 = 161 = 5121 505 25.000.000 25.000.000

2.4.Contabilitatea imobilizariilor sau active imobilizate 2.4.1.Definitii si structuri privind imobilizarile

Imobilizarile denumite si active imobilizate sunt activele generatoare de beneficii economice , detinute pe o perioada mai mare de un an . Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul unui activ de a contribui direct sau indirect la fluxul de trezorerie sau de echivalente ale trezoreriei catre entitate . Potentialul poate fi unul productiv fiind parte a activitatii de exploatare . Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economica se efectueaza n mod sistematic, reducndu-se valoarea contabila a acestora . Vc = Vi (cost) - deprecierile ( amortizare si ajustare ) Prin durata de utilizare economica se ntelege durata de viata utila , aceasta reprezentnd :

perioada n care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate numarul unitatilor produse sau a unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de entitate prin folosirea activului respectiv .

Activele imobilizate cuprind 3 mari structuri : a) b) c) imobilizari necorporale imobilizari corporale imobilizari financiare

A. Imobilizari necorporale sunt active identificabile nemonetare fara suport material , detinute pentru utilizare n procesul de productie sau

furnizare de bunuri sau servicii , pentru a fi nchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative . Un activ necorporal va fi recunoscut n bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costul activului poate fi evaluat n mod credibil . Imobilizarile necorporale se amortizeaza dupa metoda liniara ( limitativ ) pe perioada generarii de beneficii economice pentru entitate . OMFP 1752/2005 coroborat cu OMEF 2374/2007 prezinta cu privire la imobilizarile necorporale urmatoarele : a. cheltuielile de constituire atunci cnd sunt imobilizate , se amortizeaza n cadrul unei perioade de maximum 5 ani . Sumele nregistrate la cheltuielile de constituire trebuie explicate n note explicative cheltuielile de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte n scopul realizarii de produse sau servicii noi sau mbunatatite substantial naintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii . Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza pe perioada contractului sau durata de utilizare dupa caz . n cazul n care acestea depasesc 5 ani terbuie motivate n notele explicative . n situatia n care cheltuielile de constituire si de dezvoltare nu au fost amortizate integral nu se face nici o distribuire de profituri cu exceptia cazului n care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate . concesiunile , brevetele , licentele , marcile comerciale , drepturile si activele similare reprezinta aport , achizitionate sau dobndite pe alte cai se nregistreaza ca imobilizarile necorporale la valoarea de aport sau costul de achizitie dupa caz . Concesiunile primite se reflecta ca imobilizarile necorporale atunci contractul de concesiune stabileste o durata si o valoare determinata pentru concesiune . Amortizarea concesiunii urmeaza a fi nregistrata pe durata de folosire a acesteia stabilita potrivit contractului . n cazul n care contractul prevede plata unei chirii si nu o valoare amortizabila n contabilitatea entitatii care primeste concesiunea , se refera la cheltuielile reprezentnd chiria fara recunoasterea unei imobilizari necorporale . fondul comercial apare de regula la consolidare si reprezinta diferenta dintre costul de achizitie si valoarea la data tranzactiei a partii din activele nete achizitionate de catre o

b.

c.

d.

entitate . Fc = Ca - Vj (valoarea activelor nete ) . Fondul comercial se amortizeaza de regula ntr-o perioada de maximum 5 ani . Atunci cnd entitatile apreciaza o durata mai mare fara ,nsa , a se depasi durata de utilizare economica . aceasta trebuie motivata n notele explicative . e. Avansuri si alte imobilizari necorporale . n categoria avansuri se nregistreaza avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale , programele informatice , create de entitati sau achizitionate de la terti precum si alte imobilizari necorporale . Un activ necorporal se evalueaza initial la costul de achizitie sau de productie . Un element necorporal reportat drept cheltuiala ntr-o perioada nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ . Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal , dupa cumparare sau finalizare , se nregistreaza n conturile de cheltuieli atunci cnd sunt efectuate . Cheluielile ulterioare vor majora costul activului atunci cnd se estimeaza generarea de beneficii economice viitoare peste performanta prevazuta initial si pot fi evaluate credibil .

B. Imobilizarile corporale sunt acele active tangibile utilizate pe o baza continua de catre entitati n productia de bunuri , prestarea de servicii , scopuri administrative sau pentru a fi nchiriate tertilor , fiind utilizate pe o perioada mai mare de un an . Imobilizarilor corporale le sunt specifice urmatoarele concepte :

costul activului ( valoarea de intrare ) - reprezinta suma platita numerar sau echivalente de numerar ori valoarea justa a altor contraprestatii efectuate pentru achizitionarea unui activ la data achititiei sau constructia acestuia la data receptiei . amortizarea este procesul de stocare sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe ntreaga sa durata de viata utila .

Valoarea amortizabila este reprezentata de costul activului sau alta valoare substituita costului n situatia financiara din care s-a scazut valoarea reziduala . Vamortizabila = C(Vi) - valoare reziduala Valoarea de amortizare poate fi mai mica .

Valoarea reziduala reprezinta valoarea neta pe care o entitate etimeaza ca o va obtine pentru un activ la sfrsitul de viata utila dupa deducerea costurilor de cedare estimate . Valoarea contabilla a unui activ imobilizat este valoarea din bilant . Vc = Vi ( cost ) - deprecieri ( amortizari si ajustari ) Valoarea justa - pretul la care este tranzactionat un activ sau decontat o datorie ntre doua parti aflate n cunostiinta de cauza n cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv . Pierderile din depreciere reprezinta diferenta dintre valoarea contabila si valoarea recuperabila . Contabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii : terenuri amenajari de terenuri .

Contabilitatea analitica presupune diferentierea pe grupe : terenuri agricole , silvice , fara constructii , cu zacaminte . n cadrul imobilizarii corporale trebuie evidentiate distinct imobilizarile n curs , inclusiv avansurile acordate furnizorilor de imobilizari . Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui plan de amortizare de la data punerii n functiune pna la recuperarea integrala a valorii de intrare . Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate , nchiriate sau locatie de gestiune se calculeaza si nregistreaza n contabilitate de catre entitatea care le are n proprietate . Se supune de asemenea amortizarii investitile efectuate la imobilizari corporale luate cu chirie pe durata contractului de nchiriere . La expirarea contractului de nchiriere valoarea investitiilor efectuate si amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii . n functie de cauzele cuprinse n contractul de nchiriere transferul poate reprezenta o vnzare de active sau alta modalitate de cedare.

2.4.2 Evaluarea imobilizarilor corporale

Evaluarea unei imobilizari la intrare (initiala ) se face la costul de achizitie , costul de productie , valoarea de aport , valoarea justa etc . La data bilantului

evaluarea imobilizarilor se face la valoarea de intrare denumita si cost din care se deduc amortizarile , ajustarile si pierderile de valoare cumulate . Este denumita valoarea contabila sau neta . Atunci cnd entitatile aplica tratamente de evaluare alternative , imobilizarile pot fi reevaluate , n sistemul financiar , fiind evidentiata valoarea reevaluata . Reevaluarea imobilizarilor se face de regula la valoarea justa determinata de regula de profesionisti calificati n evaluare , membrii ai unui organism profesional n domeniu . La reevaluarea unei imobilizari corporale , amortizarea cumulata este tratata n doua moduri , aplicndu-se doua metode : 1) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului , astfel nct valoarea contabila dupa reevaluare sa fie egala cu valoarea reevaluata ( metoda bruta ) si se aplica cnd activele sunt evaluate pe baza de indici de crestere . eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta determinata n urma corectarii cu ajustarile de valoare ( metoda valorii nete ) .

2)

2.4.3.Analiza si functionarea conturilor de imobilizari

Dupa continutul economic conturile de imobilizari reflecta active generatoare de beneficii economice ce pot fi evaluate n mod credibil , destinate utilizarii pe baza continua (mai mult de un an ) n activitatea de productie , comercializare , nchiriere sau pentru scopuri administrative . Dupa functia contabila sunt n general conturi de activ , debitndu-se cu intrarile sau cresterile de valoare ale imobilizarilor si creditndu-se cu iesirile sau deprecierile sau pierderile de valoare . Exceptie conturile : grupa 28 amortizari privind imobilizarile grupa 29 ajustari si pierderi de valoare cont 269 varsaminte efectuate pentru imobilizari financiare .

Contabilitatea analitica a imobilizarilor se tine pe grupe de imobilizari si pe fiecare categorie n parte . Imobilizarile sunt supuse amortizarii , pentru care reglementarile din Romnia prevad 3 metode :

-liniara -degresiva -accelerata

Normele internationale prevad si alte metode de amortizare : -softy -crescatoare -globala de amortizare -km parcursi ( dupa ianuarie 2004 )

2.4.4. Aplicatii Exemplul 1

La sfrsitul exercitiului N se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 8.000 lei . Valoarea de intrare a utilajului este de 7.500 lei , iar amortizarea cumulata este de 2.500 lei . Calculati si nregistrati suma din reevaluare folosind metode cunoscute . Vc ( neta ) = Vi (c) - amortizarea cumulata = 7.500 - 2.500 = 5.000 Rezerva din reevaluare = valoarea justa - Vc ( neta ) = 8.000 - 5.000 = 3.000
Valoarea de intrare actualizata Amortizare actualizata = Valoarea de intrare x V justa V contabila neta = 7.500 x V justa V contabila neta 8.000 5.000 = 2.500 x 1,6 = 12.000

= Amortizare cumulata x

= 4.000

Viactualizata - Vi = 12.000 - 7.500 = 4.500 lei Amortizare actualizata - amortizare cumulata = 4.000 - 2.500 = 1.500 lei nregistrare n contabilitate a) metoda valorii brute (evidentierea diferentelor din actualizare )

213

% 4.500 2813 1.500 105 3.000

b) metoda valorii nete ( eliminarea amortizarii cumulate ) 213 = 105 2813 = 213 % = 105 213 2813 3.000 2.500 3.000 500 2.500

Exemplul 2
Conducerea unei ntreprinderi decide sa reevalueze constructiile sale . Activele n cauza au fost achizitionate la un cost de 800.000 lei si sunt amortizate pentru suma de 200.000 lei . Valoarea justa a constructiilor determinata de experti este 900.000 lei . Sa se contabilizeze operatia de evaluare , stiind ca IAS 16 imobilizari corporale foloseste ca procedee de reevaluare metoda valorii brute Vc neta = 800.000 - 200.000 = 600.000 Rezerva de reevaluare = 900.000 - 600.000 = 300.000
V intrare actualizata Amortitare actualizata = V intrare x Vjusta = 800.000 x 900.000 = 1.200.000 = 300.000

V contabila neta 600.000 V justa = amortizare cumulata x V contabila neta

= 200.000 x 1,5

Valoare de intrare actualizata - Valoare intrare = 1.200.000 - 800.000 = 400.000 Amortizare actualizata - amortizare cumulata = 300.000 - 200.000 = 100.000 213 = % 400.000 2813 100.000 105 300.000

SAU

213 = 105 105 = 2813

400.000 100.000

Exemplul 3
O ntreprindere al carui obiect de activitate este locatia de mijloace de transport pune n practica o politica de nchiriere a vehiculelor timp de 3 ani dupa care le vinde la valoarea contabila neta .Conducerea ntreprinderii si expertii sai estimeaza ca vehiculul se depreciaza astfel : o o o n primul an - 30 % n al doilea an - 25 % n al treilea an - 15 %

Sa se calculeze amortizarea stiind ca entitatea aplica IAS 16 pentru un cost al vehiculului de 300.000 . Procentul de amortizare 30 + 25 + 15 = 70 % Dupa 3 ani vehicolul va fi amortizat 210.000 adica : n primul an n al doilea an n al treilea an 300.000 x 30% 90.000 75.000 45.000 210.000 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813

valoarea contabila neta = 300.000 - 210.000 = 90.000

Exemplul 4
Pentru a realiza un contract ce vizeaza furnizarea a 240.000 piese n patru ani ,o ntreprindere a pus la punct o masina speciala al carei cost de productie este 240 milioane . n acord cu clientul , scadentarul livrarilor de piese a fost programat dupa cum urmeaza : n n n n primul an al doilea an al treilea an al patrulea an TOTAL 25.000 60.000 100.000 55.000 240.000

Masina este scoasa din functiune la sfrsitul perioadei de derulare a contractului . Sa se calculeze amortizarea imobilizarii IAS 16 prin metoda care reflecta cel mai bine ritmul n care se consuma avantajele economice .

A1 =

A2 = A3 = A4 =

25.000 240.000 pondere 60.000 240.000 100.000 240.000 55.000 240.000

x 240.000.000 Costul masinii x 240.000.000 x 240.000.000 x 240.000.000

= 25.000.000 lei ( 6811 = 2813 ) = 60.000.000 lei = 100.000.000 lei = 55.000.000 lei

Exemplul 5
La 30 decembrie anul N o ntreprinderea achizitionase un echipament de 147.000 lei . Durata de viata este de 7 ani , dar conducerea estimeaza vnzarea echipamentului dupa 5 ani de utilizare . Valoarea reziduala estimata 47.000 lei . Sa se calculeze si contabilizeze amortizarea imobilizarii n exercitiul N+1 conform IAS 16. Echipament 147.000 Durata de viata ani Vnzare dupa 5 ani de utilizare Valoare reziduala estimata 47.000 7

Vamortizabila = Vi(c) - Vreziduala = 147.000 - 47.000 = 100.000 lei AN+1 : na = 1 x 100 = DN 1 5 X 100.000 = 200

100.000 x 20 % = 20.000 6811 = 2813

Exemplul 6
O ntrepridere a cumparat n anul N un mijloc de transport de 260.000 . Conducerea estimeaza ca durata de utilizare a mijlocului de transport este de 5 ani , valoarea reziduala de 20.000 .Sa se calculeze amortizarea prin metoda softy ( SYD ) stiind ca cifrele atasate celor 5 ani sunt 54321 .

A1 = Va x Pai Pai = Cifra atasat anului cifrei anilor

Va = 260.000 - 20.000 = 240.000 An 1 = An 2 = An 3 = An 4 = An 5 = 240.000 x 5 1+2+3+4+5 240.000 x 4 15 240.000 x 3 15 240.000 x 2 15 240.000 x 1 15 = 80.000 = 64.000 = 48.000 = 32.000 = 16.000

Exemplul 7
Datele identice cu cele de mai sus nsa cifrele atasate sunt 86321 . Va = 260.000 - 20.000 = 240.000 ( 6811 = 2813 ) An 1 = An 2 = An 3 = An 4 = An 5 = 240.000 x 8 8+6+3+2+1 240.000 x 6 20 240.000 x 3 20 240.000 x 2 20 240.000 x 1 20 = 96.000 = 72.000 = 36.000 = 24.000 = 12.000 240.000

Exemplul 8 IAS 17
Pe 1.08 anul N o societate x a semnat un contract de vnzare asortata cu o locatie pentru o cladire . Cladirea avea o valoare contabila de 15.000 lei . Amortizarea calculata pna n momentul vnzarii este de 6.250 lei . Durata contractului de nchiriere este de 4 ani .Pretul de vnzare 22.500 si chiriile corespund valorii juste . Sa se contabilizeze operatia lease bach

conform IAS 17 contracte de leasing . Valoare cladire Amortizare Contract de nchiriere Pret vnzare vnzare cladire : 461 461 % 2812 6583 nregistrarea chiriei 612 = 462 462 = 5121 Metoda degresiva Exemplul 9 . Societatea comerciala x achizitioneaza o instalatie tehnica n valoare de 400 milioane + TVA . Plata se face prin intermediul unui bilet la ordin acceptat de furnizor . Durata utila de viata este de 4 ani n amortizari degresive si 15 ani amortizari liniare ( AD2 ) : % = 404 213 4426 404 = 405 405 = 5121 a) Amortizare AD1 n(C)d = na(C)liniara x kn nliniara = 1 4 x 100 = 25 % 476.000.000 400.000.000 76.000.000 476.000.000 476.000.000 22.500 4 = 5.625 5.625 = 7583 = 4427 = 212 22.500 4.275 21.500 6.250 15.000 15.000 6.250 4 ani 22.500

ndegresiva = 25 % x 1,5 = 37,5 % Valoare amortizabila

400.000.000 400.000.000 400.000.000

Anul
1 2 3 4

Amortizare anuala
150.000.000 94.000.000 78.000.000 78.000.000

Amortizare cumulata
150.000.000 244.000.000

Valoare ramasa de amortizat

250.000.000 156.000.000

An 2 = 250.000.000 x 37,5 % = 94.000.000 An 3 = 156.000.000 x 37,5 % = 58.000.000 156.000.000 : 2 = 78.000.000 b) AD2 DVU = 15 ani ( durata de viata utila ) b1) DAR ( durata de amortizare recalculata ) DAR = nd = nl x K = 1 15 DAR = 1 x 100 nd x 100 x 2,5 = 16,66 = 6 ani

1 x 100 16,66

6 ani exprima numarul de ani cu care se reduce durata de viata utila ca influenta a uzurii morale b2) DAI = durata de amortizare integrala DAI = DVU - DAR = 15 ani - 6 ani = 9 ani b3)durata de amortizare degresiva din amortizarea integrala DAI - DAR = 9 - 6 = 3 ani amortizare degresiva b4)durata de amortizare n sistem liniar

DAL = DAI - DAD = 9 - 3 = 6 ani

2.5.Contabilitatea stocurilor si a productiei n curs de executie

2.5.1.Definitii si caracteristici ale stocurilor
Stocurile sunt active circulante , destinate vnzarii , n curs de productie , sau sub forma de materii prime , materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite n procesul tehnologic sau pentru prestarea de servicii . Un activ se clasifica ca circulant atunci cnd : este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau n scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat n termen de 12 luni de la data bilantului ; este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare si de numerar a caror utilizare nu este restrictionata.

Principalele caracteristici ale stocurilor : -se afla succesiv in diferite faze ale procesului de productie -descriu mai multe rotatii in cadrul perioadei de gestiune -sunt destinate consumului la prima utilizare -contribuie la realizarea cifrei de afaceri ale entitatii

2.5.2 nregistrarea , costul , evaluarea si metode de evidenta a stocurilor 2.5.2.1.nregistrarea si costul stocurilor

n conformitate cu legea contabilitatii detinerea cu orice titlu de bunuri materiale , de bunuri de valoare , numerar si alte drepturi si obligatii precum si efectuarea de operatii economice fara sa fie nregistrate in contabilitate sunt interzise . Intrarea stocurilor precum si iesirea acestora trebuie contabilizate la receptie si la vnzare indiferent daca entitatea detine

sau nu documente justificative conform legii . Costul costurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii precum si alte costuri suportate pentru a duce stocurile n forma si la locul n , care se gasesc n stare de utilizare . Acesta trebuie folosit pentru evaluarea stocurilor la intrare , la iesire ,la inventariere si la nchiderea execitiului financiar . La inventariere si la nchiderea execitiului financiar evaluarea stocurilor trebuie efectuata la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizata neta .Valoarea realizabila neta este pretul de vnzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale ale activitatii mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile necesare cedarii . Principalele structuri care reflecta valoarea stocurilor sunt :

-costul de achizitie -costul de productie -costul standard -pretul cu amanuntul

Ca = Pc + Cheltuieli transport + taxe nerecuperabile + alte cheltuieli necesare achizitiei si a ducerii n stare de utilizare Cp = ( C materie
prima

+ C manopera + alte cheltuieli ) + cheltuieli indirecte

Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si a acelor bunuri si servicii produse si destinate unor comenzi ferme trebuie determinat prin metoda identificarii specifice . n functie de specificul activitatii pentru determinarea costurilor : o o -metoda costului standard n activitatea de productie -metoda pretului cu amanuntul n sfera comercializarii

Costul standard ia n cosiderare nivelurile normale ale materialelor , consumabilelor , manoperei eficientei si capacitatii de productie , diferenta de pret fata de costul de achizitiei sau productiei trebuie evidentiate distinct n contabilitate si recunoscute n costul activului . Repartizarea valorii bunurilor iesite se face cu coeficient de repartizare .

Kr =

Sold initial diferenta pret + diferenta pret intrare Sold initial stocuri + rulaj intrari de stocuri

Kr x Ve = diferenta pret iesiri Pretul cu amanuntul se utilizeaza n cadrul comertului cu amanuntul pentru a determina la articole numeroase , miscarea rapida si care nu au marje similare . Pa = Ca + adaos + TVA neexigibil TVA neexigibil = 19 % x ( Ca + Ac) Reducerile comerciale in cazul stocurilor pot mbraca forma : -rabaturile ( pentru defecte) -remisele ( pentru depasirea volumului stabilit de vnzari) -risturnurile (pentru fidelitate , pentru ansamblul operatilor derulate cu un tert pentru o anumita perioada)

Reducerile financiare mbraca forma sconturilor de decontare si se acorda pentru achitarea datoriei nainte sau la termenul de exigibilitate . Sconturile apar doar la decontare . Evaluarea la iesire a stocurilor fungibile se face la valoarea de intrare determinata , folosind metodele : FIFO , CMP , LIFO .

2.5.2.2. Metode de evidenta sintetica si analitica a stocurilor

n contabilitatea romneasca pentru evidenta sintetica si contabilizarea stocurilor se folosesc doua metode : a) Metoda inventarului permanent care presupune nregistrarea n conturile de stocuri a tuturor operatiilor de intrare si iesire astfel : -la intrare avem conturi de stocuri = conturi de furnizori 3xx=401

-la iesire avem conturi de cheltuieli = conturi de stocuri 6xx=3xx

Metoda prezinta avantajul cunoasterii n orice moment a nivelurilor stocurilor b) Metoda inventarului intermitent . Se recomanda ntreprinderi mici si mijlocii , ntruct prezinta dezavantajul ca nu permite cunoasterea n orice moment a nivelului stocurilor ci doar dupa inventariere . Stabilirea iesirilor de stocuri se face dupa inventariere . E = sold initial + intrari - sold final (inventariat) n contabilitate vor fi de forma : la intrare : cont de cheltuieli = conturi de furnizori 6xx = 4xxx la inventariere conturi de stocuri = conturi de cheltuieli n situatia contabilizarii stocurilor dupa metoda inventarului permanent , reglementarile n vigoare prevad n scopul cunoasterii corecte din punct de vedere cantitativ si valoric a stocurilor aflate n gestiunea entitatii pe fiecare categorie , organizarea contabilitatii dupa urmatoarele metode : i. metoda cantitativ valorica care presupune tinerea unei evidente cantitative la locul de depozitare , folosind fisele de magazie iar n contabilitate evidenta cantitativ valorica folosind fisele de cont analitice ; ii. metoda operativ contabila sau pe solduri presupune nregistrarea stocurilor la locul de depozitare cantitativ iar la contabilitatea valorica pe gestiuni iar n cadrul acestora pe grupe si sub grupe de bunuri : iii. -fisa de magazie -registrul stocurilor

metoda global valorica are n vedere cunoasterea

evidentei numai valoric att la nivelul gestiunii ct si la nivelul contabilitatii .Se foloseste n comerturi cu amanuntul , la nivelul gestiunilor , magazinelor ( raport de gestiune fise de cont pentru operatii diverse ) , dar numai valoric .

2.5.3.Analiza si functionarea conturilor de stocuri

Dupa continutul economic conturile de stocuri si productiei n curs de executie reflecta active circulante sub forma de materii prime , materiale , produse , animale , pasari , marfuri , ambalaje , lucrari si servicii precum si productia si lucrarile n curs de executie . Dupa functia contabila conturile de stocuri sunt n general conturi de activ ,debitndu-se cu intrarile sau cresterile de valoare si creditndu-se cu iesirile sau ajustarile si pierderile de valoare ale stocurilor . Exceptii fac conturile de diferense de pret , precum conturile din grupa 39 ajustarii pentru deprecierea si pierderile de valoare care sunt conturi de pasiv .

2.5.4.Studii de caz privind stocurile si productia n curs de executie

Problema : Determinati valoarea iesirilor si stocul final pentru materia prima x n baza urmatoarelor date : - stoc initial 5.000 bucati la pretul de 1.000 lei/bucata - ntrari 5.01 N. 2.000 bucati la pretul de 1.200 lei/bucata - intrari 10.01 N 3.500 bucati la pretul de 900 lei /bucata - iesiri 06.01 N 4.000 bucati - iesiri 08.01 N 1.000 bucati - iesiri 12.01 N 1.500 bucati Folositi metode cunoscute , nregistrati operatiunile n contabilitate a)cost mediu ponderat (CMP)-metoda echilibrata CMP = Siv + Iv

Sic + Ic VE = CE x CMP 06.01. N

CMP =

(5.000 x 1.000) + (2.000 x 1.200) 5.000 + 2.000

= 1.057,14

VE = 4.000 x 1.057,14 = 4.228.560 Vstoc

final

= 7.400.000 - 4.228.560 = 3.171.440

08.01 N CMP = 3.171 440 + 0 3.000 = 1.057,14

VE = 1.000 x 1.057,14 = 1.057.140 Vstoc

final

= 3.171.440 - 1.057.140 = 2.114.300

12.01 N

CMP =

2.114.300 + (3.500 x 900) 2.000 + 3.500

= 957,14

VE = 1.500 x 957,14 =1.435.710 Vstoc

final

= 2.114.300 - 1.435.710 - (3.500 x 900) = 3.828.590

b) FIFO se pot adapta 2 solutii : 06.01 N 4.000 bucati x 1.000 = 4.000.000 tabelara grafica

Ve = 4.000.000 Vsf = (5.000 x 1.000) + (2.000 x 1.200) - (4.000 x 1.000) = 3.400.000 08.01 N 1.000 x 1.000 = 1.000.000 Vsf = 3.400.000 - 1.000.000 = 2.400.000 12.01 N 1.500 x 1.200 = 1.800.000 Vsf = 2.400.000 + (3.500 x 900) - 1.800.000 = 3.750.000 c) LIFO 06.01 N 2.000 x 1.200 2.000 x 1.000 = 2.400.000 = 2.000.000 = 4.400.000

VE = 4.400.000 Vsf = 3.000 x 1.000 = 3.000.000 08.01 N VE = 1.000 x 1.000 = 1.000.000 Vsf = 3.000.000 - 1.000.000 = 2.000.000 12.01 N VE = 1.500 x 900 = 1.350.000 Vsf = (2.000 x 1.000 ) + (2.000 x 900 ) = 3.800.000 301 = 401 601 = 301 Exemplul 1 :

Societatea comerciala x hotaraste modernizarea unei masini pentru fabricarea hrtiei care are valoare de 120.000 lei . n acest scop se cumpara componente de 30.000 TVA 19 % care se ncorporeaza n echipamentul supus modernizarii . Durata normala de utilizare a masinii este de 10 ani , iar durata ramasa de amortizat este de 4 ani . Amortizarea investitiei se face pe durata ramasa . Sa se nregistreze in contabilitate cumpararea accesorilor , achitarea facturilor cu OP , ncorporarea accesorilor , amortizarea liniara pe durata ramasa de amortizat . achizitie accesorii % = 401 3024 = 4426 = achitarea facturii 401 = 5121 ncorporarea accesorilor 231 = 3024 213 = 231 sau 213 = 3024 sau 6024 = 3024 231 = 722 213 = 231 amortizarea pe durata ramasa 30.000 30.000 30.000 30.000 30.000 30.000 35.700 35.700 30.000 5.700

durata pentru care s-a calculat amortizare : 6 x 120.000 10 ani = 72.000

valoarea ramasa :

120.000 - 72.000 = 48.000 valoarea de amortizat : 48.000 + 30.000 = 78.000 amortizare anuala : 78.000 : 4 ani = 19.500 Anul I Anul II Anul III Anul IV 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813 19.500 19.500 19.500 19.500

Scoaterea din gestiune : 2813 = 213 Exemplul 2. O ntreprindere tine evindenta stocurilor de materii prime la cost efectiv cu ajutorul metodei inventarului intermitent . Se cunosc urmatoarele informatii : stoc initial costul achizitiei al stocului initial cumparari materii prime n cursul lunii de 1.400 lei/kg si TVA 19 % la inventarierea de sfrsitul lunii s-a constatat un stoc de materii prime de 200 kg evaluarea stocului s-a facut cu ajutorul metodei costului mediu ponderat nregistrati n contabilitate operatiunile aferente La nceputul perioadei 100 kg 120.000 400 kg la costul 150.000

601 = 301 achizitie materii prime % =401 601 4426 CMP = 120.000 + 560.000 100 + 400 =

120.000

666.400 560.000 106.400 680.000 500 = 1.360 lei/kg

Valoare stoc = 200 x 1.360 = 272.000 nregistrare stoc 301 = 601 Exemplul 3. Cum se nregistreaza n contabilitate urmatoarele operatii : a) produse finite oferite gratuit cost prestabilit efectiv b) produse finite pentru protocol 500 lei 8.000 6.000 272.000

c) plusuri de semi fabricate constatate la inventariere n valoare de 1.000 d) produse finite n valoare de 3.000 transferate la magazin propriu de desfacere , pretul de livrare fiind de 4.000 e) produse reziduale n valoare de 100 lei distruse de un incendiu nregistrari contabile : a) b) c) d) 345 711 623 341 371 = = = = = 711 348 345 711 % 345 378 8.000 2.000 500 1.000 4.000 3.000 1.000

Daca unitatea este platitoare de TVA 371 = 4428 Daca 4.000 reprezinta pretul 371 = % 345 378 4428 e)671 = 346 Exemplul 4. O firma achizitioneaza conform facturii n valoare de 15.000 si TVA 19 % care se lasa o perioada n custodia furnizorului dupa care se aduc n unitate . Factura se achita prin banca . % = 401 361 4426 356 = 361 361 =356 401 = 5121 sau 8033 8033 % = 401 361 4426 15.000 15.000 17.850 15.000 2.850 17.850 15.000 2.850 15.000 15.000 17.850 4.000 3.000 362 682 100 760

401 = 5121 sau % 401 356 4426 361 = 356 401 = 5121 Exemplul 5.

17.850

17.850 15.000 2.850 15.000 17.850

n contabilitatea unei ntreprinderi productive se nregistreaza urmatoarele operatiuni : i. a)la nceputul execitiului se continua procesul de fabricatie pentru productie n curs de executie n valoare de 60.000 ii. b)se obtin 5.000 de bucati produse finite cost efectiv 22.000 lei/bucata iii. c)se vnd produse finite n valoare de 90.000 cu TVA 19 % . Pretul de nregistrare a produselor finite este 75.000 coeficientul de repartizare a diferentelor de pret 6 % iv. d)se acorda produse finite propriilor salariati la pret de nregistrare 40.000 , produsele n cauza suportnd TVA Sfrsitul lunii precedente 331 = 711 a) la nceputul lunii 711 = 311 b) % = 711 345 348 c) 110.000 100.000 10.000 60.000

4111 =

% 701 4427 711 = % 345 348

1.071.000 90.000 17.100 79.500 75.000 4.500

d) 421 = 635 = Donatie 6582 = 345 635 = 4427 Exemplul 6. Ambalaje care circula n sistem de restituire organizeaza urmatoarele operatii : a. mpreuna cu marfurile achizitionate se primesc de la furnizori ambalaje n valoare de 2.000 lei din care se restituie 80 % 15 % din totalul ambalajului se retine de client , iar 5 % sunt deteriorate din vina clientului pentru care furnizorul ntocmeste factura . 40.000 7.600 345 4427 40.000 7.600

b.

a. Primirea ambalajelor care circula n sistem de restituire 409 = 401 8033 = * 2.000 2.000

restituirea ambalajelor 80 % 401 = 409 * = 8033 b. 15 % ambalaje retinute 381 = 409 * = 8033 5 % ambalaje deteriorate 300 300 1.600 1.600

608 * 4426 401 Exemplul 7.

= = = =

409 8033 401 5311

100 100 76 476

TVA ambalaje facturate Plata furnizori

Cum se nregistreaza n contabilitate urmatoarele operatii economice : 1) se primesc ambalaje de la prelucrare cunoscnd : valoarea ambalajelor trimise spre prelucrare 2.000 , costul facturat pentru prelucrare 400 + TVA 19 % , pretul prestabilit al ambalajelor primite 2.500 se vnd odata cu marfurile ambalajele n valoare de 1.800 lei TVA 19 % , coeficient mediu de repartizare a diferentelor favorabile 5 % 1) nregistrari contabile : 358 = 381 381 = % 358 388 401 4426 = 401 2) 4111 = % 708 4427 % = 381 608 388 Exemplul 8. Societatea Comerciala "B" specializata n comertul cu amanuntul detine n stoc la nceputul anului marfuri la pretul cu amanuntul n valoare de 15.000 lei . Adaosul comercial aferent marfurilor din stoc este de 3.000 lei , iat TVA 2.200 lei . n cursul perioadei de gestiune se achizitioneaza marfuri la pretul fara TVA de 30.000 lei (TVA 19 % ) . Adaosul comercial practicat de unitate este de 20 % . Se vnd marfuri n cursul lunii prin magazinul cu amanuntul n valoare de 42.000 lei , (inclusiv TVA ) . Se descarca gestiunea . Evidenta se tine la pret vnzare cu amanuntul . 2.142 1.800 342 1.800 1.710 90 2.000 2.500 2.000 100 400 76

2)

achizitia de marfuri : % = 401 371 4426 35.700 30.000 5.700

nregistrarea adaosului : 371 = 378 6.000

-nregistrarea TVA neexigibila : 371 = 4428 6.840

36.000 x 19 % = 6.840

-vnzarea marfurilor : 5311 = % 707 4427 42.000 35.294 6.706

descarcarea gestiunii : % = 371 607 378 4428 42.000 nu se cunoaste nu se cunoaste 6.706

-determinarea adaosului comercial aferent marfurilor vndute : 371 15.000 30.000 6.000 6.840 57.840 42.000

42.000 15.840

4.428 6.706 2.200 6.840 6.706 9.040

2.334 378 3.000 6.000 9.000

K378 = Ri378 + Rc378 (Si371 + Rd371) - (Si4428 + Rc4428) = 9.000 57.840 - 9.040 = 18,44 %

Adaos aferent stoc (fara TVA ) = Stoc marfa fara TVA x K378. Stoc marfa fara TVA = Stoc marfa cu TVA - TVA aferent stoc. Stoc marfa fara TVA = 15.840 - 2.334 = 13.506 Adaos stoc = 13.506 x 18,44 % = 2.490,50 Adaos vnzari = Adaos total - Adaos stoc RD378 = 9.000 - 2.490,50 = 6.509,50 Sau RD378 = RC707 x KC707 Adaos vnzari = 35.294 x 18,44 % = 6.508,21 Formula finala de descarcare a gestiunii : % = 371 607 378 4428 42.000,00 28.784,50 6.509,50 6.706,00

2.6. Contabilitatea datoriilor si a creantelor

2.6.1. Definitii , forme si clasificari ale relatiilor cu tertii
n cadrul activitatii economice se realizeaza schimburi de valori ntre entitatiile care participa la circuitul economic . n functie de pozitia acestora iau nastere raporturi juridice de drepturi si obligatii denumite generic relatile cu terti . Acestea sunt generatoare de creante pentru cei care ofera ceva respectiv datorii pentru cei care primesc sau dau n favoarea acelora care realizeaza anumite prestatii . n aceste conditii creditorul este n drept sa pretinda , iar debitorul este obligat sa plateasca .

Creantele si datoriile ca structuri bilantiere sunt reprezentate fizic prin doua entitati denumite generic de furnizorul respectiv clientul .Creantele reprezinta contrapartida unei prestatii a unei livrari si se contabilizeaza n dreptul cvlitorilor de a pretinde debitorilor anumite sume de bani , bunuri , servicii sau lucrari . Creantele iau nastere n momentul transferului proprietatii bunurilor si se sting de regula prin ncasarea echivalentului banesc . Datoriile reprezinta surse atrase si anganjamente financiare , constituind obligatii actuale ale unei entitati rezultate din evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care sa ncorporeze beneficii economice viitoare .Trebuie facuta distinctie ntre obligatia actuala si anganjamentul viitor . Sunt recunoscute drept datorii numai obligatiile actuale care au rezultat ca urmare a unui eveniment trecut . n general o datorie reprezinta un angajament sau o responsabilitate de a actiona ntr-un anumit fel ca urmare a unei livrari a unei prestatii efectuate de un tert si care ne obliga sa oferim o contraprestatie baneasca sau de alta natura . Stingerea datoriilor se realizeaza odata cu plata obligatiunilor fata de furnizori,prestatori, etc . Creantele se reflecta n contabilitate n momentul nregistrarii dreptului fata de terti prin ntocmirea documentelor ce atesta transferul dreptului de proprietate , iar datoriile n momentul crearii angajamentelor lichidndu-se odata cu plata obligatiunilor . Creantele si datoriile unei entitati pot fi clasificate dupa mai multe criterii : i. -criteriul natura a operatiilor dupa care cvantele si datoriile se mpart n : ii. iii. iv. -comerciale -financiare -cte creante respectiv datorii

2.6.2.Evaluarea si recunoasterea creantelor si a datoriilor n situatiile financiare

Evaluarea este procesul prin care sunt recunoscute n situatiile financiare valorile corespunzatoare ale creantelor si datoriilor unor entitati . Recunoasterea creantelor si datoriilor n situatiile financiare se realizeaza prin referinta la doua criterii ce trebuie ndeplinite cumulativ : a. -probabilitatea generarii de beneficii economice

viitoare (pentru creante) respectiv generarea unei iesiri de resurse purtatoare de beneficii economice viitoare pentru datorii . b. -evaluarea exprimarea monetara sa poata fi realizata n mod credibil .

Creantele si datoriile nregistrate n contabilitate n momentul intrarii lor sunt evaluate la valoarea nominala reprezentata prin suma nscrisa pe documentele ce le atesta .Aceasta poate fi : -costul istoric -costul curent -valoarea realizabila -valoarea actualizata

Creantele si datoriile interne sunt evaluate de regula n moneda nationala exprimnd sumele posibile de ncasat ori de platala un moment dat . Creantele si datoriile externe se nregistreaza n contabilitate n lei si n valuta daca operatiunile ce dau nastere sunt efectuate n valuta sau firma a optat din considerente proprii pentru ntocmirea situatiei financiare ntr-o moneda stabila .Transformarea n lei a contravalorii devizelor se face la cursul de schimb n vigoare la data efectuarii operatiilor .Pe masura ncasarii platii diferentele de curs ntre data ncasarii respectiv platii si data nregistrarii n contabilitate se evidentiaza ca venituri sau cheltuieli financiare n functie de situatie , la fiecare data a bilantului :

-elemente monetare exprimate n valuta trebuie raportate , utilizndu-se cursul denchidere;diferentele favorabile sau nefavorabile nregistrndu-se la venituri sau cheltuieli dupa caz; -elementele monetare trebuie raportate utiliznd cursul de schimb de la data efectuarii tranzactiei; -elementele monetare nregistrate la valoarea justa si exprimate n valuta trebuie raportate , utilizndu-se cursul de schimb existent n momentul determinarii valorii respective .

Cu ocazia inventarierii n vederea ntocmirii situatiilor financiare evaluarea creantelor si datoriilor se face la valoarea actuala care se

stabileste n functie de valoarea probabila de ncasare respectiv de plata .

2.6.3 Analiza si functionarea conturilor de datorii si creante .

Creantele si datoriile formeaza un sistem complex din punct de vedere contabil denumit relatii cu tertii . Conturile contabile care reflecta astfel de relatii , sunt cele mai complexe att sub aspectul continutului ct si a functiei economice . Sub aspectul continutul economic , conturile de creante exprima drepturi ce se cuvin furnizorilor si prestatorilor ca urmare a livrarilor si prestatilor efectuate n favoarea tertilor . Sub aspectul continutului economic , contul de datorii reflecta obligatii actuale generate de evenimente trecute ce rezulta din achizitii sau alte avantaje de care a beneficiat entitatea in trecut . Dupa functia contabila conturile de creante sunt de activ , debitnduse la nregistrarea creantelor sau a dreptului si creditndu -se la ncasarea acestora . Conturile de datorii sunt dupa functia contabila , conturi de pasiv , creditndu-se la nregistrarea obligatiei si debitndu - se odata cu achitarea sau plata acestora . Clasa conturilor de terti cuprinde si conturi care exprima att creante ct si datorii , acestea fiind dupa functia contabila bifunctionala .

2.6.4.Aplicatii practice - studii de caz

Exemplul 1 Se acorda un avans unui furnizor de marfuri pentru care primeste factura n suma de 30.000 + TVA 19 % . Ulterior se achizitioneaza marfurile la costul de achizitie de 50.000 + TVA 19 % , iar pentru diferenta de plata se emite un bilet la ordin care se deconteaza la termen . Se cere nregistrarile contabile la furnizori si client .

Furnizori
a)emitere factura avans

Client
a)primirea facturii 4111 = % % = 401 35.700 35.700 409 30.000 30.000 4426 5.700 5.700 Plata avansului 401 = 5121 35.700

419 4427 ncasare avans 5121 = 4111 35.700

b)Emitere factura marfa inclusiv stornare avans 4111 = % 23.600

b)Emitere factura marfa inclusiv stornare avans % = 401 23.600 409 419 - 30.000 30.000 371 707 50.000 50.000 4426 4427 ( ptr. dif. 20.000) 3.600 3.600 Primirea biletului la ordin 413 = 4111 401 = 403 23.800 23.800 Depunere banca 5113 = 413 403 = 5121 23.800 23.800 ncasare efect 5121 = 5113 23.800 Exemplul 2 Societatea A. Livreaza marfuri societatii comerciale B. pe baza de aviz de nsotire n valoare de 2.000 lei + TVA 19 % . Ulterior se ntocmeste factura . Decantarea se face pe baza unei file CEC. Sa se evidentieze operatiuniile contabile la societatea A. si societatea B.

Societatea A.
Livrare pe baza de aviz 418 = % 707 4428 ntocmire factura 4111 = 418 4428 = 4427 Acceptare fila CEC 5112 = 4111 5121 = 5112 2.380 2.000 380 2.380 380 2.380 2.380

Societatea B.
Primirea materii prime pe baza de aviz % = 408 2.380 301 2.000 4428 380 Primire factura 408 = 401 2.380 4426 = 4428 380 Acordare fila CEC 401 = 5121 2.380

Reduceri comerciale Exemplul 3

Societatea comerciala x achizitioneaza materii prime la pretul de 200.000 lei , rabat 4 % , remisa 5 % , scont de decantare 3 % , TVA 19 % . Determinati netul comercial , netul financiar si netul de plata . Reducerile de pret sunt consemnate in factura initiala. valoare materie prima rabat 4 % remisa 5 % (192.000 x 5 % ) net comercial -scont 3% (182.400 x 3 % ) net financiar TVA 19 % (176.928 x 19 % ) 33.616 -net de plata 210.544 nregistrari contabile 5.472 176.928 20.000 8.000 192.000 9.600 182.400

Furnizor
4111 = % 217.056 701 182.400 4427 34.656 4111 = 4427 1.040 % = 4111 216.016 667 5.472 % = 401 217.056 301 182.400 4426 34.656 4426 = 401 1.040 401 = % 216.016 767 5.472

Client

5121 210.544 Exemplul 4

5121 210.544

Societatea x a dat n functiune ncepnd cu 1 ianuarie N un utilaj n valoare 900.000 . Din punct de vedre contabil utilajul se amortizeaza pe 3 ani . Amortizarea fiscala aferenta a utilajului in anul N este 400.000 . Calculati diferenta temporara la calcul impozitului pe profit . Anul N : 900.000 : 3 = 300.000 Amortizarea fiscala = 400.000 Diferenta temporara = 100.000

2.7. Contabilitatea trezoreriei entitatilor

2.7.1.Definitii si caracteristici ale principalelor structuri privind trezoreria entitatilor
Trezoreria entitatilor asigura evidenta existentei si miscarii investitiilor financiare pe termen scurt , a disponibilitatilor din conturi bancare , a creditelor bancare pe termen scurt , a avansurilor de trezorerie , viramentelor interne si a altor valori similare . n functie de moneda n care se concretizeaza fluxurile de trezorerie pot exista n moneda nationala sau n valuta . Evidenta se conduce distinct pe fiecare unitate monetara . Prin trezorerie se estimeaza capacitatea entitatilor de a genera numerar si echivalente de numerar . Conform Standardelor Internationale de Contabilitate nr 7 ( situatia fluxurilor de numerar ) conceptul de trezorerie are n vedere urmatorii termeni specifici : numerarul care cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere echivalentele de numerar - sunt investitiile financiare pe termen scurt extrem de lichide care sunt usor convertibile n numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii

Fluxurile de trezorerie sunt reprezentate prin intrarile si iesirile de numerar si echivalente de numerar . Standardelor Internationale de Contabilitate nr 7 grupeaza fluxurile de trezorerie pe activitati si anume : activitati de exploatare care sunt reprezentate de pricipalele activitati generatoare de venituri , precum si alte activitati care nu sunt de investire sau finantare; activitati de investitii care constau n achizitionarea si cedarea de active imobilizate si alte investiri care nu sunt incluse n echivalente de numerar; activ de finantare-sunt acele actiuni care au ca efect modificari ale dimensiunii compozitiei datoriilor si capitalurilor proprii .

2.7.2 Evaluarea fluxurilor de trezorerie

Evaluarea cu privire la fluxurile de trezorerie are n vedere n mod deosebit operatiunile ce privesc investitiile financiare pe termen scurt si fluxurile exprimate n valuta . Evaluarea investitiilor financiare pe termen scurt se poate face la urmatoarele valori : o valoarea de intrare care este reprezentata de costul de achizitie sau alta valoare stabilita potrivit contractelor ; valoarea de inventar care este stabilita conform principiului prudentei prin compararea valorii de intrare cu valoarea de inventar ; valoarea de iesire este data de pretul de vnzare , diferenta dintre acesta si valoarea contabila , reprezentnd cstigul sau pierderea ca urmare a tranzactiilor .

Cu ocazia redobndirii investitiilor financiare pe termen scurt n vederea anularii , sau revnzarii se face la valoarea de rascumparere (rambursare) . Elementele monetare exprimate n valuta trebuie raportate utiliznd cursul de nchidere al exercitiului financiar , diferenta de curs nregistrnduse la cheltuieli , respectiv venituri financiare .

Cheltuieli privind achizitia de investitii financiare pe termen scurt se nregistreaza pe cheltuielile perioadei fiind deductibile fiscal . Operatiunile de vnzare cumparare de valuta se inregistreaza n contabilitate la cursul utilizat de Banca Comerciala la care se efectueaza licitatia . La nchiderea exercitiului financiar diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilitatilor n valuta si a altor valori de trezorerie cum sunt titlurile de stat n valuta ,acreditivele si depunerile pe termen scurt n valuta evidentiate la cursul de schimb comunicat de BNR valabil la data inchiderii exercitiului financiar se nregistreaza n conturile de cheltuieli sau venituri din diferente de curs .

2.7.3.Analiza si functiunea conturilor de trezorerie

Dupa continutul economic conturile de trezorerie reflecta fluxurile de numerar echivalentele de numerar sub forma investitiilor financiare pe termen scurt , a disponibilitatilor din cont , a numerarului , creditelor pe termen scurt , avansurilor de trezorerie , viramente interne si a altor valori similare . Dupa functia contabila conturile de trezorerie sunt n general conturi de activ debitndu-se la intrarea fluxurilor de trezorerie si creditndu-se la iesirea acestora . Exceptie fac conturile 509 (varsaminte de efectuat pentru investitii financiare ) , 5186 ( dobnzi de platit ) , 519 ( credite bancare pe termen scurt ) si grupa 59 (ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor ) care sunt de pasiv . Sunt conturi bifunctionale 512 , 518 . Evidenta analitica a disponibilitatilor aflate n banci si casierie se tine distinct pe fiecare unitate monetara . Operatiunile de vnzare cumparare de valuta nu genereaza n contabilitate diferente de curs valutar .

2.7.4 Aplicatii
Exemplul 1 Societatea B cumpara 500 obligatiuni la pretul de 5 lei / obligatiune , din care 50 % se achita din casierie , iar diferenta urmeaza a se achita ulterior . Se vnd 300 obligatiuni la pretul de 6 lei / obligatiune si 200

obligatiuni la 4 lei / obligatiune Operatiunile se fac prin cont bancar .

achizitia de obligatiuni 506 = 5311 506 = 509 1.250 1.250

achitarea diferentei 509 = 5311 1.250

vnzarea a 300 obligatiuni 461 = 506 461 = 764 1500 300

ncasare 5121 = 461 1.800

vnzarea a 200 obligatiuni cu ncasare imediata 5121 = 506 664 = 506 800 200

Exemplul 2 Societatea A livreaza marfa societatii B n valoare de 1.000 lei + TVA 19 % . S-a convenit ca furnizorul sa acorde clientului un credit comercial de 45 zile pentru care acesta emite un efect comercial de 1.400 lei acceptat de furnizor .Diferenta o reprezinta dobnda . La scadenta furnizorul depune efectul n banca spre ncasare . Se cere evidentierea operatiilor n contabilitatea celor doua societati Furnizor (A)

emitere factura marfa 4111 = 707 4111 = 4427 1.000 190

acceptare efect comercial 413 = 4111 413 = 766 1.190 210

depunere efect comercial 5113 = 413 5121 = 5113 1.400 1.400

Client (B) primire factura marfa 371 = 401 4426 = 401 emitere efect comercial 401 = 403 666 = 403 plata 403 = 5121 1.400 1.190 210 1.000 190

Exemplul 3 n vederea derularii operatiunilor comerciale cu un furnizor , se solicita deschiderea unui acreditiv n valoare de 30.000 lei .Se receptioneaza bunurile livrate n valoare de 25.000 lei inclusiv TVA . Se achita furnizorului din aceditiv iar diferenta se restituie n contul curent . deschidere acreditiv

581 = 5121 5411 = 581 receptie marfa 371 = 401 4426 = 401 achitare marfa 401 = 5411 restituire acreditiv 581 = 5411 5121 = 581

30.000 30.000

21.008 3.992

25.000

5.000 5.000

2.8 Contabilitatea cheltuielilor si a veniturilor

2.8.1 Definitii ,nregistrarea ,recunoasterea si clasificarea cheltuielilor si a veniturilor Performanta unei entitati reflecta capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente precum si gradul de eficienta n utilizarea de noi resurse . Capacitatea de a genera fluxuri viitoare presupune ca entitatea sa nregistreze venituri din activitatea desfasurata iar utilizarea resurselor existente presupune evidentierea de cheltuieli ale perioadei . Gradul de eficienta n utilizarea resurselor se exprima cu ajutorul rezultatului financiar care poate fi profit sau pierdere . Elementele de baza a rezultatelor perioadei sunt cheltuielile si veniturile . Cheltuielile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor care se concretizeaza n reduceri ale capitalului propriu ,altele dect cele rezultate din retragerile sau distribuirile catre actionari .

Cheltuielile reprezinta valori platite sau de platit ,angajamente ,consumuri ,etc. Momentele nregistrate n contabilitate sunt angajarea ,consumul si imputarea . Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor care se concretizeata n cresteri ale capitalului propriu altele dect cele rezultate din contributii ale actionarilor . Veniturile sunt reprezentate prin sumele sau valorile ncasate ,sau de ncasat ca urmare a valorilor , prestatiilor , productia realizata si stocata etc. nregistrarile n contabilitate a veniturilor se face n urmatoarele momente : facturarea (vnzarea pe credit comercial ) ,productia ,ncasarea si ncorporarea n rezultatul perioadei . Recunoasterea cheltuielilor si a veniturilor n cadrul situatiilor financiare anuale ale intreprinderii se face n baza urmatoarelor criterii : i. crestere de beneficii economice viitoare prin cresteri de active sau reduceri de datorii n cazul veniturilor diminuare de beneficii economice viitoare prin reducerea valorilor activelor sau cresteri a datoriilor n cazul cheltuielilor . ii. evaluare credibila

Clasificarea cheltuielilor si a veniturilor se face n baza mai multor criterii ,nsa consideram ca fiind cel mai reprezentativ n cazul cheltuielilor natura si destinatia ,iar n cazul veniturilor natura si sursa ( provenienta ) . n functie de aceste criterii cheltuielile si veniturile se mpart pe activitati : din exploatare ,financiare ,care privesc resursele de finantare si extraordinare exprimnd evenimente si tranzactii dar diferite de activitatile obisnuite neavnd caracter regulat sau frecvent si nu pot fi influientate de vointa noastra ( exproprieri de active ,calamitati naturale , nregistrari de despagubiri pentru calamitati , etc )

2.8.2 Structura analitica a rezultatului exercitiului financiar

Teoria si practica contabila denumesc rezultatele economice financiare aferente unui an calendaristic rezultate ale exercitiului . Rezultatul exercitiului cuprinde ca structura analitica : o -rezultatul din exploatare = venituri din exploatare -cheltuieli

din exploatare o -rezultatul financiar = venituri financiare - cheltuieli financiare -rezultatul curent = rezultatul din exploatare + rezultatul financiar -rezultatul extraordinar = venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare -rezultatul brut (rezultatul contabil ) = rezultatul curent + rezultatul extraordinar -rezultatul net = rezultatul brut - impozit -impozitul = rezultatul fiscal X cota -rezultatul fiscal = rezultatul brut + cheltuieli nedeductibile venituri neimpozabile

o o o

2.8.3 Analiza si functionarea conturilor de cheltuieli si venituri

Dupa continutul economic conturile de cheltuieli reflecta angajamente , plati consumuri ,deprecieri ,pierderi de valoare ,ajustari ale activelor . Dupa functionarea conturilor sunt n totalitate conturi de activ . Dupa continutul economic veniturile exprima sume ncasate ,sume de ncasat , productia realizata sau stocata si alte avantaje pe care entitatea le-a primit n cursul perioadei . Dupa functionarea conturilor veniturile sunt de pasiv cu exceptia contului 711 care este cont bifunctional . Contabilitatea analitica a cheltuielilor si a veniturilor se tine pe feluri dupa natura si destinatie n cazul cheltuielilor ,respectiv dupa natura si sursa la venituri elementelor extrabilantiere

2.9. Conturi speciale

2.9.1 Continutul si caracteristicele conturilor speciale
Planul de conturi general utilizat de entitatile din Romnia prevede pe lnga conturile bilantiere (cl 1-5) , conturile de rezultate (cl 6-7) ,conturi de gestiune

(cl 9) si o clasa mai deosebita respectiv cl 8 conturi speciale . Conturile din cl 8 cuprind urmatoarele structuri reprezentative : -conturi care reflecta drepturi din angajamente acordate respectiv obligatii din angajamente primite sau alte valori -conturi ce reflecta valori materiale sau banesti ce se afla temporar n unitate dar nu afecteaza activele si datoriile -conturi cu ajutorul carora se reflecta drepturi sau angajamente latente incerte n momentul angajarii -conturi ce se folosesc pentru prelucrarea soldurilor conturilor bilantiere la nchiderea si deschiderea exercitiului financiar

2.9.2 Continutul si functionarea conturilor extrabilantiere

Conturile extrabilantiere reflecta drepturi din angajamente acordate sau obligatii din angajamente primite si alte valori n afara activelor si pasivelor entitatii Principala caracteristica a acestor conturi o reprezinta functionarea n partida simpla ,adica nregistrarea se face fie n debit fie n creditul unui singur cont fara conturi corespondente . Ca regula generala nregistram n debit intrarile ,cresterile si majorarile si n credit iesirile , reducerile , micsorarile , stingerea de angajamente ,etc . Contul 801 Angajamente acordate reflecta angajamente acordate de catre entitate sub forma de giruri ,cautiuni , garantii ,evidentiind creanta eventuala a entitatii asupra tertilor n cazul n care va fi determinata sa plateasca n locul acestora suma constituind obiectul angajamentului . Contul 8031 Imobilizari corporale luate cu chirie tine evidenta imobilizarilor luate cu chirie de la terti n baza contractelor ncheiate .n debit se va nregistra valoarea de inventar a imobilizarilor luate cu chirie ,iar n credit aceeasi valoare la restituire pe baza procesului de predare primire La preluare 8031 = * valoare de intrare

la predare * = 8031 valoare de intrare la darea n folosinta a obiectelor de inventar 8035 = * 1700

la casare sau scoatere din gestiune * = 8035 1700

2.9.3 Continutul si functionarea conturilor de bilant

Conturile de bilant sunt reprezentate prin grupa 89 891 bilant de deschidere 892 bilant de inchidere Functioneaza n partida dubla si se folosesc pentru preluarea soldurilor conturilor la nceputul respectiv sfrsitul exercitiului La sfrsit 891 = conturi activ conturi pasiv = 892 la nceputul exercitiului conturi activ = 891 891 = conturi pasiv

Document Info

A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site

Accesari: 1859 Apreciat: Comenteaza

Copiaza codul in pagina web a site-ului tau.

documentul : Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou

<a

Home Administratie Arta cultura Biologie Casa gradina Diverse Economie Agricultura Contabilitate Asigurari Business Comert Contabilitate Finante Transporturi Geografie Gradinita Istorie Jurnalism Limba Literatura romana Management Medicina Personalitati Profesor scoala Sociologie Stiinta Tehnica mecanica Timp liber

Exploreaza

CONTABILITATEA PRIMARA

ALTE DOCUMENTE Contul 419 " Clienti - creditori" Natura serviciului Modulul Contabilitate NOTIUNE SI FUNCTIILE BILANTULUI CONTABIL CONTABILITATEA TVA EXPERTIZA CONTABILA WIZCOUNT - MIJLOACE FIXE IAS 37 Provizioane, datorii si active contingente Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea creantelor Contabilitate Bancara - BANCI COMERCIALE

CONTABILITATE A PRIMAR
PLANUL DE CONTURI GENERAL ; CONTABILITATEA CAPITALURILOR , ACTIVELOR IMOBILIZATE ; STOCURILOR ; DATORIILOR sI CREANELOR ; TREZORERIEI ; CHELTUIELILOR sI VENITURILOR ; ELEMENTELOR EXTRABILANIERE . 2.1. ORGANIZAREA sI CONDUCEREA CONTABILITII ENTITILOR
Contabilitatea financiara denumita si generala reflecta pozitia financiara , performantele financiare , fluxuri de trezorerie , modificarea capitalului propriu ale unei entitati , privite prin prisma relatiilor cu tertii . Prin intermediul contabilitatii financiare , statul realizeaza un control asupra modului de evaluare a activelor , datoriilor , capitalurilor proprii , cheltuielilor si veniturilor care stau la baza stabilirii rezultatelor financiare , a impozitelor , taxelor si contributiilor datorate de entitati . n conformitate cu L 82 /2001 raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului , ordonatorului de credite sau altor persoane care au obligatia gestionarii unitatii respective . Contabilitatea se organizeaza si se conduce de regula n compartimente distincte conduse de catre directorul economic , contabilul sef sau o alta persoana mputernicita sa ndeplineasca acesta functie . Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare . Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii n domeniul contabilitatii ncheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate potrivit legii , membre C.E.C.C.A.R.

Raspunderea pentru aplicarea necorespunzatoare a reglementarilor contabile revine directorului economic , contabilului sef sau altei persoane mputernicite sa ndeplineasca aceasta functie mpreuna cu personalul din subordine . n cazul n care contabilitatea este condusa pe baza de contracte de prestari servicii n domeniul contabilitatii ncheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate potrivit legii membrii C.E.C.C.A.R. , raspunderea pentru conducerea contabilitatii revine acestora potrivit legii si prevederilor contractuale . Institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata n compartimente distincte sau care nu au personal cu contract individual de munca potrivit legii pot ncheia contracte de prestari servicii pentru conducerea contabilitatii si ntocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale cu societati comerciale de expertiza contabila sau cu persoane fizice autorizate conform legii . ncheierea contractelor se face cu respectarea reglementarilor privind achizitiile publice de bunuri si servicii iar plata serviciilor se face din fonduri publice cu aceasta destinatie .

2.2. Planul contabil general

Planul contabil general reprezinta un sistem coerent al teoriilor si doctrinelor care ghideaza practica contabila la nivelul unei natiuni impus entitatilor prin reglementari exprese la recomandarea si cu avizul organismelor consultative n materie de normalizare contabila . Planul contabil cuprinde terminologia specifica si planul de conturi , reguli si metode de : Evaluare ; Functionare a conturilor ; ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare ; Procedee de calculatie a costului ; Elaborare a bugetelor analitice

Elementul de formalizare a planului contabil general este reprezentat prin planul de conturi general care n Romnia este un produs guvernamental fiind reglementat la nivel national si obligatoriu pentru toti operatorii economici Planul de conturi general delimiteaza sistemul de conturi si fiecare cont n parte prin :

Simbol cifric si denumire ;

ncadrare ntr - o clasa si grupa n raport de un anumit criteriu ; Continutul economic ; Functia contabila ; Corespondentele cu alte conturi ; Monografia contabila a principalelor operatiuni economice si financiare

Programul de dezvoltare a contabilitatii n Romnia la nceputul mileniului al treilea prevede conformitatea cu Directivele Europene IV , VII , VIII si armonizarea respectiv convergenta cu standardele interne de raportare financiara .

2.3. Contabilitatea capitalurilor

2.3.1. Definitii si structuri privind capitalurile
Capitalul reprezinta sursa de finantare durabila cu caracter stabil si permanent al unei entitati economice sub forma echivalentului valoric al resurselor investite de proprietari sau terti pe termen lung . Capitalul unei entitati mbraca urmatoarele forme : Capital propriu ; Datorii pe termen lung ; Provizioane

Capitalul propriu exprima dreptul actionarilor ( interesul rezidual ) n activele entitatii dupa deducerea datoriilor . Ecuatie bilantiera Capital propriu ( A net c ) = ACTIVE - DATORII Bilant contabil A net corectat <= Bilantul economic A net corectat = A net c influente din reevaluare metoda substractiva

C ( A net c ) = capital social + rezerve + Rezultat reportat metoda

aditiva Se cunosc doua concepte cu privire la capital : a) Conceptul financiar conform caruia capitalul este echivalent cu activul net reprezentnd puterea de cumparare investita de actionari si asociati n capitalul ntreprinderii ; Conceptul fizic conform caruia capitalul exprima capacitatea de exploatare a entitatii reprezentata prin diverse unitati de productie specifice 456 = 1011 capital fizic % = 456 211 212 301 1011 = 1012 Datoriile pe termen lung reprezinta resursele externe atrase pentru finantarea activitatii pe termen lung altele dect datorii curente : i. mprumuturi de emisiunea de obligatiuni ; ii. termen lung ; iii. acestora ; Provizioanele se constituie n baza principiului prudentei si are ca obiect acoperirea unor cheltuieli sau pierderi viitoare care pot fi prevazute si estimate fara nsa a se cunoaste marimea lor exacta si data producerii lor . Conform IAS 37 un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare Dobnzile aferente mprumuturi bancare pe expresia capitalului financiar

b)

incerta . n contabilitate provizioanele sunt recunoscute n momentul n care :

o entitate are o obligatie curenta , generata de un eveniment anterior ; este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva ; poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei .

Provizioanele se pot distinge de alte datorii cum ar fi : Datoriile din creditele comerciale sau cheltuieli angajate dar neplatite , datorita factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei . Spre deosebire de acestea , datoriile din creditele comerciale constituie obligatii de plata a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori si care au fost facturate sau a caror plata a fost convenita n mod oficial cu furnizorii . Cheltuielile angajate sunt obligatii de plata pentru bunuri si servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori dar care nu au fost nca platite , facturate sau nu s - a convenit oficial asupra platii lor inclusiv salariile datorate angajatilor . Obligatia curenta este o obligatie legala care rezulta dintr - un contract , din legislatie sau o obligatie implicita spre exemplu obligatia pe care o entitate se angajeaza sa efectueze plati compensatorii pentru personalul disponibilizat . Nu se recunosc provizioane pentru pierderi viitoare din exploatare . Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt : Litigii ; Amenzi ; Penalitati ; Despagubiri ;

Daune ; Cheltuieli legate de activitatea de service n perioada de garantie ; Actiuni de restructurare ; Pensii ; Impozite ; Alte operatiuni similare

Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri n functie de : o o o Natura ; Scopul ; Obiectul pentru care au fost constituite

Provizioanele pentru restructurare se constituie n urmatoarele situatii : i. Vnzarea sau ncetarea activitatii unei parti a afacerii ; ii. entitatii ; iii. Eliminarea unui nivel de conducere sau reorganizari fundamentale care au ca efect semnificativ asupra activitatii . Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plata datorate bugetului de stat n conditiile n care sumele respective nu apar ca datorie n relatia cu statul . Provizioanele pentru pensii se stabilesc de catre specialistii n domeniu . Provizioanele trebuie sa fie strict corelate cu riscurile si cheltuielile estimate . Provizioanele trebuie revizuite la data fiecarui bilant si ajustate pentru a reflecta cea mai buna estimare curenta . n cazul n care pentru stingerea unei obligatii nu mai este probabila o iesire de resurse , nchiderea unor sedii ale

provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri . n costul unei imobilizari corporale pot fi incluse si costurile estimate initial cu demontarea si mutarea acesteia la scoaterea din evidenta precum si cu restaurarea amplasamentului pe care este pozitionata imobilizarea , atunci cnd aceste sume pot fi estimate credibil si entitatea are obligatia legala de demontare , mutare a imobilizarii si de refacere a amplasamentului . Costurile estimate cu demontarea si mutarea imobilizarii corporale precum si cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc n valoarea acesteia n corespondenta cu un cont de provizioane respectiv 1513 provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale .si alte actiuni similare legate de acestea 213 = 1513 Provizioanele pot fi utilizate numai pentru scopul care au fost recunoscute initial . Provizioanele se evalueaza naintea determinarii impozitului pe profit . Provizioanele prezentate n bilant la alte provizioane trebuie descrise n notele explicative daca acestea sunt semnificative .

2.3.2. Evaluarea capitalului entitatilor economice

Evaluarea capitalului are n vedere principalele valori cu ajutorul carora se exprima capitalurile entitatilor economice si anume : Valoarea nominala ; VN = Valoarea contabila ( bilantiera ) VC = VN VC sau Cp ( A net C ) Nr. Actiuni ( PS ) VN VC Capital social Nr A ( PS )

Activ net = A - D Valoarea de emisiune ( pretul care trebuie platit de catre cei care subscriu actiuni sau parti sociale ) 456 = 1011 Valoarea financiara este data de echivalentul corespunzator capitalizarii

dividendului anual pe o actiune n functie de rata medie a dobnzii pe piata Vf = Dividend distribuit pe actiune Rata medie a dobnzii pe piata

Valoarea de randament este valoarea corespunzatoare profitului net pe actiune care se poate capitaliza n cursul exercitiului , avnd n vedere rata medie a dobnzii pe piata Dividend distribuit pe actiune + cota parte din profit ncorporat n rezerve Rata medie a dobnzii pe piata

Vr =

2.3.3. Analiza si functionarea conturilor de capital

Sub aspectul continutului economic conturile de capital reflecta resurse proprii si externe atrase pentru finantarea activitatii pe termen lung . Dupa functia contabila sunt n general conturi de pasiv , exceptie fac conturile : 109 - actiuni proprii ;

109 - actiuni proprii ; 129 - repartizarea profitului ; 169 - prime privind rambursarea care sunt conturi de activ . precum si conturile obligatiunilor

precum si conturile 107 - rezerve din coversie ;

107 - rezerve din coversie ; 108 - interese minoritare ; 117 - rezultatul reportat ;

121 - profit si pierdere conturi bifunctionale OMFP 2374 / 2007 rentoduce n planul de conturi grupa 14 , cstiguri sau pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instumentelor de capitaluri proprii respectiv conturile 141 cstiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii - cont de pasiv si 149 pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu care este cont de activ .

OMFP 2374 / 2007 rentoduce n planul de conturi grupa 14 , cstiguri sau pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instumentelor de capitaluri proprii respectiv conturile 141 cstiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii - cont de pasiv si 149 pierderi legate de emiterea , rascumpararea , vnzarea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu care este cont de activ . Contul 109 "Actiuni proprii" tine evidenta actiunilor proprii , rascumparate potrivit legii . Operatiuni : evidentierea pretului de achizitie al actiunilor proprii rascumparate ; 109 = 512 reducerea capitalului cu valoarea actiunilor proprii rascumparate si anulate ; 1012 = 109 evidentierea diferentei ntre valoarea de rascumparare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea nominala ; 149 = 109 cedare cu titlu gratuit

evidentierea vnzarii pe credit sau ncasarii actiunilor proprii ; % = 109 461

512 soldul reprezinta valoarea actiunilor proprii rascumparate existente . Contul 141 "Cstiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii " evidentierea diferentei dintre pretul de vnzare al instrumentelor de capitaluri proprii si valoarea lor de rascumparare : % = 141 461 512 evidentierea diferentei ntre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea lor de rascumparare la cele anulate 1012 = 141 evidentierea cstigurilor legate de vnzarea sau anularea instumentelor de capitaluri proprii transferate la rezerve 141 = 1068 Contul 149 "Pierderi legate de emiterea ,rascumpararea ,vnzarea ,cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital propriu" evidentierea pierderilor legate de emiterea , rascumpararea , cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii acoperite de rezerve 1068 = 149

2.3.4. Aplicatii practice privind conturile de capitaluri

Exemplul 1 O societate comerciala hotaraste majorarea capitalului social cu 1.000 lei prin compensarea unei datorii fata de un furnizor de imobilizari Emisiune de actiuni

456 = 404 = 1011 =

1011 456 101

1.000 lei 1.000 lei 1.000 lei

456 =

% 1011 1044

1.000 lei 900 lei 100 lei

Exemplul 2 Se majoreaza capitalul social prin conversia unui algoritm n valoare de 7.000 lei n actiuni n schimbul acestor obligatiuni societatea emite actiuni , VN a unei actiuni fiind de 1.000 lei iar valoarea de emisiune 1.400 lei Emiterea 456 = % 1011 1044 7.000 lei 5.000 lei 2.000 lei

Valoare nominala prima

n 1011 se regaseste valoarea nominala 161 = 1011 = Daca se nchide si prima 1044 = 1011 Exemplul 3 Din contabilitatea unei societati comerciale se extrag urmatoarele date la sfrsitul exercitiului financiar : Capital social = Rezerve legale = Venituri obtinute = 30.000 lei 2.000 lei 40.000 lei 2.000 lei 456 1012 7.000 lei 5.000 lei

Cheltuieli efectuate : 20.000 lei , din care 8.000 lei reprezinta cheltuieli cu impozitul pe profit pna n luna noiembrie , inclusiv . Sa se ntocmeasca formula contabila de nregistrare a repartizarii la rezerve legale a unei parti din profitul unitatii . Venituri = Cheltuieli = Cheltuieli cu impozitul pe 40.000 lei 12.000 lei 8.000 lei

profit = 28.000 x 5 % = 1.400 lei Pb(Pc) = venituri - cheltuieli Pf(Pim) = Pb + cheltuieli nedeductibile - venituri neimpozabile 20% x 30.000 = 6.000 lei 129 = 1061
Exemplul 4

1400 lei

Sa se nregistreze n contabilitate repartizarea profilului net pe urmatoarele destinatii : Dividende de plata = Cresterea capitalului social = Participarea salariatilor la profit = Rezerve statutare = Versaminte la buget a regiei autonome = Nota Conform articolului 222 alineatul (4) si ( 5 ) sumele reprezentnd rezervele constituite din profitului financiar curent n baza unor prevederi legale se nregistreaza prin articolul contabil 129 = 1061 . Profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare se preia la nceputul exercitiului financiar urmator n contul 117 rezultatul reportat de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii legale . Evidentierea n contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala a actionarilor sau asociatiilor care a aprobat repartizarea profitului prin nregistrarea sumelor , reprezentnd dividende cuvenite actionarilor , rezerve si alte destinatii potrivit legii . Entitatile nu pot reveni asupra nregistrarilor efectuate cu privire la repartizarea profitului . (4) si (5) Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat din rezerve , prime de capital si capital social ; potrivit hotarrii AGA cu respectarea legii . nchiderea conturilor 121 , 129 se efectueaza la nceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se ntocmesc situatiile anuale . Ca urmare , cele doua conturi apar cu soldurile corespunzatoare n bilantul ntocmit pentru execitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale . 12.000 lei 5.000 lei 15.000 lei 1.000 lei 8.000 lei

121 = 117 117 = % 457 1012 1063 446

41.000 26.000

12.000 5.000 1.000 8.000

Cu privire la repartizarea profitului net ca prime reprezentnd participarea salariatilor la profit OMFP 2374/2007 prevede nregistrarea : 641 = 424 117 = 424
Exemplul 5

15.000 15.000

Societate comerciala urmeaza sa primeasca n contul bancar o subventie de 30.000 lei pentru procurarea unui utilaj . Dupa achizitionarea utilajului n valoare de 50.000 + TVA 19% se achita factura prin banca . Durata de utilizare a utilajului este de 5 ani .Sa se nregistreze n contabilitate aceste operatii , inclusiv amortizarea lunara a utilajului si trecerea la venituri a unei parti din subventie . nregistrarea subventiei de primit 445 = 131 30.000

ncasarea subventiei de primit 5121 = 445 30.000

Achizitionarea utilajului % 2131 4426 Achitare 404 = 5121 Amortizare 59.500 404 59.500 50.000 9.500

An I 6811 = 2813 131 = 7584 An II 6811 = 2813 131 = 7584 An III 6811 = 2813 131 = 7584 An IV 6811 = 2813 131 = 7584

10.000 6.000 10.000 6.000 10.000 6.000 10.000 6.000

mprumuturi din emisiunea de obligatiuni

Exemplul 6

O societate comerciala emite un pachet de 1000 obligatiuni cu valoarea nominala de 25.000 lei , care se vnd prin banca la pretul de 20.000 lei/bucata . Obligatiunile se rascumpara n numerar dupa 2 ani , apoi se anuleaza . Primele de rambursare se amortizeaza n doua transe anuale egale. nregistrati n contabilitate operatiunile : VN VE ( pretul de vanzare cumparare ) Ve VN Vr VN Vr VE nregistrarea emisiunii de obligatiuni % = 461 169 5121 = 161 25.000.000 20.000.000 5.000.000 20.000.000

461

Prima de rambursare = VN - VE Anul I Anul II 6868 = 6868 = 169 169 2.500.000 2.500.000

Rascumpararea 505 = 161 = 5121 505 25.000.000 25.000.000

2.4.Contabilitatea imobilizariilor sau active imobilizate 2.4.1.Definitii si structuri privind imobilizarile

Imobilizarile denumite si active imobilizate sunt activele generatoare de beneficii economice , detinute pe o perioada mai mare de un an . Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul unui activ de a contribui direct sau indirect la fluxul de trezorerie sau de echivalente ale trezoreriei catre entitate . Potentialul poate fi unul productiv fiind parte a activitatii de exploatare . Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economica se efectueaza n mod sistematic, reducndu-se valoarea contabila a acestora . Vc = Vi (cost) - deprecierile ( amortizare si ajustare ) Prin durata de utilizare economica se ntelege durata de viata utila , aceasta reprezentnd :

perioada n care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate numarul unitatilor produse sau a unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de entitate prin folosirea activului respectiv .

Activele imobilizate cuprind 3 mari structuri : a) b) c) imobilizari necorporale imobilizari corporale imobilizari financiare

A. Imobilizari necorporale sunt active identificabile nemonetare fara suport material , detinute pentru utilizare n procesul de productie sau

furnizare de bunuri sau servicii , pentru a fi nchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative . Un activ necorporal va fi recunoscut n bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costul activului poate fi evaluat n mod credibil . Imobilizarile necorporale se amortizeaza dupa metoda liniara ( limitativ ) pe perioada generarii de beneficii economice pentru entitate . OMFP 1752/2005 coroborat cu OMEF 2374/2007 prezinta cu privire la imobilizarile necorporale urmatoarele : a. cheltuielile de constituire atunci cnd sunt imobilizate , se amortizeaza n cadrul unei perioade de maximum 5 ani . Sumele nregistrate la cheltuielile de constituire trebuie explicate n note explicative cheltuielile de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte n scopul realizarii de produse sau servicii noi sau mbunatatite substantial naintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii . Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza pe perioada contractului sau durata de utilizare dupa caz . n cazul n care acestea depasesc 5 ani terbuie motivate n notele explicative . n situatia n care cheltuielile de constituire si de dezvoltare nu au fost amortizate integral nu se face nici o distribuire de profituri cu exceptia cazului n care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate . concesiunile , brevetele , licentele , marcile comerciale , drepturile si activele similare reprezinta aport , achizitionate sau dobndite pe alte cai se nregistreaza ca imobilizarile necorporale la valoarea de aport sau costul de achizitie dupa caz . Concesiunile primite se reflecta ca imobilizarile necorporale atunci contractul de concesiune stabileste o durata si o valoare determinata pentru concesiune . Amortizarea concesiunii urmeaza a fi nregistrata pe durata de folosire a acesteia stabilita potrivit contractului . n cazul n care contractul prevede plata unei chirii si nu o valoare amortizabila n contabilitatea entitatii care primeste concesiunea , se refera la cheltuielile reprezentnd chiria fara recunoasterea unei imobilizari necorporale . fondul comercial apare de regula la consolidare si reprezinta diferenta dintre costul de achizitie si valoarea la data tranzactiei a partii din activele nete achizitionate de catre o

b.

c.

d.

entitate . Fc = Ca - Vj (valoarea activelor nete ) . Fondul comercial se amortizeaza de regula ntr-o perioada de maximum 5 ani . Atunci cnd entitatile apreciaza o durata mai mare fara ,nsa , a se depasi durata de utilizare economica . aceasta trebuie motivata n notele explicative . e. Avansuri si alte imobilizari necorporale . n categoria avansuri se nregistreaza avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale , programele informatice , create de entitati sau achizitionate de la terti precum si alte imobilizari necorporale . Un activ necorporal se evalueaza initial la costul de achizitie sau de productie . Un element necorporal reportat drept cheltuiala ntr-o perioada nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ . Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal , dupa cumparare sau finalizare , se nregistreaza n conturile de cheltuieli atunci cnd sunt efectuate . Cheluielile ulterioare vor majora costul activului atunci cnd se estimeaza generarea de beneficii economice viitoare peste performanta prevazuta initial si pot fi evaluate credibil .

B. Imobilizarile corporale sunt acele active tangibile utilizate pe o baza continua de catre entitati n productia de bunuri , prestarea de servicii , scopuri administrative sau pentru a fi nchiriate tertilor , fiind utilizate pe o perioada mai mare de un an . Imobilizarilor corporale le sunt specifice urmatoarele concepte :

costul activului ( valoarea de intrare ) - reprezinta suma platita numerar sau echivalente de numerar ori valoarea justa a altor contraprestatii efectuate pentru achizitionarea unui activ la data achititiei sau constructia acestuia la data receptiei . amortizarea este procesul de stocare sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe ntreaga sa durata de viata utila .

Valoarea amortizabila este reprezentata de costul activului sau alta valoare substituita costului n situatia financiara din care s-a scazut valoarea reziduala . Vamortizabila = C(Vi) - valoare reziduala Valoarea de amortizare poate fi mai mica .

Valoarea reziduala reprezinta valoarea neta pe care o entitate etimeaza ca o va obtine pentru un activ la sfrsitul de viata utila dupa deducerea costurilor de cedare estimate . Valoarea contabilla a unui activ imobilizat este valoarea din bilant . Vc = Vi ( cost ) - deprecieri ( amortizari si ajustari ) Valoarea justa - pretul la care este tranzactionat un activ sau decontat o datorie ntre doua parti aflate n cunostiinta de cauza n cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv . Pierderile din depreciere reprezinta diferenta dintre valoarea contabila si valoarea recuperabila . Contabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii : terenuri amenajari de terenuri .

Contabilitatea analitica presupune diferentierea pe grupe : terenuri agricole , silvice , fara constructii , cu zacaminte . n cadrul imobilizarii corporale trebuie evidentiate distinct imobilizarile n curs , inclusiv avansurile acordate furnizorilor de imobilizari . Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui plan de amortizare de la data punerii n functiune pna la recuperarea integrala a valorii de intrare . Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate , nchiriate sau locatie de gestiune se calculeaza si nregistreaza n contabilitate de catre entitatea care le are n proprietate . Se supune de asemenea amortizarii investitile efectuate la imobilizari corporale luate cu chirie pe durata contractului de nchiriere . La expirarea contractului de nchiriere valoarea investitiilor efectuate si amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii . n functie de cauzele cuprinse n contractul de nchiriere transferul poate reprezenta o vnzare de active sau alta modalitate de cedare.

2.4.2 Evaluarea imobilizarilor corporale

Evaluarea unei imobilizari la intrare (initiala ) se face la costul de achizitie , costul de productie , valoarea de aport , valoarea justa etc . La data bilantului

evaluarea imobilizarilor se face la valoarea de intrare denumita si cost din care se deduc amortizarile , ajustarile si pierderile de valoare cumulate . Este denumita valoarea contabila sau neta . Atunci cnd entitatile aplica tratamente de evaluare alternative , imobilizarile pot fi reevaluate , n sistemul financiar , fiind evidentiata valoarea reevaluata . Reevaluarea imobilizarilor se face de regula la valoarea justa determinata de regula de profesionisti calificati n evaluare , membrii ai unui organism profesional n domeniu . La reevaluarea unei imobilizari corporale , amortizarea cumulata este tratata n doua moduri , aplicndu-se doua metode : 1) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului , astfel nct valoarea contabila dupa reevaluare sa fie egala cu valoarea reevaluata ( metoda bruta ) si se aplica cnd activele sunt evaluate pe baza de indici de crestere . eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta determinata n urma corectarii cu ajustarile de valoare ( metoda valorii nete ) .

2)

2.4.3.Analiza si functionarea conturilor de imobilizari

Dupa continutul economic conturile de imobilizari reflecta active generatoare de beneficii economice ce pot fi evaluate n mod credibil , destinate utilizarii pe baza continua (mai mult de un an ) n activitatea de productie , comercializare , nchiriere sau pentru scopuri administrative . Dupa functia contabila sunt n general conturi de activ , debitndu-se cu intrarile sau cresterile de valoare ale imobilizarilor si creditndu-se cu iesirile sau deprecierile sau pierderile de valoare . Exceptie conturile : grupa 28 amortizari privind imobilizarile grupa 29 ajustari si pierderi de valoare cont 269 varsaminte efectuate pentru imobilizari financiare .

Contabilitatea analitica a imobilizarilor se tine pe grupe de imobilizari si pe fiecare categorie n parte . Imobilizarile sunt supuse amortizarii , pentru care reglementarile din Romnia prevad 3 metode :

-liniara -degresiva -accelerata

Normele internationale prevad si alte metode de amortizare : -softy -crescatoare -globala de amortizare -km parcursi ( dupa ianuarie 2004 )

2.4.4. Aplicatii Exemplul 1

La sfrsitul exercitiului N se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 8.000 lei . Valoarea de intrare a utilajului este de 7.500 lei , iar amortizarea cumulata este de 2.500 lei . Calculati si nregistrati suma din reevaluare folosind metode cunoscute . Vc ( neta ) = Vi (c) - amortizarea cumulata = 7.500 - 2.500 = 5.000 Rezerva din reevaluare = valoarea justa - Vc ( neta ) = 8.000 - 5.000 = 3.000
Valoarea de intrare actualizata Amortizare actualizata = Valoarea de intrare x V justa V contabila neta = 7.500 x V justa V contabila neta 8.000 5.000 = 2.500 x 1,6 = 12.000

= Amortizare cumulata x

= 4.000

Viactualizata - Vi = 12.000 - 7.500 = 4.500 lei Amortizare actualizata - amortizare cumulata = 4.000 - 2.500 = 1.500 lei nregistrare n contabilitate a) metoda valorii brute (evidentierea diferentelor din actualizare )

213

% 4.500 2813 1.500 105 3.000

b) metoda valorii nete ( eliminarea amortizarii cumulate ) 213 = 105 2813 = 213 % = 105 213 2813 3.000 2.500 3.000 500 2.500

Exemplul 2
Conducerea unei ntreprinderi decide sa reevalueze constructiile sale . Activele n cauza au fost achizitionate la un cost de 800.000 lei si sunt amortizate pentru suma de 200.000 lei . Valoarea justa a constructiilor determinata de experti este 900.000 lei . Sa se contabilizeze operatia de evaluare , stiind ca IAS 16 imobilizari corporale foloseste ca procedee de reevaluare metoda valorii brute Vc neta = 800.000 - 200.000 = 600.000 Rezerva de reevaluare = 900.000 - 600.000 = 300.000
V intrare actualizata Amortitare actualizata = V intrare x Vjusta = 800.000 x 900.000 = 1.200.000 = 300.000

V contabila neta 600.000 V justa = amortizare cumulata x V contabila neta

= 200.000 x 1,5

Valoare de intrare actualizata - Valoare intrare = 1.200.000 - 800.000 = 400.000 Amortizare actualizata - amortizare cumulata = 300.000 - 200.000 = 100.000 213 = % 400.000 2813 100.000 105 300.000

SAU

213 = 105 105 = 2813

400.000 100.000

Exemplul 3
O ntreprindere al carui obiect de activitate este locatia de mijloace de transport pune n practica o politica de nchiriere a vehiculelor timp de 3 ani dupa care le vinde la valoarea contabila neta .Conducerea ntreprinderii si expertii sai estimeaza ca vehiculul se depreciaza astfel : o o o n primul an - 30 % n al doilea an - 25 % n al treilea an - 15 %

Sa se calculeze amortizarea stiind ca entitatea aplica IAS 16 pentru un cost al vehiculului de 300.000 . Procentul de amortizare 30 + 25 + 15 = 70 % Dupa 3 ani vehicolul va fi amortizat 210.000 adica : n primul an n al doilea an n al treilea an 300.000 x 30% 90.000 75.000 45.000 210.000 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813

valoarea contabila neta = 300.000 - 210.000 = 90.000

Exemplul 4
Pentru a realiza un contract ce vizeaza furnizarea a 240.000 piese n patru ani ,o ntreprindere a pus la punct o masina speciala al carei cost de productie este 240 milioane . n acord cu clientul , scadentarul livrarilor de piese a fost programat dupa cum urmeaza : n n n n primul an al doilea an al treilea an al patrulea an TOTAL 25.000 60.000 100.000 55.000 240.000

Masina este scoasa din functiune la sfrsitul perioadei de derulare a contractului . Sa se calculeze amortizarea imobilizarii IAS 16 prin metoda care reflecta cel mai bine ritmul n care se consuma avantajele economice .

A1 =

A2 = A3 = A4 =

25.000 240.000 pondere 60.000 240.000 100.000 240.000 55.000 240.000

x 240.000.000 Costul masinii x 240.000.000 x 240.000.000 x 240.000.000

= 25.000.000 lei ( 6811 = 2813 ) = 60.000.000 lei = 100.000.000 lei = 55.000.000 lei

Exemplul 5
La 30 decembrie anul N o ntreprinderea achizitionase un echipament de 147.000 lei . Durata de viata este de 7 ani , dar conducerea estimeaza vnzarea echipamentului dupa 5 ani de utilizare . Valoarea reziduala estimata 47.000 lei . Sa se calculeze si contabilizeze amortizarea imobilizarii n exercitiul N+1 conform IAS 16. Echipament 147.000 Durata de viata ani Vnzare dupa 5 ani de utilizare Valoare reziduala estimata 47.000 7

Vamortizabila = Vi(c) - Vreziduala = 147.000 - 47.000 = 100.000 lei AN+1 : na = 1 x 100 = DN 1 5 X 100.000 = 200

100.000 x 20 % = 20.000 6811 = 2813

Exemplul 6
O ntrepridere a cumparat n anul N un mijloc de transport de 260.000 . Conducerea estimeaza ca durata de utilizare a mijlocului de transport este de 5 ani , valoarea reziduala de 20.000 .Sa se calculeze amortizarea prin metoda softy ( SYD ) stiind ca cifrele atasate celor 5 ani sunt 54321 .

A1 = Va x Pai Pai = Cifra atasat anului cifrei anilor

Va = 260.000 - 20.000 = 240.000 An 1 = An 2 = An 3 = An 4 = An 5 = 240.000 x 5 1+2+3+4+5 240.000 x 4 15 240.000 x 3 15 240.000 x 2 15 240.000 x 1 15 = 80.000 = 64.000 = 48.000 = 32.000 = 16.000

Exemplul 7
Datele identice cu cele de mai sus nsa cifrele atasate sunt 86321 . Va = 260.000 - 20.000 = 240.000 ( 6811 = 2813 ) An 1 = An 2 = An 3 = An 4 = An 5 = 240.000 x 8 8+6+3+2+1 240.000 x 6 20 240.000 x 3 20 240.000 x 2 20 240.000 x 1 20 = 96.000 = 72.000 = 36.000 = 24.000 = 12.000 240.000

Exemplul 8 IAS 17
Pe 1.08 anul N o societate x a semnat un contract de vnzare asortata cu o locatie pentru o cladire . Cladirea avea o valoare contabila de 15.000 lei . Amortizarea calculata pna n momentul vnzarii este de 6.250 lei . Durata contractului de nchiriere este de 4 ani .Pretul de vnzare 22.500 si chiriile corespund valorii juste . Sa se contabilizeze operatia lease bach

conform IAS 17 contracte de leasing . Valoare cladire Amortizare Contract de nchiriere Pret vnzare vnzare cladire : 461 461 % 2812 6583 nregistrarea chiriei 612 = 462 462 = 5121 Metoda degresiva Exemplul 9 . Societatea comerciala x achizitioneaza o instalatie tehnica n valoare de 400 milioane + TVA . Plata se face prin intermediul unui bilet la ordin acceptat de furnizor . Durata utila de viata este de 4 ani n amortizari degresive si 15 ani amortizari liniare ( AD2 ) : % = 404 213 4426 404 = 405 405 = 5121 a) Amortizare AD1 n(C)d = na(C)liniara x kn nliniara = 1 4 x 100 = 25 % 476.000.000 400.000.000 76.000.000 476.000.000 476.000.000 22.500 4 = 5.625 5.625 = 7583 = 4427 = 212 22.500 4.275 21.500 6.250 15.000 15.000 6.250 4 ani 22.500

ndegresiva = 25 % x 1,5 = 37,5 % Valoare amortizabila

400.000.000 400.000.000 400.000.000

Anul
1 2 3 4

Amortizare anuala
150.000.000 94.000.000 78.000.000 78.000.000

Amortizare cumulata
150.000.000 244.000.000

Valoare ramasa de amortizat

250.000.000 156.000.000

An 2 = 250.000.000 x 37,5 % = 94.000.000 An 3 = 156.000.000 x 37,5 % = 58.000.000 156.000.000 : 2 = 78.000.000 b) AD2 DVU = 15 ani ( durata de viata utila ) b1) DAR ( durata de amortizare recalculata ) DAR = nd = nl x K = 1 15 DAR = 1 x 100 nd x 100 x 2,5 = 16,66 = 6 ani

1 x 100 16,66

6 ani exprima numarul de ani cu care se reduce durata de viata utila ca influenta a uzurii morale b2) DAI = durata de amortizare integrala DAI = DVU - DAR = 15 ani - 6 ani = 9 ani b3)durata de amortizare degresiva din amortizarea integrala DAI - DAR = 9 - 6 = 3 ani amortizare degresiva b4)durata de amortizare n sistem liniar

DAL = DAI - DAD = 9 - 3 = 6 ani

2.5.Contabilitatea stocurilor si a productiei n curs de executie

2.5.1.Definitii si caracteristici ale stocurilor
Stocurile sunt active circulante , destinate vnzarii , n curs de productie , sau sub forma de materii prime , materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite n procesul tehnologic sau pentru prestarea de servicii . Un activ se clasifica ca circulant atunci cnd : este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau n scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat n termen de 12 luni de la data bilantului ; este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare si de numerar a caror utilizare nu este restrictionata.

Principalele caracteristici ale stocurilor : -se afla succesiv in diferite faze ale procesului de productie -descriu mai multe rotatii in cadrul perioadei de gestiune -sunt destinate consumului la prima utilizare -contribuie la realizarea cifrei de afaceri ale entitatii

2.5.2 nregistrarea , costul , evaluarea si metode de evidenta a stocurilor 2.5.2.1.nregistrarea si costul stocurilor

n conformitate cu legea contabilitatii detinerea cu orice titlu de bunuri materiale , de bunuri de valoare , numerar si alte drepturi si obligatii precum si efectuarea de operatii economice fara sa fie nregistrate in contabilitate sunt interzise . Intrarea stocurilor precum si iesirea acestora trebuie contabilizate la receptie si la vnzare indiferent daca entitatea detine

sau nu documente justificative conform legii . Costul costurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii precum si alte costuri suportate pentru a duce stocurile n forma si la locul n , care se gasesc n stare de utilizare . Acesta trebuie folosit pentru evaluarea stocurilor la intrare , la iesire ,la inventariere si la nchiderea execitiului financiar . La inventariere si la nchiderea execitiului financiar evaluarea stocurilor trebuie efectuata la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizata neta .Valoarea realizabila neta este pretul de vnzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale ale activitatii mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile necesare cedarii . Principalele structuri care reflecta valoarea stocurilor sunt :

-costul de achizitie -costul de productie -costul standard -pretul cu amanuntul

Ca = Pc + Cheltuieli transport + taxe nerecuperabile + alte cheltuieli necesare achizitiei si a ducerii n stare de utilizare Cp = ( C materie
prima

+ C manopera + alte cheltuieli ) + cheltuieli indirecte

Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si a acelor bunuri si servicii produse si destinate unor comenzi ferme trebuie determinat prin metoda identificarii specifice . n functie de specificul activitatii pentru determinarea costurilor : o o -metoda costului standard n activitatea de productie -metoda pretului cu amanuntul n sfera comercializarii

Costul standard ia n cosiderare nivelurile normale ale materialelor , consumabilelor , manoperei eficientei si capacitatii de productie , diferenta de pret fata de costul de achizitiei sau productiei trebuie evidentiate distinct n contabilitate si recunoscute n costul activului . Repartizarea valorii bunurilor iesite se face cu coeficient de repartizare .

Kr =

Sold initial diferenta pret + diferenta pret intrare Sold initial stocuri + rulaj intrari de stocuri

Kr x Ve = diferenta pret iesiri Pretul cu amanuntul se utilizeaza n cadrul comertului cu amanuntul pentru a determina la articole numeroase , miscarea rapida si care nu au marje similare . Pa = Ca + adaos + TVA neexigibil TVA neexigibil = 19 % x ( Ca + Ac) Reducerile comerciale in cazul stocurilor pot mbraca forma : -rabaturile ( pentru defecte) -remisele ( pentru depasirea volumului stabilit de vnzari) -risturnurile (pentru fidelitate , pentru ansamblul operatilor derulate cu un tert pentru o anumita perioada)

Reducerile financiare mbraca forma sconturilor de decontare si se acorda pentru achitarea datoriei nainte sau la termenul de exigibilitate . Sconturile apar doar la decontare . Evaluarea la iesire a stocurilor fungibile se face la valoarea de intrare determinata , folosind metodele : FIFO , CMP , LIFO .

2.5.2.2. Metode de evidenta sintetica si analitica a stocurilor

n contabilitatea romneasca pentru evidenta sintetica si contabilizarea stocurilor se folosesc doua metode : a) Metoda inventarului permanent care presupune nregistrarea n conturile de stocuri a tuturor operatiilor de intrare si iesire astfel : -la intrare avem conturi de stocuri = conturi de furnizori 3xx=401

-la iesire avem conturi de cheltuieli = conturi de stocuri 6xx=3xx

Metoda prezinta avantajul cunoasterii n orice moment a nivelurilor stocurilor b) Metoda inventarului intermitent . Se recomanda ntreprinderi mici si mijlocii , ntruct prezinta dezavantajul ca nu permite cunoasterea n orice moment a nivelului stocurilor ci doar dupa inventariere . Stabilirea iesirilor de stocuri se face dupa inventariere . E = sold initial + intrari - sold final (inventariat) n contabilitate vor fi de forma : la intrare : cont de cheltuieli = conturi de furnizori 6xx = 4xxx la inventariere conturi de stocuri = conturi de cheltuieli n situatia contabilizarii stocurilor dupa metoda inventarului permanent , reglementarile n vigoare prevad n scopul cunoasterii corecte din punct de vedere cantitativ si valoric a stocurilor aflate n gestiunea entitatii pe fiecare categorie , organizarea contabilitatii dupa urmatoarele metode : i. metoda cantitativ valorica care presupune tinerea unei evidente cantitative la locul de depozitare , folosind fisele de magazie iar n contabilitate evidenta cantitativ valorica folosind fisele de cont analitice ; ii. metoda operativ contabila sau pe solduri presupune nregistrarea stocurilor la locul de depozitare cantitativ iar la contabilitatea valorica pe gestiuni iar n cadrul acestora pe grupe si sub grupe de bunuri : iii. -fisa de magazie -registrul stocurilor

metoda global valorica are n vedere cunoasterea

evidentei numai valoric att la nivelul gestiunii ct si la nivelul contabilitatii .Se foloseste n comerturi cu amanuntul , la nivelul gestiunilor , magazinelor ( raport de gestiune fise de cont pentru operatii diverse ) , dar numai valoric .

2.5.3.Analiza si functionarea conturilor de stocuri

Dupa continutul economic conturile de stocuri si productiei n curs de executie reflecta active circulante sub forma de materii prime , materiale , produse , animale , pasari , marfuri , ambalaje , lucrari si servicii precum si productia si lucrarile n curs de executie . Dupa functia contabila conturile de stocuri sunt n general conturi de activ ,debitndu-se cu intrarile sau cresterile de valoare si creditndu-se cu iesirile sau ajustarile si pierderile de valoare ale stocurilor . Exceptii fac conturile de diferense de pret , precum conturile din grupa 39 ajustarii pentru deprecierea si pierderile de valoare care sunt conturi de pasiv .

2.5.4.Studii de caz privind stocurile si productia n curs de executie

Problema : Determinati valoarea iesirilor si stocul final pentru materia prima x n baza urmatoarelor date : - stoc initial 5.000 bucati la pretul de 1.000 lei/bucata - ntrari 5.01 N. 2.000 bucati la pretul de 1.200 lei/bucata - intrari 10.01 N 3.500 bucati la pretul de 900 lei /bucata - iesiri 06.01 N 4.000 bucati - iesiri 08.01 N 1.000 bucati - iesiri 12.01 N 1.500 bucati Folositi metode cunoscute , nregistrati operatiunile n contabilitate a)cost mediu ponderat (CMP)-metoda echilibrata CMP = Siv + Iv

Sic + Ic VE = CE x CMP 06.01. N

CMP =

(5.000 x 1.000) + (2.000 x 1.200) 5.000 + 2.000

= 1.057,14

VE = 4.000 x 1.057,14 = 4.228.560 Vstoc

final

= 7.400.000 - 4.228.560 = 3.171.440

08.01 N CMP = 3.171 440 + 0 3.000 = 1.057,14

VE = 1.000 x 1.057,14 = 1.057.140 Vstoc

final

= 3.171.440 - 1.057.140 = 2.114.300

12.01 N

CMP =

2.114.300 + (3.500 x 900) 2.000 + 3.500

= 957,14

VE = 1.500 x 957,14 =1.435.710 Vstoc

final

= 2.114.300 - 1.435.710 - (3.500 x 900) = 3.828.590

b) FIFO se pot adapta 2 solutii : 06.01 N 4.000 bucati x 1.000 = 4.000.000 tabelara grafica

Ve = 4.000.000 Vsf = (5.000 x 1.000) + (2.000 x 1.200) - (4.000 x 1.000) = 3.400.000 08.01 N 1.000 x 1.000 = 1.000.000 Vsf = 3.400.000 - 1.000.000 = 2.400.000 12.01 N 1.500 x 1.200 = 1.800.000 Vsf = 2.400.000 + (3.500 x 900) - 1.800.000 = 3.750.000 c) LIFO 06.01 N 2.000 x 1.200 2.000 x 1.000 = 2.400.000 = 2.000.000 = 4.400.000

VE = 4.400.000 Vsf = 3.000 x 1.000 = 3.000.000 08.01 N VE = 1.000 x 1.000 = 1.000.000 Vsf = 3.000.000 - 1.000.000 = 2.000.000 12.01 N VE = 1.500 x 900 = 1.350.000 Vsf = (2.000 x 1.000 ) + (2.000 x 900 ) = 3.800.000 301 = 401 601 = 301 Exemplul 1 :

Societatea comerciala x hotaraste modernizarea unei masini pentru fabricarea hrtiei care are valoare de 120.000 lei . n acest scop se cumpara componente de 30.000 TVA 19 % care se ncorporeaza n echipamentul supus modernizarii . Durata normala de utilizare a masinii este de 10 ani , iar durata ramasa de amortizat este de 4 ani . Amortizarea investitiei se face pe durata ramasa . Sa se nregistreze in contabilitate cumpararea accesorilor , achitarea facturilor cu OP , ncorporarea accesorilor , amortizarea liniara pe durata ramasa de amortizat . achizitie accesorii % = 401 3024 = 4426 = achitarea facturii 401 = 5121 ncorporarea accesorilor 231 = 3024 213 = 231 sau 213 = 3024 sau 6024 = 3024 231 = 722 213 = 231 amortizarea pe durata ramasa 30.000 30.000 30.000 30.000 30.000 30.000 35.700 35.700 30.000 5.700

durata pentru care s-a calculat amortizare : 6 x 120.000 10 ani = 72.000

valoarea ramasa :

120.000 - 72.000 = 48.000 valoarea de amortizat : 48.000 + 30.000 = 78.000 amortizare anuala : 78.000 : 4 ani = 19.500 Anul I Anul II Anul III Anul IV 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813 6811 = 2813 19.500 19.500 19.500 19.500

Scoaterea din gestiune : 2813 = 213 Exemplul 2. O ntreprindere tine evindenta stocurilor de materii prime la cost efectiv cu ajutorul metodei inventarului intermitent . Se cunosc urmatoarele informatii : stoc initial costul achizitiei al stocului initial cumparari materii prime n cursul lunii de 1.400 lei/kg si TVA 19 % la inventarierea de sfrsitul lunii s-a constatat un stoc de materii prime de 200 kg evaluarea stocului s-a facut cu ajutorul metodei costului mediu ponderat nregistrati n contabilitate operatiunile aferente La nceputul perioadei 100 kg 120.000 400 kg la costul 150.000

601 = 301 achizitie materii prime % =401 601 4426 CMP = 120.000 + 560.000 100 + 400 =

120.000

666.400 560.000 106.400 680.000 500 = 1.360 lei/kg

Valoare stoc = 200 x 1.360 = 272.000 nregistrare stoc 301 = 601 Exemplul 3. Cum se nregistreaza n contabilitate urmatoarele operatii : a) produse finite oferite gratuit cost prestabilit efectiv b) produse finite pentru protocol 500 lei 8.000 6.000 272.000

c) plusuri de semi fabricate constatate la inventariere n valoare de 1.000 d) produse finite n valoare de 3.000 transferate la magazin propriu de desfacere , pretul de livrare fiind de 4.000 e) produse reziduale n valoare de 100 lei distruse de un incendiu nregistrari contabile : a) b) c) d) 345 711 623 341 371 = = = = = 711 348 345 711 % 345 378 8.000 2.000 500 1.000 4.000 3.000 1.000

Daca unitatea este platitoare de TVA 371 = 4428 Daca 4.000 reprezinta pretul 371 = % 345 378 4428 e)671 = 346 Exemplul 4. O firma achizitioneaza conform facturii n valoare de 15.000 si TVA 19 % care se lasa o perioada n custodia furnizorului dupa care se aduc n unitate . Factura se achita prin banca . % = 401 361 4426 356 = 361 361 =356 401 = 5121 sau 8033 8033 % = 401 361 4426 15.000 15.000 17.850 15.000 2.850 17.850 15.000 2.850 15.000 15.000 17.850 4.000 3.000 362 682 100 760

401 = 5121 sau % 401 356 4426 361 = 356 401 = 5121 Exemplul 5.

17.850

17.850 15.000 2.850 15.000 17.850

n contabilitatea unei ntreprinderi productive se nregistreaza urmatoarele operatiuni : i. a)la nceputul execitiului se continua procesul de fabricatie pentru productie n curs de executie n valoare de 60.000 ii. b)se obtin 5.000 de bucati produse finite cost efectiv 22.000 lei/bucata iii. c)se vnd produse finite n valoare de 90.000 cu TVA 19 % . Pretul de nregistrare a produselor finite este 75.000 coeficientul de repartizare a diferentelor de pret 6 % iv. d)se acorda produse finite propriilor salariati la pret de nregistrare 40.000 , produsele n cauza suportnd TVA Sfrsitul lunii precedente 331 = 711 a) la nceputul lunii 711 = 311 b) % = 711 345 348 c) 110.000 100.000 10.000 60.000

4111 =

% 701 4427 711 = % 345 348

1.071.000 90.000 17.100 79.500 75.000 4.500

d) 421 = 635 = Donatie 6582 = 345 635 = 4427 Exemplul 6. Ambalaje care circula n sistem de restituire organizeaza urmatoarele operatii : a. mpreuna cu marfurile achizitionate se primesc de la furnizori ambalaje n valoare de 2.000 lei din care se restituie 80 % 15 % din totalul ambalajului se retine de client , iar 5 % sunt deteriorate din vina clientului pentru care furnizorul ntocmeste factura . 40.000 7.600 345 4427 40.000 7.600

b.

a. Primirea ambalajelor care circula n sistem de restituire 409 = 401 8033 = * 2.000 2.000

restituirea ambalajelor 80 % 401 = 409 * = 8033 b. 15 % ambalaje retinute 381 = 409 * = 8033 5 % ambalaje deteriorate 300 300 1.600 1.600

608 * 4426 401 Exemplul 7.

= = = =

409 8033 401 5311

100 100 76 476

TVA ambalaje facturate Plata furnizori

Cum se nregistreaza n contabilitate urmatoarele operatii economice : 1) se primesc ambalaje de la prelucrare cunoscnd : valoarea ambalajelor trimise spre prelucrare 2.000 , costul facturat pentru prelucrare 400 + TVA 19 % , pretul prestabilit al ambalajelor primite 2.500 se vnd odata cu marfurile ambalajele n valoare de 1.800 lei TVA 19 % , coeficient mediu de repartizare a diferentelor favorabile 5 % 1) nregistrari contabile : 358 = 381 381 = % 358 388 401 4426 = 401 2) 4111 = % 708 4427 % = 381 608 388 Exemplul 8. Societatea Comerciala "B" specializata n comertul cu amanuntul detine n stoc la nceputul anului marfuri la pretul cu amanuntul n valoare de 15.000 lei . Adaosul comercial aferent marfurilor din stoc este de 3.000 lei , iat TVA 2.200 lei . n cursul perioadei de gestiune se achizitioneaza marfuri la pretul fara TVA de 30.000 lei (TVA 19 % ) . Adaosul comercial practicat de unitate este de 20 % . Se vnd marfuri n cursul lunii prin magazinul cu amanuntul n valoare de 42.000 lei , (inclusiv TVA ) . Se descarca gestiunea . Evidenta se tine la pret vnzare cu amanuntul . 2.142 1.800 342 1.800 1.710 90 2.000 2.500 2.000 100 400 76

2)

achizitia de marfuri : % = 401 371 4426 35.700 30.000 5.700

nregistrarea adaosului : 371 = 378 6.000

-nregistrarea TVA neexigibila : 371 = 4428 6.840

36.000 x 19 % = 6.840

-vnzarea marfurilor : 5311 = % 707 4427 42.000 35.294 6.706

descarcarea gestiunii : % = 371 607 378 4428 42.000 nu se cunoaste nu se cunoaste 6.706

-determinarea adaosului comercial aferent marfurilor vndute : 371 15.000 30.000 6.000 6.840 57.840 42.000

42.000 15.840

4.428 6.706 2.200 6.840 6.706 9.040

2.334 378 3.000 6.000 9.000

K378 = Ri378 + Rc378 (Si371 + Rd371) - (Si4428 + Rc4428) = 9.000 57.840 - 9.040 = 18,44 %

Adaos aferent stoc (fara TVA ) = Stoc marfa fara TVA x K378. Stoc marfa fara TVA = Stoc marfa cu TVA - TVA aferent stoc. Stoc marfa fara TVA = 15.840 - 2.334 = 13.506 Adaos stoc = 13.506 x 18,44 % = 2.490,50 Adaos vnzari = Adaos total - Adaos stoc RD378 = 9.000 - 2.490,50 = 6.509,50 Sau RD378 = RC707 x KC707 Adaos vnzari = 35.294 x 18,44 % = 6.508,21 Formula finala de descarcare a gestiunii : % = 371 607 378 4428 42.000,00 28.784,50 6.509,50 6.706,00

2.6. Contabilitatea datoriilor si a creantelor

2.6.1. Definitii , forme si clasificari ale relatiilor cu tertii
n cadrul activitatii economice se realizeaza schimburi de valori ntre entitatiile care participa la circuitul economic . n functie de pozitia acestora iau nastere raporturi juridice de drepturi si obligatii denumite generic relatile cu terti . Acestea sunt generatoare de creante pentru cei care ofera ceva respectiv datorii pentru cei care primesc sau dau n favoarea acelora care realizeaza anumite prestatii . n aceste conditii creditorul este n drept sa pretinda , iar debitorul este obligat sa plateasca .

Creantele si datoriile ca structuri bilantiere sunt reprezentate fizic prin doua entitati denumite generic de furnizorul respectiv clientul .Creantele reprezinta contrapartida unei prestatii a unei livrari si se contabilizeaza n dreptul cvlitorilor de a pretinde debitorilor anumite sume de bani , bunuri , servicii sau lucrari . Creantele iau nastere n momentul transferului proprietatii bunurilor si se sting de regula prin ncasarea echivalentului banesc . Datoriile reprezinta surse atrase si anganjamente financiare , constituind obligatii actuale ale unei entitati rezultate din evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care sa ncorporeze beneficii economice viitoare .Trebuie facuta distinctie ntre obligatia actuala si anganjamentul viitor . Sunt recunoscute drept datorii numai obligatiile actuale care au rezultat ca urmare a unui eveniment trecut . n general o datorie reprezinta un angajament sau o responsabilitate de a actiona ntr-un anumit fel ca urmare a unei livrari a unei prestatii efectuate de un tert si care ne obliga sa oferim o contraprestatie baneasca sau de alta natura . Stingerea datoriilor se realizeaza odata cu plata obligatiunilor fata de furnizori,prestatori, etc . Creantele se reflecta n contabilitate n momentul nregistrarii dreptului fata de terti prin ntocmirea documentelor ce atesta transferul dreptului de proprietate , iar datoriile n momentul crearii angajamentelor lichidndu-se odata cu plata obligatiunilor . Creantele si datoriile unei entitati pot fi clasificate dupa mai multe criterii : i. -criteriul natura a operatiilor dupa care cvantele si datoriile se mpart n : ii. iii. iv. -comerciale -financiare -cte creante respectiv datorii

2.6.2.Evaluarea si recunoasterea creantelor si a datoriilor n situatiile financiare

Evaluarea este procesul prin care sunt recunoscute n situatiile financiare valorile corespunzatoare ale creantelor si datoriilor unor entitati . Recunoasterea creantelor si datoriilor n situatiile financiare se realizeaza prin referinta la doua criterii ce trebuie ndeplinite cumulativ : a. -probabilitatea generarii de beneficii economice

viitoare (pentru creante) respectiv generarea unei iesiri de resurse purtatoare de beneficii economice viitoare pentru datorii . b. -evaluarea exprimarea monetara sa poata fi realizata n mod credibil .

Creantele si datoriile nregistrate n contabilitate n momentul intrarii lor sunt evaluate la valoarea nominala reprezentata prin suma nscrisa pe documentele ce le atesta .Aceasta poate fi : -costul istoric -costul curent -valoarea realizabila -valoarea actualizata

Creantele si datoriile interne sunt evaluate de regula n moneda nationala exprimnd sumele posibile de ncasat ori de platala un moment dat . Creantele si datoriile externe se nregistreaza n contabilitate n lei si n valuta daca operatiunile ce dau nastere sunt efectuate n valuta sau firma a optat din considerente proprii pentru ntocmirea situatiei financiare ntr-o moneda stabila .Transformarea n lei a contravalorii devizelor se face la cursul de schimb n vigoare la data efectuarii operatiilor .Pe masura ncasarii platii diferentele de curs ntre data ncasarii respectiv platii si data nregistrarii n contabilitate se evidentiaza ca venituri sau cheltuieli financiare n functie de situatie , la fiecare data a bilantului :

-elemente monetare exprimate n valuta trebuie raportate , utilizndu-se cursul denchidere;diferentele favorabile sau nefavorabile nregistrndu-se la venituri sau cheltuieli dupa caz; -elementele monetare trebuie raportate utiliznd cursul de schimb de la data efectuarii tranzactiei; -elementele monetare nregistrate la valoarea justa si exprimate n valuta trebuie raportate , utilizndu-se cursul de schimb existent n momentul determinarii valorii respective .

Cu ocazia inventarierii n vederea ntocmirii situatiilor financiare evaluarea creantelor si datoriilor se face la valoarea actuala care se

stabileste n functie de valoarea probabila de ncasare respectiv de plata .

2.6.3 Analiza si functionarea conturilor de datorii si creante .

Creantele si datoriile formeaza un sistem complex din punct de vedere contabil denumit relatii cu tertii . Conturile contabile care reflecta astfel de relatii , sunt cele mai complexe att sub aspectul continutului ct si a functiei economice . Sub aspectul continutul economic , conturile de creante exprima drepturi ce se cuvin furnizorilor si prestatorilor ca urmare a livrarilor si prestatilor efectuate n favoarea tertilor . Sub aspectul continutului economic , contul de datorii reflecta obligatii actuale generate de evenimente trecute ce rezulta din achizitii sau alte avantaje de care a beneficiat entitatea in trecut . Dupa functia contabila conturile de creante sunt de activ , debitnduse la nregistrarea creantelor sau a dreptului si creditndu -se la ncasarea acestora . Conturile de datorii sunt dupa functia contabila , conturi de pasiv , creditndu-se la nregistrarea obligatiei si debitndu - se odata cu achitarea sau plata acestora . Clasa conturilor de terti cuprinde si conturi care exprima att creante ct si datorii , acestea fiind dupa functia contabila bifunctionala .

2.6.4.Aplicatii practice - studii de caz

Exemplul 1 Se acorda un avans unui furnizor de marfuri pentru care primeste factura n suma de 30.000 + TVA 19 % . Ulterior se achizitioneaza marfurile la costul de achizitie de 50.000 + TVA 19 % , iar pentru diferenta de plata se emite un bilet la ordin care se deconteaza la termen . Se cere nregistrarile contabile la furnizori si client .

Furnizori
a)emitere factura avans

Client
a)primirea facturii 4111 = % % = 401 35.700 35.700 409 30.000 30.000 4426 5.700 5.700 Plata avansului 401 = 5121 35.700

419 4427 ncasare avans 5121 = 4111 35.700

b)Emitere factura marfa inclusiv stornare avans 4111 = % 23.600

b)Emitere factura marfa inclusiv stornare avans % = 401 23.600 409 419 - 30.000 30.000 371 707 50.000 50.000 4426 4427 ( ptr. dif. 20.000) 3.600 3.600 Primirea biletului la ordin 413 = 4111 401 = 403 23.800 23.800 Depunere banca 5113 = 413 403 = 5121 23.800 23.800 ncasare efect 5121 = 5113 23.800 Exemplul 2 Societatea A. Livreaza marfuri societatii comerciale B. pe baza de aviz de nsotire n valoare de 2.000 lei + TVA 19 % . Ulterior se ntocmeste factura . Decantarea se face pe baza unei file CEC. Sa se evidentieze operatiuniile contabile la societatea A. si societatea B.

Societatea A.
Livrare pe baza de aviz 418 = % 707 4428 ntocmire factura 4111 = 418 4428 = 4427 Acceptare fila CEC 5112 = 4111 5121 = 5112 2.380 2.000 380 2.380 380 2.380 2.380

Societatea B.
Primirea materii prime pe baza de aviz % = 408 2.380 301 2.000 4428 380 Primire factura 408 = 401 2.380 4426 = 4428 380 Acordare fila CEC 401 = 5121 2.380

Reduceri comerciale Exemplul 3

Societatea comerciala x achizitioneaza materii prime la pretul de 200.000 lei , rabat 4 % , remisa 5 % , scont de decantare 3 % , TVA 19 % . Determinati netul comercial , netul financiar si netul de plata . Reducerile de pret sunt consemnate in factura initiala. valoare materie prima rabat 4 % remisa 5 % (192.000 x 5 % ) net comercial -scont 3% (182.400 x 3 % ) net financiar TVA 19 % (176.928 x 19 % ) 33.616 -net de plata 210.544 nregistrari contabile 5.472 176.928 20.000 8.000 192.000 9.600 182.400

Furnizor
4111 = % 217.056 701 182.400 4427 34.656 4111 = 4427 1.040 % = 4111 216.016 667 5.472 % = 401 217.056 301 182.400 4426 34.656 4426 = 401 1.040 401 = % 216.016 767 5.472

Client

5121 210.544 Exemplul 4

5121 210.544

Societatea x a dat n functiune ncepnd cu 1 ianuarie N un utilaj n valoare 900.000 . Din punct de vedre contabil utilajul se amortizeaza pe 3 ani . Amortizarea fiscala aferenta a utilajului in anul N este 400.000 . Calculati diferenta temporara la calcul impozitului pe profit . Anul N : 900.000 : 3 = 300.000 Amortizarea fiscala = 400.000 Diferenta temporara = 100.000

2.7. Contabilitatea trezoreriei entitatilor

2.7.1.Definitii si caracteristici ale principalelor structuri privind trezoreria entitatilor
Trezoreria entitatilor asigura evidenta existentei si miscarii investitiilor financiare pe termen scurt , a disponibilitatilor din conturi bancare , a creditelor bancare pe termen scurt , a avansurilor de trezorerie , viramentelor interne si a altor valori similare . n functie de moneda n care se concretizeaza fluxurile de trezorerie pot exista n moneda nationala sau n valuta . Evidenta se conduce distinct pe fiecare unitate monetara . Prin trezorerie se estimeaza capacitatea entitatilor de a genera numerar si echivalente de numerar . Conform Standardelor Internationale de Contabilitate nr 7 ( situatia fluxurilor de numerar ) conceptul de trezorerie are n vedere urmatorii termeni specifici : numerarul care cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere echivalentele de numerar - sunt investitiile financiare pe termen scurt extrem de lichide care sunt usor convertibile n numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii

Fluxurile de trezorerie sunt reprezentate prin intrarile si iesirile de numerar si echivalente de numerar . Standardelor Internationale de Contabilitate nr 7 grupeaza fluxurile de trezorerie pe activitati si anume : activitati de exploatare care sunt reprezentate de pricipalele activitati generatoare de venituri , precum si alte activitati care nu sunt de investire sau finantare; activitati de investitii care constau n achizitionarea si cedarea de active imobilizate si alte investiri care nu sunt incluse n echivalente de numerar; activ de finantare-sunt acele actiuni care au ca efect modificari ale dimensiunii compozitiei datoriilor si capitalurilor proprii .

2.7.2 Evaluarea fluxurilor de trezorerie

Evaluarea cu privire la fluxurile de trezorerie are n vedere n mod deosebit operatiunile ce privesc investitiile financiare pe termen scurt si fluxurile exprimate n valuta . Evaluarea investitiilor financiare pe termen scurt se poate face la urmatoarele valori : o valoarea de intrare care este reprezentata de costul de achizitie sau alta valoare stabilita potrivit contractelor ; valoarea de inventar care este stabilita conform principiului prudentei prin compararea valorii de intrare cu valoarea de inventar ; valoarea de iesire este data de pretul de vnzare , diferenta dintre acesta si valoarea contabila , reprezentnd cstigul sau pierderea ca urmare a tranzactiilor .

Cu ocazia redobndirii investitiilor financiare pe termen scurt n vederea anularii , sau revnzarii se face la valoarea de rascumparere (rambursare) . Elementele monetare exprimate n valuta trebuie raportate utiliznd cursul de nchidere al exercitiului financiar , diferenta de curs nregistrnduse la cheltuieli , respectiv venituri financiare .

Cheltuieli privind achizitia de investitii financiare pe termen scurt se nregistreaza pe cheltuielile perioadei fiind deductibile fiscal . Operatiunile de vnzare cumparare de valuta se inregistreaza n contabilitate la cursul utilizat de Banca Comerciala la care se efectueaza licitatia . La nchiderea exercitiului financiar diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilitatilor n valuta si a altor valori de trezorerie cum sunt titlurile de stat n valuta ,acreditivele si depunerile pe termen scurt n valuta evidentiate la cursul de schimb comunicat de BNR valabil la data inchiderii exercitiului financiar se nregistreaza n conturile de cheltuieli sau venituri din diferente de curs .

2.7.3.Analiza si functiunea conturilor de trezorerie

Dupa continutul economic conturile de trezorerie reflecta fluxurile de numerar echivalentele de numerar sub forma investitiilor financiare pe termen scurt , a disponibilitatilor din cont , a numerarului , creditelor pe termen scurt , avansurilor de trezorerie , viramente interne si a altor valori similare . Dupa functia contabila conturile de trezorerie sunt n general conturi de activ debitndu-se la intrarea fluxurilor de trezorerie si creditndu-se la iesirea acestora . Exceptie fac conturile 509 (varsaminte de efectuat pentru investitii financiare ) , 5186 ( dobnzi de platit ) , 519 ( credite bancare pe termen scurt ) si grupa 59 (ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor ) care sunt de pasiv . Sunt conturi bifunctionale 512 , 518 . Evidenta analitica a disponibilitatilor aflate n banci si casierie se tine distinct pe fiecare unitate monetara . Operatiunile de vnzare cumparare de valuta nu genereaza n contabilitate diferente de curs valutar .

2.7.4 Aplicatii
Exemplul 1 Societatea B cumpara 500 obligatiuni la pretul de 5 lei / obligatiune , din care 50 % se achita din casierie , iar diferenta urmeaza a se achita ulterior . Se vnd 300 obligatiuni la pretul de 6 lei / obligatiune si 200

obligatiuni la 4 lei / obligatiune Operatiunile se fac prin cont bancar .

achizitia de obligatiuni 506 = 5311 506 = 509 1.250 1.250

achitarea diferentei 509 = 5311 1.250

vnzarea a 300 obligatiuni 461 = 506 461 = 764 1500 300

ncasare 5121 = 461 1.800

vnzarea a 200 obligatiuni cu ncasare imediata 5121 = 506 664 = 506 800 200

Exemplul 2 Societatea A livreaza marfa societatii B n valoare de 1.000 lei + TVA 19 % . S-a convenit ca furnizorul sa acorde clientului un credit comercial de 45 zile pentru care acesta emite un efect comercial de 1.400 lei acceptat de furnizor .Diferenta o reprezinta dobnda . La scadenta furnizorul depune efectul n banca spre ncasare . Se cere evidentierea operatiilor n contabilitatea celor doua societati Furnizor (A)

emitere factura marfa 4111 = 707 4111 = 4427 1.000 190

acceptare efect comercial 413 = 4111 413 = 766 1.190 210

depunere efect comercial 5113 = 413 5121 = 5113 1.400 1.400

Client (B) primire factura marfa 371 = 401 4426 = 401 emitere efect comercial 401 = 403 666 = 403 plata 403 = 5121 1.400 1.190 210 1.000 190

Exemplul 3 n vederea derularii operatiunilor comerciale cu un furnizor , se solicita deschiderea unui acreditiv n valoare de 30.000 lei .Se receptioneaza bunurile livrate n valoare de 25.000 lei inclusiv TVA . Se achita furnizorului din aceditiv iar diferenta se restituie n contul curent . deschidere acreditiv

581 = 5121 5411 = 581 receptie marfa 371 = 401 4426 = 401 achitare marfa 401 = 5411 restituire acreditiv 581 = 5411 5121 = 581

30.000 30.000

21.008 3.992

25.000

5.000 5.000

2.8 Contabilitatea cheltuielilor si a veniturilor

2.8.1 Definitii ,nregistrarea ,recunoasterea si clasificarea cheltuielilor si a veniturilor Performanta unei entitati reflecta capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente precum si gradul de eficienta n utilizarea de noi resurse . Capacitatea de a genera fluxuri viitoare presupune ca entitatea sa nregistreze venituri din activitatea desfasurata iar utilizarea resurselor existente presupune evidentierea de cheltuieli ale perioadei . Gradul de eficienta n utilizarea resurselor se exprima cu ajutorul rezultatului financiar care poate fi profit sau pierdere . Elementele de baza a rezultatelor perioadei sunt cheltuielile si veniturile . Cheltuielile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor care se concretizeaza n reduceri ale capitalului propriu ,altele dect cele rezultate din retragerile sau distribuirile catre actionari .

Cheltuielile reprezinta valori platite sau de platit ,angajamente ,consumuri ,etc. Momentele nregistrate n contabilitate sunt angajarea ,consumul si imputarea . Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor care se concretizeata n cresteri ale capitalului propriu altele dect cele rezultate din contributii ale actionarilor . Veniturile sunt reprezentate prin sumele sau valorile ncasate ,sau de ncasat ca urmare a valorilor , prestatiilor , productia realizata si stocata etc. nregistrarile n contabilitate a veniturilor se face n urmatoarele momente : facturarea (vnzarea pe credit comercial ) ,productia ,ncasarea si ncorporarea n rezultatul perioadei . Recunoasterea cheltuielilor si a veniturilor n cadrul situatiilor financiare anuale ale intreprinderii se face n baza urmatoarelor criterii : i. crestere de beneficii economice viitoare prin cresteri de active sau reduceri de datorii n cazul veniturilor diminuare de beneficii economice viitoare prin reducerea valorilor activelor sau cresteri a datoriilor n cazul cheltuielilor . ii. evaluare credibila

Clasificarea cheltuielilor si a veniturilor se face n baza mai multor criterii ,nsa consideram ca fiind cel mai reprezentativ n cazul cheltuielilor natura si destinatia ,iar n cazul veniturilor natura si sursa ( provenienta ) . n functie de aceste criterii cheltuielile si veniturile se mpart pe activitati : din exploatare ,financiare ,care privesc resursele de finantare si extraordinare exprimnd evenimente si tranzactii dar diferite de activitatile obisnuite neavnd caracter regulat sau frecvent si nu pot fi influientate de vointa noastra ( exproprieri de active ,calamitati naturale , nregistrari de despagubiri pentru calamitati , etc )

2.8.2 Structura analitica a rezultatului exercitiului financiar

Teoria si practica contabila denumesc rezultatele economice financiare aferente unui an calendaristic rezultate ale exercitiului . Rezultatul exercitiului cuprinde ca structura analitica : o -rezultatul din exploatare = venituri din exploatare -cheltuieli

din exploatare o -rezultatul financiar = venituri financiare - cheltuieli financiare -rezultatul curent = rezultatul din exploatare + rezultatul financiar -rezultatul extraordinar = venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare -rezultatul brut (rezultatul contabil ) = rezultatul curent + rezultatul extraordinar -rezultatul net = rezultatul brut - impozit -impozitul = rezultatul fiscal X cota -rezultatul fiscal = rezultatul brut + cheltuieli nedeductibile venituri neimpozabile

o o o

2.8.3 Analiza si functionarea conturilor de cheltuieli si venituri

Dupa continutul economic conturile de cheltuieli reflecta angajamente , plati consumuri ,deprecieri ,pierderi de valoare ,ajustari ale activelor . Dupa functionarea conturilor sunt n totalitate conturi de activ . Dupa continutul economic veniturile exprima sume ncasate ,sume de ncasat , productia realizata sau stocata si alte avantaje pe care entitatea le-a primit n cursul perioadei . Dupa functionarea conturilor veniturile sunt de pasiv cu exceptia contului 711 care este cont bifunctional . Contabilitatea analitica a cheltuielilor si a veniturilor se tine pe feluri dupa natura si destinatie n cazul cheltuielilor ,respectiv dupa natura si sursa la venituri elementelor extrabilantiere

2.9. Conturi speciale

2.9.1 Continutul si caracteristicele conturilor speciale
Planul de conturi general utilizat de entitatile din Romnia prevede pe lnga conturile bilantiere (cl 1-5) , conturile de rezultate (cl 6-7) ,conturi de gestiune

(cl 9) si o clasa mai deosebita respectiv cl 8 conturi speciale . Conturile din cl 8 cuprind urmatoarele structuri reprezentative : -conturi care reflecta drepturi din angajamente acordate respectiv obligatii din angajamente primite sau alte valori -conturi ce reflecta valori materiale sau banesti ce se afla temporar n unitate dar nu afecteaza activele si datoriile -conturi cu ajutorul carora se reflecta drepturi sau angajamente latente incerte n momentul angajarii -conturi ce se folosesc pentru prelucrarea soldurilor conturilor bilantiere la nchiderea si deschiderea exercitiului financiar

2.9.2 Continutul si functionarea conturilor extrabilantiere

Conturile extrabilantiere reflecta drepturi din angajamente acordate sau obligatii din angajamente primite si alte valori n afara activelor si pasivelor entitatii Principala caracteristica a acestor conturi o reprezinta functionarea n partida simpla ,adica nregistrarea se face fie n debit fie n creditul unui singur cont fara conturi corespondente . Ca regula generala nregistram n debit intrarile ,cresterile si majorarile si n credit iesirile , reducerile , micsorarile , stingerea de angajamente ,etc . Contul 801 Angajamente acordate reflecta angajamente acordate de catre entitate sub forma de giruri ,cautiuni , garantii ,evidentiind creanta eventuala a entitatii asupra tertilor n cazul n care va fi determinata sa plateasca n locul acestora suma constituind obiectul angajamentului . Contul 8031 Imobilizari corporale luate cu chirie tine evidenta imobilizarilor luate cu chirie de la terti n baza contractelor ncheiate .n debit se va nregistra valoarea de inventar a imobilizarilor luate cu chirie ,iar n credit aceeasi valoare la restituire pe baza procesului de predare primire La preluare 8031 = * valoare de intrare

la predare * = 8031 valoare de intrare la darea n folosinta a obiectelor de inventar 8035 = * 1700

la casare sau scoatere din gestiune * = 8035 1700

2.9.3 Continutul si functionarea conturilor de bilant

Conturile de bilant sunt reprezentate prin grupa 89 891 bilant de deschidere 892 bilant de inchidere Functioneaza n partida dubla si se folosesc pentru preluarea soldurilor conturilor la nceputul respectiv sfrsitul exercitiului La sfrsit 891 = conturi activ conturi pasiv = 892 la nceputul exercitiului conturi activ = 891 891 = conturi pasiv

Document Info

A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site

Accesari: 1859 Apreciat: Comenteaza

Copiaza codul in pagina web a site-ului tau.

documentul : Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou

<a

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2012 )