Sunteți pe pagina 1din 5

Calatoriile lui Gulliver

Atat Jacques fatalistu l de Denis Diderot, cat si Calatoriile lui Guliver de Jonathan Swift pornesc de la pretextul unei calatorii cea mai degraba simbolica a lui Jacques si a stapanului sau (drumul pe care merg cei doi putand fi privit si ca o metafor a vieii umane) si cea aventuroas, ntins pe mai multe continente ( dar nu mai putin simbolica) a lui Gulliver. Figura mare a literaturii engleze din sec. al XVIII-lea, impresionant prin temperamentul sau pasional si prin critica sa acerb, este scriitorul pe care o anumita tradiie ce-i minimalizeaz sensurile operei, l prezint ca pe un autor pentru copii: Jonathan Swift. Acesta, nascut in Irlanda, va fi marcat de sentimentul de revolt si de dorina aprins de libertate a poporului irlandez i va deveni, din acest motiv, un critic de o vehemen unic n istoria literaturii universale. Dei a scris numeroase pamflete, capodopera lui Swift este Calatoriile lui Guliver in mai multe tari deprtate (1726) care sintetizeaz planurile de atac ale intregii sale activitaii, complexul de idei si procedee literare ale scriitorului. Sub forma unei descrieri de calatorie, dar in ari imaginare, Swift creaza o alegorie alimentat de cea mai realist substan si de cele mai ferme, clare, convingtoare idei, care fac din Swift reprezentantul literar principal al iluminismului englez. Ficiunea si elementele fantastice constituie un procedeu pe care autorul l utilizeaz pentru a putea da o mai mare plasticitate faptelor si situaiilor pe care le prezint i pentru ca prin aceasta exagerare contient a proporiilor s realizeze o mai pronunat reliefare a lucrurilor, a oamenilor, a ideilor, deci o mai desvarsita tipizare a diferitelor aspecte a societatii engleze. Iluzia unei opere nonficionale a fost intretinut cu abilitate in ediia princeps si in cateva dintre editiile ulterioare, la inceputul volumului gasindu-se chiar un portret al

presupusului sau autor si inainte de fiecare dintre cele patru cltorii, cate o harta a tinuturilor vizitate. Cartea este mprit n patru pri, fiecare cuprinzand relatarea unei cltorii ntreprinse de Lemuel Gulliver, chirurg pe o corabie, devenit apoi el insui cpitan. Printr-o serie de incidente nefericite ( naufragiu, abandon, pirai, revolt) Gulliver ajunge s se gaseasca, singur, n cateva tinuturi bizare. In primul, Lilliput, locuitorii abia daca msoar douzeci de centimetri, iar Gulliver devine, aproape fara voia lui, o arm formidabil in conflictul cu regatul vecin Blefuscu ( episodul satirizeaza fregcventele conflicte si tensiuni dintre Anglia si Frana). In partea a doua, Gulliver este abandonat de echipaj in Brobdingnag, un regat populat de gigani, nali de 12 metri. Aici Gulliver devine un fel de curiozitate locala, aproape ca un animal exotic, cci ranul care-l gaseste il expune prin blciuri pentru bani. Gulliverare frecvent infruntari periculoase cu animale marunte n lumea lui, aici insa adevarati montrii: obolani, viespi, pisici, maimue. Ajuns in cele din urm la curtea regelui din Brobdingnag, Gulliver incearca sa-l convinga de meritele statelor europene, fara a impresiona pe nimeni. i n aceast parte a romanului satira continu, fiind direct, rezultand de obicei din intrebarile si aprecierile facute de regele acestei ri a uriasilor la adresa rii piticilor, deci a Angliei timpului. In aceasta ar de uriai ( ceea ce vrea sa sugereze mori la suflet, virtuosi ), apare figura duioas i pur ( ) prin care Swift evoca o veche iubire a sa din tineree. Si, mai ales, apare figura monarhului ideal, visat de scriitorii Veacului luminilor, regele care iubeste raiunea, tolerana i se ngrijete de prosperitatea poporului su. Partea a treia este singura care face referin la un inut real.

Gulliver ajunge, intre altele, n Japonia ( ar care, datorit unei politici izolaioniste, era pe atunci aproape neunoscuta pentru europeni). Inainte de Japonia, eroul, abandonat de pirati, este salvat de locuitorii insulei zburatoare, Laputa, unde toata lumea studiaza cu asiduitate muzica si matematica, insa fara a fi in stare sa le foloseasca in vreun scop practic. Laputa este un regat periculos, care isi distruge adversarii, fi aruncand in ei cu bolovani, fie strivind orasele rebele cu insula zburatoare. Din Laputa, Gulliver ajunge in Balinbarbi, unde intalneste o academie (satira la adresa Societatii Regale engleze) ai carei savanti sunt angajati in tot felul de experimente inutile si irationale, cateva insa bazate pe proiecte reale propuse de cercetatorii din vremea lui Swift (unul dintre ei incearca, de ex., sa construiasca o casa pornind de la acoperis, altul vrea sa invete orbii sa distinga culorile dupa miros, iar altul spera sa poata extrage raze de soare din castraveti).In regatul vecin, Luggnugg, Gulliver intalneste o rasa de oameni numiti struldbruggi care desi imbatranesc constant, nu pot muri. Descrierea sensibilitatii si a diverselor infirmitati de care sunt afectati este un excelent exemplu pentru felul in care Swift exploateaza aspectele grotesti ale fizicului uman. Preocuparea pentru latura fizica , animala a omului atinge punctul culminant in ultima si cea mai nelinistitoare dintre calatorii. Aici, Gulliver este abandonat de echipajul care se razvrateste, pe tarmul tarii houyhnhnmilor, un neam de cai inzestrati cu ratiune. Raportul omanimal este acum total inversat: houyhnhnmii folosesc drept vite de povara pe yahooi, creaturi grotesti, violente si inapoiate, in care Gulliver recunoaste cu eroare fiinte umane. Houyhnhnmii sunt in schimb fiinte profund rationale, obiceiurile lor sunt echilibrate si elegante.

Daca in limba lor nu exista cuvantul "a minti", ei sunt in schimb la fel de incapabili de emotii, pe cat sunt yahoii de inteligenti. In acest tinut, Gulliver pare a-si pierde identitatea, se simte atras de ratiunea stoica a cailor si revoltat de obiceiurile barbare a yahooilor. Pentru houyhnhnmi insa, el nu este decat un yahoo putin mai evoluat, inzestrat cu oarecare ratiune, dar fundamental inferior, motiv pentru care va fi alungat printr-o hotarare a Adunarii Generale. Salvat de o corabie portugheza si adus inapoi in Anglia, Gulliver ramane profund marcat de experientele traite intre houyhnhnmi: tot ce este omenesc ( si mai ales contactul fizic) il repugna, nu poate suporta nici macar sa se afle in aceeasi incapere cu sotia si copii sai si sfarseste prin a prefera compania cailor. " Calatoriile lui Gulliver" trebuie citite ca un periplu parodic si satiric in universul naturii umane. Fiecare dintre ele evidentiaza progresiv laturi tot mai grotesti ale omului, de la ridicolele ambitii politice ale liliputanilor, la prostia infumurata a savantilor din Balinbarbi, la sensibilitatea struldbruggilor si la depravarea desavarsita a yahooilor. Insistenta asupra aspectului fizic este permanent prezenta, dar niciodata intr-o lumina flatanta (Gulliver este, de exemplu, scarbit de pielea doamnelor de la curtea reginei din Brobdingnag, ale carei imperfectiuni sunt marite datorita dimensiunii uriase). Swift satirizeaza adesea si idealurile Iluminismului, precum primatul ratiunii, echilibrul pasiunilor si superioritatea inerenta a omului in planul creatiei universale. In mod semnificativ, acestea sunt realizate in houyhnhnmi, fiinte nu doar lipsite de emotii si pasiune dar si fundamental straine de specia umana. Nici Gulliver, prezentat la inceputul cartii cu multa ironie ca un prototip al omului, nu este un model mai vrednic de urmat, insusi numele sau, foarte asemanator cu

adjectivul englez gullible (usor de pacalit, fraier) ii reflecta naturacredula si nu de putine ori, lipsita de discernamant critic. De-a lungul intregii carti, Gulliver se manifesta adesea ca un narator plin de o vanitate rau ascunsa. Este de altfel profund ironic ca volumul se termina cu laudele pe care le aduce homyhnhnmilor mai cu seama pentru faptul ca ei nu cunosc notiunea de mandrie, in timp ce el insusi se considera cu inganfare a fi superior semenilor sai ("Starui mult asupra acestor lucruri, din dorinta de a-i face pe yahooii englezi sa nu-mi mai para atat de nesuferiti cand ma gasesc in tovarasia lor"). In fond, Gulliver declar c ar putea ncerca s suporte n preajma sa doar un yahoo (adica un om) lipsit de vanitate, fara a realiza ins c el insui este un vanitos.