Tema 1:Managementul riscului in afaceri,introducere in teoria riscului Definirea noiunii de risc Ca categorie istoric, riscul a aprut atunci cnd

la om s-a ivit simul fricii n faa morii, reprezentnd un pericol posibil contientizat de om. Ca categorie economic riscul reprezint o probabilitate c evenimentul preconizat va avea loc sau nu n urma aciunii anumitor factori sau mprejurri, aducnd cu sine trei consecine: negative ce se manifest prin daun, eec, faliment, pierdere; zero prin care nu se obine nici pierdere nici ctig; pozitive ce se manifest prin ctig, beneficii etc pozitive ce se manifest prin ctig, beneficii etc. Dar ce este totui riscul? Solomon (640-558 .e.n.), unul din cei apte nelepi ai Greciei Antice, s scrie: Orice aciune, orice ntreprindere i are riscul ei i nimeni nu tie unde va ajunge atunci cnd ncepe ceva..... Adam Smith n opera sa Avuia naiunii i cauzele mbogirii a marcat c realizrile celui mai mic venit ntotdeauna sunt legate de un nivel mai mare sau mai mic de risc. Piter Heine n lucrarea sa Modalitatea de gndire economic, afirm, c - venitul apare din cauza incertitudenii, n lipsa creia totul ce se refer la obinerea venitului, ar fi bine cunoscut, toate posibilitile sale de obinere ar fi epuizate, i, evident, venitul avea s fie egal cu zero. Shumpeter n lucrarea sa Teoria dezvoltrii economice, afirm c dac riscurile nu se iau n consideraie, atunci ele devin surs de pierderi pe de o parte, i surs de venit, pe de alt parte. n domeniul comercial -riscul reprezint un eveniment viitor posibil, a crui producere poate provoca pierderi materiale, adic este o categorie social, economic, politic sau natural care se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi: este un eveniment incert, dar posibil, originea sa aflndu-se n incertitudine; este un eveniment pgubitor; efectele lui odat produse nu mai pot fi nlturate; apare n pericolul activitii umane sociale, economice, politice i n raporturile dintre om i natur. Teoria clasic definete riscul -ca o probabilitate matematic de pierderi care pot aprea n cazul primirii unei decizii incorecte. n acest caz riscul apare ca o daun, pagub care este consecina unei decizii greite.

Teoria neoclasic definete riscul -Antreprenorul activnd n condiii de incertitudine primete un profit care este o variabil neconstant i ncheind contractul trebuie s se conduc de dou criterii: Mrimea venitului preconizat Mrimea abaterilor posibile de la venitul preconizat. n viziunea noastr -riscul este un eveniment posibil, previzibil sau imprevizibil, inevitabil n activitatea antreprenorial, care poart probabilitatea de obinere a ctigului sau pierderilor n rezultatul lurii unei decizii. Momente de baz caracteristice pentru situaii de risc : caracter ntmpltor al evenimentelor care determin acea variant, a crei probabilitate de realizare este maxim; existena soluiilor alternative; posibiliti mari n determinarea consecinelor rezultate din aplicarea soluiilor(deciziilor) probabilitatea de a avea pierderi; probabilitatea de a avea venituri mari. Elementele pe care se bazeaz riscul Probabilitatea Procesul decizional Incertitudinea mediului Funciile riscului Funcia inovaional pe care riscul antreprenorial o realizeaz prin stimularea gsirii unor noi soluii, netradiionale la problemele care stau n faa antreprenorului. Funcia reglatorie a riscului care se manifest sub dou forme: - Constructiv reprezint capacitatea antreprenorului de a merge la risc, dar prin utilizarea unei baze informaionale complete i complexe, primirea deciziilor colective, care prin urmare, contribuie la maximizarea rezultatelor obinute. - Distructiv cnd riscul se manifest ca un subiectivism n cazul lipsei informaionale, fr cercetarea factorilor interni i externi de influen asupra activitii antreprenoriale Funcia de aprare se manifest prin aceea c dac pentru antreprenor riscul este o stare natural, apoi este normal i o reacie adecvat n cazul cnd adeverirea situaiei de risc conduce la eec.

Funcia analitic - prezena situaiei de risc l impune pe antreprenor s analizeze multitudinea de soluii alternative i consecinele lor, nainte de a primi decizia respectiv, utiliznd metode matematice, statistice i evident implicnd n aceasta propriile cunotine, experien i intuiie. Rolul ntreprinderilor n economia de pia : Rolul economic Rolul social Rolul n raport cu clienii Rolul n raport cu personalul Rolul n raport cu proprietarii Factorii interni de influen asupra riscului : Strategia firmei Resursele i principiile lor de utilizare Managementul firmei Activitatea de marketing Factorii ce determin nivelul riscului P.Druker evideniaz urmtoarele tipuri de strategii: Arunc n lupt toate resursele pe care le ai este strategia cea mai puin previzibil, este necrutoare i nu admite greeli. Cu aceast strategie nu exist a doua ans. Dar dac reuete, recompensele sunt foarte mari. (ex. Firma Du Pount care pentru prima dat a venit pe pia cu produse din mas plastic, investind n aceast nou industrie toate mijloacele sale. Lovete acolo unde nu este nimeni care se consider i o imitaie creatoare i un judo antreprenorial. Breele ecologice. Aceast strategie aspir la obinerea controlului, a monopolului ntr-o zon limitat, impunnd firmele s se fac imune la concuren. Cei care practic aceast strategie nu sunt mari, dar se aleg cu bani. Schimbarea valorilor i a caracteristicilor este o strategie prin care se creeaz un client nou, fiind aplicate i careva strategii anterioare. Aceast strategie poate fi realizat prin urmtoarele moduri: - crearea de utilitate; - utilizarea sistemului de preuri; - adaptarea la reabilitarea social i economic a clientului; - livrarea a ceea ce prezint valoare pentru client. Factorii externi de influen direct Legislaia ce reglementeaz activitatea de antreprenoriat

 Activiti imprevizibile ale organelor de gestiune statal i municipal Sistemul fiscal Relaiile cu partenerii Concurena antreprenorilor Corupia i rchetul Factorii externi de influen indirect Situaia politic Situaia economic din ara de activitate Situaia economic din ramura (sfera) de activitate a firmei Factorii internaionali Calamitile naturale

Tema 2: Clasificarea riscurilor

Criteriile de clasificare a riscurilor: Dupa timpul aparitiei: Retrospective-ofera posibilitatea de a prevedea celelalte riscuri Curente- apar nemijlocit in procesul desfasurarii activit de antreprenoriat avind o posibilitate inalta de aparitie, dar care nu genereaza mari pierderi p/u I Perspective- sunt riscurile potentiale, aparitia carora e strict delimitata in timp, insa la care poate fi determiata probabilitatea de aparitie si marimea potentialelor consecinte

Dupa factorul aparitiei riscului: Politice- riscurile conditionate de schimbarilesituatiei politie care infl asupra activit. antreprenorilale Economice- riscurile conditionate de schimbarile nefavorabile in ec. Intreprinderii sau economia tarii

Dupa caracterul evidentei riscurile se impart in: Externe- riscul inflationist, risc valutar, risc natural Interne- riscurile conditionate de activit Intreprinderii cit si a partenerilor sai consumatori, coparteneri de afaceri.

Dupa sfera aparitiei la baza careia stau domeniile activit. Antreprenoriale: Sfera productiei- antreprenorul foloseste nemijlocit in calitate de factori antreprenoriali, elemntele muncii, forta de munca, info, servicii.

Sfera comerciala- antreprenorul joaca rolul de comerciant avind productia finita, pe care o cumpara de la producatori. Astfel, profitul rezulta doar din diferenta de prt. Sfera financiara- o forma deosebita a antreprenoriatului commercial in care in loc de obiectul vinzare-cumparare sunt banii. Antrepr financiar este vinderea unor bunuri banesti in schimbul altora. Activit intermediarilor-adica Intreprinderea nu produce si nici nu vinde, ci apare in calitate de intermediar.

Dupa nivelul de realizare: Riscurile legate de strategie (alegerea pietei, planul de producer, planul canalelor de distributie) Riscurile operationale (pina la realiazarea comenzei, intre comanda si expedierea marfii)

Dupa impactul probabil al riscului: Risc ce afecteaza bunurile (mij fixe, stoc materii prime, materialele) Risc ce afecteaza investitiile nemateriale Risc ce afecteaza resursele financiare Risc ce afecteaza personalul Intrepr.

In dependenta de durata de timp: Risc de scurta durata-repr un pericol p/u antreprenor pe o perioada definite de timp, care dispar concomitant cu incetarea actiunii. Risc de lunga durata- prezinta tot timpul pericol p/u activitatea de antreprenoriat pe un teritoriu geografic anumit sau intr-un domeniu a ec. nationale.

In dependent de limita dupa care e posibil falimentul: Admisibile-repr pericolul pierderii venitului de la realizarea unui anumit risc sau set de riscuri in urma desf. Activitatii antreprenoriale Critice- repr pericolul de pierdere in marimea chelt de productie necesare p/u realizarea unei anumite activit de antreprenoriat Catastrofale- repr pericolul de a suporta pierderi in marime egala sau m.m. decit toata averea firmei, ceea ce o conduce spre faliment.

Dupa caracterul urmarilor risc sunt: Risc pure-sunt consecintele unor evenimente accidentale care au o anumita probabilitate de aparitie existind sansa numai de a pierde fara sa existe si sansa de cistig. Risc speculative-apar atunci cind exista simultan atit sanse de pierderi si cistig. P/u activitatea specifice mediului antreprenorial, riscul speculativ este cel mai frcvent avind adesea la baza sa aparitia riscului pur.

R. pure caracteristici: 1. Apar fara dorinta antreprenorului. 2. Sunt dificile de a fi delimitate de domeniul de activitate

R.pure sunt: naturale; ecologice; politice; transport; productie; realizare; avere; (productie+avere-comerciale) R. speculative caracteristici: 1. 2. 3. 4. Sunt usor de delimitat de sfera de activitate Apar doar in urma desfasurarii unor activitati anterioare (acordarea credit) Sunt controlabile Sunt dependente de existenta unor factori (factor uman, financiar, organizatoric)

R. Speculativ poate fi: comerciale; financiare. Dupa continut si cauzele alternative de manifestare riscurile sunt: R. in scop nobil R. in scop mercantil R. cu pericol p/u viata din cauza lipsei alternativelor-din cauza neatentiei si neglijentei R. benevol si risc impus risc ce dauneaza daune simultane si in locul producerii-daune peste o perioada de timp si intr-un viitor indepartat.

Tema 3:Modalitati de optimizare a deciziilor in conditii de risc si incertitudine 1.Persoane nepredispuse spre risc-----rezultatul este garantat----mici----nu se dezvota 2.Persoane neutre---Efort mai mic ca efect 3.Persoane predispuse la risc nu este egal cu efect ,mai mare aflarea in stare Conditii:1.Certitudinesituatii alternative(aici nu exista situatii de risc) 2.Risc1.Speranta matematica,valoarea medie M(x)=Suma(x1*P(x1)) 2.Arborele decizional 3.Simularea decizionala 3.incertitudine Folosim analiza multicriteriala criteriile: 1.Optimist cel mai rational Vopt=MaxMax(aij) 2.Pesimist-din cele mai rele cel mai bun Vopt=MaxMin(aij)

3.Optimist ponderat alifa-probabilitatea de a obtinere a celui mai bun rezultat Vi=alifa *max(aij)+(1-alifa)*min(aij) 4.Criteriul regretelor-se bazeaza pe analiza pierderilor Rij=max/aij/-aij Vopt=MinMin(rij) 5.Laplase Ei=1/n suma (aij) n-nr de stari ale economiei

Tema 4: Metode de evaluare a riscurilor

Principiile de analiz a riscurilor

Mrimea pierderilor de la influena diferitor tipuri de risc este independent.

Realizarea unui tip de risc nu tot timpul conduce la mrirea sau reducerea probabilitii de apariie a altui tip de risc (cu excepia situaiilor de for major). Dauna maxim posibil rezultat din adeverirea unui anumit tip de risc nu trebuie s depeasc posibilitile financiare ale firmei

Tipuri de pierderi
Pierderi financiare reprezint dauna financiar direct care poate fi adus firmei n urma realizrii anumitui risc sau a unui grup de riscuri. Pierderi materiale reprezint cheltuieli suplimentare sau pierderi directe ale fondurilor ntreprinderii ce nu au fost prevzute n planurile dezvoltrii firmei aa ca: utilaj, ncperi, produse finite, materie prim, energie, combustibil etc. Pierderi de timp reprezint un tip de pierderi care sunt condiionate de utilizarea neraional a timpului datorit apariiei anumitor tipuri de risc. Pierderi sociale reprezint pierderile ce sunt legate de aducerea daunei sntii sau vieii oamenilor, ca rezultat al utilizrii produselor sau serviciilor oferite de firm. Pierderi de reputaie apar n cazul schimbrii atitudinii consumatorilor reali sau poteniali fa de produsele fabricate de firm spre acordarea preferinelor sale altor productori/prestatori de servicii Pierderi ecologice - apar n cazul influenei negative ale procesului de producie asupra mediului nconjurtor i asupra vieii sau sntii angajailor. Pierderi moral-psihologice apar n cazul crerii n cadrul firmei a unui climat nefavorabil de lucru pentru angajai, n cazul cnd nu se folosesc metode eficiente de motivare a salariailor sau cnd are loc suprancrcarea salariailor cu sarcini dispersate. Indicatorul da baz care ne indic prezena acestor pierderi este fluctuaia cadrelor.

Analiza calitativ a riscului

n prima etap const n compararea rezultatelor pozitive ateptate n urma alegerii direciei de

activitate antreprenorial cu consecinele posibile rezultate din aceast alegere. A doua etap const n determinarea influenei deciziilor, care sunt primite la etapa elaborrii strategiei, asupra intereselor subiecilor activitii antreprenoriale.

METODE CANTITATIVE DE EVALUARE A RISCURILOR

Metoda statistic de evaluare a riscului-Calculam speranta matematica: M(x)=suma (xi*x P(xi)) -Anaterea =+-radical din dispersie -Dispersia=suma(M(x)-xi2)*P(xi) -Gradul de risc al afacerii -Coeficientul de variatie care indica Coef=abaterea/M(x)*100%

Metoda oportunitii cheltuielilor

Se cunosc urmatoarele domeni de risc: a) Domeniul stabilitatii absolute-in care gradul de risc corespunde valorii 0 si se caracterizeaza prin lipsa unor oarecare pierderi in procesul de activitate antreprenoriala,obtinerea profitului planificat fiind un lucru sigur. b) Domeniul stabilitatiii nornale-se caracterizeaza printru grad minim al riscului. In aceatsa zona perderile maxime pe care le poate admite antreprenorul nu trebuie sa dpaseasca limitele profitului netplanificat. Astfel gradul minim de risc il asigura fimei,,acoperirea,,tuturor cheltuielilor si obtinerea acelei parti de profit care permite acoperirea tuturor impozitelor. c) Domeniul instabil-se caracteriz printrun nivel ridicat al riscului in care nivelul pierderilor rezultate din influientele diferirtor riscuri,nu depasesc marimea profitului brut. d) Domeniul starii critice-careia ii corespunde gradul critic al riscului in care pierderile generate de cheltuieli realizate sunt in limita venitului global ,ceea ce constribuie la imposibilitatea acoperirii nivelului cheltuielilor de productie realizate. e) Domeniul sitiatiei de criza-este situatia in care cheltuielile realizate de firma ii genereaza peirderi egale sau mai mari decit volumul circulatiei marfuriloe.

Metoda expert de evaluare a riscului poarta mai mult un caracter subiectiv in comparatie cu
celelalte metode,deoarece expertii isi expun opiniile si viziunile lor pur si simplu subiective atit asupra situatiile anterioare cit si a perspectivei de dezvoltare a ei. Exista citeva metode expert de evaluare a riscului:

Metoda corporatiei bancare Elvetiene 1.Determinarea principalelor directii de analiza 2.acumularea datelor initiale,gruparea prealabila a lor si prelucrarea 3.prognozarea nemijlocita si stabilirea gradului de risc pe elemente separate de analiza 4.determinarea totala a gradului de risc Meotoda Delphy-se realizeaza cu ajutorul chestionarului. Metoda Beri-se foloseste la determinarea riscului economic pe tara, aceasta metoda consta in aceea ca se intervieveaza un nr de 100 de experti independenti,care completeaza un chestionar care include 15 intrebari cu factorii de naliza a situatiei econom,si politice pe tara.

Metoda analitic se efectueaza prin urmat etape:

1.Pregatirea pt prelucrarea analitica a informatiei care poate fi efectuata prin: a)determinarea parametrului cheie fata de care se efect analiza timpului b)selectarea factori care influient asupra activit c)calculu valorilor parametrilor la toate etapele proces de product 2. Se construiec diagramele dependentei indicatorilor rezultativi alesi de marimile datelor initiale. 3.Se determina alorile critice ale parametrilor de baza 4.Se analizeaza caile posibile de ridicare a eficientei si stabilitatii activitatii firmei si respectiv de reducere a riscului.

Metoda utilizrii analogiilor Metoda analizei complexe

Metoda oportunitii cheltuielilor
Aceast metod este orientat spre evidenierea principalelor zone poteniale de risc din punct de vedere al cheltuielilor realizate de firm pentru desfurarea activitii, gsindu-se astfel aa numitele locuri nguste n activitate firmei cu referire la riscul pe care le pot genera aceste cheltuieli , pentru a le nltura.

; Metode expert de evaluare a riscului

Metoda BERI se folosete la determinarea riscului economic de ar.
Se bazeaz pe intervievierea unui numr de 100 de experi independeni care completeaz un

chestionar ce include 15 factori de analiz a situaiei economice i politice a unei ri. n baza acestui

chestionar fiecare expert estimeaz factorii inclui n analiza, fiecare factor avnd o pondere maxim de estimare. Expertul nu poate evalua un factor mai mult dect ponderea lui maxim.

Metoda analitic de evaluare a riscului

Pregtirea pentru prelucrarea analitic a informaiei care poate fi efectuat prin urmtorii pai: determinarea parametrului cheie fa de care se efectueaz analiza; selectarea factorilor care influeneaz asupra activitii firmei i asupra parametrului cheie ; calculul valorilor parametrilor cheie;

Se construiesc diagramele dependenei indicatorilor rezultativi alei de mrimile datelor iniiale Se determin valorilor critice ale parametrilor de baz. Se analizeaz cile posibile de ridicare a eficienei i stabilitii activitii firmei i respectiv cile de

reducere a riscului.

Metode cantitative de evaluare a riscului

Metoda utilizrii analogiilor se bazeaz pe analiza informaiei despre situaiile similare de risc,

utiliznd pentru diminuarea influenei lor aceleai metode care au avut deja efecte pozitive. Metoda analizei complexe a riscului care const nu numai n evidenierea tuturor surselor de apariie a riscului, dar i n evidenierea surselor dominante care genereaz apariia lor. n acest este oportun de a clasifica pierderile posibile conform influenei lor asupra activitii firmei

Tema 5: Metode de reducere a riscurilor

Pentru reducerea riscului, antreprenorii pot activa n urmtoarele direcii:

evitarea riscurilor posibile; asumarea riscurilor-acceptarea activitatii situatiei si a riscurilor implicite acoperind pierderile cu
surse proprii. Momentele necesare de a fi respectate de ctre antreprenor pentru asumarea riscurilor:

pierderile care apar n urma activitii firmei aa ca, defectarea utilajului, furturi mici, greelile
angajailor, i care uor pot fi calculate trebuie s fie considerate ca cheltuieli operative, i prin urmare pierderi n rezultatul aciunii riscului;

pierderile care apar n cazuri excepionale aa ca: incendii, inundaii, cutremure, distrugerea
ncrcturilor este necesar de a le evidenia din toate celelalte pierderi ntruct ele pot fi uor minimalizate.

minimizarea aciunii riscului asupra rezultatelor activitii financiar- productive.

-Diversificarea activitii antreprenoriale const n raportarea eforturilor i a investiiilor capitale ntre diferite tipuri de activitate legate reciproc.

Tipurile de diversificare

diversificarea de concentrare completarea sortimentului cu produse omogene celor deja fabricate; diversificarea pe orizontal completarea sortimentului cu produse neomogene celor fabricate dar
care au cerere pe pia. -Transmiterea riscului-accepta situatia sau actiunile iar unele din riscuri le transmit catre o alta companie competent in domeniu. Metodele de minimizare a riscului este reducerea pierderilor prin interemediul divizarii si combinarii: 1) Divizarea risc se efectueaza din contul separarii activelor firmei pe domneii omogene sau neomogene

2) Combinarea risc-riscul posibil e impartit intre citva agenti economici. 3) Transmiterea riscurilor Cazurile de transmitere a riscurilor: 1. cnd pentru partea ce transmite riscul pierderile sunt abuzive, iar pentru partea ce-l primete ele sunt neeseniale; 2. cnd partea ce primete riscul dispune de metode mai eficiente de evaluare i gestiune cu ele. Transmiterea riscului se efectueaz prin intermediul contractului n dependen de riscul transmis deosebim urmtoarele tipuri de contracte:

Contracte de pstrare i transportare a ncrcturilor-aici vol riscurilor transime depinde de

statutul partilor implicate si conditiile ce sunt prevazute de contract. Incheind contractul de transportare a incarcaturilor si depozitarea lor, frima de antrepr transmite companiei de transport riscuri statice legate de stricarea sau pierderea productiei de catre compania de transport.

Contracte de vnzare, deservire si furnizare-producatorul propune consumatorului garantie in

eliminarea sau inlaturarea defectelor marfurilor necalitative.

Contract de chezie-acesta-i format din 3 parti: chezasul, beneficiarul, creditul. Chezasul da

garantie creditorului ca datoria beneficiarului va fi intoarsa, si isi asuma responsabilitatea in ramburasarea datoriei.

Acord

de factoring-transmiterea riscului creditar. Aici participa 3 parti: factor-intermediar, intreprindere-aderent; intreprindere-cumparator. Factorul intermediar procura datoria debitoare de obicei in decurs de 2-3 zile, achitind 70-80% din cerinte sub forma de avans. Restul banilor sunt achitati clientului bancii dupa incasarea mij banesti pe cont de la cumparatori.

Costul factoringului: 1. tarif procentual pe credit 2. comisioane

Contracte bursiere- care reduc riscul de aprovizionare in conditiile asteptarilor inflationiste si lipsei
canalelor operative de realizare a achizitiilor.

Cile interne de reducere a riscurilor antreprenoriale Verificarea partenerilor de afaceri care se realizeaz cu ajutorului regulii 5 C; Alctuirea corect a contractului de afaceri; ntocmirea planului de afaceri; Alegerea corect a personalului firmei; Organizarea proteciei tainei comerciale.

1) Verificarea partenerilor de afaceri prin intermediul regulii 5 C;

caracterul (character) personalitatea, reputaia n lumea de afaceri, responsabilitatea n

ndeplinirea obligaiunilor asumate;

posibilitile financiare (capacity) capacitatea de a rambursa datoria din contul ncasrilor curente
financiare sau din contul realizrii activelor

averea (capital) volumul i structura capitalului acionar; asigurarea (collateral) tipurile i costurile activelor propuse n calitate de gaj la primirea creditului; condiiile generale (conditions) starea conjuncturii economice i ali factori externi
2) Alctuirea corect a contractului de afaceri

n dependen de informaia primar furnizat afacerile pot fi clasificate n urmtoarele tipuri: Afaceri fiabile-sunt prezentate doc veridice, pret prod e comparabil cu cel de pe piata exista o
cerere nelimitata la produsele sau serv care servesc drept oboect al contractului.

Afaceri reale- sunt prezent doc veridice, pret prod e comparabil cu cel de pe piata exista o cerere
limitata la produsele sau serv care servesc drept oboect al contractului.

Afaceri dubioase-sunt prezentate doc veridice iar conditiile afacerii necesita o expertiza
suplimentara.

Afaceri ireale-se prezinta copiile doc care , dupa cum si conditiile contractului, cer o expertiza.

Stipulrile contractuale care contribuie la reducerea riscurilor (tabelul)

Riscul de nendeplinire a obligaiilor contractuale poate fi redus prin: ncheierea unui protocol de intenii unde sar indica termenii n care fiecare parte poate introduce
modificri, i mrimea responsabilitii prilor n cazul refuzului n semnare contractul;

Includerea n contract a sistemului de penalizri pentru fiecare obligaie n mod separat; Includerea n contract a amenzilor pentru fiecare zi de ntrziere n ndeplinirea obligaiilor
contractuale;

Includerea n contract a mrimii responsabilitii prilor n situaii de for major;

Includerea n contract a modalitilor de soluionare a litigiilor n situaii conflictuale.

Riscul de neachitare

Utilizarea modalitilor de achitare n avans total sau parial; Transmiterea drepturilor de proprietate dup achitarea total; Utilizarea serviciilor bancare pe sistemul acreditiv de achitare Includerea n contract a condiiior de achitare prin gaj; Includerea n contract a acordului de factoring cu o instituie financiar
3) Alcatuirea planului de afaceri

Planul de afaceri ndeplinete trei funcii: el poate fi utilizat pentru elaborarea concepiei de conducere a afacerii; el este un instrument cu ajutorul cruia antreprenorul poate evalua rezultatele activitii pentru o anumit perioad; el poate contribui la atragerea mijloacelor bneti. Avantajele: -veti avea prilejul sa identificati unor aspecte care nu sunt sub control si sa actionati cu niste masuri speciale. -eti oferi atit angajatorilor cit si tertilor un cadru operativ si directii noi de actiune, -cu ajut planului de afaceri constientizati si analizati in detaliu activitatea firmei. -veti putea identifica domeniile unde intr nu are suficiente cunostinte in domeniu.

4) Alegerea corect a personalului firmei

Pentru crearea unei echipe eficiente de specialiti i manageri este necesar de a respecta urmtoarele reguli:

angajai numai persoane cu experien de munc; selectai pe cei mai calificai lucrtori; aflai dac pregtirea lucrtorilor angajai corespunde culturii organizaionale; strduii-v s cutai persoanele cu care ai mai lucrat; facei aa ca echipa de conducere s fie ct mai mic.
5) Organizarea proteciei tainei comerciale a firmei

Studiile evideniaz urmtoarele surse de scurgere a informaiei confideniale:

mituirea lucrtorilor, antajarea, atragerea lucrtorilor firmei constituie - 43%. extragerea informaiei de la lucrtori constituie - 24%; furtul de documente - 10%; ascultarea convorbirilor telefonice - 5%.
Drept canale de scurgere a informaiei confideniale pot servi:

Instituiile de stat; Intermediarii i partenerii; Firme de avocai i de consultan; Spionaj industrial; Angajaii firmei; Reclama, produsele poligrafice, presa
Aciuni utile pentru diminuarea acestui risc

S existe unitatea de decizie a problemelor de producere, comerciale i financiare; s selecteze corect persoanele care vor avea acces la informaia confidenial; s reduc la minim numrul persoanelor care vor avea acces la aceast informaie; s pstreze informaia pe diferite suporturi pentru a evita dispariia sau spionajul ei . n literatura de specialitate corelarea i corespondena dintre sarcini, autoritate, responsabilitate i obiective sunt cunoscute sub denumirea de triunghiul de aur al managementului .Postul este elementul primar al structurii
organizatoricei poate fi

definit prin ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competenelori responsabilitilor ce revin unui salariat n mod organizati permanent la un anumit loc de munc.

Proiectarea coninutului postului se confrunt cu necesitatea asigurrii unui echilibru permanent, dar dinamic ntre obiectivele individuale ce revin titularului pe de o parte,i sarcini, competenei responsabiliti pe de alt parte. Importanai complexitatea obiectivelor trebuie s gseasc acoperire n sfera de cuprindere a autoritii (competenei)i responsabilitii, n delimitareai exprimarea clar a sarcinilor conferite executanilor.

Triunghiul de aur al managementului

Managementul riscurilor n afaceri Riscul n antreprenoriatul de producie

Tema:6

Riscurile n antreprenoriatul de producie 1.Riscurile legate de nesolicitarea produciei fabricate. 2.Riscul nspririi concurenei

Riscurile legate de nesolicitarea produciei fabricate.

apar n rezultatul refuzului consumatorului de la utilizarea produciei fabricate de firm i se

calculeaz ca mrimea daunei morale i economice aduse firmei din influena acestui risc. Riscurile legate de nesolicitarea produciei fabricatepot aprea ca rezultat al inflienei: I.Riscurilor cercetrilor tiinifice i de proiectare se bazeaz pe aceea c n rezultatul petrecerii acestor lucrri exist permanent probabilitatea de neatingere a rezultatelor dorite ce genereaz firmei pierderi. Sint 2 factori care au conditionat acet tip de risc: a)obiectiv la care se refer aa factori din interiorul firmei ca:

-problemele de finantare cercetarilor de laborator -depasirea devizului de cheltuieli in procesul cercetarilor stiintifice -lipsa unui utilaj adecvat cercet petrecute
b)subiectiv care apar n afara firmei i nu depind de ea. Cauzele apariiei factorilor subiectivi pot fi urmtoarele: cauzele aparitiei:

-primirea rezultatelor negative celor planificate dupa efect lucrarilor de cercet stiintif -neatingerea parametrilor tehnici planificati anterior in preocesul efectuarii de constructie si tehnolog ale invovat

-cind rezult primite depasesc posibilit tehnicie si tehnolog ale producerii -cind la utiliz noilor tehnolog se depisteaza efecte nefavorabile

II.Riscurile legate de nesolicitarea produciei fabricate.

oneatingerea parametrilor tehnici planificai anterior n procesul efecturii lucrrilor de construcie i tehnologice ale inovaiilor. primirea unor rezultate care depesc posibilitile tehnice i tehnologice ale potenialului utilizator ale noilor produse. ocnd la utilizarea noilor tehnologii sau produse se depisteaz efecte nefavorabile ce se manifest sau n procesul utilizrii sau dup ce produsul a fost utilizat, dar care pot fi nlturate datorit nivelului nalt al dezvoltrii progresului tehnico-tiinific. Cauzele interne de apariie a riscului de nasolicitare a produselor:

calificarea personalului productiv (lucrtorilor) (calitatea produciei, cererea, pre, profit); organizarea corect a procesului de producie; organizarea aprovizionrii ntreprinderii cu resurse materiale; organizarea reclamei produciei; organizarea cercetrilor de marketing a pieei; organizarea desfacerii produciei finite. Organizarea aprovizionrii ntreprinderii cu resurse materiale

include urmtoarele tipuri de risc: Riscul de negsire a furnizorilor de resurse necesare; Riscul de negsire a furnizorilor la preul planificat anterior; Riscul refuzului furnizorilor planificai anterior de ncheierea contractului de livrare a materialelor solicitate de ctre firma productor. organizarea desfacerii produciei finitei influeneaz riscul nesolicitrii produselor n cazul cnd:

productorul se bazeaz pe canalele proprii de realizare el poate grei n alegerea i selectarea

cadrelor serviciului de realizare, de a organiza ineficient remunerarea muncii acestor lucrtori; organizarea desfacerii produciei finitei influeneaz riscul nesolicitrii produselor n cazul cnd:
dac firma productor i-a creat propria reea de realizare ns cheltuielile pentru ntreinerea ei conduc la reducerea volumului venitului sau pentru o unitate de produs la un pre de realizare stabil sau n sum la mrirea preului de realizare. dac noi oferim firmelor-intermediari drepturi exclusive de realizare a produciei pe pieele locale i regionale, atunci putem avea pierderi materiale i financiare cauzate de necointeresarea suficient a intermediarului pentru realizarea eficient a produciei organizarea reclamei produciei
reclama este insuficient sau abuziv dup intensitate; reclama este insuficient sau abuziv dup volum; reclama este incorect segmentat pentru diferii utilizatori; reclama este ndeplinit neprofesionist (dac economisim); se aleg greit formele de reclam, nu dup utilizatori.

Cauzele externe ale riscului nesolicitrii produciei

situaia economic instabilitatea politic factorul demografic

n dependen de timpul apariiei riscului nesolicitrii produciei pot fi evideniate trei situaii posibile: posibilul risc este depistat n starea de anticipare a procesului de producie (avem posibilitatea de a reduce la minim riscul dat); n procesul produciei propriu-zis (aduce anumite pierderi mai mari sau mai mici); n procesul realizrii produciei (conduce la faliment) . 2.Riscurile legate de nsprirea concurenei Cauzele: scurgerea informaiei confideniale fie din cauza lucrtorilor firmei, fie din cauza spionajului de producie; imperfeciunea politicii de marketing, prin alegerea incorect a pieelor de desfacere, insuficiena informaional despre concureni sau informaie incorect despre ei; introducerea lent a inovaiilor n comparaie cu concurenii concuren neloial; expansiunea pe piaa local a produselor omologului su din partea exportatorilor strini; apariia pe piaa productorului din alte domenii propunnd produse substituibile ce satisfac cerinele consumatorilor Pentru a evita astfel de situaii ntreprinderilor li se recomand urmtoarele metode: pstrarea tainei comerciale; dac exist concureni egali trebuie de introdus tot timpul unele mici inovaii pentru a ctiga din timp; capacitatea de a determina i de a utiliza eficient n lupta concurenial avantajele de care dispunei; strduii-v s v mrii principalul indicator al concurenei volumul vnzrilor;

fii capabili s reducei timpul de ncrcare i descrcare a mrfii i mrii viteza de acordare a serviciilor; recurgei la diversificarea sortimentului.