Sunteți pe pagina 1din 9

AMBUTISAREA

Ambutisarea este procesul de deformare plastic a unui corp de grosime mic, n comparaie cu celelate dimensiuni, pentru obinerea unui corp care s prezinte o cavitate. Deformarea fr nclzirea prealabil a corpului se numete ambutisare la rece, folosit n special pentru corpuri de grosime relativ mic (table, platbande, etc.). n cazul n care corpul este prealabil nclzit, deformarea se numete ambutisare la cald, metod folosit mai ales pentru corpuri cu grosimi mari sau avnd duritatea ridicat, n vederea obinerii unor corpuri cu form simpl, fr unghiuri ascuite. NCERCAREA DE AMBUTISARE DUP METODA ERICHSEN 10.1. Aplicare ncercarea de ambutisare dupa metoda Erichsen se executa n Romnia n conformitate cu STAS 2112-86. n urma acestei ncercari se determina adancimea de ambutisare la care apar n epruveta primele fisuri (aceasta adancieme reprezinta indicele Erichsen iar valoarea lui este citita direct pe 11511p152l aparat) Pentru stabilirea indicelui Erichsen al materialului ncercat se ia media aritmetica a minim trei ncercari, pe epruvete din aceeasi bucata de material, daca n standardul de produs nu sunt alte prescriptii. 10.2. Principiul metodei ncercarea consta din ambutisarea (deformarea n matrita) a unei epruvete, stransa ntro matrita printr-un inel de strangere, cu ajutorul unui poanson cu capatul sferic, pna la aparitia unei fisuri patrunse. Natura solicitarii n timpul ncercarii este ntinderea biaxiala. 10.3. Epruvete folosite Epruvetele au sectiunea de forma dreptunghiulara, patrata sau rotunda, avnd latimea respectiv diametrul de cel putin 90 mm. Grosimea epruvetelor se masoara cu precizia de 0,01 mm. Epruvetele pentru ncercari trebuie sa nu prezinte bavuri sau deformari. nainte de ncercare nu se admite ndreptarea la cald sau la rece sau tratarea termica a epruvetei. Materialul n rulouri se ncearca fara o ndreptare prealabila. 10.4. Echipamente folosite Aparatul de ncercat consta dintr-o presa manuala sau o masina de ncercat electrohidraulica prevazuta cu o matrita, un inel de strngere, un poanson avnd la capat o calota sau o bila sferica fixata rigid, un dispozitiv pentru masurarea adncimii de ambutisare,

un dispozitiv pentru realizarea fortei de strngere si, eventual, un dispozitiv de masurare a fortei sau presiunii maxime din timpul ncercarii.

Standul este compus din poansonul 1, proiectat n asa fel nct sa se poata monta pe traversa mobila a masinii, placa port-pastila 6, care se fixeaza pe masa masinii 7, pastila activa 5 si placa de retinere 2.

Semifabricatul 3, este strns ntre placa de retinere si pastila activa 5 prin intermediul suruburilor de fixare 4. O lubrifiere corespunzatoare se asigura prin lubrifierea poansonului naintea fiecarei ncercari. Masina universala de ncercat la tractiune, compresiune si flambaj este un instrument universal de testare compus din doua sisteme principale: o traversa mobila si sistemul de control, care aplica sarcinile de ntindere sau compresiune materialului. Sistemul de control al capului mobil permite programarea vitezei traversei mobile si asigura controlul pozitiei capului mobil. Datele care se obtin sunt cele specifice tipurilor de ncercari pentru care a fost realizata masina, deci sarcini, deplasari, tensiuni, deformatii specifice, energii. Pe durata unei ncercari, rezultatele apar ca si valori instantanee ale sarcinii si deplasarii sau tensiunii si deformatiei specifice, iar la terminarea ncercarii, ca si valori nregistrate de vrf sau n puncte cerute de utilizator. Precizia de citire a dispozitivului de masurare a adancimii de ambutisare trebuie sa fie de 0,1 mm. Constructia aparatului trebuie sa asigure posibilitatea determinarii precise a momentului aparitiei fisurii in epruveta.

Fig. 14 Standul experimental pentru determinarea capacitatii de ambutisare Erichsen

Fig. 15 Vedere generala a standului Erichsen montat pe masina de ncercare

Dimensiunile poansonului, matritei, inelului de strngere si abaterile admisibile de la dimensiunile nominale snt indicate pe figura nr.10.1.

Figura nr. 10.1 - 1 epruveta, 2 matrita, 3 inelul de strangere, 4 poanson, a grosimea epruvetei, h adancimea de ambutisare

Poansonul, matrita si inelul de strngere trebuie sa fie suficient de rigide pentru a nu suferi deformari care sa influenteze rezultatele ncercarii. n timpul ncercarii poansonul nu trebuie sa se roteasca n jurul axei sale. Pe ntreaga cursa a poansonului, abaterea de la axa matritei la centrul partii sferice a poansonului nu trebuie sa depaseasca 0,1 mm. n pozitia initiala, poansonul trebuie sa atinga suprafata epruvetei iar dispozitivul de masurare a adncimii sa indice zero. Suprafata de lucru a poansonului care vine n contact cu epruveta n timpul ncercarii trebuie sa aibe o forma sferica si sa fie lustruita. Suprafetele de contact ale inelului de strngere si ale matritei cu epruveta trebuie sa fie plane, paralele ntre ele si perpendiculare pe axa penetratorului. Duritatea suprafetelor de lucru ale matritei, inelului de strngere si poansonului trebuie sa fie de cel putin 750 HV (respectiv minim 61 HRC). 5. Modul de lucru

nainte de ncercare ambele fete ale epruvetei si suprafata activa a poansonului se ung cu o unsoare grafitata pentru evitarea gripajului. Epruveta se introduce ntre inelul de strangere si matrita si se strange cu o forta de circa 10 kN. n lipsa unui dispozitiv de realizarea a fortei de strangere prescrisa, epruveta se va strange puternic, asigurandu-se mentinerea pe tot timpul ncercarii. Distanta dintre centrele amprentelor si marginile epruvetei trebuie sa fie de cel putin 45 de mm, iar distanta dintre centrele a doua amprente nvecinate de minim 90 de mm. Operatia de ambutisare trebuie sa se efectueze lent, n mod continuu (fara socuri), cu o viteza ntre 5...20 mm/min. Poansonul are o miscare verticala n sensul negativ al axei Oy pna n momentul aparitiei ruperii materialului (figurile 5 si 6). Controlul unui proces de deformare plastica de acest tip este dificil, datorita unor aspecte caracteristice, cum ar fi: o suprafata de contact a poansonului cu semifabricatul relativ mica; tensiunile care apar n material trebuie sa fie superioare celor care l aduc n stare plastica, dar trebuie sa fie mai mici dect cele critice; starea de ntindere biaxiala este cea mai putin favorabila proceselor de deformare plastica.).

Fig. 5 Semifabricatul n momentul anterior producerii ruperii

Fig. 6 Semifabricatul dupa producerea ruperii

Catre sfarsitul ncercarii se va reduce viteza catre limita inferioara, pentru a se putea determina cu precizie momentul aparitiei fisurii. n momentul fisurarii epruvetei, se observa de regula o scadere brusca a fortei de presare si se poate auzi un sunet metalic ascutit. Momentul scaderii bruste a fortei de presare poate servi drept indicatie pentru terminarea ncercarii. ncercarea se considera terminata n momentul formarii unei fisuri patrunse, pe o lungime de circa 5 mm. 6.Rezultate si concluzii

Se va masura forta maxima de ambutisre la care a aparut fisura n materialul semifabricat. Se va observa atent suprafata fisurata a piesei masurndu-se lungimea fisurii. Se va citi la instrumentul de masura cursa poansonului pna n momentul aparitiei fisurii. Starea de tensiuni si deformatii obtinuta prin simulare indica posibilitatea atingerii starii plastice de solicitare n semifabricat (conform, criteriului de plasticitate Von Mises) doar local n zona poansonului, fapt care conduce la aparitia locala a unor tensiuni si deformatii specifice corespunzator mai ridicate. n figura 7 este prezentata starea de tensiuni reprezentata prin tensiunile echivalente Von Mises. Aceasta este reprezentata la momentul maxim de patrundere a poansonului n semifabricat naintea ruperii. Distributia grosimii tablei n momentul premergator ruperii, este prezentata n figura 8. Se observa o reducere procentuala a acestei grosimi de 40,%, n focarul deformatiei, dar si pastrarea n limitele grosimii initiale, pentru mai mult de 85% din suprafata piesei.

Fig. 7 Starea de tensiuni reprezentata prin tensiunile echivalente Von Mises n momentul anterior producerii ruperii

Fig. 8 Harta distributiei grosimii semifabricatului n momentul anterior producerii ruperii

II .

Grosimea semifabricatelor utilizate poate varia intre 0,05 mm si 2530 mm, iar dimensiunile de gabarit ale pieselor care se pot ambutisa variaza de la cativa mm pana la cativa metri.

Ambutisarea se executa cu ajutorul dispozitivelor combinate de decupare si ambutisare, pe prese cu simpla actiune, sau cu ajutorul matritelor, pe prese cu dubla actiune sau prese multipozitionale. FASONAREA Fasonarea este un procedeu tehnologic de prelucrare prin matritare la rece a pieselor plane din tabla in urma caruia se obtin piese finite sau se finiseaza piese semifinite, prelucarte, in prealabil, prin diferite procedee de presare la rece, in special, prin ambutisare. Operatiile de fasonare: reliefarea, rasfrangerea marginilor, bordurarea, largirea (umflarea) si planarea. Operatii de fasonare: Reliefarea - operatia de formare a unui relief convex-concav prin intinderea locala a materialului piesei. Aceasta operatie se aplica la prelucrarea pieselor din tabla in diferite scopuri, cum ar fi: realizarea unor nervuri entru rigidizarea pieselor din tabla; obtinerea unor proeminente pe suprafata pieselor; executarea unor adancituri in piesele care se asambleaza cu diferite verigi, inele, opritoare etc. Rasfrangerea marginilor - realizata atat la conturul interior, cat si la conturul exterior al pieselor. Aceasta operatie se aplica in scopurile: obtinerea de bosaje ( rasfrangeri) pe suprafata pieselor in vederea filetarii; simplificarea procesului tehnologic de prelucrare a pieselor tubulare etc. Bordurarea - operatia de rasfrangere a marginilor pieselor cave sau tubulare spre interior sau exterior. Are scop marirea rigiditatii si rotunjirea marginilor pieselor cave sau tubulare.

Largirea (umflarea) - executa in scopul maririi dimensiunilor transversale a pieselor cave sau tubulare din tabla. In timpul procesului de umflare se produce o intindere radiala a materialului de la interior spre exterior. Planarea - operatia de indreptare a tablelor dupa laminare, a benzilor dupa taiere si altor semifabricate deformate. Aceste operatii se realizeaza cu ajutorul matritelor, pe prese. La nevoie, cand piesele au forma corpurilor de rotatie, unele dintre aceste operatii se executa si pe strunguri speciale de presare la rece.

Controlul tehnic de calitate Controlul tehnic de calitate cuprinde trei faze: controlul calitatii materiei prime controlul interfazic controlul final. Executarea fazelor de control se face tinand seama de: prescriptiile de material denumirea sau simbolul marcii de otel folosit tehnologiile de lucru tratamentul termic primar desenul piesei finite caracteristicile fizice-mecanice precum si alte prevederi suplimentare 5.6. Procedee speciale de ambutisare In afara celor prezentate anterior, n practica industrial se folosesc i alte procedee de ambutisare avnd particulariti i utilizri specifice, mai convenabile sub aspect tehnic sau/i economic, pentru diverse situaii i condiii de lucru concrete. Dintre acestea, vom prezenta, foarte succint, cteva procedee i anume: 1 - ambutisarea cu ncalzirea flanei; 2 - ambutisarea cu rcirea local a piesei; 3 - ambutisarea cu ajutorul cauciucului; 4 - ambutisarea hidraulic; 5 - ambutisarea prin explozie; 6 - ambutisarea rotativ; 7 - tragerea pe calapod

Ambutisarea hidraulica La acest procedeu, ambutisarea materialului se produce ca urmare a aciunii asupra semifabricatului plan a presiunii hidrostatice a unui lichid care substituie unul dintre elementele active rigide ce concur, de regul, la realizarea ambutisrii. Avantajele procedeului constau n principal n urmtoarele: - presiunea hidrostatic a lichidului actioneaz uniform asupra semifabricatului, disprnd eventualele suprasolicitri locale datorate formei i modului de acionare ale elementlor active rigide, care conduc la variaii importante de grosime la piesa ambutisat; - se obin mai uor i n condiii mai bune (mai puine operaii) piese de form conic, sferic sau parabolic, mai dificil de obinut prin ambutisare obinuit; - se obin mai uor i n condiii mai bune piese ambutisate cu configuraii complexe; - n unele situaii procedeul nu reclam folosirea unui utilaj de presare (pres), fiind suficient o simpl surs de fluid sub presiune; - construcia matriei de ambutisare este mai simpl (mai ales n cazul pieselor cu configuraie complex), nefiin necesar dect execuia unui singur element activ rigid (nu i a formei conjugate); - datorita modului de aciune a fluidului sub presiune asupra semifabricatului de deformat, ambutisarea se face cu o raz ce scade treptat (cazul poansonului rigid), fapt ce creaz condiii mai favorabile deformrii. Mai mult, este posibil o deformare suplimentar n sens opus ambutisrii, ce are ca efect diminuarea revenirii elastice la piesa ambutisat. - posibilitatea unei mai bune lubrifieri a contactului dintre semifabricat i placa de ambutisare datorit formrii unei pelicule de fluid sub presiune mare; - posibilitatea utilizrii presiunii fluidului de lucru pentru a crea o stare de tensiuni n

zona flanei mai favorabil deformrii, prin crearea unei fore de compresiune radial n planul semifabricatului. Ca dezavantaj al procedeului ar putea fi amintit o productivitate relativ redus n majoritatea situaiilor de utilizare, datorat n special particularitilor de lucru ale sistemelor hidraulice n general. Sub aspectul construciei echipamentului tehnologic folosit, se disting mai multe posibiliti: . n funcie de elementul activ pe care l substituie lichidul sub presiune: ambutisare cu plac de ambutisare rigid; ambutisare cu poanson rigid; . n funcie de modul de realizare a contactului ntre semifabricatul de ambutisat i lichidul sub presiune care l deformeaz: cu contact direct (nemijlocit); fr contact direct.