Sunteți pe pagina 1din 7

Forme de practici monopoliste

Legea noastra sanctioneaza urmatoarele forme de practici monopoliste: intelegerile monopoliste si abuzul de pozitie dominanta. In ceea ce priveste concentrarile economice excesive, legea are mai putin un caracter sanctionator, cat mai ales unul preventiv. Conceptul general Descrise prin art.5 alin.1 din L 21/ 1996: practicile enumerate afecteaza concurenta normala pe piata atunci cand cel care le savarseste are deja o anumita putere economica In mod exceptional, legea considera ca unele practici sunt atat de nocive, incat ele trebuie sanctionate indiferent de puterea economica a autorilor lor (art. 8 alin.2) Intelegerile monopoliste pot fi definite ca fiind acele manifestari de vointa colectiva ale unor ag. ec. suficient de independenti unii in raport cu altii spre a putea decide autonom comportamentul lor pe piata, manifestari de vointa care au drept obiect sau drept efect impiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei pe piata relevanta. Legea clasifica intelegerile monopoliste in: acorduri propriu-zise, decizii ale asociatilor de agenti economici si practici concertate. O alta clasificare importanta este data de "palierul" economic unde se formeaza intelegerea monopolista: intelegeri orizontale(acelasi nivel al circuitului economic) si verticale (nivele diferite ale circuitului economic). 1 Elementele constitutive ale unei intelegeri monopoliste: (1) existenta unei manifestari de vointa colectiva - aceasta manifestare se analizeaza la nivelul fiecarui agent economic - nu este necesar ca fiecare agent ec. sa participe la elaborarea intelegerii monopoliste, este suficient daca o pune in aplicare.

Gheorghe Gheorghiu, Manuela Nita, Dreptul concurentei nationale si europene ,editura Universul Juridic,Bucuresti,2009,pag 48

Page | 1

(2) autonomia decizionala a participantilor - fiecare participant la intelegerea monopolista trebuie sa se bucure de libertate de decizie in ce priveste comportamentul sau economic. - viciile de.consimtamant. In orice caz, daca decizia unei persoane de a participa la o intelegere monopolista a fost afectata de un viciu de consimtamant atunci persoana respectiva nu va fi sanctionata. (i) exista o dispozitie legala care restrange autonomia decizionala, astfel incat ag.ec. sunt obligati sa participe la intelegerea monopolista. Dar nu orice dispozitie legala este avuta in vedere, ci numai una (a) imperativa (ii) exista o situatie de dependenta economica a unor participanti la intelegerea monopolista fata de alti participanti sau fata de ag.ec. care nu participa la intelegerea monopolista. Ag.ec. aflat in situatie de dependenta nu va fi sanctionat pentru participarea la intelegerea monopolista, in schimb va fi sanctionat ag.ec. care a exercitat puterea de control. Art. 5 alin.2 din L 21/ 1996 nu reglementeaza cauze de impunitate, stabileste doar exceptii de la aplicarea interdictiilor referitoare la intelegerile monopoliste, numai ca in aceste cazuri ag.ec. participanti la intelegerile exceptate sunt considerati ca au avut autonomie decizionala pentru a participa la acea intelegere. 2 (3) afectarea semnificativa a concurentei - nu orice intelegere monopolista este sanctionabila, ci numai una care afecteaza concurenta in mod semnificativ. Un ag.ec. este un concurent real daca actioneaza pe aceeasi piata relevanta sau care nu actioneaza la momentul analizei pe aceeasi piata relevanta, dar are capacitatea sa isi modifice rapid productia pentru a intra rapid pe piata relevanta, fara costuri sau riscuri suplimentare semnificative, ca raspuns la o crestere mica si permanenta a preturilor pe aceasta piata Un ag.ec. este considerat concurent potential daca la momentul analizei nu actioneaza pe piata relevanta dar care are capacitatea de a face investitiile suplimentare necesare pentru a patrunde pe piata ca raspuns la o crestere mica si permanenta a preturilor. Nu are importanta ca partile nu au urmarit ca intelegerea lor sa afecteze concurenta, daca efectul acestei intelegeri este totusi in acest sens. In practica, se pare ca este mai usor de demonstrat efectul decat obiectul monopolist. Mai mult, se considera ca nu este nevoie ca efectul anti-concurential sa fie actual, este suficient ca el sa fie potential - chiar art. 5(1) vorbeste de practici ce "pot avea ca efect".

Gheorghe Gheorghiu, Manuela Nita, Dreptul concurentei nationale si europene ,editura Universul Juridic,Bucuresti,2009,pag79

Page | 2

Forme de intelegeri monopoliste

1.Acordurile propriu-zise: reprezinta conventii bi- sau multilaterale care pot imbraca o mare varietate de forme (contracte de licenta, vanzare-cumparare, locatiune, distributie exclusiva, contracte de asociere, de specializare, de franciza, etc.) fara a fi necesar ca respectiva conventie sa creeze legaturi de asociere intre participanti. Important este ca, in principiu, prin respectivele acorduri se nasc drepturi si obligatii juridice intre parti. In randul acordurilor propriu-zise se pot include si cele privind constituirea unei filiale comune, dar numai daca in urma acordului respectiv ag.ec. participanti nu isi pierd independenta economica (in cazul in care isi pierd independenta, este vorba de o concentrare economica). 2.Deciziile luate de asociatiile de agenti economici sunt manifestari de vointa colectiva ale membrilor unei grupari de ag.ec.. In cadrul asociatiei de ag.ec., fiecare participant isi pastreaza independenta, nu se poate vorbi de un control comun O problema actuala a practicii romanesti o ridica asociatiile profesionale in anumite industrii, care in foarte multe cazuri au creat prin intermediul asociatiei un mecanism de schimb de informatii sensibile din punct de vedere concurential (niveluri de pret, structura costurilor, volumul investitiilor fiecarui membru, etc.) si au pastrat in statutele/ actele constitutive ale organizatiilor profesionale formulari din HG 503/ 1991 (in prezenta abrogata prin L 356/ 2001) care vin in contradictie cu normele dreptului antimonopol 3 3.Practicile concertate presupun o comportare similara si coordonata a unor agenti economici, realizata in mod voit, dar fara a se baza pe un acord intre agenti economici, substituind cu buna stiinta riscurilor concurentei cele ale cooperarii intre acei agenti ec., cooperare ce nu se justifica tinand cont de conditiile normale ale pietei in cauza. Pentru a avea o practica concertata trebuie intrunite in acelasi timp un element subiectiv si unul obiectiv. Elementul obiectiv consta in existenta, la un moment dat, a unui comportament paralel si similar al ag.ec. in cauza. Numai acest lucru nu ar constitui o practica monopolista, deoarece pe o piata libera fiecare ag.ec. are dreptul de a tine cont de activitatea concurentilor sai si de a-si modela comportamentul in consecinta. Si atunci intervine elementul subiectiv, si anume fiecare ag.ec. se comporta in modul respectiv deoarece urmareste atingerea unui obiectiv comun cu al celorlalti: impiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei. In realitate, este extrem de greu de a demonstra aceasta intentie, mai ales cand ag.ec. in cauza functioneaza pe o

Maria Dumitru,Dreptul concurentei,editura Insitutul European, 2011, pag 75

Page | 3

piata oligopolistica. De aceea, organul de supraveghere trebuie sa porneasca de la elementul obiectiv si pe baza lui sa cladeasca elementul subiectiv. Art. 5 din L 21/ 1996 enumera si cateva forme de intelegeri monopoliste (cele mai frecvente si mai grave). Totusi, ele nu epuizeaza sfera intelegerilor monopoliste si oricum, atunci cand sunt analizate individual, anchetatorul/ judecatorul ia in considerare, direct sau indirect, si conceptele fundamentale. Lista de factori a caror existenta prezuma tendinta spre incheierea de intelegeri monopoliste intre agentii economici: a. putini vanzatori si multi cumparatori b. barierele la intrare necesita o perioada lunga pentru a fi depasite c. bunuri/ servicii sunt vandute pe baza unor structuri contractuale standard sau a unor uzante comerciale acceptate de cvasi-totalitatea agentilor economici sau produsele/ serviciile sunt standardizate d. costurile producatorilor/ prestatorilor sunt similare e. cererea este inelastica f. cererea este statica sau in scadere g. majoritatea concurentei are loc la nivelul preturilor h. gradul de integrare verticala este similar

Page | 4

Bibliografie:

1. 2.

Gheorghe Gheorghiu, Manuela Nita, Dreptul concurentei nationale si europene ,editura Universul Juridic,Bucuresti,2009 Maria Dumitru,Dreptul concurentei,editura Insitutul European,

2011

3.

Facultate.regielive.ro

Page | 5

Bibliografie:

1.Stanciu D. Carpenaru, Tratat de drept commercial roman, Universul Juridic, Bucuresti, 2009 2. 3. Silvia Cristea, Camelia Florentina Stoica , Tratat de drept commercial

Page | 6

UNIVERSITATEA PITESTI FACULATEA DE STIIN TE JURIDICE SI ADMINISTRATIVE SPECIALIZAREA: STIINTE JURIDICE

FORME DE PRACTICI MONOPOLISTE

Burcus-Slavita Ioana Anul: III Grupa: I

Page | 7