Sunteți pe pagina 1din 5

CUMPARA AICI MEDICAMENTUL PENTRU DISCHINEZIE BILIARA

Definitie dischinezia biliara


Complex de tulburari dispeptice de tip biliar: dureri in hipocondrul drept (sub rebordul costal - in dreapta), de intensitati variabile (de la simpla jena dureroasa pana la colici puternice), gust amar, greturi, varsaturi biliare (amare), balonari, manifestate cvasipermanent sau episodic. Manifestarile clinice sunt datorate unor tulburari in statica sau / si dinamica vezicii biliare.

Fitoterapie - tratare dischinezie biliara

Tulburarile dispeptice de tip biliar se trateaza prin stimularea secretiei biliare la nivelul celulei hepatice - actiune coleretica - si stimularea contractiei vezicii biliare pentru eliminarea in duoden a bilei formate - actiune colagoga. Dintre plantele cu actiune coleretica si / sau colagoga cu larga utilizare sunt si: Cicoarea, pe care Galen a numit-o prietena ficatului, se poate folosi in alimentatie sub forma de salata preparata din frunze tinere sau ca infuzie obtinuta din 15 grame frunze uscate la un litru de apa. Se consuma 1-2 cani pe zi. Anghinarea se foloseste inainte de mesele principale, sub forma de infuzie obtinuta din lingurite de frunze la o cana de apa, din care se beau doua cani pe zi. Rostopasca, care are si actiune antispastica (calmeaza durerile date de contractiile vezicii biliare), se administreaza ca infuzie, preparata din 3 grame frunze uscate la o cana cu apa, cantitate care se bea treptat, in decursul unei zile. Papadia se foloseste sub forma de infuzie preparata din doua lingurite de planta (intreaga) la o cana de apa; in total, 2-3 cani pe zi. Semintele de armurariu se utilizeaza ca decoct, preparat din 20 g seminte la o cana de apa; se administreaza cu 1/2 h inainte de masa principala. Roinita se consuma ca infuzie, din 10 grame frunze si inflorescente la o cana cu apa; se beau 2-3 cani pe zi. Telina avand actiune colagoga, se consuma, dupa fiecare masa, cate o cana cu infuzie preparata cu o lingurita de frunze.

Regim igieno - dietetic

In cazul acestei maladii, dieta are o importanta deosebita si uneori numai cu regimul igieno-dietetic se poate restabili echilibrul digestiv al bolnavului cu dischinezie biliara. Aceasta se refera la o dieta protectoare hepatica si biliara, in sensul alimentelor permise si mai ales al modului lor de preparare. Trebuie excluse alimentele conservate, mezelurile, afumaturile, grasimile de origine animala, varza, fasolea uscata, cartofii prajiti, alimentele picante (piper, ardei, mustar). Alimentele puternic colecistokinetic (care stimuleaza contractia vezicii biliare) cum ar fi smantana, ouale, untul, pot fi consumate in cantitati mici si in functie de toleranta individuala. Foarte important este modul de preparare a alimentelor: se indica alimente preparate termic prin fierbere, coacere sau fripte. Nu se permite folosirea alimentelor prajite in ulei sau untura, macarurile preparate cu sosuri grase, ceapa prajita, rantas. Se indica consumarea salatelor de cruditati. Laptele este aliment care nu este tolerat de vezica biliara. Efecte bune de drenaj are cura de suc de ridichi negre (au o actiune coleretica, colagoga si de fluidifiere a bilei). Se recomanda doua cure pe an, a trei saptamani fiecare. Cura de suc de grapefruit, 2-3 cani pe zi, timp de 30 de zile, repetata de 2-3 ori pe an, este deasemenea reglatoare a secretiei si eleminarii bilei. Se recomanda ore regulate de masa, iar pentru un drenaj biliar eficient este indicat ca dupa masa de pranz bolnavul sa stea 30 de minute culcat pe partea dreapta.

Tratament balnear dischinezie biliara

Apele alcaline au actiune coleretica si colecistokinetica, dilueaza si fluidifica bila; apele clorurate sodice, bicarbonate, carbogazoase exercita o actiune deprimanta asupra secretiei biliare si de concentrare a bilei; apele sulfuroase au actiune coleretica. Statiuni indicate: Caciulata, Calimanesti, Lipova, Olanesti, Sangeorz-Bai, SlanicMoldova.

Particularitati de tratament

In timpul unor crize puternice (colici biliare) se recomanda medicatia alopata (scobutil, papaverina, torecan fiole etc). Pentru prevenirea aparitiei crizelor si pentru corectarea tulburarilor de fond este mai utila terapia naturista, cu plante sau homeopata, aplicate alternativ, nu simultan.

DISCHINEZIA BILIARA
Dischinezia biliara denumeste o dereglare a mecanismului de evacuare a bilei, dereglare datorata unor disfunctii motrice la nivelul veziculei biliare, a canalului coledoc sau a sfincterului Oddi (intrarea canalului coledoc in duoden). Rolul veziculei biliare in organism Vezicula biliara este un organ de dimensiuni mici, localizat sub ficat. Comunica cu ficatul prin ductul hepatic. Are rolul de depozita si de a concentra bila, o secretie hepatica de culoare verde utilizata in procesul digestiv. Atunci cand consumam alimentele, vezicula biliara elibereaza bila prin canalul coledoc in duoden (primul segment al intestinului subtire). Cand acest mecanism este perturbat apar dereglari ale procesului digestiv, manifestate prin: durere sau jena in zona subcostala dreapta sau in epigastru, durere in zona omoplatilor, dureri de cap (mai ales pe partea dreapta), ameteala, greata, flatulatii, senzatie de prea-plin si balonare dupa mese, indigestie (mai ales dupa ce se consuma mancaruri grele sau grase), diaree sau scaune moi, scaune deschise la culoare, constipatie, gust amar dupa mese. In cazul puseurilor acute se instaleaza si febra, insotita de colica biliara (durere puternica, in partea dreapta a abdomenului, subcostal, durere ce poate radia spre omoplatul drept), greata si stari de voma. Simptomele pot dura de la cateva minute pana la cateva ore.

Tulburarile biliare genereaza dezechilibre majore in activitatea organismului, putand cauza afectiuni hepatice (steatoza hepatica, hepatomegalie, ciroza hepatica) si pancreatice (pancreatita, diabet), dereglari patologice ale microflorei intestinale, afectiuni gastrice (gastrita, ulcer peptic , reflux gastro-esofagian). Tipuri Dischinezia biliara hiperkinetica se prezinta printr-o crestere a activitatii biliare, reducere a dimensiunilor veziculei, accelerare a tranzitului intestinal, dureri si diaree. Diskinezia biliara hipokinetica, denumita popular si bila lenesa, este caracterizata de dureri sau jena in hipocondrul drept, senzatie de apasare in aceasta zona si gust amar dupa mese sau dupa eforturi fizice, varsaturi biloase, prurit. Cauze Principalii vinovati ai dereglarii activitatii biliare sunt stresul sau alte tulburari de natura psihica si o alimentatie haotica si neadecvata, caracterizata de excese alimentare frecvente si consum nemasurat de grasimi, prajeli, mezeluri, carne grasa sau tocata, oua, cafea, ciocolata, alcool sau alte preparate ce necesita un timp de digestie prelungit. Dischinezia biliara mai poate fi declansata si de factori nealimentari: tulburari endocrine, afectiuni ginecologice, stres, surmenaj fizic, tulburarile anxioase si/sau depresive. Tratament Tratamentul dischineziei biliare se realizeaza prin tonificarea sau relaxarea veziculei biliare (in functie de caz) si reglarea secretiei de bila a tesutului hepatic. Dieta alimentara inclusa in programul de tratament are rolul de a imbunatati activitatea hepatica si biliara. Dupa finalizarea dietei, pacientul poate adopta un regim de alimentatie mai lejer. Este obligatoriu insa sa consume trei mese pe zi si sa nu existe nici un fel de gustare intre aceste mese. Impactul si efectele cauzelor generatoare sunt inlaturate prin proceduri traditionale specifice. Astfel se actioneaza pentru eliminarea efectelor stresului, pentru adjustarea alimentatiei si adoptarea unui regim alimentar sanatos dar si pentru tratarea organelor afectate indirect: ficat steatozic (acumulare de tesut adipos in zona hepatica ce perturba functiile hepatice), disfunctia glandei tiroide, peristaltism intestinal redus, etc. De asemenea este restabilit si echilibrul florei intestinale si este refacuta mucoasa stomacala. Daca exista si reziduuri in vezica biliara (mal) se realizeaza si un drenaj biliar pentru eliminarea acestora.

A. Alimentaia

1.Diet (n primele zile poate provoca migren, greuri, vrsturi i diaree) Se va face urmtoarea cur, dac nu apar complicaii, adaptat regimului de mncare zilnic: - n prima zi se ine "post" (nu se mnnc preparate pe baz de lichide ex.supe, ciorbe etc., i nu se beau lichide, ex. sucuri, lapte etc.); de exemplu, ziua de post se socotete de la ora 20 seara pn a doua zi la ora 20. La sfritul zilei de post (seara), se vor lua cu nghiituri rare, 2 linguri de ulei de ricin, cldu, n care se pune zeama de lmie. n cursul nopii nu se va consuma nimic. - a doua zi suplimentar, dimineaa la ora 7, se va mnca o porie de gri (aproximativ 300g) fiert n ap fr sare (s fie de consistena unui terci). Din 10 n 10 minute, pn la ora 12 se aplic pe zona vezicii biliare comprese calde din. 250 g flori de mueel fiert n ap, pn se fac terci. Jumtate din terci se pune ntr-un scule de pnz sau tifon, iar cealalt jumtate n alt scule de pnz. Sculeii se aplic pe zona vezicii biliare (hipocondrul drept - n dreptul coastei a 9-a), astfel nct s fie tot timpul cte un scule cald pe regiunea respectiv. La ora 12 se consum alt porie de gri fiert n ap. De la ora 12 pn la ora 19 se folosesc comprese de in fiert circa o or n ap, pn ce se face ca un mucilagiu. Se pune inul n sculei, iar acetia se aplic din 10 n 10 minute pe zona vezicii biliare, aa cum am menionat mai sus. La ora 17, 18 I 19 se bea cte (pn la) 100 ml ulei de msline cldu, n care s-a stors zeama de la cte o lmie. Pn la ora 20 se va sta culcat pe partea dreapt. De la ora 20 la ora 21, se fac plimbri prin camer, care trebuie s fie nclzit. La ora 21, se beau alte dou linguri de ulei de ricin cldu cu zeam de lmie. La nevoie se ia tinctur suedez. Primul scaun conine deja nisip i pietre de consisten moale. Pn a doua zi dimineaa (luni) nu se mnnc nimic. - a treia zi la ora 7 se bea un ceai de mueel. n cursul zilei se consum cruditi, sucuri i ceai rece din urmtorul amestec: mueel, suntoare, coada-calului, pelin, coada-oricelului, amestecate n pri egale. Din amestec se ia 1 linguri la 250 ml ap clocotit i se infuzeaz 2 minute. Se va bea 1 l de ceai. - a patra zi i n contunuare 2 luni, se vor consuma sucuri proaspete naturale iar alimentele nu vor fi tratate termic n ulei sau unsoare. Se va folosi carne slab, preparat la grtar. - a cincea zi ncepe o cur cu suc de lmie sau cur cu lmie integral lamia Cura cu suc de lmie Se consum n prima zi sucul de la o lmie. se crete doza zilnic cu cte o lmie, pn se ajunge la apte lmii pe zi. Din ziua a opta se scade doza cu cte o lmie pe zi, pn se ajunge la o lmie pe zi. Se practic deci, 14 zile, iar dup o pauz de dou sptmni se poate relua. Cura cu lmie integral Este asemntoare curei cu suc de lmie, dar se consum integral - suc, pulp i coaj. Se practic numai atunci cnd exist certitudinea c fructul nu a fost stropit cu insecticide, sau conservante. nainte de a ncepe cura, fructul se spal bine cu peria la jet de ap. n prima zi, se consum 1-2 lmii, se crete zilnic doza cu cte o lmie pe zi, pn se ajunge la 4-5 lmii pe zi. Se continu cu aceast doz timp de 1 lun. Se face pauz dou sptmni, dup care se poate repeta. Se bea nti sucul, apoi se rzuiete pulpa i coaja. Se poate amesteca, pentru a diminua gustul cojii, cu morcov sau mere rzuite, pepene galben sau alte fructe. Alte recomanbdri: .- 3x1 linguri pe zi, semine de armurariu (mcinate) nainte de mas

- 3x1 linguri crbune de tei, pe zi dup mas - a asea zi ncepe cu ceaiuri noi n alternan de 10 zile, astfe: Rp1 - Rp2 - Rp3 - Ceaiuri: Rp.1 Rp.2 Rp.3 Coada-oricelului 40g Rostopasc 10g Ttneas 10g Ptlgin 20g Flori de mueel 10g Frunze de ppdie 30g Turt mare 20g Trifoi rou 30g Mtase de porumb 40g Cicoare 20g Ment 15g intaur 30g Coada-calului 20g Glbenele 10g Rozmarin 10g

Ventrilic 20g Traista-ciobanului 20g Suntoare 10g Coada-calului 10g Ppdie 10g Salvie 20g Pedicu 10g

B. Alte proceduri, dup posibilitile locale


2. Compresa alternant cald (8 min.) - rece (4 min.), de 4 ori succesiv, pe regiunea hepatic, o dat pe zi timp de 2 luni. n apa cald se adaug infuzie de rozmarin i rostopasc compr 3. Compresa derivat pe regiunea ficatului n cursul nopii compr Este asemntoare compresei reci, care, dup aplicare pe regiunea ficatului, se acoper cu o folie de plastic, ale crei margini s depeasc pe cele ale compresei reci cu 2-3 cm. Totul se acoper cu un flanel sau fular gros, pentru a se evita pierderile de cldur, fixndu-se local prin legare cu un cordon. Compresa se pstreaz pe zona aplicat, 3-4 ore ziua, sau toat noaptea. Efectul este lent i plcut. La nceput las senzaia de rece, care treptat este nlocuit de o senzaie plcut de cald. Pentru o edin, compresa nu se rennoiete. Dac se usc, se ndeprteaz. Atunci cnd, datorit greelii de aplicare, compresa rmne rece, este necesar a o ndeprta imediat. Dup fiecare utilizare, compresa se spal foarte bine. 4. Baia cald de ezut de 2 ori pe sptmn a cte 10 minute, cu rostopasc, rozmarin i fn baiat 5. Cura de aer cu gimnastic respiratorie i fizic, dup tolerana individual. n hepatita acut se evit eforturile fizice mari, 6-12 luni cuaef 6. Reflexoterapie 7. Biopunctur 12-14 edine 8. Supraveghere medical. n cazul pigmentrii pielii, se mai utilizeaz: 9. Baia regiunii afectate cu decoct cald de nuc i coada oricelului, 15 minute, de 2 ori pe zi 10. Comprese locale cu infuzie de cimbrior I badijonare cu suc de glbenele I urechelni 11. Comprese locale de ulei de: suntoare, cimbrior, ovr, magheran, in sau msline 12. Compresa derivat pe zona afectat, n timpul nopii 13. Aplicaie local, o dat pe zi, de ment fcut pulbere.

C. Bibliografie
Dr.DORU LAZA - ndreptar profilactic I terapeutic de medicin naturist, Ediia a 2-a, Editura "Pzitorul Adevrului", Fgra 1993 JEAN VALNET - Tratamentul bolilor prin legume fructe I cereale, Editura Ceres, Bucureti 1987 IULIAN MINCU - Alimentaia omului bolnav, Editura Medical, Bucureti 1980 MARIA TREBAN - Sntate din farmacia Domnului, Editura Hunga-Print, Budapesta 1993 Farm.MARIA ALEXANDRIU-PEIULRESCU, ing.HORIA POPESCU - Plante medicinale n terapia modern, Editura Ceres, Bucureti 1978 APIMONDIA - Apiterapia azi, Inst. Intern. De Tehn. I Ec. Aplicat, Bucureti 1989 I.Micu, BIOPUNCTURA, Ed.Gutinul, B.Mare 1996
Dischinezia biliar reprezint tulburrile care apar in evacuarea bilei din vezica biliar. O afeciune des intlnit, care se poate trata eficient cu ajutorul homeopatiei Afeciunea este favorizat de un regim alimentar deficitar, prin consumul exagerat de grsimi, sosuri, ou. Se manifest prin dureri aprute dup o mas copioas, localizate in zona ficatului, asociate cu scaune diareice, greuri, vrsturi. Persoanele cu suferine biliare trebuie s consume alimente usor digerabile, neiritante, fr exces de condimente. Vor fi evitate acele alimente care suprasolicit vezica biliar: prjelile, grsimile, oule, maioneza, prjiturile cu ciocolat, alcoolul si cafeaua. Declansarea bolii mai poate fi cauzat de tulburri digestive complexe, de unele procese inflamatorii abdominale (apendicit, anexit, sarcin, menopauz) sau de unele stri nervoase din timpul sau dup mas. Se recomand o hran dietetic, repartizat in 4-5 mese mici pe zi, complete cantitativ si calitativ.

CITESTE SI ...

Piloxing pentru un corp perfect: slab, sexy i puternic! Ce nu tii despre inseminarea artificial Scap de insomnie cu plante medicinale Banii puini nu justific consumul de alimente nesntoase Renun la carne o zi pe sptmn! Ce alimente ne feresc de viroze? Dieta cu ceai rou sau elixirul longevitii Nu te trata singur de gastrit! Cum evii plictiseala n timpul antrenamentelor? Menine-i sntatea cu Ormus sau Elixirul de aur Consum alimente pentru toate cele ase gusturi

Alimente permise produse lactate: iaurt, lapte btut, lapte smntnit, brnzeturi nefermentate, brnz de vaci, lapte cu cafea de cicoare; legume verzi: fasole verde, cartofi, morcov, dovlecei, spanac, salat verde, vinete, tomate; carne fiart de pasre, viel, peste slab (salu, stiuc, pstrv, biban, calcan, mrean, guvizi); finoase: gris, orez, macaroane, fidea, tiei, arpacas, fulgi de ovz, biscuii; suc de ridichi negre cu miere de albine, care favorizeaz evacuarea bilei; prjituri uscate, tarte cu fructe, plcinte cu mere sau brnz; fructe crude - mere, pere, prune, struguri, pepeni, zmeur; compoturi, dulceuri, marmelade, miere de albine, gelatine, oranjade. Alimente nepermise alimentele prjite in untur; conserve de carne sau de peste; mezeluri; carne gras de porc, ra, gsc, fripturi la grtar; brnzeturi fermentate; fructe oleaginoase (semine); produse de patiserie; condimente iui; alcool. Tratamentul fitoterapeutic Este foarte diversificat prin numrul mare de plante cu efecte vindectoare si ameliorative, cu aciuni sedative, antispastice. Se administreaz plante separate sau in amestecuri, sub form de infuzii, decocturi, tincturi, uleiuri, vinuri medicinale, bi generale si locale. Pentru bila lenes, se amestec, obliatoriu cu lingur de lemn sau de plastic, in proporii egale: ulei de msline, miere si lmie cu tot cu coaj (mrunit). Se ine in frigider. Se poate lua imediat dup preparare cte o lingur cu jumtate de or inainte de mesele principale. Se ia pn se termin 600 ml de ulei de msline. Suc de ridiche, morcov, pstrnac, ptrunjel, suc de portocale, struguri (200-500 ml/zi). Cataplasme cu argil. Se consum ulei de msline (cte o lingur de 3 ori/zi, inaintea meselor principale, apoi se st culcat pe partea dreapt 30 de minute). Amestec de 1/2 lingur tinctur de rostopasc, 1/2 lingur tinctur de anghinare, o lingur tinctur de sovrf si 1/2 l ap (valabil 48 de ore). Se ia 1/2 din acest remediu pe stomacul gol, cu o jumtate de or inainte de mas (amestecul nu trebuie lsat la soare si nici la o temperatur mai mare de 21 CC). Cicoare - stimuleaz funciile hepatice, e util in dischineziile cu constipaie. Se bea ceai cldu, in 3 reprize, inaintea meselor principale. Se prepar din dou lingurie rdcini la 200 ml ap rece. Tintaura - mreste contracia vezicii biliare, scade febra. Se bea cte 1/3 de can de infuzie inaintea meselor principale. Unguras - mreste contracia vezicii biliare. Se beau 3 cni de infuzie pe stomacul gol, inainte de fiecare mas. Volbura - laxativ, mreste contracia vezicii biliare - dischinezii cu constipaii. Infuzia se bea dimineaa, pe nemncate. Coada soricelului - coleretic, antispastic biliar, analgezic, dezinfectant, conine substane antibiotice. Se beau 3 cni de ceai pe zi, inainte de mas. Cimbru, salvie - coleretice, mresc secreia bilei, antiinflamatoare, antiseptice, sedative usoare. Se beau 3 cni de ceai pe zi. Rostopasc - are aciune antiseptic de tip papaverin, sedativ. Se bea o can de ceai pe zi. Amestecuri de plante cu aciuni antispastice, antiinflamatoare Rostopasc (15 g), coada soricelului (10 g), suntoare (15 g), scoar de crusin (15 g), rdcini de ppdie (10 g), turia mare (5 g), volbur (10 g), ment (5 g), fructe de mces (10 g) si mtase de porumb (5 g). Se prepar ca decoct din o linguri amestec la 200 ml ap. Se fierbe 5 minute, se las acoperit s infuzeze inc 15, se indulceste moderat cu miere si se beau 23 ceaiuri/zi, cu 30 minute inaintea meselor principale.

n dischinezia insoit de gastrit hiperacid sau ulcer gastro-duodenal, cu aciune de protecie a mucoasei gastroduodenale, se recomand un amestec din flori de coada soricelului, glbenele, salcm, frunze de roini si de ppdie, cte 10 g din fiecare. Se face infuzie dintr-o lingur de amestec la 200 ml ap clocotit. Se infuzeaz acoperit, 5 minute, si se beau 2-3 ceaiuri pe zi, dup ce, dimineaa, cu 30 minute inainte de micul dejun, se ia o lingur cu un amestec din ulei de suntoare si ulei de glbenele, in proporii egale. n cazul in care bolnavii de dischinezie sunt hipertensivi, de preferat este urmtorul amestec: coada soricelului, frunze de anghinare, de ppdie si flori de pducel (efect hipotensiv), cte 10 g din fiecare. Se face infuzie dintr-o lingur de amestec la 200 ml ap in clocot si se beau 2-3 ceaiuri pe zi. Presopunctura e util Se maseaz zona sensibil care se afl pe partea dreapt, la 2-3 cm sub degetele 4 si 5 ale tlpii piciorului drept, timp de 5 minute. Procedeul se urmeaz de 1-2 ori pe zi, timp de 10 zile. Tratament balneoclimateric Sunt indicate apele minerale slab concentrate in sruri, administrate calde, Ca staiuni, se recomand Olnesti, Cciulata, Climnesti, Herculane, Buzias, Sngeorz-Bi, Vatra Dornei, Borsec, Tusnad, Slnic-Moldova, Homorod-Brasov, Strunga. Apele minerale imbuteliate se beau zilnic, inainte de mese, prin inghiituri rare, dup care se st culcat pe partea dreapt, timp de 20-30 minute. Regimul de via Se recomand odihn la pat, timp de o or, dup mese, iar in cursul zilei plimbri in aer liber, gimnastic usoar si evitarea sedentarismului.