Grile Procesual Penal Capitol I ntrebri: 1.

Fazele procesului penal sunt: a) urmrirea penal i judecata; b) urmrirea penal, judecata i condamnarea; c) urmrirea penal, judecata i punerea n executare a hotrrilor penale rmase definitive; 2. Interpretarea normelor juridice procesual penale fcut de organele de urmrire penal: a) are for obligatorie; b) prezint relevan doar pentru cauza penal n curs; c) reprezint o form de interpretare legal; 3. Momentul final al fazei de judecat const n: a) rmnerea definitiv a hotrrii penale; b) trimiterea n judecat; c) pronunarea hotrrii judectoreti de condamnare, achitare sau ncetare a procesului penal; 4. Urmrirea penal presupune ca limit iniial: a) sesizarea organelor de urmrire penal; b) ntocmirea actului de ncepere a urmririi penale; c) punerea n micare a aciunii penale; 5. Raporturile juridice procesuale penale: a) iau natere, de regul, peste i n afara acordului de voin a prilor; b) presupun n mod obligatoriu prezena persoanei care a svrit infraciunea; c) se sting odat cu trimiterea n judecat a inculpatului;

Capitol II ntrebri: 1. Dreptul de aprare este garantat nvinuitului sau inculpatului: a) pe tot parcursul procesului penal, dac asistena juridic este obligatorie; b) pe tot parcursul procesului penal; c) pn la strngerea probelor necesare trimiterii n judecat prin rechizitoriu;

2. n conformitate cu principiul prezumiei de nevinovie, fptuitorul va fi considerat nevinovat: a) pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti penale b) pn la punerea n micare a aciunii penale; c) pn la trimiterea n judecat prin rechizitoriu; 3. Limba n care se desfoar procesul penal: a) prile care nu vorbesc sau nu neleg limba romn ori nu se pot exprima li se asigur posibilitatea de a lua cunotiin de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum i dreptul de a pune concluzii prin interpret, cheltuielile urmnd a fi suportate individual de ctre acele persoane; b) n procesul penal, procedura judiciar se desfoar n limba romn: c) se stabilete n funcie de limba matern a participanilor la procesul penal; consemnarea declaraiilor se face n dublu exemplar, n limba romn i n limba matern a participantului; 4. Punerea sub acuzare a Preedintelui Romniei, ca excepie de la principiul oficialitii procesului penal : a) se realizeaz de Guvernul Romniei, pentru nalt trdare, cu votul a cel puin dou treimi din numrul membrilor; b) se realizeaz de ctre Camera Deputailor i Senat comun; c) se realizeaz de ctre Guvernul Romniei, Camera Deputailor i Senat, n edin comun, pentru nalt trdare, cu votul a cel puin dou treimi din numrul membrilor; 5.Prin excepie de la principiul oficialitii, membrii Guvernului pot fi urmrii penal: a) pentru faptele svrite n exerciiul funciei lor, numai n urma, pentru nalt trdare cu votul a cel puin dou treimi din numrul deputailor i senatorilor, n edin unei cereri fcute de ctre Camera Deputailor, Senat i Preedintele Romniei; b) pentru toate faptele prevzute de legea penal, cu ncuviinarea Guvernului Romniei; c) pentru faptele svrite n exerciiul funciei lor, cu ncuviinarea Primului-Ministru al Romniei;

Capitol III ntrebri: 1.Dobndirea calitii de nvinuit este determinat de: a) punerea n micare a aciunii penale; b) nceperea urmririi penale; c) sesizarea organelor despre svrirea unei infraciuni; 2.Ministerul Public i desfoar activitatea, sub autoritatea ministrului justiiei, potrivit urmtoarelor pincipii: a) principiul imparialitii;

b) principiul controlului ierarhic; c) principiul independenei procurorilor; 3.Fac parte din categoria organelor de cercetare penal speciale: a) ofierii i subofierii din cadrul Jandarmeriei Romne; b) subofierii Poliiei de Frontier anume desemnai; c) ofierii anume desemnai de ctre comandanii unitilor militare corp aparte i similare; 4.Dobndirea calitii de inculpat este determinat de a) dispoziia de arestare preventiv: b) nceperea urmririi penale; c) punerea n micare a aciunii penale; 5. Sectiile maritime si fluviale functioneaz pe lng instantele din: a) Brila; b) Galati; c) Tulcea;

Capitol IV ntrebri: 1. Constituie criterii pentru determinarea competenei teritoriale n cazul svririi unor infraciuni n ar: a) locul unde a fost svrit infraciunea; b) locul efecturii urmririi penale; c) locul n care se descoper cele mai multe probe; 2. Este indivizibilitate: a) cnd la svrirea unei infraciuni au participat mai multe persoane; b) cnd nre dou sau mai multe infraciuni exist legtur i reunirea cauzelor se impune pentru o bun nfptuire a justiiei; c) cnd dou sau mai multe infraciuni sunt svrite prin acte diferite, de una sau mai multe persoane mpreun, n acelai timp i n acelai loc; 3. Este conexitate: a) cnd la svrirea unei infraciuni au participat mai multe persoane; b)n cazul infraciunii continuate;

c)cnd o infraciune este svrit pentru a pregti, a nlesni sau a acunde comiterea altei infraciuni, ori este svrit pentru a nlesni sau a asigura sustragerea de la rspundere penal a fptuitorului altei infraciuni; 4. Tinuirea, favorizarea infractorului i nedenunarea unor infraciuni sunt de competena: a) instanei mai nti sesizate; b) instanei care judec infraciunea la care acestea se refer; c) instanei ierarhic superioar celei competente s judece infraciunea la care acestea se refer; 5. Conflictul de competen aprut ntre dou sau mai multe organe de cercetare penal: a) este dat n competena de soluionare a procurorului care exercit supravegherea activitii de cercetare penal a acestor organe; b) va fi soluionat de ctre conductorul parchetului cruia i-ar reveni competena s instrumenteze dosarul; c) este instrumentat de ctre instana creia i revine competena de a judeca n prim instan cauza cu privire la care a aprut conflictul de competen;

Capitol V ntrebri: 1.Aciunea civil se poate exercita n procesul penal, mpotriva: a)prii vtmate i persoanei responsabile civilmemte; b)inculpatului, motenitorilor inculpatului i prii responsabile civilmente; c)inculpatului, prii civile i prii responsabile civilmente; 2. Aciunea penal: a) se poate pune n micare prin ordonana procurorului; b) are drept obiect tragerea la rspundere civil a persoanei care a svrit o infraciune; c) aparine persoanei vtmate, n ipoteza n care aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil; 3. Adagiul latin electa una via , non datur recursus ad alteram semnific: a) dreptul persoanei vtmate de a-i valorifica preteniile civile ce rezult din infraciune n faa instaei penale; b) dreptul prii civile de a face recurs mpotriva hotrrii instanei prin care se rezolv latura civil; c) regula conform creia persoana prejudiciat, odat ce a ales una din cele dou ci puse la dispoziie pentru acoperirea pagubei, nu mai poate reveni sau, altfel spus, nu mai poate prsi calea respectiv; 4. Aciunea penal se poate pune n micare prin urmtoarele acte:

a) ncheierea instanei de judecat, dac se constat necesitatea extinderii procesului penal pentru alte fapte i procurorul nu particip la edina de judecat; b) rezoluia ntocmit de procuror, cnd plngerea prealabil se adreseaz organelor de urmrire penal ; c) hotrrea instanei de judecat de la inculpatului; 5. Aciunea civil: a) se pune n micare prin rechizitoriul procurorului; b) aparine statului; c) presupune provocarea unui prejudiciu prin svrirea unei infraciuni;

Capitol VI ntrebri: 1. Sunt msuri procesuale: a) arestarea preventiv; b) obligarea la tratament medical; c) interzicerea de a se afla n anumite localiti; 2. Msurile preventive nceteaz de drept: a) la expirarea termenelor prevzute de lege sau stabilite de organele judiciare; b) n cazul n care se face plngere mpotriva msurii luate de organul de urmrire penal; c) n ipoteza pronunrii unei hotrri de condamnare a inculpatului; 3. Msurile preventive pot fi dispuse prin rmtoarele acte: a) rezoluia organului de cercetare penal; b) ordonana organelor de constatare (agenii poliiei de frontier); c) hotrrea instanei de judecat; 4. Reinerea poate fi dispus de ctre: a) organele de cercetare penal; b) judector; c) agenii poliieide frontier, n ipoteza constatrii svririi unor infraciuni la bordul navelor sau aeronavelor; 5. Arestarea preventiv a nvinuitului: a) se poate dispune de ctre procuror n cursul urmririi penale, sau de ctre instana de judecat, n cursul fazei de judecat; b) presupune punerea n micare a aciunii penale;

c) nu poate fi dispus n cazul infraciunilor pentru care legea prevede n mod alternativ pedeapsa amenzii;

Capitol VII ntrebri: 1. Reprezint acte procedurale: a) punerea n micare a aciunii penale; b) executarea unnui mandat de aducere; c) declararea apelului; 2.Mandatul de aducere se poate executa prin: a) agenii procedurali; b)poliia comunitar; c)secretarul parchetului, cnd aducerea a fost dispus de procuror; 3. Unde se afieaz citaia n ipoteza n care locul svririi infraciunii este multiplu i nu se cunoate adresa unde locuiete nvinuitul sau inculpatul: a) la sediul consiliului local n a crui raza teritorial s-a svrit infraciunea; b) la sediul organului care efectueaz urmrirea penal; c) la sediul consiliului local n a crui raza teritorial se afl organul care efectueaz urmrirea penal; 4. n ipoteza n care nvinuitul sau inculpatul locuiete n strintate, procedura de citare se desfoar conform urmtoarelor reguli: a) citarea se face numai de ctre reprezentanii Ministerului Public; b) citarea se face la sediul consiliului local n a crui raz teritorial s-a svrit infraciunea; n acelai timp, Ministerul Justiiei ntreprinde demersurile necesareextrdrii nvinuitului sau inculpatului; c) citarea se face potrivit normelor de drept internaional penal aplicabile n relaia cu statul solicitat; n absena unei asemenea norme sau n cazul n care instrumentul juridic internaional aplicabil o permite, citarea se face prin scrisoare recomandat; 5. n ipoteza neidentificrii sediului persoanei juridice, aceasta va fi citat: a) numai prin intermediul procurorului, chiar dac dosarul este instrumentat de ctre organele de cercetare ale poliiei judiciare; b) la sediul Oficiului Registrului Comerului; c) la sediul consiliului local n a crui raz teritorial s-a svrit infraciunea;

Capitol VIII

ntrebri: 1. Sanciunea nulitii absolute poate fi invocat dac se constat: a) nclcarea dispoziiilor relative la competena teritorial; b) nerespectarea dispoziiilor relative la compunerea instanei de judecat; c) nclcarea dispoziiilor relative la efectuarea expertizei medico-legale; 2. Amenda judiciar se aplic: a) numai de ctre instana de judecat; b) de organul de urmrire penal; c) numai de ctre procuror; 3. Este prevzut sub sanciunea nulitii absolute: a) nclcarea dispoziiilor relative la asistarea obligatorie a nvinuitului de ctre aprtor; b) nclcarea dispoziiilor relative la luarea declaraiei prii vtmate; c) ntocmirea referatului de terminare a urmririi penale nainte de prezentarea materialului de urmrire penal; 4. Se sancioneaz cu amenda judiciar: a) lipsa nejustificat a martorului, expertului sau interpretului legal citat; b)faptele penale care prezint un grad redus de pericol social; c)abaterile de natur contravenional, precum i faptele n privina crora instana de judecat a dispus nlocuirea rspunderii penale; 5.n procedura de calcul a termenului privind arestarea preventiv: a) nu se socotete ziua de la care ncepe s curg termenul i nici ziua n care acesta se mplinete; b) nu se iau n considerare srbtorile legale; c) ziua la care ncepe i cea la care se sfrete termenul intr n durata termenului;

Capitol IX ntrebri: 1. Nu pot fi obligate s depun mrturie n procesul penal: a) minorii sub 16 ani; b) persoanele obligate s pstreze secretul profesional, n legtur cu faptele i mprejurrile de care au

luat cunotin n exerciiul profesiei; c) rudele apropiate ale inculpatului; 2. Nu pot fi martori asisteni: a) minorii; b) cei care au cunotin despre fapt; c) persoanele interesate n cauz; 3. Probele n procesul penal: a) pot fi administrate doar n cursul urmririi penale; b) trebuie s fie pertinente, concludente, utile i admisibile; c) sunt acele date existente n cauz din care rezult presupunerea rezonabil c persoana fa de care se efectueaz acte premergtoare sau acte de urmrire penal a svrit fapta; 4. Ridicarea de obiecte i nscrisuri se dispune de ctre: a) organul de urmrire penal; b)executorul judectoresc; c) organele proprii de executare ale unitii pgubite; 5. Situaiile care permit efectuarea de percheziii pe timpul nopii: a) caz de infraciune flagrant; b) n cnd este efectuat de procuror; c) cnd persoana la domiciliul creia urmeaz a se face percheziia consimte n scris la aceasta;

INSTITUTII DE DREPT PROCESUAL PENAL - TEST GRILA (partea generala) 1. Principiul teritorialitatii normelor de drept procesual penal inseamnna: a. activitatea procesual penala se desfasoara conform normelor de drept procesual roman daca s-a savarsit o fapta penala pe teritoriul Romaniei; b. activitatea procesual penala se desfasoara pe teritoriul Romaniei conform normelor de drept procesual penal roman; c. activitatea procesual penala se desfasoara pe teritoriul Romaniei conform normelor de drept procesual roman daca faptuitorul este cetatean roman sau apatrid cu domiciliul in Romania;

2. Sunt derogari de la principiul teritorialitatii:

a. imunitatea de jurisdictie si comisia rogatorie; b. comisia rogatorie si delegarea; c. imunitatea de jurisdictie si cazul infractiunilor savarsite in marea teritoriala;

3. In ceea ce priveste aplicarea in timp, normele procesual penale: a. de regula retroactiveaza daca sunt mai favorabile; b. de regula sunt ultraactive; c. de regula se aplica imediat;

4. Interpretarea normelor juridice procesual penale facuta de organele de urmarire penala: a. are forta obligatorie; b. reprezinta intotdeauna o forma de interpretare sistematica; c. reprezinta intotdeauna o forma de interpretare istorica raportat la cauza; d. se realizeaza de instantele de judecata in procesul aplicarii normei juridice respective, fara a avea caracter obligatoriu si pentru alt organ judiciar, chiar in cazuri asemanatoare. 5. Sunt trasaturi ale unui proces echitabil: a. accesul liber la un tribunal impartial si independent in ceea ce priveste judecarea si solutionarea conflictului de drept penal, cat si luarea oricarei masuri de constrangere asupra unor drepturi si libertati fundamentale; dreptul de a recurge la un tribunal superior; interdictia torturii sau a oricarei violente in activitatea de cercetare si judecare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale; b. accesul liber la un tribunal pentru solutionarea conflictului de drept; garantarea posibilitatii de a ataca cu apel orice hotarare judecatoreasca; interdictia torturii sau a oricarei violente in activitatea de cercetare si judecare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale; c. accesul liber la un tribunal impartial si independent in ceea ce priveste judecarea si solutionarea conflictului de drept penal, cat si luarea oricarei masuri de constrangere asupra unor drepturi si libertati fundamentale; dreptul de a recurge la un tribunal superior; interdictia torturii sau a oricarei violente in activitatea de cercetare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale; 6. Principiul egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice presupune:

a. urmarirea penala si judecata se efectueaza de aceleasi organe de urmarire penala si de aceleasi instante de judecata, au loc dupa aceleasi reguli procesuale, iar partile dintr-o cauza penala se bucura de aceleasi drepturi procesuale in fata autoritatilor judiciare, fara nicio discriminare b. partile se bucura de aceleasi drepturi procesuale in fata autoritatilor judiciare, fara nicio discriminare c. urmarirea si judecata au loc pentru toate persoanele dupa aceleasi reguli procesuale, cu exceptia situatiilor in care exista reguli speciale pentru persoanele care ocupa anumite functii

7. Oficialitatea procesului penal priveste: a. numai faza urmaririi penale; b. numai faza urmaririi penale si faza judecatii; c. numai faza judecatii; d. conform principiului oficialitatii sau obligativitatii, organele judiciare trebuie sa desfasoare activitatea procesuala ori de cate ori s-a savarsit o infractiune 8. Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc: a. numai din oficiu; b. din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel; c. la cererea partilor; 9. Conform principiului prezumtiei de nevinovatie, in cursul urmaririi penale, faptuitorul va fi considerat nevinovat pana la: a. sesizarea organelor de urmarire penala; b. inceperea urmaririi penale; c. punerea in miscare a actiunii penale;
d. ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare.

10. Prezumtia de nevinovatie: a. este consacrata expres de Codul de procedura penala; b. nu este consacrata expres de Constitutia Romaniei;

c. este o prezumtie absoluta care nu poate fi rasturnata decat printr-o hotarare penala definitiva;

11. Dreptul la aparare este garantat invinuitului sau inculpatului: a. dupa punerea in miscare a actiunii penale; b. in timpul prezentarii materialului de urmarire penala; c. pe tot parcursul procesului penal;

12. Pentru garantarea dreptului la aparare: a. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a invinuitului sau inculpatului in toate procesele penale; b. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a partii vatamate in toate procesele penale; c. organele judiciare au obligatia sa incunostinteze, de indata si mai inainte de a-l audia, pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii; 13. In cursul procesului penal: a. orice parte are dreptul de a fi asistata de aparator; b. orice parte trebuie asistata de aparator; c. invinuitul sau inculpatul trebuie asistat de aparator;

14. Desfasurarea procesului penal in limba romana: a. exclude posibilitatea ca judecata sa aiba loc fara interpret, chiar daca judecatorul, procurorul, aparatorii si partile cunosc aceeasi limba materna; b. presupune ca partii i se numeste un interpret, din oficiu si in mod obligatoriu, ori de cate ori limba sa materna este alta decat limba romana; c. presupune ca partii i se desemneaza in mod gratuit un interpret daca nu isi poate apara interesele decat in limba sa materna;

15. In procesul penal: a. procedura judiciara se desfasoara in limba romana, cu exceptiile prevazute de lege;

b. procedura judiciara se desfasoara in limba materna pe care partile o inteleg, cu ajutorul interpretilor; c. partile si alte persoane in proces pot folosi limba materna, dar actele procedurale se intocmesc in limba romana; 16. Partilor care nu se pot exprima: a. li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau numit, contra cost, de instanta; b. li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau numit, gratuit, de instanta; c. li se asigura posibilitatea ca interpretul ales sa studieze dosarul; 17. Sunt trasaturi ale actiunii penale: a. actiunea penala apartine statului, este obligatorie, este indisponibila, este individuala si indivizibila; b. actiunea penala este obligatorie, indisponibila si indivizibila; c. actiunea penala este obligatorie, este indisponibila, individuala si indivizibila numai daca este pornita de autoritatile statului;

18. Actiunea penala: a. ste suficienta existenta unor informatii privind savarsirea unei infractiuni pentru punerea in miscare a actiunii penale; b. nu poate fi pusa in miscare decat in personam; c. implica dobandirea de catre faptuitor a calitatii de invinuit;

19. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale in urma judecarii unei cauze: a. condamnarea sau achitarea; b. clasarea sau incetarea procesului penal; c. incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal; 20. Obiectul actiunii penale il constituie: a. intocmirea actului de inculpare; b. intocmirea rechizitoriului; c. tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni;

21. Actiunea penala nu mai poate fi exercitata cand: a. procurorul a dispus inlocuirea raspunderii penale; b. instanta a dispus inlocuirea raspunderii penale; c. procurorul a dispus, referitor la aceeasi cauza, intr-un alt dosar penal, scoaterea de sub urmarire penala; 22. Poate fi necesara autorizarea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru: a. punerea in miscare a actiunii penale fata de un cetatean roman cu domiciliul in strainatate, care a savarsit o infractiune in afara teritoriului tarii; b. punerea in miscare a actiunii penale fata de un cetatean strain fara domiciliu in Romania, care a savarsit o infractiune in strainatate; c. punerea in miscare a actiunii penale fata de un apatrid cu domiciliul in Romania care a savarsit o infractiune in strainatate; 23. Exprimarea dorintei guvernului strain este: a. un mod special de sesizare; b. o conditie imediat prealabila trimiterii in judecata; c. o conditie care, daca este indeplinita, duce la incetarea procesului penal;

24. Se va dispune scoaterea de sub urmarire penala in urmatoarele ipoteze: a. fapta nu exista, lipseste plangerea prealabila, fapta nu a fost savarsita de 818i81i invinuit sau de inculpat; b. fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a fost savarsita de 818i81i invinuit sau de inculpat, fapta nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii; c. persoana vatamata si-a retras plangerea prealabila, a intervenit decesul faptuitorului, a intervenit prescriptia raspunderii penale; 25. Daca nu exista invinuit sau inculpat in cauza si s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale, se va dispune: a. incetarea urmaririi penale; b. scoaterea de sub urmarire penala; c. clasarea;

26. Daca inculpatul si partea vatamata se impaca in cursul cercetarii judecatoresti: a. instanta va inceta procesul penal; b. procurorul va dispune incetarea procesului penal; c. cauza se claseaza;

27. Daca instanta constata existenta unei cauze de nepedepsire, va dispune: a. achitarea; b. incetarea procesului penal; c. clasarea;

28. Actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal:

a. nu este scutita de taxa de timbru; b. poate fi pornita oricand; c. se poate stinge prin pronuntarea unei hotarari de achitare;

d. este accesorie actiunii penale (aceasta poate fi exercitata numai in cadrul procesului penal, alaturi de actiunea penala. Pozitia de dependenta conduce la exercitarea ei numai fata de inculpat, partea responsabila civilmente si, eventual, mostenitorii sau succesorii lor). 29. Actiunea civila se exercita in procesul penal impotriva: a. inculpatului, mostenitorilor inculpatului si partii responsabile civilmente; b. partii civile; c. partii responsabile civilmente, daca inculpatul se sustrage de la judecata;

30. Repararea pagubei in cazul in care actiunea civila a fost exercitata in procesul penal: a. se face numai in natura; b. se face numai prin echivalent, cu exceptia situatiei in care bunul a fost gasit la inculpat; c. se face in natura sau prin plata unei despagubiri banesti, in masura in care repararea in natura nu este posibila;

31. Partea civila solicita repararea prejudiciului moral prin actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal: a. instanta trebuie sa oblige inculpatul la plata daunelor morale; b. instanta poate obliga inculpatul sa repare prejudiciul moral; c. actiunea civila este inadmisibila in aceasta situatie; 32. Instanta rezolva din oficiu actiunea civila numai atunci cand aceasta are ca obiect: a. restituirea lucrurilor; b. restabilirea situatiei anterioare; c. desfiintarea totala sau partiala a unui inscris; d. actiunea civila se porneste si se exercita din oficiu cand persoana vatamata este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. 33. Constituirea ca parte civila are ca efect: a. punerea in miscare a actiunii penale; b. punerea in miscare a actiunii civile; c. obligarea inculpatului condamnat la plata despagubirilor solicitate de partea civila;

34. Persoana vatamata prin infractiune, constituita parte vatamata, poate participa in aceeasi cauza: a. numai in calitate de parte vatamata; b. numai in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin constituirea ca parte civila; c. in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin constituirea ca parte civila;

35. Partea responsabila civilmente: a. poate fi introdusa in cauza oricand in cursul procesului penal; b. poate interveni in procesul penal numai pana la citirea actului de sesizare;

c. poate interveni in procesul penal numai pana la terminarea cercetarii judecatoresti;

36. Introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente: a. nu se poate face in cursul urmaririi penale; b. se poate face la cererea partii civile; c. se poate face la cererea partii vatamate sau a partii civile;

37. Procurorul: a. este obligat sa sustina actiunea civila pornita de partea civila inainte de citirea actului de sesizare; b. poate sa sustina actiunea civila, daca partea civila este lipsita de capacitate de exercitiu; c. este obligat sa sustina interesele persoanei vatamate prin infractiune, daca aceasta este lipsita de capacitate de exercitiu sau are o capacitate de exercitiu restransa; 38. Persoana vatamata prin infractiune se poate adresa instantei civile: a. oricand, chiar daca s-a constituit parte civila in procesul penal; b. in caz de suspendare a procesului penal, daca s-a constituit parte civila in procesul penal; c. oricand, chiar daca instanta penala a rezolvat actiunea civila;

39. Partea vatamata este: a. persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin savarsirea infractiunii; b. subiectul pasiv al infractiunii; c. persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin savarsirea infractiunii si daca participa in procesul penal;

40. Inculpatul:

a. este numai persoana fizica impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala; b. trebuie sa fie o persoana, fizica sau juridica, determinata; c. poate fi o persoana careia legea ii recunoaste imunitatea penala; 41. Partea vatamata participa in procesul penal: a. in ceea ce priveste latura penala; b. in ceea ce priveste latura civila; c. in ceea ce priveste latura penala si latura civila, concomitent, dar numai daca s-a constituit parte civila; 42. Sunt parti in procesul penal: - persoane fizice sau juridice, care au drepturi si obligatii ce izvorasc in mod direct din exercitarea actiunii penale si actiunii civile in cadrul procesului penal 43. Persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a savarsirii infractiunii, in raportul de drept substantial se numeste: a. numit; b. persoana vatamata; c. parte vatamata; 44. Persoana vatamata: a. dobandeste in mod automat calitatea de parte vatamata daca a sesizat savarsirea infractiunii; b. dobandeste in mod automat calitatea de parte civila daca a indicat cuantumul prejudiciului pe care l-a suferit; c. trebuie chemata de organele judiciare pentru a fi intrebata daca se constituie parte vatamata sau parte civila, dupa caz;

45. Este parte in faza de judecata a procesului penal: a. partea responsabila civilmente; b. invinuitul; c. procurorul;

46. Are calitatea de inculpat:

a. numai persoana fata de care s-a pus in miscare actiunea penala; b. numai persoana citata in aceasta calitate de instanta penala; c. persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale; 47. Parte vatamata in procesul penal poate fi: a. numai victima infractiunii; b. numai o persoana fizica; c. o persoana fizica sau o persoana juridica;

48. Competenta dupa materie este determinata de: a. natura si gravitatea infractiunii supuse judecatii; b. sfera de cauze date in mod obisnuit in caderea instantelor judecatoresti de drept comun; c. infractiune sau calitatea faptuitorului; 49. Sectii maritime si fluviale functioneaza: a. numai la tribunale si curti de apel; b. nu numai la judecatorii, tribunale, curti de apel, ci si la Inalta Curte de Casatie si Justitie; c. la unele judecatorii, tribunale si curti de apel;

50. Sectii maritime si fluviale functioneaza pe langa instantele din: a. Galati; b. Braila; c. Calarasi; 51. Judecata in apel se realizeaza de catre un complet format din: a. trei judecatori la tribunal si la curtea de apel; b. trei judecatori la curtea de apel si Completul de 9 judecatori la Inalta Curte de Casatie si Justitie; c. doi judecatori la tribunal si la curtea de apel;

52. Sunt considerate forme subsidiare ale competentei in materie penala:

a. competenta dupa calitatea persoanei, competenta materiala, competenta teritoriala; b. competenta speciala si competenta personala; c. competenta functionala si competenta materiala;

53. Infractiunea savarsita de un expert poate fi judecata in prima instanta de: a. curtea de apel; b. tribunal; c. judecatorie, daca expertul nu a savarsit o infractiune data in competenta altei instante;

54. Instantele militare judeca: a. numai infractiunile savarsite de militari; b. numai infractiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu; c. numai anumite infractiuni prevazute de Codul penal si de legi speciale si numai infractiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu; 55. Recursurile solutionate de curtile de apel pot fi declarate: a. impotriva deciziilor tribunalului prin care se solutioneaza cererile privind masurile preventive; b. impotriva deciziilor tribunalului pronuntate in apel; c. impotriva deciziilor pronuntate de tribunal in prima instanta;

56. Infractiunea de omor savarsita de un magistrat de la tribunal va fi judecata de: a. Inalta Curte de Casatie si Justitie; b. curtea de apel; c. tribunal; 57. Daca un militar cu gradul de colonel savarseste o infractiune de luare de mita, cauza va fi judecata de: a. tribunalul militar; b. Tribunalul Militar Teritorial;

c. tribunalul competent teritorial, deoarece fapta nu este data in competenta instantelor militare;

58. Conflictele de competenta intre tribunalele militare: a. se solutioneaza de Curtea Militara de Apel; b. pot interveni numai cu privire la cauzele in care se judeca infractiuni contra ordinii si disciplinei militare; c. sunt date in competenta tribunalului militar teritorial;

59. Curtea Militara de Apel: a. judeca numai in prima instanta si in recurs; b. judeca in fond, in apel si in recurs; c. judeca in prima instanta infractiunile savarsite de judecatorii militari si de procurorii militari; 60. In situatia in care curtea de apel, judecand un recurs, suspenda, prin incheiere, judecarea cauzei potrivit art. 303 C. proc. pen.: a. Inalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza cazul de intrerupere a cursului justitiei; b. Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca recursul impotriva incheierii; c. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 9 judecatori, judeca apelul impotriva incheierii;

61. Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca: a. apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala; b. recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala; c. recursurile in interesul legii;

62. Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie: a. sesizeaza Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora;

b. judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala; c. judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Completul de 9 judecatori; 63. Sunt calitati si functii care atrag competenta de judecata a Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca instanta de fond: a. judecatorii de la tribunale si cei de la curtile de apel; b. membrii Consiliului Superior al Magistraturii; c. controlorii financiari de la Curtea de Conturi;

64. Inalta Curte de Casatie si Justitie nu judeca: a. in fond; b. in apel; c. in recurs; 65. Infractiunea savarsita de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judeca in prima instanta de: a. curtea de apel; b. Inalta Curte de Casatie si Justitie; c. instanta corespunzatoare din punct de vedere teritorial dupa calitatea persoanei;

66. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana dobandeste calitatea de magistrat la curtea de apel, cauza va fi judecata: a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie; b. de curtea de apel; c. de instanta competenta material;

67. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana dobandeste calitatea de senator, cauza va fi judecata: a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie; b. de curtea de apel; c. de instanta competenta material;

68. In situatia in care un amiral savarseste o infractiune, iar ulterior nu mai detine aceasta calitate: a. cauza va fi judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in orice situatie; b. cauza va fi judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie daca s-a dat o hotarare in prima instanta; c. cauza va fi judecata de instanta competenta material;

69. Dobandirea unei anumite calitati de catre inculpat dupa savarsirea faptei: a. nu determina niciodata schimbarea competentei; b. determina intotdeauna schimbarea competentei; c. determina schimbarea competentei numai daca inculpatul a dobandit, de exemplu, calitatea de membru al Inaltului Cler cu rang de arhiereu; 70. In situatia declinarii de competenta determinate de competenta teritoriala: a. actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin; b. actele indeplinite ori masurile dispuse pot fi mentinute; c. actele indeplinite ori masurile dispuse nu pot fi mentinute; 71. Conflictele de competenta sunt solutionate: a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru toate conflictele de competenta; b. de curtea de apel pentru conflictele de competenta ivite intre instantele inferioare, indiferent de gradul acestora, situate in circumscriptia sa; c. de tribunal pentru conflictele de competenta ivite intre judecatorii, chiar daca una dintre acestea se afla in circumscriptia altui tribunal; 72. Conflictul de competenta intre o instanta militara si o instanta civila este solutionat de: a. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 9 judecatori; b. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala; c. instanta civila ierarhic superioara; 73. Conflictul de competenta intre doua organe de cercetare penala: a. trebuie solutionat de procurorul care supravegheaza activitatea de cercetare penala efectuata de aceste organe; b. va fi solutionat de conducatorul parchetului caruia i-ar reveni competenta sa instrumenteze dosarul; c. se rezolva de catre seful ierarhic superior din punct de vedere administrativ al celor doua organe de cercetare penala;

74. Judecatorul nu este incompatibil sa judece o cauza in apel daca: a. intr-o discutie intre prieteni a afirmat ca apelul declarat de un inculpat in cauza respectiva va fi admis; b. a schimbat incadrarea juridica prin incheiere, inainte de solutionarea cauzei; c. a participat la judecarea unui recurs impotriva unei incheieri privind o masura preventiva, pronuntandu-se asupra vinovatiei inculpatului;

75. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza numai daca: a. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a dispus retinerea invinuitului; b. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul general al parchetului care a intocmit rechizitoriul; c. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu grefierul care a intocmit citatiile in dosarul de urmarire penala; - a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale de atac, sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs; - si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia ce ar putea fi data in cauza; - a pus in miscare actiunea penala a dispus trimiterea in judecata sau a pus concluzii in calitate de procuror la instanta de judecata, a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventive in cursul urmaririi penale; - a fost reprezentant sau aparator al vreuneia dintre parti; - a fost expert sau martor in cauza respectiva; - interesat, sub orice forma in solutionarea cauzei, el, sotul sau vreo ruda apropiata; - atunci cand exista dusmanie intre el, sotul sau una din rudele sale, pana la gradul patru inclusiv, si una din parti, sotul sau rudele acesteia, pana la gradul al treilea inclusiv; - este tutore sau curator al uneia dintre parti; 76. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza daca: a. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a dispus retinerea invinuitului;

b. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul general adjunct al parchetului care a intocmit rechizitoriul; c. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu un grefier care a intocmit citatiile in dosarul de urmarire penala; 77. Se retine existenta unui caz de incompatibilitate in urmatoarea situatie: a. judecatorul a fost reprezentant sau aparator al interpretului; b. judecatorul este sot, ruda sau afin cu unul din avocati; c. judecatorul a primit liberalitati de la mandatarul unei parti; 78. Cererea de recuzare: a. trebuie sa indice motivele de incompatibilitate pentru fiecare judecator; b. poate fi formulata fata de toti judecatorii unei instante, chiar si fata de cei de la alte sectii, daca se arata cazul concret de incompatibilitate pentru fiecare; c. poate fi formulata imediat ce partea a aflat cazul de recuzare; 79. Cererea de recuzare: a. este inadmisibila daca este formulata impotriva judecatorului chemat sa se pronunte asupra cererii de recuzare formulate fata de un coleg al sau; b. este admisibila daca este formulata in mod repetat fata de acelasi judecator, invocandu-se cauze diferite de incompatibilitate; c. poate fi respinsa printr-o incheiere care se poate ataca separat cu recurs in termen de 3 zile; 80. Recuzarea aceluiasi judecator, pentru acelasi caz de incompatibilitate si pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formularii unei cereri anterioare de recuzare: a. este admisibila; b. este admisibila, dar cererea de recuzare va fi judecata de alt complet, fara participarea judecatorului recuzat; c. este admisibila, cererea urmand a fi judecata de un alt complet din care nu face parte judecatorul recuzat; d. se solutioneaza in sedinta secreta, de un alt complet de judecata si fara participarea celui ce declara ca se abtine sau care este recuzat. 81. Cererea de recuzare poate fi formulata:

a. numai de catre parti; b. de catre parti sau de procuror; c. de orice persoana interesata si de procuror;

82. Cand pentru solutionarea cererii de recuzare nu se poate alcatui un complet de judecata la instanta la care a fost inregistrata cererea de recuzare: a. recuzarea se solutioneaza de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie; b. recuzarea se solutioneaza de instanta ierarhic superioara; c. cererea de recuzare va fi respinsa ca inadmisibila;

83. Constituie motiv de recuzare: a. participarea expertului de mai multe ori in aceeasi cauza; b. audierea martorului de mai multe ori in aceeasi cauza; c. judecatorul a fost expert sau martor in cauza;

84. Stramutarea judecarii unei cauze penale poate fi ceruta: a. de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii; b. numai de Ministrul Justitiei; c. de presedintele instantei superioare ingrad celei la care se afla cauza; d. este de competenta exclusiva a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (cand
suspiciunea priveste obiectivitatea tuturor subiectilor procesuali, remediul procesual este stramutarea cauzei la alt organ judiciar egal in grad)

85. Poate fi solicitata stramutarea judecarii unei cauze penale daca: a. impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita din cauza dusmaniilor locale; b. nu a fost citit actul de sesizare; c. a fost terminata cercetarea judecatoreasca;

86. Stramutarea unei cauze se poate cere:

a. numai cand aceasta se afla pe rolul instantei de fond; b. numai cand aceasta se afla pe rolul unei instante; c. numai daca aceasta nu se afla in apel;

87. Cererea de stramutare: a. se adreseaza instantei care a primit cauza spre judecare; b. se adreseaza instantei ierarhic superioare celei care a primit cauza spre judecare; c. se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

88. Cererea de informatii in cazul stramutarii: a. este obligatorie in toate cazurile; b. este facultativa in toate cazurile; c. este facultativa in situatia in care se formuleaza o noua cerere de stramutare in aceeasi cauza; 89. Partile sunt anuntate despre formularea cererii de stramutare de catre: a. Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin citare; b. instanta in fata careia se afla cauza pe rol, prin comunicarea cererii; c. instanta superioara celei la care se afla cauza pe rol;

90. Stramutarea poate fi ceruta din nou: a. oricand; b. dupa trecerea unui termen de la respingerea cererii anterioare; c. numai daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, necunoscute Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data solutionarii cererii anterioare, sau daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, ivite dupa respingerea cererii anterioare;

91. Probele indirecte: a. sunt intotdeauna obtinute din alta sursa decat cea originala; b. dovedesc in mod direct fapta; c. sunt intotdeauna obtinute din sursa originala;

92. Sarcina administrarii probelor in procesul penal apartine: a. organelor judiciare; b. politiei judiciare si procurorului; c. partilor, politiei judiciare, procurorului si instantei;

93. Dreptul la tacere: a. poate fi folosit de invinuit sau inculpat cu privire la datele sale de identitate; b. reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la orice intrebare care i se pune de catre organele judiciare; c. reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la orice intrebare care i se pune de catre organele judiciare cu privire la invinuirea care i se aduce;

94. Probele in procesul penal: a. nu pot fi administrate decat in faza cercetarii judecatoresti; b. pot fi propuse numai pana la inceperea dezbaterilor; c. trebuie sa fie admisibile, pertinente, concludente si utile;

95. Declaratiile invinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea adevarului: a. se consemneaza in scris sau se inregistreaza cu mijloace audio-video; b. se consemneaza in scris; c. se consemneaza in scris de catre invinuit sau inculpat ori de catre avocatul acestuia; d. numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza. 96. In cursul procesului penal, instanta de judecata: a. admite proba, chiar daca aceasta nu este concludenta, dar este utila si a fost solicitata de inculpat; b. respinge motivat proba, daca nu este utila;

c. nu poate admite si alte probe decat cele existente in dosarul cauzei supus judecarii sau probele deja discutate la termenul de probe; 97. Reprezinta probe concludente in procedura penala: a. probele care au legatura cu faptele sau imprejurarile ce fac obiectul probatiunii; b. probele care contribuie la aflarea adevarului in cauza penala; c. probele care sunt necesare pentru solutionarea cauzei;

98. Declaratiile invinuitului sau inculpatului: a. se consemneaza in scris sau se inregistreaza cu mijloace audio-video; b. se consemneaza in scris; c. se consemneaza in scris de catre invinuit sau inculpat ori de catre avocatul acestuia; 99. Declaratiile partii vatamate pot servi la aflarea adevarului: a. neconditionat; b. numai daca se coroboreaza cu alte probe; c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza; 100. Ascultarea invinuitului sau inculpatului: a. se face numai la sediul parchetului sau politiei; b. se face numai la sediul organului judiciar; c. se poate face oriunde acesta se gaseste, daca se afla in imposibilitate de deplasare; 101. Partea civila: a. poate fi reprezentata in procesul penal, dar numai daca este lipsita total de capacitate de exercitiu; b. este introdusa din oficiu in procesul penal; c. poate declara ca participa in procesul penal in aceasta calitate numai pana la citirea actului de sesizare;

102. Persoana obligata sa pastreze secretul profesional:

a. nu este obligata sa declare ca martor; b. nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care este obligata sa pastreze secretul; c. nu poate sa fie ascultata ca martor in nicio cauza; 103. In situatia in care sotia inculpatului este audiata in calitate de martor: a. poate savarsi infractiunea de marturie mincinoasa daca declara necorespunzator adevarului; b. poate savarsi infractiunea de marturie mincinoasa numai daca este audiata in legatura cu fapte de coruptie, iar marturia e mincinoasa; c. poate savarsi infractiunea de favorizare a infractorului, daca marturia e mincinoasa;

104. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezinta infirmitati fizice: a. este interzisa, deoarece persoana respectiva nu poate sa redea constient cunostintele pe care le are; b. nu este interzisa daca ascultarea se face cu privire la fapte pe care le-a perceput cu simturile sanatoase; c. este permisa in orice conditii si cu privire la faptele percepute in orice mod;

105. Sotul si rudele apropiate ale invinuitului: a. nu pot fi audiate ca martori; b. nu sunt obligate sa declare ca martori; c. nu pot savarsi infractiunea de marturie mincinoasa daca au fost audiate;

106. Minorul care nu a implinit 14 ani: a. nu poate fi audiat ca martor in procesul penal; b. poate fi audiat numai in sedinta secreta; c. poate fi audiat, dar numai in prezenta unuia dintre parinti sau a persoanei careia ii este incredintat spre crestere si educare; 107. Minorul:

a. nu poate fi ascultat ca martor in procesul penal; b. nu este obligat sa declare ca martor in procesul penal; c. poate fi ascultat ca martor;

108. Nu pot dobandi calitatea de martor in procesul penal: a. rudele inculpatului si rudele partii vatamate; b. partile civile; c. minorii; 109. Persoana vatamata: a. nu poate fi ascultata ca martor in procesul penal; b. poate fi obligata sa declare ca martor; c. poate fi ascultata ca martor daca nu s-a constituit parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata; 110. Nu depune juramant: a. preotul; b. ateul; c. minorul care nu a implinit 14 ani;

111. Declaratiile martorului pot servi la aflarea adevarului: a. neconditionat, pentru toti martorii; b. numai daca se coroboreaza cu alte probe; c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza, in cazul martorilor cu identitate protejata; 112. Pot fi audiati ca martori cu identitate protejata: a. procurorul care a supravegheat urmarirea penala; b. investigatorii sub acoperire; c. minorii, in cazul infractiunilor privind violenta in familie;

113. Confruntarea poate fi efectuata: a. numai intre martorii ale caror declaratii sunt contradictorii; b. numai intre invinuit sau inculpat si martori;

c. intre persoanele ascultate in aceeasi cauza, daca intre declaratiile acestora exista contradictii; 114. Una din parti prezinta o inregistrare video in procesul penal ca proba: a. inregistrarea video efectuata de parte este inadmisibila ca mijloc de proba, daca a fost facuta fara autorizarea instantei; b. inregistrarea video poate servi ca mijloc de proba, chiar daca a fost efectuata de parte, cu conditia ca infractiunea sa fie cercetata la plangere prealabila; c. inregistrarea poate servi ca mijloc de proba daca nu este interzisa de lege sau daca priveste inregistrari ale propriilor convorbiri sau comunicari ale partii purtate cu terti; 115. Convorbirile si comunicarile partii vatamate pot fi interceptate: a. la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea judecatorului, indiferent de natura infractiunii; b. indiferent de natura infractiunii, dar numai cu autorizarea judecatorului; c. la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea procurorului, indiferent de natura infractiunii, dar nu mai mult de 30 de zile; 116. Inregistrarea convorbirilor dintre avocat si inculpat: a. poate fi folosita ca mijloc de proba daca din cuprinsul acesteia rezulta, de exemplu, ca avocatul pregateste sau a savarsit infractiunea de trafic de stupefiante; b. poate fi folosita ca mijloc de proba, dar numai impotriva avocatului; c. poate fi folosita ca mijloc de proba, dar numai impotriva inculpatului;

117. Nu pot fi martori asistenti: a. vecinii persoanei al carei domiciliu este perchezitionat; b. persoanele care au asistat la savarsirea faptei; c. persoanele interesate in cauza;

118. Retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor: a. se dispune numai de catre instanta; b. se dispune de procuror in cursul urmaririi penale si de instanta in cursul judecatii; c. se dispune numai de procuror in cursul urmaririi penale;

d. procurorul poate propune instantei de judecata sau aceasta din oficiu, in cursul judecatii, poate dispune retinerea corespondentei ori obiectelor trimise de invinuit sau inculpat ori adresate acestuia, direct sau indirect. 119. Ridicarea de obiecte sau inscrisuri se dispune: a. numai de catre instanta; b. numai de catre procuror; c. numai de catre executorul judecatoresc; d. de catre organul de cercetare penala: procuror, judecator. 120. Perchezitia poate fi: a. numai domiciliara; b. corporala sau domiciliara; c. numai corporala;

121. Perchezitia poate fi efectuata pe timpul noptii: - referitor la timpul efectuarii perchezitiei, art. 27 alin. (4) din Constitutie arata ca perchezitiile pe timpul noptii sunt interzise, afara de cazul infractiunii flagrante. Atat perchezitia domiciliara, cat si ridicarea de obiecte si inscrisuri se pot face intre orele 6-20, iar in celelalte ore numai in caz de infractiune flagranta sau cand perchezitia urmeaza sa se efectueze intr-un local public. Perchezitia inceputa intre orele 6-20 poate continua si in timpul noptii (art. 103). 122. Juramantul expertului: a. se depune la termenul la care expertul este chemat pentru a lua cunostinta de obiectivele expertizei; b. se depune dupa desemnarea expertului, in camera de consiliu, fara citarea partilor; c. se depune daca expertul este chemat de instanta pentru a da explicatii cu privire la raportul de expertiza; 123. Comisia rogatorie se poate adresa: a. parchetului ierarhic superior; b. parchetului ierarhic inferior; c. instantei egale in grad;

124. Sunt masuri preventive: a. retinerea; b. obligarea la tratament medical; c. sechestrul;

125. Masurile preventive pot inceta de drept: a. la data solutionarii plangerii impotriva masurii preventive luate de procuror; b. cand s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea masurii preventive; c. la data pronuntarii hotararii de achitare;

126. Masura retinerii unui parlamentar: a. poate fi revocata de Camera din care face parte; b. nu poate fi revocata decat de judecator; c. nu poate fi luata decat de judecator; 127. Retinerea poate fi dispusa de: a. judecatorul; b. comandantul navei sau aeronavei pentru infractiunile savarsite la bordul navelor sau aeronavelor; c. agentii politiei de frontiera in ipoteza constatarii unor infractiuni la regimul frontierei de stat; d. singura masura pe care o pot dispune organele de cercetare penala este retinerea pe cel mult 24 de ore. Astfel, procurorul poate dispune retinerea, obligarea de a nu parasi localitatea sau pe cea de a nu parasi tara, in timpul urmaririi penale, in timp ce instanta, pe langa aceste ultime doua masuri, poate dispune si arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului, atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza judecatii. 128. Masurile preventive pot fi dispuse prin: a. ezolutia organului de cercetare penala; b. rezolutia procurorului; c. ordonanta procurorului;

129. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea se comunica: a. politiei de frontiera; b. administratiei financiare in a carei circumscriptie locuieste invinuitul sau inculpatul; c. partii vatamate;

130. Este competenta sa dispuna arestarea preventiva: a. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond; b. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau instanta in a carei circumscriptie se afla locul de detentie; c. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau instanta in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului; d. in scopul garantarii libertatii persoanei, masurile preventive se iau, de regula, de catre procuror sau instanta de judecata (singurul organ judiciar care poate dispune
masura arestarii preventive este judecatorul)

131. Arestarea preventiva se dispune prin: a. ordonanta procurorului; b. incheierea judecatorului; c. mandatul de arestare emis de judecator;

132. Arestarea preventiva a invinuitului: a. se poate dispune de catre procuror, in cursul urmaririi penale, si de catre instanta de judecata, in cursul judecatii; b. nu se poate dispune decat in cursul urmaririi penale; c. presupune punerea in miscare a urmaririi penale; d. instanta de judecata (judecatorul) poate dispune si arestarea preventiva a invinuitului, atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza judecatii. 133. Arestarea preventiva a inculpatului:

a. se poate dispune inainte de inceperea urmaririi penale in cazul infractiunilor flagrante; b. nu se poate dispune decat in cursul urmaririi penale; c. presupune punerea in miscare a actiunii penale;

134. In cazul in care instanta admite propunerea de arestare preventiva: a. mandatul de arestare preventiva este emis de judecator; b. mandatul de arestare preventiva este emis de procuror; c. mandatul de arestare preventiva este emis de grefier; 135. Poate fi prelungita: - prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile. 136. Arestarea inculpatului major: a. nu poate depasi 180 de zile decat daca s-a pronuntat o hotarare de prima instanta; b. nu poate depasi 180 de zile in cursul urmaririi penale; c. nu poate depasi 180 de zile in fiecare faza a procesului penal;

137. Cererea de liberare provizorie pe cautiune poate fi facuta: a. in cursul urmaririi penale; b. numai de catre invinuitul sau inculpatul aflat in stare de arest preventiv; c. pe tot parcursul procesului penal;

138. Masurile de ocrotire in procesul penal: a. vizeaza protejarea bunurilor importante care ar putea fi pierdute ca urmare a savarsirii infractiunii; b. se pot dispune fata de persoanele prejudiciate prin savarsirea infractiunii; c. se pot dispune fata de minorii aflati in ocrotirea unui invinuit arestat preventiv;

139. Sunt masuri procesuale reale:

a. liberarea provizorie pe cautiune si restituirea lucrurilor; b. masurile asiguratorii, restituirea lucrurilor; c. liberarea provizorie pe cautiune si masurile asiguratorii;

140. Organele competente sa dispuna luarea masurilor asiguratorii sunt: a. instanta de judecata, in cursul cercetarii judecatoresti si in cursul urmaririi penale; b. in faza de urmarire penala, procurorul sau organul de cercetare penala, prin ordonanta; c. in faza de urmarire penala, procurorul; 141. Sunt acte procesuale: a. introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata, trimiterea in judecata, punerea in miscare a actiunii penale; b. inmanarea citatiei, efectuarea unei perchezitii, ascultarea unui martor; c. impacarea partilor, cercetarea la fata locului, inmanarea citatiei; 142. Daca locul savarsirii faptei este multiplu, nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul si nici locul sau de munca, acesta va fi citat: a. la sediul organului de urmarire penala; b. la consiliul local in a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza urmarirea penala; c. la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea;

143. In ipoteza in care termenul de apel de 10 zile curge de la data pronuntarii hotararii: a. nu se iau in considerare zilele nelucratoare; b. ziua pronuntarii hotararii intra in durata termenului; c. ziua in care termenul incepe sa curga si ziua in care acesta se implineste nu se socotesc in durata termenului;

144. Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate: a. de catre inculpat, in cazul retragerii plangerii prealabile; b. de catre inculpatul achitat, daca a fost obligat la plata despagubirilor civile; c. de catre partea civila careia i s-a respins actiunea civila;

145. Nerespectarea dispozitiilor privind incompatibilitatea procurorilor este sanctionata cu: a. nulitatea relativa; b. nulitatea absoluta; c. nulitatea relativa, care poate fi invocata oricand;

146. Sanctiunea nerespectarii dispozitiilor referitoare la competenta dupa calitatea persoanei este: a. nulitatea relativa, care poate fi invocata pana la citirea actului de sesizare; b. nulitatea relativa, care poate fi invocata pana la pronuntarea hotararii in prima instanta; c. nulitatea absoluta care poate fi invocata oricand;

147. Sunt cazuri de asistenta juridica obligatorie: a. partea vatamata este un minor internat intr-un centru de reeducare; b. inculpatul este militar sau elev al unei scoli militare; c. inculpatul este elev al unei institutii speciale de invatamant;
d. este minor, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ, este retinut sau arestat chiar in alta cauza, cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza ori organul judiciar apreciaza ca nu si-ar putea face singur apararea.

148. Daca organele de cercetare ale politiei judiciare apreciaza ca inculpatul nu isi poate face singur apararea: a. asistenta juridica este obligatorie; b. asistenta juridica nu este obligatorie, cu exceptia situatiilor prevazute de art. 171 C. proc. pen. in care se afla inculpatul; c. nu exista o prevedere legala referitoare la aceasta situatie;

149. Amenda judiciara se aplica: a. numai de catre procuror; b. numai de catre instanta de judecata; c. de organul de urmarire penala;

150. Interzicerea luarii de contact a inculpatului arestat cu aparatorul sau: a. se poate dispune numai de instanta de judecata care a luat masura preventiva; b. se poate dispune numai de instanta care a hotarat condamnarea inculpatului dupa ramanerea definitiva a hotararii; c. se poate dispune de procuror, pe o perioada limitata; d. organele judiciare nu pot stanjeni sau controla, in mod direct sau indirect, contactul dintre avocat si clientul sau (art. 33 din Legea nr. 51/1995). Dreptul aparatorului de a lua contact cu inculpatul arestat nu poate fi interzis. 151. Sunt faze ale procesului penal: a. urmarirea penala, procesul penal si punerea in executare a hotararilor penale ramase definitive; b. urmarirea penala, judecata si punerea in executare a hotararilor penale definitive; c. urmarirea penala si judecata;

152. Sunt limite ale fazei de judecata: a. trimiterea in judecata si pronuntarea hotararii; b. trimiterea in judecata si ramanerea definitiva a hotararii; c. prezentarea materialului de urmarire penala si pronuntarea hotararii; 153. Sunt autoritati publice care au dreptul de a pune in miscare actiunea penala: a. Camera Deputatilor si Senatul in sedinta comuna, judecatorul desemnat sa judece plangerea impotriva rezolutiei sau ordonantei de neurmarire penala; b. Camera Deputatilor si Senatul in sedinta comuna, instanta de judecata in situatia cauzelor la judecarea carora procurorul nu participa, judecatorul desemnat sa rezolve plangerea impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neurmarire; c. instanta de judecata in situatia cauzelor la judecarea carora procurorul nu

participa, judecatorul desemnat sa rezolve plangerea impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neurmarire;

154. Sunt corpuri delicte: a. obiectele care contin o urma a faptei savarsite; b. obiectele care poarta o urma a faptei savarsite; c. obiectele care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni, precum si obiectele care sunt produsul infractiunii; 155. In timpul efectuarii expertizei: a. expertul nu poate lua legatura cu partile; b. expertul trebuie sa mentina o legatura permanenta cu partile; c. expertul poate solicita explicatii necesare de la parti, cu incuviintarea organelor judiciare;

156. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare preventiva: a. este obligatorie, indiferent de infractiune; b. este obligatorie, dar numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este de 4 ani sau mai mare; c. este obligatorie, dar numai daca inculpatul este minor ori infractiunea savarsita este pedepsita cu o pedeapsa mai mare de 4 ani;

(partea speciala) 1. Sunt limite ale urmaririi penale: a. punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata; b. sesizarea organelor de urmarire penala si trimiterea in judecata; c. intocmirea actului de incepere a urmaririi penale si trimiterea in judecata, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale;

2. Urmarirea penala se desfasoara de catre:

a. procuror si organele de cercetare penala; b. magistrati; c. organele de cercetare penala speciale;

3. Organele de urmarire penala dispun prin ordonanta: a. acolo unde legea prevede expres; b. numai daca actiunea penala este pusa in miscare; c. in situatia in care inculpatul se afla in stare de arest preventiv;

4. Sunt doar organe de constatare, fara a putea efectua urmarirea penala: a. conducatorii autoritatilor si institutiilor publice; b. ofiterii politiei de frontiera anume desemnati, pentru infractiunile de frontiera; c. ofiterii desemnati de comandantii centrelor militare, pentru infractiunile de competenta instantelor militare savarsite de civili in legatura cu obligatiile lor militare;

5. Procurorul competent sa efectueze sau sa exercite supravegherea activitatii de cercetare penala este:
a. procurorul de la parchetul corespunzator instantei care, potrivit legii, judeca in prima instanta cauza; b. procurorul de la parchetul corespunzator instantei in circumscriptia careia s-a savarsit infractiunea; c. procurorul care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala competent sa instrumenteze cauza;

6. In situatia in care organul de cercetare penala constata ca nu este competent sa efectueze cercetarea penala:

a. isi declina competenta organului de cercetare penala competent; b. indruma persoana vatamata sa formuleze plangerea penala la organul competent si claseaza plangerea primita cu ignorarea dispozitiilor privind competenta; c. trimite de indata cauza procurorului care exercita supravegherea, in vederea sesizarii organului competent;

7. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmarire penala: a. plangerea, denuntul si plangerea prealabila; b. plangerea, denuntul si sesizarea din oficiu; c. plangerea, denuntul si sesizarea comandantului;

8. In situatia in care organul de cercetare penala constata, inainte de inceperea urmaririi penale, incidenta cazului prevazut de art. 10 lit. b1) C. proc. pen.: a. inainteaza dosarul procurorului cu propunere de neincepere a urmaririi penale; b. inainteaza dosarul procurorului cu propunere de incepere a urmaririi penale; c. dispune inceperea urmaririi penale;

9. Actul prin care se dispune neinceperea urmarii penale este: a. rezolutia; b. rezolutia de neincepere a urmaririi penale; c. ordonanta; 10. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmarire penala in cazurile prevazute de art. 10 lit. a), b), c), d) si e) este: - in urma studierii dosarului si a propunerii organului de cercetare penala, procurorul se pronunta cu privire la scoaterea de sub urmarire penala pe baza de rezolutie, in cazul cand actiunea penala nu a fost pusa in miscare, si pe baza de ordonanta, cand actiunea penala a fost pusa in miscare.

11. Actul prin care se dispune incetarea urmaririi penale este:

a. intotdeauna ordonanta; b. intotdeauna rezolutia;

c. rezolutia sau ordonanta, dupa stadiul urmaririi penale si in functie de propunerea organelor de cercetare penala;

12. Folosirea investigatorilor sub acoperire: a. trebuie autorizata de procurorul care supravegheaza urmarirea penala; b. nu este permisa in cazul infractiunilor de falsificare de monede; c. trebuie autorizata de judecator;

13. Folosirea investigatorilor sub acoperire: a. se autorizeaza prin ordonanta motivata, pentru o perioada de cel mult 60 de zile; b. autorizarea poate fi prelungita pentru o perioada de cel mult 60 de zile; c. durata totala a autorizarii, in aceeasi cauza, cu privire la aceeasi persoana, nu poate depasi 180 de zile; 14. Procedura prezentarii materialului de urmarire penala:
a. nu poate fi repetata; b. trebuie repetata daca organele de urmarire penala au administrat probe noi; c. poate fi repetata daca invinuitul a refuzat sa semneze procesul-verbal;

15. Prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului este: a. facultativa; b. trebuie efectuata numai de organul de cercetare penala;

c. trebuie efectuata de procuror; 16. Participarea procurorului la efectuarea urmaririi penale: a. este obligatorie; b. este facultativa; c. se poate manifesta prin asistarea la efectuarea oricarui act de cercetare penala, ocazie cu care procurorul poate indruma organul de cercetare penala cu privire la efectuarea unor acte de cercetare penala;

17. Actul prin care se dispune inceperea urmaririi penale cand organul de urmarire penala este sesizat prin denunt este: a. procesul-verbal; b. ordonanta; c. rezolutia; 18. In situatia in care, ulterior adoptarii solutiei, procurorul constata ca nu a existat sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia propunerea de a nu se incepe urmarirea penala: a. infirma rezolutia si dispune scoaterea de sub urmarire penala; b. infirma rezolutia si restituie actele organului de urmarire, dispunand inceperea urmaririi penale; c. infirma rezolutia si dispune suspendarea urmaririi penale; 19. Reluarea urmaririi penale se dispune: a. daca a incetat cauza de suspendare; b. daca a intervenit o lege mai favorabila; c. daca actiunea penala a fost pusa in miscare; 20. Plangerea prealabila trebuie introdusa: a. de persoana vatamata;

b. in termen de 2 luni de la data savarsirii infractiunii; c. la instanta competenta sa judece cauza in fond;

21. Invinuitul este: a. persoana fata de care se efectueaza cercetari intr-o cauza penala; b. persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale; c. persoana fata de care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale;

22. In cazul in care din actele premergatoare efectuate rezulta vreunul din cazurile prevazute de art. 10 C. proc. pen., cu exceptia celui de la lit. b1), procurorul:
a. restituie dosarul organului de cercetare penala pentru inceperea urmaririi penale; b. restituie dosarul organului de cercetare penala pentru completarea actelor premergatoare; c. efectueaza actele premergatoare necesare;

d. autorizeaza folosirea investigatorului sub acoperire 23. Urmarirea penala poate fi suspendata: a. daca inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa ia parte la procesul penal; b. daca partea vatamata sufera de o boala grava care o impiedica sa participe la procesul penal; c. daca una din parti sufera de o boala grava care o impiedica sa participe la procesul penal;

24. In cazul incetarii urmaririi penale intr-o cauza in care inculpatul este arestat preventiv: a. procurorul comunica o copie a ordonantei administratiei locului de detinere;

b. instanta care a dispus revocarea arestarii preventive comunica o copie a incheierii la administratia locului de detinere; c. instanta care a dispus revocarea arestarii preventive instiinteaza prin adresa administratia locului de detinere, cu dispozitia de a pune de indata in libertate pe inculpat;

25. Ordonanta sau rezolutia de incetare a urmaririi penale se comunica: a. numai partii vatamate si inculpatului; b. autorului sesizarii, invinuitului sau inculpatului si oricarei alte persoane interesate; c. numai partii vatamate, partii civile, invinuitului sau inculpatului, partii responsabile civilmente; 26. Prezentarea materialului de urmarire penala trebuie repetata: a. daca se constata ca trebuie schimbata incadrarea juridica ori daca s-au efectuat acte noi de cercetare penala; b. daca s-au efectuat acte noi de cercetare penala; c. daca inculpatul formuleaza o astfel de cerere; 27. Actul de sesizare a instantei de judecata este: a. plangerea prealabila, in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangere prealabila; b. numai rechizitoriul; c. incheierea de declinare a competentei in situatia necompetentei teritoriale; 28. Pot face plangere: a. impotriva actelor de urmarire penala: partea vatamata, partea civila si invinuitul sau inculpatul; b. impotriva masurilor de urmarire penala: invinuitul sau inculpatul, partea vatamata;

c. impotriva masurilor si actelor de urmarire penala: orice persoana, daca prin acestea s-a adus atingere intereselor sale legitime;

29. Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva ordonantelor sau rezolutiilor de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale trebuie comunicate: a. partii vatamate, partii civile, invinuitului sau inculpatului, partii responsabile civilmente; b. persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate; c. partii vatamate si invinuitului sau inculpatului; 30. Inculpatul trebuie ascultat: a. inainte de a se lua decizia punerii in miscare a actiunii penale; b. in cursul cercetarii judecatoresti, ori de cate ori este necesar; c. dupa prezentarea materialului de urmarire penala; 31. Impotriva ordonantelor sau rezolutiilor, dupa caz, de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale poate face plangere: a. dupa respingerea plangerii de catre prim-procurorul parchetului, procurorul general sau, dupa caz, de catre procurorul sef de sectie, de catre partea vatamata, invinuit sau inculpat; b. dupa respingerea plangerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., in termen de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare, de catre persoana vatamata si de catre orice alte persoane ale caror interese sunt vatamate; c. dupa admiterea plangerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., in termen de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare, de catre persoana vatamata si de catre orice alte persoane ale caror interese sunt vatamate, plangerea urmand a fi adresata instantei; 32. Solutionand plangerea conform art. 2781 C. proc. pen., judecatorul:
a. poate admite orice alte probe necesare si utile solutionarii cauzei;

b. nu poate admite proba cu inscrisuri; c. verifica rezolutia sau ordonanta atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate;

34. In virtutea principiului rolului activ: - Instanta de judecata isi exercita atributiile in mod activ, in vederea aflarii adevarului si a realizarii rolului educativ al judecatii. Tinand seama de rolul sau activ, instanta de judecata are obligatia de a interveni in desfasurarea sedintei de judecata, de a administra probe, de a lua unele masuri si de a aduce la cunostinta partilor drepturile si obligatiile pe care le au. De asemenea, instanta trebuie sa aiba un rol activ cu privire la vinovatia inculpatului, intinderea prejudiciului, angajarea raspunderii civile, administrarea probelor si alte aspecte esentiale ale cauzei penale. 35. Daca, in cursul cercetarii judecatoresti, martorii sunt intrebati daca isi mentin declaratiile date in fata organelor de urmarire penala si aceste aspecte sunt consemnate in incheierea de sedinta, fara a mai fi audiati de instanta: - martorii sunt citati la fiecare termen de judecata 36. Judecata se poate desfasura:
a. numai la sediul instantei; b. in alt loc decat sediul instantei numai daca prin lege speciala referitoare la competenta dupa calitatea persoanei se prevede aceasta; c. in lipsa inculpatului aflat in stare de detinere, daca aducerea acestuia la instanta nu este posibila din cauza lipsei escortei;

d. regula este ca locul de desfasurare a procesului penal sa fie sediul instantei de judecata. In mod exceptional, pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc. 37. Principiul nemijlocirii presupune: a. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi; b. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi, toate acestea in prezenta partilor;

c. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata, procurorul si partile sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi; 38. Principiul contradictorialitatii: - Principiul contradictorialitatii consta in faptul ca toate probele administrate in cauza sunt supuse discutiei si reflecta pozitia procesuala opusa a partilor aflate in proces. Contradictorialitatea se manifesta atat in etapa cercetarii judecatoresti, cat si in etapa dezbaterilor. 39. Aplicarea principiului oralitatii are drept consecinta: - Principiul oralitatii sedintei de judecata consta in faptul ca intreaga faza de judecata se desfasoara prin viu grai, oral. Acest principiu asigura, implicit, si cunoasterea lucrarilor sedintei, prin receptare directa, atat de persoanele angajate in solutionarea cauzei, cat si de publicul din sala. 40. Publicitatea sedintei de judecata presupune: - Publicitatea, ca principiu specific al fazei de judecata, reprezinta posibilitatea oricarei persoane, cu exceptia minorilor sub 16 ani, de a asista la sedinta de judecata (art. 290). Publicitatea sedintelor de judecata este consacrata de art. 126 din Constitutia Romaniei, care prevede ca "sedintele de judecata sunt publice in afara cazurilor prevazute de lege" si art. 5 din Legea pentru organizarea judecatoreasca. 41. De la principiul publicitatii sedintei de judecata se poate deroga: - De la principiul publicitatii fazei de judecata, legea procesual penala prevede si unele exceptii, cand sedinta de judecata poate fi secreta, respectiv: 1) daca judecarea in sedinta publica ar aduce atingere unor interese de stat; 2) cand prin publicitatea sedintei pot fi lezate normele de morala; 3) cand publicitatea sedintei de judecata ar aduce atingere demnitatii sau vietii intime a unei persoane; 4) cand are loc judecarea infractorilor minori. 42. Sedinta de judecata: a. este publica numai daca toti inculpatii sunt majori; b. este publica numai daca inculpatul este arestat;

c. este publica, de regula; 43. Sedinta secreta se poate declara: - Declararea sedintei secrete poate avea loc la cererea procurorului, a partilor sau din oficiu. Instanta poate declara sedinta de judecata secreta pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a judecarii cauzei. Legea procesual penala prevede ca stabilirea caracterului secret al sedintei de judecata se face in sedinta publica, dupa consultarea partilor prezente si a procurorului care participa la judecata.

44. Citarea este obligatorie la fiecare termen: a. in cazul militarilor si detinutilor; b. in cazul minorilor; c. in cazul in care partea a fost prezenta la un termen, dar procedura de citare nu a fost indeplinita pentru acel termen; 45. Citarea este obligatorie: a. cand instanta a dispus repunerea cauzei pe rol in urma deliberarii; b. la pronuntare; c. cand inculpatul este minor;

46. Citarea nu este obligatorie: a. in cazul expertilor, martorilor si interpretilor; b. in cazul partii prezente la unul din termene, chiar daca la termenele ulterioare lipseste; c. in cazul militarilor;

47. Compunerea completelor de judecata se stabileste: - In baza prevederilor art. 292, instanta judeca in complet de judecata, a carui compunere este cea prevazuta de lege. Completul de judecata trebuie sa ramana

acelasi in tot cursul judecarii cauzei. Cand acest lucru nu este posibil, completul se poate schimba pana la inceperea dezbaterilor. 48. Lista cauzelor: a. se afiseaza la instanta cu 48 de ore inainte de termenul de judecata; b. se comunica parchetului cu 24 de ore inainte de termenul de judecata; c. se afiseaza la instanta cu 24 de ore inainte de termenul de judecata;

49. Sunt atributii ale presedintelui completului de judecata: - Deschiderea sedintei de judecata. - Strigarea cauzei. - Apelul celor citati. - Verificarea legalitatii sesizarii instantei. - Verificari in legatura cu inculpatul.(identitatea) - Masuri premergatoare privind martorii, expertii si interpretii. - Acordarea de lamuriri. - Ridicarea de exceptie. - Formularea de cereri sau propuneri de probe noi. - Pronuntarea sentintei 50. Prin infractiune de audienta se intelege: a. infractiunea savarsita in cursul sedintei de judecata; b. infractiunea savarsita in sala de sedinta; c. infractiunea savarsita in cursul urmaririi penale, in cursul audierii partilor sau martorilor; 53. Suspendarea judecatii este posibila:

- Procesul penal poate fi suspendat atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii (existenta unei boli grave de care sufera inculpatul si care il impiedica sa participe la judecata si constatarea acestei boli printr-o expertiza medicala) 54. Suspendarea judecatii se poate dispune: - In conditiile in care sunt mai multi inculpati, iar temeiul suspendarii priveste numai pe unul dintre ei si disjungerea nu este posibila, se dispune suspendarea intregii cauze. 55. Incheierea de sedinta se intocmeste: a. de catre unul dintre judecatorii din complet, in termen de 3 zile de la terminarea sedintei; b. de grefier, in termen de 24 de ore de la terminarea sedintei; c. de presedintele completului, in termen de 24 de ore de la terminarea sedintei;

57. Deliberarea si pronuntarea hotararii: a. au loc de indata dupa incheierea dezbaterilor; b. nu pot fi amanate; c. nu pot fi amanate pe un termen scurt, determinat; 58. Deliberarea: a. are loc in secret; b. poate avea loc cu participarea grefierului care tehnoredacteaza minuta; c. poate avea loc cu participarea judecatorilor care au administrat probele in cursul cercetarii judecatoresti;

59. Completul de divergenta se poate constitui: a. in prima instanta; b. in apel;

c. in recurs;

60. Daca in urma deliberarii rezulta mai mult de doua pareri: a. hotararea se ia in complet de divergenta; b. judecatorul care a opinat solutia cea mai blanda trebuie sa se se alature celei mai apropiate de parerea sa; c. judecatorul care a opinat solutia cea mai severa trebuie sa se alature celei mai apropiate de parerea sa;

61. Minuta: a. se redacteaza de grefier si se semneaza de membrii completului de judecata; b. se redacteaza in termen de 15 de zile de la data terminarii cercetarii judecatoresti; c. se intocmeste in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se depune la dosarul de minute al instantei;

62. Pronuntarea hotararii: - Conform prevederilor art. 310, hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata asistat de grefier. La pronuntarea hotararii, partile nu se citeaza. Hotararile instantelor judecatoresti se pronunta in numele legii si se executa in numele Presedintelui Romaniei. Nerespectarea dispozitiilor legale privind pronuntarea hotararii in sedinta publica atrage sanctiunea nulitatii absolute, prevazuta de art. 197, alin. 2. 63. Hotararea judecatoreasca penala, sentinta sau decizie: a. se redacteaza de grefier; b. se redacteaza de toti judecatorii din complet; c. se redacteaza de unul dintre judecatorii din complet; 64. Daca grefierul este impiedicat a semna sentinta sau decizia:

a. hotararea se semneaza de grefierul sef; b.hotararea se semneaza de alt grefier, desemnat pentru completul respectiv; c. hotararea se semneaza de presedintele completului;

65. Procurorul trebuie sa participe la sedintele de judecata:

a. numai daca este citat; b. numai cand considera necesar; c. numai in cauzele in care instanta a fost sesizata prin rechizitoriu;

- in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu; - in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare; - in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in stare de detentie; - in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in una din situatiile prevazute de art. 171, alin 2 (minor, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ, cand este retinut sau arestat, chiar in alta cauza, cand este supus masurii de siguranta a internarii medicale sau obligarii la tratament medical, chiar in alta cauza, ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul sau inculpatul nu si-ar putea face singur apararea, precum si in alte cazuri prevazute de lege); - in cauzele in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii. 66. Dupa apel: a. martorii, expertii si interpretii parasesc sala de sedinta; b. martorii si expertii parasesc sala de sedinta; c. martorii parasesc sala de sedinta;

67. Daca in cauza sunt mai multi inculpati:

- Atunci cand sunt mai multi inculpati, ascultarea fiecaruia dintre ei se face in prezenta celorlalti inculpati. Daca interesul aflarii adevarului cere, instanta poate dispune ascultarea unuia dintre inculpati fara ca ceilalti sa fie de fata. 68. In cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte: - instanta dispune extinderea prin incheiere 69. In cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane: a. procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acele persoane; b. instanta pune in miscare actiunea penala prin incheiere; c. instanta sesizeaza procurorul competent pentru punerea in miscare a actiunii penale; 70. Ultimul cuvant al inculpatului: a. inculpatului i se da cuvantul personal sau prin aparator; b. inculpatului i se da cuvantul personal; c. nu se impune, in ipoteza in care, in cadrul dezbaterilor, inculpatul a luat cuvantul ultimul pentru a raspunde sustinerilor partii civile;

71. Instanta are obligatia ca, prin hotararea prin care solutioneaza actiunea penala, sa se pronunte asupra: a. luarii masurii arestarii preventive; b. mentinerii masurii arestarii preventive in cazul in care dispune achitarea inculpatului; c. luarii masurilor educative; 72. In partea introductiva a hotararii trebuie sa se indice: a. datele privind identitatea partilor; b. rezolvarea oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei; c. gradul inculpatului militar, gradul judecatorilor militari si gradul procurorului militar, in cazul hotararilor instantelor militare;

73. Copia dispozitivului hotararii se comunica: a. inculpatului arestat, in mod obligatoriu; b. obligatoriu inculpatului arestat, daca acesta a lipsit la pronuntare; c. obligatoriu inculpatului minor;

74. Procurorul poate face apel: a. in ceea ce priveste latura penala si latura civila b. numai in ceea ce priveste latura penala; c. in ceea ce priveste latura penala, iar in ceea ce priveste latura civila numai in cazul minorilor; 75. Inculpatul poate declara apel: a. in ceea ce priveste latura penala si latura civila; b. in caz de achitare, numai cu privire la temeiul achitarii; c. in caz de incetare a procesului penal, numai cu privire la temeiul incetarii;

76. Partea vatamata poate formula apel: a. numai in ceea ce priveste latura penala; b. in ceea ce priveste latura penala si latura civila; c. numai cu privire la latura civila;

77. Partea civila si partea responsabila civilmente pot face apel: a. in ceea ce priveste latura civila si latura penala; b. numai in ceea ce priveste latura penala; c. numai in ceea ce priveste latura civila;

78. Aparatorul: a. poate formula apel in nume propriu in ceea ce priveste latura civila; b. nu poate formula apel in nume propriu; c. nu poate formula apel in nume propriu decat cu privire la cheltuielile judiciare care i se cuvin;

79. Apelul este o cale de atac: a. preponderent de reformare; b. de retractare; c. preponderent de anulare;

80. Poate declara apel: a. persoana care, reclamand ca un martor a fost mincinos in cauza pe care a avuto, instanta l-a achitat ca fiind de buna-credinta; b. ruda apropiata a inculpatului, vatamata moral si material de pe urma condamnarii; c. persoana care, detinand un bun confiscabil ca urmare a infractiunii savarsite de inculpat, a fost obligata sa il predea; 81. Aparatorul, ca substitut procesual, poate declara apel: a. numai daca nu a acordat asistenta juridica la instanta a carei hotarare se ataca; b. daca a acordat asistenta juridica la instanta a carei hotarare se ataca; c. ca reprezentant conventional;

82. Termenul de apel este: a. de 10 zile de la pronuntare pentru procuror, daca legea nu dispune altfel;

b. de 10 zile de la comunicare pentru procuror, daca legea nu dispune altfel; c. de 10 zile de la pronuntare pentru toate partile;

83. Termenul de apel curge: a. de la pronuntare pentru inculpatul elev al unei institutii militare de invatamant, daca acesta a fost prezent la dezbateri, dar a lipsit la pronuntare; b. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru inculpatul arestat care a lipsit la pronuntare; c. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru procurorul care a lipsit la pronuntare;

84. Apelul se declara: a. numai prin cerere scrisa depusa la instanta care a pronuntat hotararea care se ataca; b. numai prin cerere scrisa; c. oral, caz in care se intocmeste un proces-verbal pentru constatarea acestei imprejurari;

85. Apelul declarat in termen: a. este suspensiv de executare atat in ceea ce priveste latura civila, cat si in ceea ce priveste latura penala, daca prin lege nu se dispune altfel; b. este suspensiv de executare numai in ceea ce priveste latura penala; c. nu este suspensiv de executare; 86. Devolutiunea totala a cauzei este posibila in apelul introdus de: - Instanta judeca apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care apelantul o are in proces. In cadrul acestor limite,instanta este obligata ca, in afara

de temeiurile invocate si cererile formulate de apelant, sa examineze cauza sub toate aspectele de drept si de fapt. 87. Daca inculpatul nu motiveaza cererea de apel: a. apelul va fi respins ca nefondat; b. apelul va fi examinat in temeiul efectului devolutiv; c. apelul va fi respins ca nemotivat; 88. Principiul neagravarii situatiei in propriul apel presupune: a. instanta de apel nu poate agrava situatia partii in favoarea careia procurorul a declarat apel; b. instanta de apel nu poate pronunta o pedeapsa mai mare decat instanta de fond; c. instanta de apel nu il poate condamna pe inculpatul achitat de instanta de fond;

89. Efectul extensiv al apelului presupune: a. instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel, fara a le putea crea o situatie mai grea; b. instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile la care apelul nu se refera, chiar daca le creeaza o situatie mai grea; c. instanta de apel nu poate hotari in privinta partilor care nu au declarat apel sau la care declaratia de apel nu se refera;

91. Participarea procurorului la judecarea apelului: a. este obligatorie; b. este obligatorie numai daca a participat si la judecarea cauzei in fata primei instante sau daca a declarat apelul suspus judecatii; c. nu este obligatorie;

92. Daca procurorul nu a introdus apel, ordinea in care se da cuvantul in dezbateri este: a. procuror, intimat, apelant; b. apelant, intimat, procuror; c. apelant, procuror, intimat;

93. Apelul va fi respins daca: - apelul este tardiv sau inadmisibil, apelul este nefondat 94. Inculpatul al carui apel a fost respins ca nefondat, a declarat recurs, invocand faptul ca nu a fost legal citat la judecarea cauzei in fond: a. recursul este admisibil; b. recursul este inadmisibil; c. recursul este nefondat;

95. Recursul este o cale de atac: - este o cale de atac exclusiv de drept si verifica numai in drept legalitatea hotararii atacate (starea de fapt nu este supusa controlului instantei de recurs); - este o cale de atac ordinara indreptata impotriva deciziilor date in apel sau impotriva sentintelor date in prima instanta care nu sunt supuse apelului. Se efectueaza intr-un termen fix, de regula 10 zile si inlatura posibilitatea ca hotararea din ultimul grad de fond sa devina definitiva si executorie; - este o cale de atac de anulare, adica tinde sa realizeze casarea (desfiintarea) hotararii atacate; - este o cale de atac ireverentioasa, deoarece se adreseaza instantei judecatoresti superioare celei care a dat hotararea atacata;

- nu pune in miscare o noua judecata a cauzei de fond, ci verifica doar temeinicia hotararii atacate, sub aspectul legalitatii, pe baza materialului probator din dosar si a inscrisurilor noi prezentate la instanta de recurs; - este o cale de atac usor accesibila, in sensul ca poate fi folosita de oricare dintre parti, in termen fix si cu forme procesuale simple. 96. Recursul este o cale de atac: - este o cale de atac exclusiv de drept si verifica numai in drept legalitatea hotararii atacate (starea de fapt nu este supusa controlului instantei de recurs); - este o cale de atac ordinara indreptata impotriva deciziilor date in apel sau impotriva sentintelor date in prima instanta care nu sunt supuse apelului. Se efectueaza intr-un termen fix, de regula 10 zile si inlatura posibilitatea ca hotararea din ultimul grad de fond sa devina definitiva si executorie; - este o cale de atac de anulare, adica tinde sa realizeze casarea (desfiintarea) hotararii atacate; - este o cale de atac ireverentioasa, deoarece se adreseaza instantei judecatoresti superioare celei care a dat hotararea atacata; - nu pune in miscare o noua judecata a cauzei de fond, ci verifica doar temeinicia hotararii atacate, sub aspectul legalitatii, pe baza materialului probator din dosar si a inscrisurilor noi prezentate la instanta de recurs; - este o cale de atac usor accesibila, in sensul ca poate fi folosita de oricare dintre parti, in termen fix si cu forme procesuale simple. 97. Recursul: a. trebuie motivat in scris sau oral in ziua judecatii; b. trebuie motivat intotdeauna in scris, motivele urmand a fi depuse cu 5 zile inainte de primul termen de judecata; c. poate fi motivat oral in ziua judecatii numai in cazul hotararilor care nu pot fi atacate cu apel;

98. Raportul scris este obligatoriu:

a. la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b. la toate instantele de recurs; c. la curtile de apel si la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

d. Dupa ce a primit dosarul si a fixat termenul de judecata, presedintele instantei de recurs poate sa delege pe unul din judecatorii care compun completul de judecata sa faca un raport scris asupra recursului. La Inalta Curte de Casatie si Justitie, raportul poate fi intocmit de un judecator sau de un magistrat asistent. 99. Recursul este o cale de atac: - este o cale de atac exclusiv de drept si verifica numai in drept legalitatea hotararii atacate (starea de fapt nu este supusa controlului instantei de recurs); - este o cale de atac ordinara indreptata impotriva deciziilor date in apel sau impotriva sentintelor date in prima instanta care nu sunt supuse apelului. Se efectueaza intr-un termen fix, de regula 10 zile si inlatura posibilitatea ca hotararea din ultimul grad de fond sa devina definitiva si executorie; - este o cale de atac de anulare, adica tinde sa realizeze casarea (desfiintarea) hotararii atacate; - este o cale de atac ireverentioasa, deoarece se adreseaza instantei judecatoresti superioare celei care a dat hotararea atacata; - nu pune in miscare o noua judecata a cauzei de fond, ci verifica doar temeinicia hotararii atacate, sub aspectul legalitatii, pe baza materialului probator din dosar si a inscrisurilor noi prezentate la instanta de recurs; - este o cale de atac usor accesibila, in sensul ca poate fi folosita de oricare dintre parti, in termen fix si cu forme procesuale simple. 100. In cazul recursului procurorului: a. devolutia este totala in ceea ce priveste latura penala si latura civila cu privire la toate persoanele care au fost parti in proces; b. devolutia este totala numai in ceea ce priveste orice lipsuri, fie in favoarea, fie in defavoarea oricarei parti; c. devolutia este totala in ceea ce priveste orice lipsuri in defavoarea inculpatului; 101. In cazul recursului partii civile: a. evolutia este totala in ceea ce priveste latura penala;

b. devolutia este totala in ceea ce priveste latura civila si cu privire la toate persoanele care au fost parti in proces; c. se devolueaza cauza cu privire la solutia care o priveste, pentru orice lipsa care este in defavoarea ei;

102. Efectul extensiv al cailor de atac: - Instanta de recurs examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat recurs sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea asupra acestor parti o situatie mai grea. De asemenea, recursul procurorului produce efect extensiv, astfel ca procurorul, dupa expirarea termenului de recurs, poate cere extinderea recursului declarat de el in termen si fata de alte persoane decat acelea la care s-a referit, fara a se putea crea acestora o situatie mai grea. 103. Declaratia de recurs: a. are efect suspensiv de executare in toate cazurile; b. are efect suspensiv de executare daca recursul este admisibil, este declarat in termen si nu exista vreo dispozitie legala care prevede altfel; c. nu are efect suspensiv;

104. Omisiunea instantei de a se pronunta asupra actiunii civile: a. atrage casarea hotararii, deoarece nulitatea este absoluta; b. nu atrage casarea hotararii daca recursul a fost declarat de procuror; c. atrage casarea hotararii numai daca interesele partii civile au fost vatamate;

105. In cadrul dezbaterilor asupra recursului: a. procurorul are intotdeauna primul cuvant; b. inculpatul are ultimul cuvant; c. intimatul are ultimul cuvant;

106. Pot formula contestatie in anulare:

- partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs se afla incorporat, fiind in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta despre aceasta situatie;

107. Este instanta competenta sa solutioneze contestatia in anulare: a. instanta de recurs; b. instanta a carei hotarare este atacata; c. instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare; 108. Admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare se analizeaza: a. cu citarea partilor, in sedinta publica; b. fara citarea partilor, in sedinta publica; c. fara citarea partilor, in camera de consiliu;

109. Sunt supuse revizuirii: a. toate hotararile judecatoresti; b. numai hotararile pronuntate de instantele de recurs; c. toate hotararile judecatoresti care rezolva fondul cauzei;

110. Pot cere revizuirea: a. sotul si rudele apropiate ale condamnatului, numai dupa decesul acestuia; b. procurorul; c. sotul si rudele apropiate ale partii vatamate, dupa decesul acesteia;

111. Cererea de revizuire:

a. se face in scris sau oral; b. se depune la instanta care a judecat cauza in fond; c. se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa judecatoria care a judecat cauza in prima instanta;

112. Procurorul trebuie sa efectueze actele de cercetare cu privire la cererea de revizuire in termen de:
a. 2 luni de la data introducerii cererii de revizuire; b. 30 de zile de la data introducerii cererii de revizurie; c. oricand;

113. In timpul efectuarii actelor de cercetare: - procurorul poate delega organul de cercetare penala. 114. In cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale: a. hotararile definitive pronuntate in aceste cauze vor fi supuse revizuirii din oficiu, pentru a se repara incalcarile constatate; b. hotararile definitive pronuntate in aceste cauze pot fi supuse revizuirii in cazul in care consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate; c. hotararile definitive pronuntate in aceste cauze nu pot fi supuse revizuirii decat in cazul in care consecintele incalcarii sunt deosebit de grave; 115. Poate cere revizuirea unei hotarari penale definitive, in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale: a. numai procurorul; b. numai persoana al carei drept a fost incalcat sau sotul acesteia;

c. sotul condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia;

116. Cererea de revizuire in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale: a. se adreseaza procurorului de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; b. se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta; c. se introduce la Inalta Curte de Casatie si Justitie; 117. Revizuirea in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale: a. se judeca de Inalta Curte de Casatie si Justitie in complet de 9 judecatori; b. se judeca de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie; c. se judeca de instanta care a judecat cauza in fond; 118. Cererea de revizuire in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:
a. se poate face in termen de un an de la data la care partea a cunoscut motivul de revizuire; b. se poate face in termen de un an de la data publicarii hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului in Monitorul Oficial; c. se poate face in termen de un an de la data comunicarii hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului;

d. se poate face in termen de un an de la data ramanerii definitive a hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului. 119. Recursul in interesul legii poate fi introdus: - de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, direct, sau ministrul Justitiei, prin intermediul procurorului general al

Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si colegiile de conducere ale curtilor de apel si ale parchetelor de pe langa acestea. 120. Recursul in interesul legii: - se solutioneaza de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care se pronunta prin decizie. Deciziile se publica in "Monitorul Oficial al Romaniei", Partea I, precum si pe pagina de Internet a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Acestea se aduc la cunostinta instantelor si de Ministerul Justitiei. 121. Sunt subiecti oficiali ai fazei de punere in executare: a. instanta de executare, procurorul, condamnatul; b. instanta de executare, organele administratiei financiare, directia de sanatate publica; c. administratia penitenciara, condamnatul, directia de sanatate publica; 122. Autoritatea de lucru judecat presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: a. existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de persoana; b. existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de obiect; c. existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de persoana si identitatea de obiect;

123. Hotararea instantei de apel ramane definitiva: a. la expirarea termenului de apel, cand nu s-a declarat apel in termen sau cand apelul declarat a fost retras inauntrul termenului; b. la data retragerii recursului declarat impotriva hotararii prin care apelul a fost admis fara trimtere spre rejudecare, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs; c. la data pronuntarii hotararii, daca hotararea nu este supusa recursului; 124. Hotararile penale se pun in executare de catre: a. instanta care a judecat cauza in prima instanta, intotdeauna;

b. instanta care a pronuntat prima hotararea de condamnare, intotdeauna; c. Tribunalul Militar Teritorial, daca hotararea a fost pronuntata in prima instanta de Inalta Curte de Casatie si Justitie;

125. Mandatul de executare a pedepsei detentiunii pe viata:

a. se intocmeste in patru exemplare; b. se intocmeste intotdeauna in ziua in care hotararea penala a ramas definitiva; c. instanta de executare trimite doua exemplare organului de politie cand condamnatul este arestat;

d. Potrivit art. 420 din Codul de procedura penala, pedeapsa inchisorii si pedeapsa detentiunii pe viata se pun in executare prin emiterea mandatului de executare. Mandatul de executare se emite de catre judecatorul delegat al instantei de executare in ziua ramanerii definitive a hotararii la instanta de fond, sau, dupa caz, in ziua primirii extrasului de la instanta ierarhic superioara. 126. Mandatul de executare a pedepsei inchisorii cu executare la locul de munca: a. se emite in trei exemplare; b. un exemplar se trimite consiliului local in a carui raza teritoriala isi are domiciliul condamnatul; c. un exemplar ramane la instanta de executare;

127. In cazul punerii in executare a interzicerii unei functii sau profesii: a. instanta de executare comunica o copie de pe dispozitivul hotararii organului competent sa aduca la indeplinire masura si sa supravegheze respectarea ei; b. instanta de executare comunica o copie a hotararii consiliului local in circumscriptia caruia domiciliaza persoana fata de care s-a luat masura de siguranta; c. instanta de executare comunica o copie a dispozitivului persoanei fata de care s-a luat masura de siguranta; 128. Liberarea conditionata se dispune:

a. numai de instanta in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere; b. de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere; c. de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau de judecatoria instanta de executare;

129. Cererea de amanare a executarii pedepsei detentiunii pe viata: a. este inadmisibila; b. poate fi facuta de sotul inculpatului condamnat pentru acesta; c. poate fi facuta de copilul major pentru parintele condamnat;

130. Instanta competenta sa se pronunte asupra amanarii executarii pedepsei este: a. instanta care a pronuntat hotararea de condamnare; b. instanta de executare; c. instanta la care s-a judecat fondul cauzei;

131. Durata intreruperii executarii pedepsei in cazul intervenirii unor imprejurari speciale care ar avea consecinte grave pentru unitatea la care lucreaza condamnatul este: a. de maxim 3 luni; b. de 3 luni; c. de minim 3 luni;

132. Intreruperea executarii pedepsei se poate acorda:

a. cand se stabileste, pe baza unei constatari medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care il pune in imposibilitate de a executa pedeapsa;

b. cand se constata, pe baza unei constatari medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care poate fi tratata in reteaua sanitara a penitenciarelor; c. cand se constata, pe baza une expertize medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua sanitara a penitenciarelor;

d. cand se constata pe baza unei expertize medico-legale ca cel condamnat sufera de o boala care il pune in imposibilitatea de a executa pedeapsa; 133. Competenta de a solutiona cererea de intrerupere a executarii pedepsei apartine: a. judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere; b. instantei de executare sau instantei in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca, corespunzatoare in grad instantei de executare; c. numai instantei de executare;

Grile Concurs Admitere in Magistratura - 13 aprilie 2008 - Drept procesual penal 1. Punerea in miscare in rem a actiunii penale: a. se poate dispune prin ordonanta sau prin rechizitoriu; b. se poate dispune doar prin rechizitori; c. nu se poate dispune; 2. In cazul sesizarii simultane a organului de up in a carui raza de competenta a fost comisa infractiunea si a celui in raza caruia isi are domiciliul persoana vatamata competenta revine: a. organului de up in raza caruia isi are domiciliul persoana vatamata; b. organului de up in raza caruia in raza caruia a fost comisa fapta; c. organului ierarhic superior comun celor doua organe de up sesizata; 3. Plangerea formulata de o persoana lipsita de capacitate de exercitiu: a. are aceeasi valoare ca si plangerea formulata de reprezentantul legal al acesteia; b. are valoarea unui denunt; c. nu are valoare juridica; 4. In cazul infractiunilor pentru care urmarirea penala se efectueaza de catre organele de politie, procurorul: a. poate sa efectueze orice acte de up in cauzele pe care le supravegheaza; b. nu poate efectua acte de up decat cu acordul scris al conducatorului unitatii de parchet din care face parte; c. nu poate efectua acte de up.

5. Procurorul poate solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie desemnarea unei alte instante pentru judecara cauzei: a. pana la pronuntarea hotararii penale in prima instanta; b. in cursul urmarii penale c. pana la ramanerea definitiva a hotararii penale 6. Inculpatul major nu poate fi reprezentat in cursul judecatii: a. daca se afla in stare de detinere, in baza unui mandat de executare a pedepse inchisorii; b. daca este judecat in stare de libertate; c. daca este arestat preventiv in cauza dedusa judecatii; 7. In fata primei instante, cererea de probe noi poate fi formulata de catre parti sau de catre procuror: a. numai inainte de inceperea cercetarii judecatoresti; b. numai in cursul cercetarii judecatoresti; c. oricand in cursul judecatii; 8. Instanta penala poate dispune disjungerea actiunii civile: a. la primul termen de judecata, daca partea civila nu a fost legal citat; b. la oricare din termenele de judecata daca partea civila nu se prezinta; c. cand rezolvarea pretentiilor civile ar provoca intarzierea solutionarii actiunii penale; 9. In cazul in care prin sentinta de condamnare se dispune punerea de indata in libertate a inculpatului arestat preventiv, aceasta dispozitie este executorie: a. la momentul pronuntarii sentintei; b. la momentul expirarii termenului de apel pentru parchet, daca acesta nu a declarat apel in termen; c. la momentul ramanerii definitive a hotararii. 10. Pedeapsa aplicata printr-o hotarare penala definitiva: a. poate fi modificata, daca pe baza altei hotarari definitive, se constata existenta recidivei. b. poate fi modificata, daca intervine o lege care prevede o pedeapsa mai usoara; c. nu poate fi modificata intrucat s-ar aduce atingere autoritatii de lucru judecat. >>> Rezultatele prezentate de CSM

Contract de comodat sau contract de inchiriere? Acesta-i intrebarea! Totul despre subtilitatile unui contract de locatiune
>> CLICK AICI PENTRU DETALII <<

Drept procesual penal. Partea speciala

MULTIPLE CHOICE 1. Sunt limite ale urmririi penale:

a. punerea n miscare a aciunii penale si trimiterea n judecat b. sesizarea organelor de urmrire penal si trimiterea n judecat; c. ntocmirea actului de ncepere a urmririi penale si trimiterea n judecat, scoaterea de sub urmrire penal sau ncetarea urmririi penale; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 2. Limitele urmririi penale pot fi: a. nceperea urmririi penale in rem si trimiterea n judecat prin rechizitoriu; b. nceperea urmririi penale in personam si trimiterea n judecat prin rechizitoriu; c. nceperea urmririi penale in personam si punerea n miscare a aciunii penale; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 3. Urmrirea penal se desfsoar de ctre: a. procuror si organele de cercetare penal; b. magistrai; c. organele de cercetare penal speciale; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 4. Organele de urmrire penal dispun prin ordonan: a. acolo unde legea prevede expres; b. numai dac aciunea penal este pus n miscare; c. n situaia n care inculpatul se afl n stare de arest preventiv; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 5. Procurorul competent s efectueze sau s exercite supravegherea activitii de cercetare penal este: a. procurorul de la parchetul corespunztor instanei care, potrivit legii, judec n prim instan cauza; b. procurorul de la parchetul corespunztor instanei n circumscripia creia s-a svrsit infraciunea; c. procurorul care supravegheaz activitatea organului de cercetare penal competent s instrumenteze cauza; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 6. n situaia n care organul de cercetare penal constat c nu este competent s efectueze cercetarea penal: a. si declin competena organului de cercetare penal competent; b. ndrum persoana vtmat s formuleze plngerea penal la organul competent si claseaz plngerea primit cu ignorarea dispoziiilor privind competena; c. trimite de ndat cauza procurorului care exercit supravegherea, n vederea sesizrii organului competent; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 7. Ofierii si subofierii Jandarmeriei Romne care au constatat o infraciune n timpul misiunilor specifice: a. nu au dreptul s rein corpurile delicte; b. nainteaz procurorului actele ncheiate, n cel mult 3 zile de la data

descoperirii faptei ce constituie infraciune; c. nainteaz procurorului actele ncheiate, n cel mult 3 zile de la data descoperirii faptei ce constituie infraciune flagrant; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 8. Agenii poliiei de frontier, pentru infraciunile de frontier, au urmtoarele obligaii: a. nu pot efectua percheziii corporale; b. pot prinde pe fptuitor, pe care l predau de ndat procurorului sau organului de cercetare penal, mpreun cu lucrrile efectuate si cu mijloacele materiale de prob; c. pot prinde pe fptuitor, pe care l predau procurorului n termen de maxim 5 zile de la prima constatare efectuat, mpreun cu mijloacele materiale de prob; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 9. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmrire penal: a. plngerea, denunul si plngerea prealabil; b. plngerea, denunul si sesizarea din oficiu; c. plngerea, denunul si sesizarea comandantului; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 10. Pentru persoana vtmat, plngerea: a. nu poate fi formulat de substituiii procesuali; b. poate fi formulat de ctre unul din soi pentru cellalt so sau de ctre copilul major pentru prini; c. poate fi formulat de substituiii procesuali numai dac partea vtmat nu se afl n ar; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 11. n situaia n care organul de cercetare penal constat, nainte de nceperea urmririi penale, incidena cazului prevzut de art. 10 lit. b/1) C. proc. pen.: a. nainteaz dosarul procurorului cu propunere de nencepere a urmririi penale; b. nainteaz dosarul procurorului cu propunere de ncepere a urmririi penale; c. dispune nceperea urmririi penale; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 12. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmrire penal n cazul prevzut de art. 10 lit. b/1 C. proc. pen. este: a. ordonana; b. rezoluia; c. ordonana de scoatere de sub urmrire penal si aplicare a unei sanciuni cu caracter administrativ; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 13. Actul prin care se dispune nenceperea urmrii penale este: a. rezoluia;

b. rezoluia de nencepere a urmririi penale; c. ordonana; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 14. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmrire penal n cazurile prevzute de art. 10 lit. a), b), c), d) si e) este: a. ntotdeauna ordonana; b. ntotdeauna rezoluia; c. rezoluia sau ordonana, dup stadiul urmririi penale si n funcie de propunerea organelor de cercetare penal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 15. Actul prin care se dispune ncetarea urmririi penale este: a. ntotdeauna ordonana; b. ntotdeauna rezoluia; c. rezoluia sau ordonana, dup stadiul urmririi penale si n funcie de propunerea organelor de cercetare penal; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 16. Folosirea investigatorilor sub acoperire: a. trebuie autorizat de procurorul care supravegheaz urmrirea penal; b. nu este permis n cazul infraciunilor de falsificare de monede; c. trebuie autorizat de judector; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 17. Folosirea investigatorilor sub acoperire: a. se autorizeaz prin ordonan motivat, pentru o perioad de cel mult 60 de zile; b. autorizarea poate fi prelungit pentru o perioad de cel mult 60 de zile; c. durata total a autorizrii, n aceeasi cauz, cu privire la aceeasi persoan, nu poate depsi 180 de zile; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 18. Procedura prezentrii materialului de urmrire penal: a. nu poate fi repetat; b. trebuie repetat dac organele de urmrire penal au administrat probe noi; c. poate fi repetat dac nvinuitul a refuzat s semneze procesulverbal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 19. Prezentarea materialului de urmrire penal nvinuitului este: a. facultativ; b. trebuie efectuat numai de organul de cercetare penal; c. trebuie efectuat de procuror; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 20. Participarea procurorului la efectuarea urmririi penale: a. este obligatorie; b. este facultativ;

c. se poate manifesta prin asistarea la efectuarea oricrui act de cercetare penal, ocazie cu care procurorul poate ndruma organul de cercetare penal cu privire la efectuarea unor acte de cercetare penal; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 21. Actul prin care se dispune nceperea urmririi penale cnd organul de urmrire penal este sesizat prin denun este: a. procesul-verbal; b. ordonana; c. rezoluia; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 22. n situaia n care, ulterior adoptrii soluiei, procurorul constat c nu a existat sau c a disprut mprejurarea pe care se ntemeia propunerea de a nu se ncepe urmrirea penal: a. infirm rezoluia si dispune scoaterea de sub urmrire penal; b. infirm rezoluia si restituie actele organului de urmrire, dispunnd nceperea urmririi penale; c. infirm rezoluia si dispune suspendarea urmririi penale; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 23. Reluarea urmririi penale se dispune: a. dac a ncetat cauza de suspendare; b. dac a intervenit o lege mai favorabil; c. dac aciunea penal a fost pus n miscare; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 24. n incinta instituiilor de interes public: a. actele de urmrire penal se pot efectua cu autorizarea judectorului; b. actele de urmrire penal se pot efectua numai cu autorizaia procurorului sau cu acordul conducerii acelei uniti; c. nu se pot efectua acte de urmrire penal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: D 25. n ipoteza svrsirii infraciunii de abuz de ncredere de ctre un notar public, plngerea prealabil se adreseaz: a. organului de cercetare penal competent teritorial; b. parchetului de pe lng curtea de apel; c. curii de apel; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 26. Plngerea prealabil trebuie introdus: a. de persoana vtmat; b. n termen de 2 luni de la data svrsirii infraciunii; c. la instana competent s judece cauza n fond; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 27. n cazul infraciunii flagrante pentru care este necesar plngerea prealabil: a. organul de urmrire penal este obligat s constate fapta si apoi s

cheme partea vtmat pentru a o ntreba dac formuleaz plngere prealabil; b. organul de urmrire penal constat fapta dac exist plngerea prealabil a prii vtmate; c. organul de urmrire penal constat fapta, iar partea vtmat are posibilitatea s formuleze plngerea prealabil n termen de 2 luni de la acest moment; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 28. nvinuitul este: a. persoana fa de care se efectueaz cercetri ntr-o cauz penal; b. persoana fa de care s-a dispus nceperea urmririi penale; c. persoana fa de care s-a dispus punerea n miscare a aciunii penale; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 29. Urmrirea penal poate fi suspendat: a. dac inculpatul sufer de o boal grav care l mpiedic s ia parte la procesul penal; b. dac partea vtmat sufer de o boal grav care o mpiedic s participe la procesul penal; c. dac una din pri sufer de o boal grav care o mpiedic s participe la procesul penal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 30. n cazul ncetrii urmririi penale ntr-o cauz n care inculpatul este arestat preventiv: a. procurorul comunic o copie a ordonanei administraiei locului de deinere; b. instana care a dispus revocarea arestrii preventive comunic o copie a ncheierii la administraia locului de deinere; c. instana care a dispus revocarea arestrii preventive nstiineaz prin adres administraia locului de deinere, cu dispoziia de a pune de ndat n libertate pe inculpat;. d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 31. Ordonana sau rezoluia de ncetare a urmririi penale se comunic: a. numai prii vtmate si inculpatului; b. autorului sesizrii, nvinuitului sau inculpatului si oricrei alte persoane interesate; c. numai prii vtmate, prii civile, nvinuitului sau inculpatului, prii responsabile civilmente; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 32. Prezentarea materialului de urmrire penal trebuie repetat: a. dac se constat c trebuie schimbat ncadrarea juridic ori dac sau efectuat acte noi de cercetare penal; b. dac s-au efectuat acte noi de cercetare penal; c. dac inculpatul formuleaz o astfel de cerere; d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A 33. Actul de sesizare a instanei de judecat este: a. plngerea prealabil, n cazul infraciunilor pentru care aciunea penal se pune n miscare la plngere prealabil; b. numai rechizitoriul; c. ncheierea de declinare a competenei n situaia necompetenei teritoriale; d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 34. Reluarea urmririi penale se dispune, dup suspendare: a. prin proces-verbal; b. prin rezoluie; c. prin ordonan; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 35. Reluarea urmririi penale se dispune, n caz de restituire: a. prin rezoluie; b. prin ordonan c. prin hotrre judectoreasc d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 36. Redeschiderea urmririi penale se dispune: a. prin rezoluie; b. prin ordonan; c. prin hotrrea instanei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 37. Pot face plngere: a. mpotriva actelor de urmrire penal: partea vtmat, partea civil si nvinuitul sau inculpatul; b. mpotriva msurilor de urmrire penal: nvinuitul sau inculpatul, partea vtmat; c. mpotriva msurilor si actelor de urmrire penal: orice persoan, dac prin acestea s-a adus atingere intereselor sale legitime; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 38. n situaia n care judectorul admite plngerea, prin ncheiere, desfiineaz rezoluia sau ordonana atacat si reine cauza spre judecare: a. ncheierea poate fi atacat separat cu recurs de ctre procuror si de ctre persoana fa de care s-a dispus netrimiterea n judecat; b. ncheierea poate fi atacat odat cu fondul, calea de atac fiind cea prevzut de lege pentru cauza respectiv; c. ncheierea poate fi atacat cu apel odat cu fondul; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 39. Plngerea mpotriva soluiei de netrimitere n judecat: a. va fi respins ca inadmisibil dac a fost gresit ndreptat; b. constituie actul de sesizare a instanei n cazul admiterii plngerii si reinerii cauzei spre judecare; c. trebuie soluionat de judector n terme de maxim 20 de zile de la primirea acesteia;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 40. Plngerea mpotriva actelor si msurilor de urmrire penal: a. se depune la procuror sau la organul de cercetare penal; b. trebuie formulat n termen de 20 de zile de la data la care partea a cunoscut msura sau actul de urmrire penal; c. se adreseaz organului de cercetare penal sau procurorului, dup caz; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 41. Plngerea mpotriva actelor si msurilor de urmrire penal trebuie soluionat: a. n termen de 20 de zile de la formularea acesteia; b. n termen de 30 de zile de la primire; c. n termen de 20 de zile de la primire; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 42. Inculpatul trebuie ascultat: a. nainte de a se lua decizia punerii n miscare a aciunii penale; b. n cursul cercetrii judectoresti, ori de cte ori este necesar; c. dup prezentarea materialului de urmrire penal; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 43. mpotriva ordonanelor sau rezoluiilor, dup caz, de nencepere a urmririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmrire penal sau de ncetare a urmririi penale poate face plngere: a. dup respingerea plngerii de ctre prim-procurorul parchetului, procurorul general sau, dup caz, de ctre procurorul sef de secie, de ctre partea vtmat, nvinuit sau inculpat; b. dup respingerea plngerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., n termen de 20 de zile de la data comunicrii modului de rezolvare, de ctre persoana vtmat si de ctre orice alte persoane ale cror interese sunt vtmate; c. dup admiterea plngerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., n termen de 20 de zile de la data comunicrii modului de rezolvare, de ctre persoana vtmat si de ctre orice alte persoane ale cror interese sunt vtmate, plngerea urmnd a fi adresat instanei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 44. Soluionnd plngerea conform art. 278/1 C. proc. pen., judectorul: a. poate admite orice alte probe necesare si utile soluionrii cauzei; b. nu poate admite proba cu nscrisuri; c. verific rezoluia sau ordonana atacat, pe baza lucrrilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricror nscrisuri noi prezentate; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 45. Judecata se poate desfsura: a. numai la sediul instanei; b. n alt loc dect sediul instanei numai dac prin lege special referitoare la competena dup calitatea persoanei se prevede aceasta; c. n lipsa inculpatului aflat n stare de deinere, dac aducerea

acestuia la instan nu este posibil din cauza lipsei escortei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: D 46. Principiul nemijlocirii presupune: a. ca judectorii care fac parte din completul de judecat s ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate n cursul urmririi penale sau prin administrarea de probe noi; b. ca judectorii care fac parte din completul de judecat s ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate n cursul urmririi penale sau prin administrarea de probe noi, toate acestea n prezena prilor; c. ca judectorii care fac parte din completul de judecat, procurorul si prile s ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate n cursul urmririi penale sau prin administrarea de probe noi; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 47. Ca o consecin a principiului nemijlocirii: a. pn la pronunarea hotrrii, este posibil schimbarea completului de judecat pe tot parcursul judecrii cauzei; b. dup nceperea cercetrii judectoresti, orice schimbare n compunerea completului presupune reluarea de la nceput a cercetrii; c. pn la nceperea dezbaterilor, este posibil schimbarea completului de judecat fr vreo consecin asupra continurii judecii; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 48. Sedina de judecat: a. este public numai dac toi inculpaii sunt majori; b. este public numai dac inculpatul este arestat; c. este public, de regul; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 49. Citarea este obligatorie la fiecare termen: a. n cazul militarilor si deinuilor; b. n cazul minorilor; c. n cazul n care partea a fost prezent la un termen, dar procedura de citare nu a fost ndeplinit pentru acel termen; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 50. Citarea este obligatorie: a. cnd instana a dispus repunerea cauzei pe rol n urma deliberrii; b. la pronunare; c. cnd inculpatul este minor; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 51. Citarea nu este obligatorie: a. n cazul experilor, martorilor si interpreilor; b. n cazul prii prezente la unul din termene, chiar dac la termenele ulterioare lipseste; c. n cazul militarilor; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 52. Lista cauzelor: a. se afiseaz la instan cu 48 de ore nainte de termenul de judecat; b. se comunic parchetului cu 24 de ore nainte de termenul de judecat; c. se afiseaz la instan cu 24 de ore nainte de termenul de judecat; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 53. Sunt atribuii ale presedintelui completului: a. asigurarea ordinii si a solemnitii sedinei; b. strigarea cauzei si apelul celor citai c. decide asupra cererilor formulate de pri; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 54. Constatarea infraciunilor de audien: a. este o atribuie a completului de judecat b. se menioneaz numai n ncheierea de sedin c. se menioneaz ntr-un proces-verbal care se ataseaz la dosar; d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 55. Prin infraciune de audien se nelege: a. infraciunea svrsit n cursul sedinei de judecat; b. infraciunea svrsit n sala de sedin; c. infraciunea svrsit n cursul urmririi penale, n cursul audierii prilor sau martorilor; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 56. La prima nfisare: a. instana este obligat s verifice regularitatea actului de sesizare; b. instana poate s verifice regularitatea actului de sesizare; c. instana verific regularitatea actului de sesizare la cererea prilor; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 57. Partea vtmat poate formula cereri, ridica excepii si pune concluzii cu privire la: a. latura penal; b. latura civil; c. latura penal si latura civil; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 58. n situaia n care motivul suspendrii priveste numai pe unul dintre inculpai: a. instana dispune suspendarea ntregii cauze numai dac motivul suspendrii a fost boala grav de care sufer unul dintre inculpai; b. instana de judecat dispune suspendarea ntregii cauze numai dac motivul suspendrii a fost formularea unei cereri de extrdare pasiv; c. instana dispune suspendarea ntregii cauze numai dac disjungerea nu este posibil; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 59. Recursul formulat mpotriva ncheierii prin care s-a admis cererea

de suspendare a judecii pentru c s-a formulat o cerere de extrdare activ: a. este inadmisibil; b. este suspensiv de executare; c. se judec n termen de 5 zile; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 60. ncheierea de sedin se ntocmeste: a. de ctre unul dintre judectorii din complet, n termen de 3 zile de la terminarea sedinei; b. de grefier, n termen de 24 de ore de la terminarea sedinei; c. de presedintele completului, n termen de 24 de ore de la terminarea sedinei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 61. Dac hotrrea se pronun n ziua n care au avut loc dezbaterile: a. se ntocmeste o ncheiere separat; b. se ntocmeste o ncheiere separat numai dac se amn pronunarea; c. nu se ntocmeste o ncheiere separat; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 62. Deliberarea si pronunarea hotrrii: a. au loc de ndat dup ncheierea dezbaterilor; b. nu pot fi amnate; c. nu pot fi amnate pe un termen scurt, determinat; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 63. Deliberarea: a. are loc n secret; b. poate avea loc cu participarea grefierului care tehnoredacteaz minuta; c. poate avea loc cu participarea judectorilor care au administrat probele n cursul cercetrii judectoresti; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 64. Completul de divergen se poate constitui: a. n prim instan; b. n apel; c. n recurs; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 65. Dac unanimitatea completului de judecat nu poate fi ntrunit: a. hotrrea se ia n complet de divergen; b. hotrrea se ia cu majoritate; c. cauza se repune pe rol d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 66. Dac n urma deliberrii rezult mai mult de dou preri: a. hotrrea se ia n complet de divergen; b. judectorul care a opinat soluia cea mai blnd trebuie s se se alture celei mai apropiate de prerea sa;

c. judectorul care a opinat soluia cea mai sever trebuie s se alture celei mai apropiate de prerea sa; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 67. Lipsa minutei: a. atrage nulitatea relativ a hotrrii, deoarece rezultatul deliberrii este consemnat n dispozitivul hotrrii; b. atrage nulitatea absolut a hotrrii; c. nu are niciun efect asupra validitii hotrrii dac hotrrea a fost semnat de toi membrii completului; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 68. Minuta: a. se redacteaz de grefier si se semneaz de membrii completului de judecat; b. se redacteaz n termen de 15 de zile de la data terminrii cercetrii judectoresti; c. se ntocmeste n dou exemplare originale, din care unul se ataseaz la dosarul cauzei, iar cellalt se depune la dosarul de minute al instanei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 69. Hotrrea judectoreasc penal, sentin sau decizie: a. se redacteaz de grefier; b. se redacteaz de toi judectorii din complet; c. se redacteaz de unul dintre judectorii din complet; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 70. n cauzele n care inculpatul este trimis n judecat n stare de arest: a. presedintele sau unul din judectorii completului de judecat fixeaz un termen n interiorul cruia i se comunic citaia inculpatului; b. presedintele sau unul din judectorii completului de judecat fixeaz un termen, care nu poate fi mai mare de 48 de ore, nuntrul cruia se comunic citaia mpreun cu o copie a actului de sesizare a instanei; c. presedintele sau unul din judectorii completului de judecat fixeaz un termen, care nu poate fi mai mic de 48 de ore, nuntrul cruia se comunic citaia mpreun cu o copie a actului de sesizare a instanei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 71. Procurorul trebuie s participe la sedinele de judecat: a. numai dac este citat; b. numai cnd consider necesar; c. numai n cauzele n care instana a fost sesizat prin rechizitoriu d. nici una din variantele de mai sus. ANS: D 72. Obiectul judecii: a. este stabilit numai de procuror; b. se mrgineste la fapta si la persoana artat n actul de sesizare a instanei, de regul; c. se refer la fapta sau la persoana cu privire la care se refer extinderea;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 73. Dac instana constat, n cursul cercetrii judectoresti, c ncadrarea juridic dat faptei prin actul de sesizare urmeaz a fi schimbat: a. pune n discuie noua ncadrare juridic; b. dispune suspendarea procesului penal; c. dispune schimbarea ncadrrii juridice prin rezoluie; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 74. n cazul extinderii aciunii penale pentru alte acte materiale: a. instana dispune extinderea prin ncheiere; b. procurorul dispune extinderea aciunii penale prin declaraie oral; c. dosarul se restituie pentru ca inculpatul s fie trimis n judecat pentru toate actele materiale; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 75. n cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte: a. procurorul poate cere extinderea procesului penal si n ceea ce priveste aceast fapt; b. instana pune n miscare aciunea penal si pentru fapta nou; c. obiectul judecii nu se schimb; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 76. n cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte: a. instana face aplicarea dispoziiilor privind schimbarea ncadrrii juridice; b. procurorul pune n miscare aciunea penal prin ordonan; c. instana trebuie s sesizeze, prin ncheiere, organul de urmrire penal competent pentru efectuarea de cercetri cu privire la fapta descoperit, dac procurorul particip la judecat; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 77. n cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane: a. procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acele persoane; b. instana pune n miscare aciunea penal prin ncheiere; c. instana sesizeaz procurorul competent pentru punerea n miscare a aciunii penale; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 78. Ultimul cuvnt al inculpatului: a. inculpatului i se d cuvntul personal sau prin aprtor; b. inculpatului i se d cuvntul personal; c. nu se impune, n ipoteza n care, n cadrul dezbaterilor, inculpatul a luat cuvntul ultimul pentru a rspunde susinerilor prii civile; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 79. Nu pot fi acordate despgubiri civile dac: a. achitarea s-a pronunat pentru c fapta nu prezint gradul de pericol social al unei infraciuni; b. achitarea s-a pronunat pentru c fapta nu exist;

c. achitarea s-a pronunat pentru c lipseste unul din elementele constitutive ale infraciunii; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 80. Procurorul poate face apel: a. n ceea ce priveste latura penal si latura civil; b. numai n ceea ce priveste latura penal; c. n ceea ce priveste latura penal, iar n ceea ce priveste latura civil numai n cazul minorilor; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 81. Inculpatul poate declara apel: a. n ceea ce priveste latura penal si latura civil; b. n caz de achitare, numai cu privire la temeiul achitrii; c. n caz de ncetare a procesului penal, numai cu privire la temeiul ncetrii; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 82. Partea vtmat poate formula apel: a. numai n ceea ce priveste latura penal; b. n ceea ce priveste latura penal si latura civil; c. numai cu privire la latura civil; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 83. Partea civil si partea responsabil civilmente pot face apel: a. n ceea ce priveste latura civil si latura penal; b. numai n ceea ce priveste latura penal; c. numai n ceea ce priveste latura civil; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 84. Aprtorul: a. poate formula apel n nume propriu n ceea ce priveste latura civil; b. nu poate formula apel n nume propriu; c. nu poate formula apel n nume propriu dect cu privire la cheltuielile judiciare care i se cuvin; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 85. Sunt substituii procesuali n cazul declarrii apelului: a. aprtorul prii vtmate; b. soul prii vtmate c. rudele apropiate ale inculpatului d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 86. Dac apelul este introdus de o alt persoan pentru inculpat, titular al apelului devine: a. inculpatul; b. persoana care a introdus apelul; c. inculpatul si persoana care a introdus apelul au calitatea de titulari d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 87. O persoan ale crei interese legitime au fost vtmate printr-o

msur sau printr-un act al instanei poate declara apel: a. dac nu este parte n proces; b. dac atac soluia de fond a cauzei; c. dac msura sau actul instanei i-a produs o vtmare de natur direct si personal care decurge din soluia de fond a cauzei privind prile din proces; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 88. Poate declara apel: a. persoana care, reclamnd c un martor a fost mincinos n cauza pe care a avut-o, instana l-a achitat ca fiind de bun-credin; b. ruda apropiat a inculpatului, vtmat moral si material de pe urma condamnrii; c. persoana care, deinnd un bun confiscabil ca urmare a infraciunii svrsite de inculpat, a fost obligat s l predea; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 89. Aprtorul, ca substituit procesual, poate declara apel: a. numai dac nu a acordat asisten juridic la instana a crei hotrre se atac; b. dac a acordat asisten juridic la instana a crei hotrre se atac; c. ca reprezentant convenional; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 90. Apelul declarat de tatl prii civile este: a. inadmisibil; b. admisibil; c. fondat sau nefondat, dup caz; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 91. Termenul de apel este: a. de 10 zile de la pronunare pentru procuror, dac legea nu dispune altfel; b. de 10 zile de la comunicare pentru procuror, dac legea nu dispune altfel; c. de 10 zile de la pronunare pentru toate prile; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 92. Termenul de apel curge: a. de la pronunare pentru inculpatul elev al unei instituii militare de nvmnt, dac acesta a fost prezent la dezbateri, dar a lipsit la pronunare; b. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru inculpatul arestat care a lipsit la pronunare; c. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru procurorul care a lipsit la pronunare; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 93. Repunerea n termenul de apel se poate face: a. dac instana de fond constat c apelul a fost formulat n termen de 10 zile de la nceperea executrii despgubirilor civile; b. dac instana de apel constat c apelul a fost formulat n termen de

10 zile de la nceperea executrii pedepsei; c. dac partea a lipsit de la judecat, dar a fost prezent la pronunare; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 94. Dac inculpatul care a fost prezent la pronunare formuleaz apel dup expirarea termenului de 10 zile, invocnd lipsa din localitate din cauza obligaiilor de serviciu: a. instana de apel poate admite apelul peste termen; b. instana de apel poate admite cererea de repunere n termenul de apel; c. apelul va fi respins ca tardiv; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 95. Inculpatul a lipsit att la judecat, ct si la pronunare si a declarat recurs a doua zi dup ce a nceput s execute pedeapsa: a. recursul este tardiv; b. instana poate admite recursul declarat peste termen; c. instana poate admite cererea de repunere n termenul de recurs; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 96. Apelul peste termen se poate declara: a. dac ntrzierea este determinat de o cauz temeinic de mpiedicare; b. dac partea a lipsit la toate termenele de judecat; c. dac partea a lipsit la toate termenele de judecat si la pronunare; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 97. Apelul peste termen poate fi admis: a. dac ntrzierea este determinat de o cauz temeinic de mpiedicare; b. dac partea a declarat apel n termen de 10 zile de la nceperea executrii pedepsei; c. dac partea a declarat apel dup 10 zile de la nceperea executrii despgubirilor civile; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 98. Inculpatul care a fost prezent la pronunare declar apelul dup expirarea termenului de 10 zile si dovedeste n faa instanei de apel faptul c a fost plecat din localitate n interes de serviciu: a. apelul este tardiv; b. instana poate admite apelul declarat peste termen; c. instana poate admite cererea de repunere n termenul de apel; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 99. Apelul se declar: a. numai prin cerere scris depus la instana care a pronunat hotrrea care se atac; b. numai prin cerere scris; c. oral, caz n care se ntocmeste un proces-verbal pentru constatarea acestei mprejurri; d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C 100. Renunarea la apel: a. se poate produce dup expirarea termenului de apel; b. poate interveni dup pronunarea hotrrii si pn la expirarea termenului de declarare a apelului; c. este irevocabil; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 101. Retragerea apelului: a. nu este posibil dect nainte de nceperea dezbaterilor la instana de apel; b. se poate face de inculpatul minor, dac apelul a fost declarat personal de acesta; c. se poate face prin mandatar special; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 102. Aprtorul inculpatului: a. poate retrage apelul declarat de inculpat; b. poate retrage apelul declarat pentru inculpat, dar numai dac declaraia de apel a fost fcut de aprtor n numele inculpatului; c. nu poate retrage apelul declarat de inculpat dect dac prezint un mandat special n acest sens; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 103. Apelul declarat n termen: a. este suspensiv de executare att n ceea ce priveste latura civil, ct si n ceea ce priveste latura penal, dac prin lege nu se dispune altfel; b. este suspensiv de executare numai n ceea ce priveste latura penal c. nu este suspensiv de executare d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 104. Dac inculpatul nu motiveaz cererea de apel: a. apelul va fi respins ca nefondat; b. apelul va fi examinat n temeiul efectului devolutiv; c. apelul va fi respins ca nemotivat d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 105. Principiul neagravrii situaiei n propriul apel presupune: a. instana de apel nu poate agrava situaia prii n favoarea creia procurorul a declarat apel; b. instana de apel nu poate pronuna o pedeaps mai mare dect instana de fond; c. instana de apel nu l poate condamna pe inculpatul achitat de instana de fond; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 106. Efectul extensiv al apelului presupune: a. instana de apel examineaz cauza prin extindere si cu privire la prile care nu au declarat apel, fr a le putea crea o situaie mai grea; b. instana de apel examineaz cauza prin extindere si cu privire la prile la care apelul nu se refer, chiar dac le creeaz o situaie mai grea;

c. instana de apel nu poate hotr n privina prilor care nu au declarat apel sau la care declaraia de apel nu se refer; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 107. Participarea procurorului la judecarea apelului: a. este obligatorie; b. este obligatorie numai dac a participat si la judecarea cauzei n faa primei instane sau dac a declarat apelul suspus judecii; c. nu este obligatorie; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 108. Dac procurorul nu a introdus apel, ordinea n care se d cuvntul n dezbateri este: a. procuror, intimat, apelant; b. apelant, intimat, procuror; c. apelant, procuror, intimat; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 109. Recursul declarat de inculpat mpotriva ncheierii prin care instana de apel a respins cererea acestuia de suspendare a judecii este: a. admisibil; b. inadmisibil; c. fondat sau nefondat, dup caz; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 110. Recursul: a. trebuie motivat n scris sau oral n ziua judecii; b. trebuie motivat ntotdeauna n scris, motivele urmnd a fi depuse cu 5 zile nainte de primul termen de judecat; c. poate fi motivat oral n ziua judecii numai n cazul hotrrilor care nu pot fi atacate cu apel; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 111. Raportul scris este obligatoriu: a. la nalta Curte de Casaie si Justiie; b. la toate instanele de recurs; c. la curile de apel si la nalta Curte de Casaie si Justiie; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: D 112. Declaraia de retragere a recursului trebuie depus: a. la instana de fond; b. la instana de apel sau la instana de recurs; c. numai la instana de recurs; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 113. n cazul recursului procurorului: a. devoluia este total n ceea ce priveste latura penal si latura civil cu privire la toate persoanele care au fost pri n proces; b. devoluia este total numai n ceea ce priveste orice lipsuri, fie n favoarea, fie n defavoarea oricrei pri; c. devoluia este total n ceea ce priveste orice lipsuri n defavoarea

inculpatului; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 114. n cazul recursului prii civile: a. devoluia este total n ceea ce priveste latura penal; b. devoluia este total n ceea ce priveste latura civil si cu privire la toate persoanele care au fost pri n proces; c. se devolueaz cauza cu privire la soluia care o priveste, pentru orice lips care este n defavoarea ei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 115. Necompetena teritorial a instanei: a. poate fi invocat n recurs, deoarece este sancionat cu nulitatea relativ; b. poate fi invocat n recurs, deoarece se ncadreaz n dispoziiile art. 3859 alin. (1) pct. 1; c. nu poate fi invocat n recurs, deoarece se acoper n cazul n care nu a fost invocat n faa primei instane; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 116. n cazul decesului prii civile, mostenitorii acesteia, introdusi n procesul civil: a. devin titulari ai dreptului de apel sau de recurs; b. pot declara recurs ca substituii procesuali; c. pot declara apel n numele prii civile; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 117. n cadrul dezbaterilor asupra recursului: a. procurorul are ntotdeauna primul cuvnt; b. inculpatul are ultimul cuvnt c. intimatul are ultimul cuvnt d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 118. Constituie motive de contestaie n anulare: a. faptul c instana de recurs nu s-a pronunat asupra unei cauze de achitare cu privire la care existau probe la dosar; b. faptul c dou sau mai multe hotrri definitive nu se pot concilia; c. faptul c mpotriva unei persoane s-au pronunat dou hotrri definitive pentru aceeasi fapt; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 119. Este instan competent s soluioneze contestaia n anulare: a. instana de recurs; b. instana a crei hotrre este atacat; c. instana la care a rmas definitiv ultima hotrre; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 120. Admisibilitatea n principiu a contestaiei n anulare se analizeaz: a. cu citarea prilor, n sedin public; b. fr citarea prilor, n sedin public;

c. fr citarea prilor, n camera de consiliu d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 121. Sunt supuse revizuirii: a. toate hotrrile judectoresti; b. numai hotrrile pronunate de instanele de recurs; c. toate hotrrile judectoresti care rezolv fondul cauzei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 122. Revizuirea poate fi cerut cnd: a. fa de aceeasi persoan si aceeasi fapt s-au pronunat dou hotrri definitive; b. s-au pronunat dou hotrri definitive care nu se pot concilia; c. procurorul a svrsit o infraciune; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 123. n cazul n care s-au descoperit fapte sau mprejurri ce nu au fost cunoscute de instan la soluionarea cauzei, se poate cere revizuirea: a. numai de ctre procuror; b. numai dac necunoasterea acestora a dus la pronunarea unei hotrri nelegale sau netemeinice; c. numai dac pe baza faptelor sau mprejurrilor noi se poate dovedi netemeinicia hotrrii de achitare, de ncetare a procesului penal ori de condamnare; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 124. Pot cere revizuirea: a. soul si rudele apropiate ale condamnatului, numai dup decesul acestuia; b. procurorul; c. soul si rudele apropiate ale prii vtmate, dup decesul acesteia; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 125. Procurorul trebuie s efectueze actele de cercetare cu privire la cererea de revizuire n termen de: a. 2 luni de la data introducerii cererii de revizuire; b. 30 de zile de la data introducerii cererii de revizurie; c. oricnd; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 126. Poate cere revizuirea unei hotrri penale definitive, n cazul n care Curtea European a Drepturilor Omului a constatat o nclcare a unui drept prevzut de Convenia european pentru aprarea drepturilor omului si a libertilor fundamentale: a. numai procurorul; b. numai persoana al crei drept a fost nclcat sau soul acesteia; c. soul condamnatului, chiar si dup moartea acestuia d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 127. Decizia pronunat de nalta Curte de Casaie si Justiie cu privire la cererea de revizuire n cazul n care Curtea European a Drepturilor

Omului a constatat o nclcare a unui drept prevzut de Convenia european pentru aprarea drepturilor omului si a libertilor fundamentale: a. poate fi atacat cu recurs; b. poate fi atacat cu apel; c. este definitiv; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 128. Sunt subieci oficiali ai fazei de punere n executare: a. instana de executare, procurorul, condamnatul; b. instana de executare, organele administraiei financiare, direcia de sntate public; c. administraia penitenciar, condamnatul, direcia de sntate public; d. niciuna din variantele de mai sus ANS: B 129. Hotrrea instanei de apel rmne definitiv: a. la expirarea termenului de apel, cnd nu s-a declarat apel n termen sau cnd apelul declarat a fost retras nuntrul termenului; b. la data retragerii recursului declarat mpotriva hotrrii prin care apelul a fost admis fr trimtere spre rejudecare, dac aceasta s-a produs dup expirarea termenului de recurs; c. la data pronunrii hotrrii, dac hotrrea nu este supus recursului; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 130. Hotrrile penale se pun n executare de ctre: a. instana care a judecat cauza n prim instan, ntotdeauna; b. instana care a pronunat prima hotrrea de condamnare, ntotdeauna; c. Tribunalul Militar Teritorial, dac hotrrea a fost pronunat n prim instan de nalta Curte de Casaie si Justiie; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 131. Mandatul de executare a pedepsei deteniunii pe via: a. se ntocmeste n patru exemplare; b. se ntocmeste ntotdeauna n ziua n care hotrrea penal a rmas definitiv; c. instana de executare trimite dou exemplare organului de poliie cnd condamnatul este arestat; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: D 132. Mandatul de executare a pedepsei nchisorii cu executare la locul de munc: a. se emite n trei exemplare; b. un exemplar se trimite consiliului local n a crui raz teritorial si are domiciliul condamnatul; c. un exemplar rmne la instana de executare d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 133. n cazul punerii n executare a obligrii la tratament medical: a. instana de executare comunic o copie a hotrrii direciei sanitare

din judeul pe teritoriul cruia locuieste persoana fa de care s-a luat msura; b. instana de executare comunic o copie de pe dispozitivul hotrrii si o copie de pe raportul medico-legal direciei sanitare din judeul pe teritoriul cruia locuieste persoana fa de care s-a luat msura; c. instana de executare comunic o copie a raportului medico-legal unitii sanitare stabilite; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 134. nlocuirea pedepsei amenzii se dispune: a. numai de instana de executare; b. de instana de executare sau de instana corespunztoare de la domiciliul condamnatului; c. de instana de executare sau de instana corespunztoare n a crei raz teritorial se afl locul de deinere, n situaia n care condamnatul se afl n stare de deinere; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 135. Liberarea condiionat se dispune: a. numai de instana n a crei raz teritorial se afl locul de deinere; b. de judectoria n a crei raz teritorial se afl locul de deinere; c. de judectoria n a crei raz teritorial se afl locul de deinere sau de judectoria instan de executare; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 136. Cererea de amnare a executrii pedepsei nchisorii: a. are ca efect suspendarea executrii mandatului pn la soluionarea cererii; b. poate fi formulat n termen de 10 zile de la emiterea mandatului de executare; c. poate fi retras de cel care a formulat-o; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 137. Recunoasterea de ctre tatl condamnat a unui copil nscut din concubinaj: a. poate constitui un motiv de ntrerupere a executrii pedepsei n temeiul art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.; b. poate constitui un motiv de ntrerupere a executrii pedepsei n temeiul art. 453 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. n situaia n care copilul este mai mic de 1 an; c. nu poate constitui motiv de amnare a executrii pedepsei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 138. Instana competent s se pronune asupra amnrii executrii pedepsei este: a. instana care a pronunat hotrrea de condamnare; b. instana de executare c. instana la care s-a judecat fondul cauzei d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 139. Condamnata se afl n executarea unei pedepse cu nchisoarea

pentru svrsirea infraciunii de omor calificat fa de fiul su nou nscut. Cererea sa de ntrerupere a executrii pedepsei pentru c a nscut un copil este: a. inadmisibil; b. admisibil, dac este solicitat pn cnd copilul mplineste un an; c. nentemeiat; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 140. Durata ntreruperii executrii pedepsei n cazul intervenirii unor mprejurri speciale care ar avea consecine grave pentru unitatea la care lucreaz condamnatul este: a. de maxim 3 luni; b. de 3 luni; c. de minim 3 luni; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 141. ntreruperea executrii pedepsei se poate acorda: a. cnd se stabileste, pe baza unei constatri medico-legale, c cel condamnat sufer de o boal care l pune n imposibilitate de a executa pedeapsa; b. cnd se constat, pe baza unei constatri medico-legale, c cel condamnat sufer de o boal care poate fi tratat n reeaua sanitar a penitenciarelor; c. cnd se constat, pe baza une expertize medico-legale, c cel condamnat sufer de o boal care nu poate fi tratat n reeaua sanitar a penitenciarelor d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 142. Competena de a soluiona cererea de ntrerupere a executrii pedepsei aparine: a. judectoriei n a crei raz teritorial se afl locul de deinere; b. instanei de executare sau instanei n a crei raz teritorial se afl locul de deinere sau unitatea unde se execut pedeapsa la locul de munc, corespunztoare n grad instanei de executare; c. numai instanei de executare; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 143. Timpul ct pedeapsa a fost ntrerupt: a. intr n durata pedepsei executate; b. se scade din durata pedepsei; c. nu se socoteste n executarea pedepsei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 144. Aplicarea amnistiei: a. se face de judectorul de la instana de executare; b. se face de judectorul de la instana de executare sau de judectorul de la instana n a crei raz teritorial se afl locul de deinere c. se face de judectorul de la instana de executare sau de judectorul de la instana n a crei raz teritorial se afl locul de deinere, dac intervine dup condamnarea definitiv; d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B 145. n situaia n care se iveste o mpiedicare la executare, competena de soluionare a contestaiei la executare aparine: a. instanei de executare sau instanei corespunztoare n a crei raz teritorial se afl locul de deinere b. numai instanei care a pronunat hotrrea care se execut; c. numai instanei de executare d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 146. Contestaia privitoare la amenzile judiciare se soluioneaz de: a. instana n a crei raz teritorial se afl locul de deinere b. numai instana de executare c. numai instana care le-a pus n executare d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 147. Dac ulterior ntocmirii procesului-verbal de constatare a infraciunii flagrante se impune ascultarea altor persoane: a. se adaug declaraiile acestor persoane n continuarea procesuluiverbal, care se semneaz de aceste persoane si de organul care a ntocmit procesul-verbal; b. acestea nu vor fi ascultate, deoarece dup ncheierea procesuluiverbal nu mai este posibil continuarea acestuia; c. declaraiile vor fi consemnate separat, potrivit procedurii obisnuite d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 148. n cazul infraciunii flagrante: a. reinerea nvinuitului este lsat la aprecierea organului de cercetare penal care constat fapta; b. reinerea nvinuitului este supus aprecierii procurorului care supravegheaz cercetrile n cauz; c. reinerea nvinuitului este obligatorie, dac sunt ndeplinite condiiile msurii preventive; d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 149. Dac instana constat c nu sunt ntrunite condiiile referitoare la cazurile de aplicare a procedurii speciale: a. judecata se face potrivit procedurii obisnuite; b. restituie dosarul procurorului pentru a efectua urmrirea penal conform procedurii obisnuite; c. dispune achitarea inculpatului d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 150. n cazul procedurii speciale referitoare la judecarea unor infraciuni flagrante: a. prezena prii vtmate este obligatorie; b. reinerea si arestarea preventiv a nvinuitului sunt obligatorii; c. judecata poate avea loc n lipsa inculpatului d. nici una din variantele de mai sus. ANS: D 151. Hotrrea instanei n cazul procedurii speciale referitoare la infraciunile flagrante: a. trebuie pronunat n prezena inculpatului aflat n stare de deinere;

b. trebuie redactat n cel mult dou zile de la pronunare; c. trebuie pronunat n ziua n care s-au ncheiat dezbaterile sau cel mult n 24 de ore; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 152. Termenul de exercitare a apelului sau recursului n cazul infraciunilor flagrante este de: a. 10 zile de la pronunare b. 3 zile de la pronunare, pentru prile prezente, si de la comunicare, pentru cei care au lipsit att la dezbateri, ct si la pronunare c. 3 zile de la pronunare; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 153. Procedura special de urmrire si judecare a infraciunilor flagrante nu se aplic: a. infraciunilor svrsite de minori b. infraciunilor pedepsite la plngere prealabil c. infraciunilor pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mic de 15 ani; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 154. Dac nvinuitul sau inculpatul nu a mplinit 16 ani: a. citarea prinilor este obligatorie la prezentarea materialului de urmrire penal; b. citarea prinilor este obligatorie la orice ascultare a minorului n cursul urmririi penale; c. citarea prinilor este obligatorie la prima audiere si la prezentarea materialului de urmrire penal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 155. Inculpatul care a svrsit infraciunea n timpul ct era minor: a. este judecat potrivit dispoziiilor procedurale referitoare la minori, chiar dac a mplinit 18 ani nainte de sesizarea instanei; b. este judecat potrivit dispoziiilor procedurale referitoare la minori numai dac instana a fost sesizat nainte ca minorul s devin major; c. este judecat potrivit dispoziiilor procedurale referitoare la minori numai dac instana apreciaz c este necesar aceast procedur; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 156. Cnd n aceeasi cauz sunt inculpai minori si inculpai majori: a. se dispune obligatoriu disjungerea cauzei pentru ca inculpaii minori s fie judecai potrivit procedurii speciale; b. dac nu se poate dispune disjungerea, instana judec dup procedura obisnuit, aplicnd cu privire la inculpaii minori dispoziiile speciale referitoare la acestia; c. dac nu se poate dispune disjungerea, instana judec dup procedura obisnuit; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 157. Este competent s hotrasc asupra cererii de reabilitare: a. instana care a pronunat condamnarea

b. instana care a judecat n prim instan cauza n care s-a pronunat condamnarea pentru care se cere reabilitarea c. instana n a crei raz teritorial se afl ultimul loc de deinere n care pedeapsa a fost executat d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 158. Este competent s se pronune asupra reabilitrii judectoresti: a. judectoria n circumscripia creia locuieste condamnatul, chiar dac acesta a fost condamnat de curtea de apel, conform competenei dup calitatea persoanei; b. tribunalul n circumscripia cruia locuieste condamnatul, cnd acesta a fost condamnat de nalta Curte de Casaie si Justiie conform competenei dup calitatea persoanei; c. Tribunalul Bucuresti, cnd condamnarea s-a pronunat n prim instan de nalta Curte de Casaie si Justiie conform competenei dup calitatea persoanei; d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 159. Cererea de reabilitare judectoreasc: a. se face numai de condamnat, dac acesta este n via; b. se poate face de so sau de rudele apropiate ca substituii procesuali, n timpul vieii condamnatului sau dup decesul acestuia c. nu se poate face dect de condamnat, deoarece decesul acestuia face s nceteze orice interdicii sau sanciuni, n condiiile n care rspunderea penal este personal d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 160. Cererea de reabilitare judectoreasc: a. se poate face de procuror b. se poate face de rudele apropiate ale condamnatului, dac acesta a decedat; c. nu se poate formula dect de condamnat d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 161. mpotriva hotrrii de admitere a cererii de reabilitare se poate declara: a. apel si recurs; b. apel sau recurs c. recurs; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 162. Anularea reabilitrii poate fi cerut: a. numai de procuror; b. de procuror sau de partea vtmat, dup caz c. de condamnat, de so sau rudele apropiate ori de procuror d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 163. Aciunea pentru repararea pagubei, n cazul condamnrii pe nedrept, poate fi introdus: a. n termen de 18 luni de la data rmnerii definitive a hotrrii de condamnare;

b. n termen de 18 luni de la data rmnerii definitive a hotrrii de achitare; c. n termen de 18 luni de la data rmnerii definitive a hotrrii de ncetare a procesului penal; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 164. Aciunea pentru repararea pagubei n cazul condamnrii pe nedrept poate fi introdus: a. numai de persoana care a fost condamnat definitiv, n timpul vieii acesteia; b. de persoana care a fost condamnat definitiv sau de persoanele aflate n ntreinerea acesteia; c. de persoanele aflate n ntreinerea persoanei condamnate definitiv, n timpul vieii acesteia d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 165. Competena de a soluiona cererea pentru repararea pagubei n cazul condamnrii pe nedrept aparine: a. tribunalului n circumscripia cruia domiciliaz persoana ndreptit; b. tribunalului n circumscripia cruia domiciliaz persoana ndreptit sau persoanele aflate n ntreinerea acesteia c. tribunalului n circumscripia cruia domiciliaz persoanele aflate n ntreinerea persoanei ndreptite d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 166. Aciunea n regres: a. este obligatorie b. se exercit de stat n cazul reparrii pagubei potrivit art. 506 C. proc. pen. sau n cazul n care statul a fost condamnat de ctre o instan internaional c. nu este obligatorie, chiar dac situaia generatoare de daune a fost provocat cu rea-credin sau din grav neglijen d. nici una din variantele de mai sus ANS: B

Drept procesual penal. Partea generala

MULTIPLE CHOICE 1. Oficialitatea procesului penal priveste: a. numai faza urmririi penale b. numai faza urmririi penale si faza judectii c. numai faza judectii d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 2. Actele necesare desfsurrii procesului penal se ndeplinesc: a. numai din oficiu b. din oficiu, afar de cazul cnd prin lege se dispune altfel c. la cererea prtilor d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 3. Conform principiului prezumtiei de nevinovtie, n cursul urmririi

penale, fptuitorul va fi considerat nevinovat pn la: a. sesizarea organelor de urmrire penal b. nceperea urmririi penale c. punerea n miscare a actiunii penale d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 4. Prezumtia de nevinovtie: a. este consacrat expres de Codul de procedur penal; b. nu este consacrat expres de Constitutia Romniei c. este o prezumtie absolut care nu poate fi rsturnat dect printr-o hotrre penal definitiv d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 5. Dreptul la aprare este garantat nvinuitului sau inculpatului: a. dup punerea n miscare a actiunii penale; b. n timpul prezentrii materialului de urmrire penal c. pe tot parcursul procesului penal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 6. Pentru garantarea dreptului la aprare: a. organele judiciare sunt obligate s ia msuri pentru asigurarea asistentei juridice a nvinuitului sau inculpatului n toate procesele penale b. organele judiciare sunt obligate s ia msuri pentru asigurarea asistentei juridice a prtii vtmate n toate procesele penale; c. organele judiciare au obligatia s ncunostinteze, de ndat si mai nainte de a-l audia, pe nvinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, ncadrarea juridic a acesteia si s-i asigure posibilitatea pregtirii si exercitrii aprrii d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 7. n cursul procesului penal: a. orice parte are dreptul de a fi asistat de aprtor b. orice parte trebuie asistat de aprtor; c. nvinuitul sau inculpatul trebuie asistat de aprtor d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 8. Desfsurarea procesului penal n limba romn: a. exclude posibilitatea ca judecata s aib loc fr interpret, chiar dac judectorul, procurorul, aprtorii si prtile cunosc aceeasi limb matern b. presupune c prtii i se numeste un interpret, din oficiu si n mod obligatoriu, ori de cte ori limba sa matern este alta dect limba romn; c. presupune c prtii i se desemneaz n mod gratuit un interpret dac nu si poate apra interesele dect n limba sa matern d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 9. n procesul penal: a. procedura judiciar se desfsoar n limba romn, cu exceptiile prevzute de lege b. procedura judiciar se desfsoar n limba matern pe care prtile o nteleg, cu ajutorul interpretilor c. prtile si alte persoane n proces pot folosi limba matern, dar actele procedurale se ntocmesc n limba romn

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 10. Prtilor care nu se pot exprima: a. li se asigur posibilitatea de a lua cunostint de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii n instant prin interpret, ales sau numit, contra cost, de instant b. li se asigur posibilitatea de a lua cunostint de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii n instant prin interpret, ales sau numit, gratuit, de instant; c. li se asigur posibilitatea ca interpretul ales s studieze dosarul d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 11. Sunt acte prin care se poate pune n miscare actiunea penal: a. numai ordonanta, rechizitoriul, declaratia oral a procurorului b. ordonanta, rechizitoriul, declaratia oral a procurorului sau ncheierea instantei c. numai ordonanta si rechizitoriul d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 12. Sunt trsturi ale actiunii penale: a. actiunea penal apartine statului, este obligatorie, este indisponibil, este individual si indivizibil b. actiunea penal este obligatorie, indisponibil si indivizibil c. actiunea penal este obligatorie, este indisponibil, individual si indivizibil numai dac este pornit de autorittile statului; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 13. Actiunea penal: a. este suficient existenta unor informatii privind svrsirea unei infractiuni pentru punerea n miscare a actiunii penale b. nu poate fi pus n miscare dect in personam c. implic dobndirea de ctre fptuitor a calittii de nvinuit d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 14. Actiunea penal: a. se poate pune n miscare, n cursul fazei de judecat, numai prin ncheiere, dac procurorul particip la judecarea cauzei b. se poate pune n miscare prin declaratia oral a procurorului care solutioneaz cauza c. se poate exercita att n fata instantei penale, ct si n fata instantei civile d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 15. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale n urma judecrii unei cauze: a. condamnarea sau achitarea b. clasarea sau ncetarea procesului penal; c. ncetarea urmririi penale sau ncetarea procesului penal d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 16. Se va dispune scoaterea de sub urmrire penal n urmtoarele ipoteze: a. fapta nu exist, lipseste plngerea prealabil, fapta nu a fost svrsit de nvinuit

sau de inculpat b. fapta nu prezint gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a fost svrsit de nvinuit sau de inculpat, fapta nu ntruneste elementele constitutive ale infractiunii c. persoana vtmat si-a retras plngerea prealabil, a intervenit decesul fptuitorului, a intervenit prescriptia rspunderii penale d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 17. Dac nu exist nvinuit sau inculpat n cauz si s-a mplinit termenul de prescriptie a rspunderii penale, se va dispune: a. ncetarea urmririi penale b. scoaterea de sub urmrire penal c. clasarea; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 18. nvinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal dac: a. s-a constat c faptei i lipseste unul din elementele constitutive ale infraciunii b. s-a constat c fapta nu este prevzut de legea penal c. prile s-au mpcat d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 19. Dac, dup ce s-a constat c a intervenit prescripia rspunderii penale, nvinuitul sau inculpatul solicit continuarea procesului penal: a. procurorul dispune ncetarea urmririi penale, n situaia n care a intervenit o cauz care nltur caracterul penal al faptei b. procurorul dispune scoaterea de sub urmrire penal, dac fapta nu este prevzut de legea penal c. procurorul dispune ncetarea urmririi penale d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 20. nvinuitul poate cere continuarea procesului penal dac: a. exist o cauz de ncetare a procesului penal b. a intervenit amnistia c. s-a mpcat cu partea vtmat d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 21. Mostenitorii persoanei vtmate: a. pot exercita aciunea civil n nume propriu, dac persoana vtmat a decedat nainte de a se constitui parte civil b. pot exercita aciunea civil numai n calitate de mostenitori ai victimei infraciunii, dac aceasta a decedat ca urmare a svrsirii infraciunii c. pot continua aciunea civil, dac persoana vtmat a decedat dup constituirea ca parte civil, chiar dac nu au acceptat mostenirea d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 22. Aciunea civil exercitat n cadrul procesului penal: a. nu este scutit de taxa de timbru; b. poate fi pornit oricnd c. se stinge ntotdeauna prin pronunarea unei hotrri de achitare d. nici una din variantele de mai sus

ANS: D 23. n cazul aciunii civile: a. dreptul de opiune nu funcioneaz dac aciunea civil se exercit din oficiu; b. dac persoana care a suferit un prejudiciu s-a constituit parte civil n procesul penal, aciunea introdus la instana civil nu este admisibil dac instana penal a suspendat procesul penal; c. dac persoana care a suferit un prejudiciu s-a constituit parte civil n procesul penal, aciunea introdus la instana civil nu este admisibil dac instana penal a lsat nesoluionat aciunea civil d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 24. Aciunea civil se exercit n procesul penal mpotriva: a. inculpatului, mostenitorilor inculpatului si prii responsabile civilmente b. prii civile c. prii responsabile civilmente, dac inculpatul se sustrage de la judecat d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 25. Repararea pagubei n cazul n care aciunea civil a fost exercitat n procesul penal: a. se face numai n natur b. se face numai prin echivalent, cu excepia situaiei n care bunul a fost gsit la inculpat; c. se face n natur sau prin plata unei despgubiri bnesti, n msura n care repararea n natur nu este posibil; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 26. Instana rezolv din oficiu aciunea civil numai atunci cnd aceasta are ca obiect: a. restituirea lucrurilor b. restabilirea situaiei anterioare c. desfiinarea total sau parial a unui nscris; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: D 27. Favorizatorul rspunde civil solidar cu inculpatul: a. dac a dat ajutor pentru asigurarea folosului infraciunii, dar numai n limitele acestuia b. dac a svrsit acte de favorizare a persoanei inculpatului c. da, n toate cazurile n care inculpatul este obligat la plata despgubirilor civile; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 28. Vor rspunde civil n solidar cu inculpatul, dac sunt trasi la rspundere penal n faa instanei de judecat: a. coautorii, instigatorii si complicii b. tinuitorul si favorizatorul pentru ntregul prejudiciu produs de inculpat c. partea responsabil civilmente d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 29. Persoana vtmat prin infraciune, constituit parte vtmat, poate participa n aceeasi cauz:

a. numai n calitate de parte vtmat; b. numai n calitate de parte civil, dac solicit aceast calitate prin constituirea ca parte civil c. n calitate de parte civil, dac solicit aceast calitate prin constituirea ca parte civil; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 30. Partea responsabil civilmente: a. poate fi introdus n cauz oricnd n cursul procesului penal; b. poate interveni n procesul penal numai pn la citirea actului de sesizare c. poate interveni n procesul penal numai pn la terminarea cercetrii judectoresti d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 31. Introducerea n procesul penal a prii responsabile civilmente: a. nu se poate face n cursul urmririi penale b. se poate face la cererea prii civile c. se poate face la cererea prii vtmate sau a prii civile d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 32. Procurorul: a. este obligat s susin aciunea civil pornit de partea civil nainte de citirea actului de sesizare b. poate s susin aciunea civil, dac partea civil este lipsit de capacitate de exerciiu c. este obligat s susin interesele persoanei vtmate prin infraciune, dac aceasta este lipsit de capacitate de exerciiu sau are o capacitate de exerciiu restrns; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 33. n cazul n care persoana vtmat printr-o infraciune solicit s participe n procesul penal n calitate de parte civil si, n acelasi timp, introduce o aciune la instana civil: a. hotrrea definitiv si irevocabil a instanei penale are autoritate de lucru judecat n faa instanei civile care judec aciunea civil cu privire la existena faptei, a persoanei care a svrsit-o si a vinoviei acesteia; b. hotrrea definitiv a instanei civile are autoritate de lucru judecat n faa instanei penale cu privire la existena faptei, a persoanei care a svrsit-o si a vinoviei acesteia; c. judecata n faa instanei civile se suspend pn la rezolvarea definitiv a cauzei penale d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 34. Persoana vtmat prin infraciune se poate adresa instanei civile: a. oricnd, chiar dac s-a constituit parte civil n procesul penal; b. n caz de suspendare a procesului penal, dac s-a constituit parte civil n procesul penal c. oricnd, chiar dac instana penal a rezolvat aciunea civil; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 35. Partea vtmat este:

a. persoana fizic, dac a suferit o vtmare fizic, moral sau material prin svrsirea infraciunii; b. subiectul pasiv al infraciunii c. persoana fizic, dac a suferit o vtmare fizic, moral sau material prin svrsirea infraciunii si dac particip n procesul penal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 36. Inculpatul: a. este numai persoana fizic mpotriva creia s-a pus n miscare aciunea penal; b. trebuie s fie o persoan, fizic sau juridic, determinat; c. poate fi o persoan creia legea i recunoaste imunitatea penal d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 37. Partea vtmat particip n procesul penal: a. n ceea ce priveste latura penal b. n ceea ce priveste latura civil c. n ceea ce priveste latura penal si latura civil, concomitent, dar numai dac s-a constituit parte civil; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 38. Persoana vtmat: a. dobndeste n mod automat calitatea de parte vtmat dac a sesizat svrsirea infraciunii b. dobndeste n mod automat calitatea de parte civil dac a indicat cuantumul prejudiciului pe care l-a suferit c. trebuie chemat de organele judiciare pentru a fi ntrebat dac se constituie parte vtmat sau parte civil, dup caz; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 39. Este parte n faza de judecat a procesului penal: a. partea responsabil civilmente; b. nvinuitul; c. procurorul d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 40. Are calitatea de inculpat: a. numai persoana fa de care s-a pus n miscare aciunea penal; b. numai persoana citat n aceast calitate de instana penal c. persoana fa de care s-a dispus nceperea urmririi penale d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 41. Parte vtmat n procesul penal poate fi: a. numai victima infraciunii; b. numai o persoan fizic c. o persoan fizic sau o persoan juridic d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 42. Competena dup calitatea persoanei: a. stabileste numai instana judectoreasc mputernicit s judece n prima instan b. stabileste instana judectoreasc mputernicit s judece n prim instan

si, implicit, instanele care judec n apel si n recurs c. stabileste numai parchetul competent s efectueze urmrirea penal d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 43. Secii maritime si fluviale funcioneaz: a. numai la tribunale si curi de apel; b. nu numai la judectorii, tribunale, curi de apel, ci si la nalta Curte de Casaie si Justiie c. la unele judectorii, tribunale si curi de apel; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 44. Secii maritime si fluviale funcioneaz pe lng instanele din: a. Galai; b. Brila c. Clrasi; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 45. Judecata n apel se realizeaz de ctre un complet format din: a. trei judectori la tribunal si la curtea de apel; b. trei judectori la curtea de apel si Completul de 9 judectori la nalta Curte de Casaie si Justiie; c. doi judectori la tribunal si la curtea de apel d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 46. Sunt considerate forme subsidiare ale competenei n materie penal: a. competena dup calitatea persoanei, competena material, competena teritorial; b. competena special si competena personal; c. competena funcional si competena material d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 47. Competena special: a. este prevzut sub sanciunea nulitii absolute si nu poate fi invocat oricnd pe parcursul procesului penal, pn la rmnerea definitiv a hotrrii; b. reprezint o form de competen subsidiar; c. se ntlneste numai la instanele si parchetele militare d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 48. Instanele militare judec: a. numai infraciunile svrsite de militari; b. numai infraciunile svrsite de militari, dac au legtur cu ndeplinirea atribuiilor de serviciu c. numai anumite infraciuni prevzute de Codul penal si de legi speciale si numai infraciunile svrsite de militari, dac au legtur cu ndeplinirea atribuiilor de serviciu; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 49. Infraciunea de omor svrsit asupra unui magistrat de la tribunal va fi judecat de: a. nalta Curte de Casaie si Justiie;

b. curtea de apel; c. tribunal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 50. Infraciunea de omor svrsit de un magistrat de la tribunal va fi judecat de: a. nalta Curte de Casaie si Justiie b. curtea de apel; c. tribunal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 51. Conflictele de competen ntre tribunalele militare: a. se soluioneaz de Curtea Militar de Apel; b. pot interveni numai cu privire la cauzele n care se judec infraciuni contra ordinii si disciplinei militare; c. sunt date n competena tribunalului militar teritorial; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 52. Curtea Militar de Apel: a. judec numai n prim instan si n recurs; b. judec n fond, n apel si n recurs; c. judec n prim instan infraciunile svrsite de judectorii militari si de procurorii militari; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 53. Infraciunea de fals material n nscrisuri oficiale svrsit de un avocat: a. presupune, n vederea nceperii urmririi penale, avizul ministrului justiiei; b. este de competena curii de apel; c. implic o judecat care se poate desfsura pe trei grade de jurisdicie: fond, apel, recurs; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 54. n cazul n care un avocat a svrsit o infraciune, competena de soluionare a cauzei aparine: a. curii de apel, dac infraciunea are legtur cu atribuiile de serviciu ale inculpatului; b. instanei competente dup gravitatea infraciunii svrsite; c. curii de apel; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 55. Completul de 9 judectori al naltei Curi de Casaie si Justiie judec: a. apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate n prim instan de Secia penal; b. recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate n prim instan de Secia penal; c. recursurile n interesul legii d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 56. Seciile Unite ale naltei Curi de Casaie si Justiie: a. sesizeaz Curtea Constituional pentru a se pronuna asupra

constituionalitii legilor nainte de promulgarea acestora b. judec recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate n prima instan de Secia penal; c. judec apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate n prim instan de Completul de 9 judectori; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 57. Sunt caliti si funcii care atrag competena de judecat a naltei Curi de Casaie si Justiie ca instan de fond: a. judectorii de la tribunale si cei de la curile de apel; b. membrii Consiliului Superior al Magistraturii; c. controlorii financiari de la Curtea de Conturi; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 58. nalta Curte de Casaie si Justiie nu judec: a. n fond; b. n apel; c. n recurs; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 59. Infraciunea svrsit de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judec n prim instan de: a. curtea de apel; b. nalta Curte de Casaie si Justiie; c. instana corespunztoare din punct de vedere teritorial dup calitatea persoanei d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 60. n situaia infraciunilor continuate: a. instana de la locul unde s-a produs rezultatul este competent s judece cauza; b. instana de la locul unde s-a comis primul act material este competent s judece cauza; c. oricare dintre instanele de la locul unde s-au comis oricare din actele materiale sau instana de la locul unde s-a produs rezultatul d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 61. Regulile de stabilire a competenei teritoriale: a. se aplic n ordinea n care acestea sunt prevzute n art. 30 C. proc. pen.; b. se aplic n ordinea n care acestea sunt prevzute n art. 30 C. proc. pen. numai dac sesizrile sunt simultane c. nu exist o ordine de prioritate ntre criteriile prevzute n art. 30 C. proc. pen., indiferent de data sesizrii d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 62. Cnd urmrirea penal s-a efectuat de un organ central cruia i corespund mai multe instane competente potrivit criteriilor prevzute n art. 30, judecarea cauzei revine: a. instanei n circumscripia creia s-a svrsit infraciunea b. instanei n circumscripia creia si are sediul organul de cercetare penal;

c. instanei stabilite de procuror d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 63. Prin locul svrsirii infraciunii se poate nelege: a. locul unde a fost prins fptuitorul b. locul unde s-a desfsurat activitatea infracional, n totul sau n parte; c. locul unde au fost desfsurate actele premergtoare svrsirii infraciunii; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 64. Cauzele sunt reunite: a. numai n faa primei instane de judecat b. n faa primei instane de judecat, chiar dup desfiinarea hotrrii cu trimitere de ctre instana de apel sau dup casarea cu trimitere de ctre instana de recurs, n faa instanei de apel sau a instanei de recurs, dac se afl n acelasi stadiu de judecat; c. n faa instanei de apel sau de recurs, dar numai prin prorogare de competen d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 65. Exist indivizibilitate: a. cnd la svrsirea unei infraciuni au participat mai multe persoane; b. cnd dou sau mai multe infraciuni au fost svrsite n timp si loc diferit, dar dup o prealabil nelegere ntre infractori; c. cnd ntre dou sau mai multe infraciuni exist legtur, iar reunirea cauzelor se impune pentru o mai bun nfptuire a justiiei d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 66. Exist conexitate: a. n cazul infraciunii continue sau continuate; b. n cazul n care la svrsirea unei infraciuni au participat mai multe persoane; c. cnd dou sau mai multe infraciuni au fost svrsite prin acelasi act; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 67. Cauzele trebuie reunite ntotdeauna: a. n cazurile de conexitate n care o infraciune a fost svrsit pentru a ascunde sau a nlesni svrsirea unei alte infraciuni b. n toate cazurile de conexitate n care la svrsirea unei infraciuni au participat mai multe persoane; c. n cazul infraciunii continuate sau n orice alte cazuri cnd dou sau mai multe acte materiale alctuiesc o singur infraciune; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 68. n cazul normelor de competen teritorial: a. excepiile pot fi invocate numai pn la citirea actului de sesizare; b. excepiile pot fi invocate oricnd, n orice stadiu al procesului, de ctre oricare dintre pri; c. excepiile pot fi invocate de ctre oricare dintre pri, numai pn la nceperea dezbaterilor; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A

69. Excepiile privind competena instanei pot fi ridicate: a. pn la citirea actului de sesizare, n cazul competenei teritoriale b. pn la citirea actului de sesizare, n cazul competenei materiale c. pn la citirea actului de sesizare, n cazul competenei dup calitatea persoanei d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 70. n situaia n care, dup svrsirea unei infraciuni, o persoan dobndeste calitatea de senator, cauza va fi judecat: a. de nalta Curte de Casaie si Justiie; b. de curtea de apel c. de instana competent material d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 71. n situaia n care un amiral svrseste o infraciune, iar ulterior nu mai deine aceast calitate: a. cauza va fi judecat de nalta Curte de Casaie si Justiie n orice situaie; b. cauza va fi judecat de nalta Curte de Casaie si Justiie dac s-a dat o hotrre n prim instan c. cauza va fi judecat de instana competent material d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 72. n situaia declinrii de competen determinate de competena teritorial: a. actele ndeplinite ori msurile dispuse se menin b. actele ndeplinite ori msurile dispuse pot fi meninute; c. actele ndeplinite ori msurile dispuse nu pot fi meninute d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 73. Cnd instana sesizat cu soluionarea conflictului de competen constat c acea cauz este de competena altei instane dect cele ntre care a intervenit conflictul: a. dac fa de a treia instan nu este instan ierarhic superioar comun, trimite dosarul instanei superioare comune b. trimite dosarul instanei competente, chiar dac fa de a treia instan nu este instan ierarhic comun c. desfiineaz hotrrea instanei care a declansat conflictul de competen, pentru a se dispune declinarea n favoarea instanei competente d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 74. n cazul unui conflict de competen pozitiv: a. soluionarea are ca efect suspendarea judecii, cu excepia actelor si msurilor care reclam urgen; b. sesizarea instanei ierarhic superioare se face de instana care si-a declarat prima competena; c. sesizarea instanei ierarhic superioare se face de instana care si-a declinat ultima competena; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 75. Conflictul de competen ntre dou organe de cercetare penal: a. trebuie soluionat de procurorul care supravegheaz activitatea de

cercetare penal efectuat de aceste organe; b. va fi soluionat de conductorul parchetului cruia i-ar reveni competena s instrumenteze dosarul; c. se rezolv de ctre seful ierarhic superior din punct de vedere administrativ al celor dou organe de cercetare penal d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 76. Judectorul nu este incompatibil s judece o cauz n apel dac: a. ntr-o discuie ntre prieteni a afirmat c apelul declarat de un inculpat n cauza respectiv va fi admis; b. a schimbat ncadrarea juridic prin ncheiere, nainte de soluionarea cauzei; c. a participat la judecarea unui recurs mpotriva unei ncheieri privind o msur preventiv, pronunndu-se asupra vinoviei inculpatului; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 77. Judectorul este incompatibil s judece o cauz numai dac: a. este so, rud sau afin pn la gradul 3 inclusiv cu una din pri b. este so, rud sau afin pn la gradul 3 inclusiv cu unul dintre ceilali judectori care face parte din complet c. este so, rud sau afin pn la gradul 3 inclusiv cu procurorul d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 78. Judectorul este incompatibil s judece o cauz dac: a. este so, rud sau afin pn la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a dispus reinerea nvinuitului; b. este so, rud sau afin pn la gradul 4 inclusiv cu procurorul general adjunct al parchetului care a ntocmit rechizitoriul c. este so, rud sau afin pn la gradul 4 inclusiv cu un grefier care a ntocmit citaiile n dosarul de urmrire penal d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 79. Se reine existena unui caz de incompatibilitate n urmtoarea situaie: a. judectorul a fost reprezentant sau aprtor al interpretului b. judectorul este so, rud sau afin cu unul din avocai c. judectorul a primit liberaliti de la mandatarul unei pri; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 80. n cazul n care partea afl cazul de incompatibilitate dup pronunarea hotrrii: a. poate formula cererea de recuzare n apel; b. nu mai poate formula cererea de recuzare, dar poate declara apel pentru acest motiv; c. poate formula cererea de recuzare, chiar dac hotrrea a rmas definitiv prin neapelare; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 81. Cererea de recuzare poate fi formulat: a. numai de ctre pri; b. de ctre pri sau de procuror c. de orice persoan interesat si de procuror

d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 82. Dac n cauz sunt arestai preventiv, iar partea vtmat formuleaz o cerere de recuzare a judectorului: a. cererea este inadmisibil b. cererea va fi soluionat de un alt complet, dar completul n faa cruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judectorului recuzat, hotrste asupra msurilor preventive; c. cererea va fi soluionat de un alt complet, care va hotr si asupra msurilor preventive; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 83. Cererea de abinere formulat de procurorul de sedin: a. este inadmisibil, ntruct acesta nu soluioneaz cauza si nici nu efectueaz acte necesare desfsurrii procesului penal; b. se depune la conductorul parchetului, care o nainteaz presedintelui instanei, iar acesta o admite sau o respinge prin rezoluie; c. se soluioneaz de instan d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 84. Constituie motiv de recuzare: a. participarea expertului de mai multe ori n aceeasi cauz; b. audierea martorului de mai multe ori n aceeasi cauz c. judectorul a fost expert sau martor n cauz d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 85. Strmutarea judecrii unei cauze penale poate fi cerut: a. de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii b. numai de Ministrul Justiiei; c. de presedintele instanei superioare n grad celei la care se afl cauza; d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 86. Poate fi solicitat strmutarea judecrii unei cauze penale dac: a. imparialitatea judectorilor ar putea fi stirbit din cauza dusmniilor locale; b. nu a fost citit actul de sesizare; c. a fost terminat cercetarea judectoreasc d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 87. Strmutarea unei cauze se poate cere: a. numai cnd aceasta se afl pe rolul instanei de fond; b. numai cnd aceasta se afl pe rolul unei instane c. numai dac aceasta nu se afl n apel; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 88. Cererea de strmutare: a. se adreseaz instanei care a primit cauza spre judecare b. se adreseaz instanei ierarhic superioare celei care a primit cauza spre judecare; c. se adreseaz naltei Curi de Casaie si Justiie; d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C 89. Cererea de informaii n cazul strmutrii: a. este obligatorie n toate cazurile; b. este facultativ n toate cazurile; c. este facultativ n situaia n care se formuleaz o nou cerere de strmutare n aceeasi cauz; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 90. Prile sunt anunate despre formularea cererii de strmutare de ctre: a. nalta Curte de Casaie si Justiie, prin citare; b. instana n faa creia se afl cauza pe rol, prin comunicarea cererii; c. instana superioar celei la care se afl cauza pe rol; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 91. Strmutarea: a. se dispune de ctre Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie n cauzele aflate n curs de urmrire penal; b. examinarea cererii se face n sedin public, cu citarea prilor; c. se dispune prin ncheiere motivat mpotriva creia se poate declara recurs; d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 92. Desemnarea altei instane pentru judecarea cauzei: a. se dispune de ctre Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie n cauzele aflate n curs de urmrire penal b. examinarea cererii se face n sedin public, fr citarea prilor c. se dispune prin ncheiere motivat mpotriva creia se poate declara recurs d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 93. Strmutarea poate fi cerut din nou: a. oricnd; b. dup trecerea unui termen de la respingerea cererii anterioare c. numai dac noua cerere se ntemeiaz pe mprejurri noi, necunoscute naltei Curi de Casaie si Justiie la data soluionrii cererii anterioare, sau dac noua cerere se ntemeiaz pe mprejurri noi, ivite dup respingerea cererii anterioare; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 94. Probele indirecte: a. sunt ntotdeauna obinute din alt surs dect cea original b. dovedesc n mod direct fapta c. sunt ntotdeauna obinute din sursa original d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 95. Probele directe: a. sunt probele prin care se constat faptele probatorii; b. sunt probele care se refer la faptul principal; c. sunt elemente de fapt care ajung la cunostina autoritilor judiciare dintrun izvor nemijlocit; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B 96. Sarcina administrrii probelor n procesul penal aparine: a. organelor judiciare; b. poliiei judiciare si procurorului c. prilor, poliiei judiciare, procurorului si instanei d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 97. Dreptul la tcere: a. poate fi folosit de nvinuit sau inculpat cu privire la datele sale de identitate; b. reprezint posibilitatea nvinuitului sau inculpatului de a refuza s rspund la orice ntrebare care i se pune de ctre organele judiciare c. reprezint posibilitatea nvinuitului sau inculpatului de a refuza s rspund la orice ntrebare care i se pune de ctre organele judiciare cu privire la nvinuirea care i se aduce; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 98. Probele n procesul penal: a. nu pot fi administrate dect n faza cercetrii judectoresti b. pot fi propuse numai pn la nceperea dezbaterilor; c. trebuie s fie admisibile, pertinente, concludente si utile d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 99. Declaraia nvinuitului sau inculpatului: a. are o valoare probatorie absolut b. are o valoare probatorie relativ c. este indivizibil; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 100. Declaraiile nvinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea adevrului: a. necondiionat, dac nvinuitul sau inculpatul a acceptat s fie audiat; b. numai dac se coroboreaz cu alte probe; c. numai dac se coroboreaz cu alte fapte sau mprejurri care rezult din ansamblul probelor administrate n cauz d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 101. Reprezint probe concludente n procedura penal: a. probele care au legtur cu faptele sau mprejurrile ce fac obiectul probaiunii; b. probele care contribuie la aflarea adevrului n cauza penal c. probele care sunt necesare pentru soluionarea cauzei; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 102. Ascultarea nvinuitului sau inculpatului: a. se face separat dac sunt mai muli nvinuii sau inculpai, n faza de urmrire penal; b. se face separat dac sunt mai muli nvinuii sau inculpai, indiferent de faza n care se afl procesul penal; c. nvinuitul poate prezenta o declaraie scris personal mai nainte,

dac aceasta cuprinde amnunte greu de reinut; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 103. Declaraiile nvinuitului sau inculpatului: a. se consemneaz n scris sau se nregistreaz cu mijloace audiovideo; b. se consemneaz n scris; c. se consemneaz n scris de ctre nvinuit sau inculpat ori de ctre avocatul acestuia d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 104. Declaraiile prii vtmate pot servi la aflarea adevrului: a. necondiionat; b. numai dac se coroboreaz cu alte probe; c. numai dac se coroboreaz cu alte fapte sau mprejurri care rezult din ansamblul probelor administrate n cauz; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 105. Ascultarea nvinuitului sau inculpatului: a. se face numai la sediul parchetului sau poliiei; b. se face numai la sediul organului judiciar; c. se poate face oriunde acesta se gseste, dac se afl n imposibilitate de deplasare; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 106. Partea vtmat poate declara c particip n aceast calitate n procesul penal: a. pn la terminarea cercetrii judectoresti b. pn la citirea actului de sesizare c. pn la punerea n miscare a aciunii penale d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 107. Partea civil: a. poate fi reprezentat n procesul penal, dar numai dac este lipsit total de capacitate de exerciiu b. este introdus din oficiu n procesul penal c. poate declara c particip n procesul penal n aceast calitate numai pn la citirea actului de sesizare d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 108. Persoana obligat s pstreze secretul profesional: a. nu este obligat s declare ca martor b. nu poate fi ascultat ca martor cu privire la faptele si mprejurrile de care a luat cunostin n exerciiul profesiei, fr ncuviinarea persoanei sau a unitii fa de care este obligat s pstreze secretul c. nu poate s fie ascultat ca martor n nicio cauz d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 109. n situaia n care soia inculpatului este audiat n calitate de martor: a. poate svrsi infraciunea de mrturie mincinoas dac declar necorespunztor adevrului

b. poate svrsi infraciunea de mrturie mincinoas numai dac este audiat n legtur cu fapte de corupie, iar mrturia e mincinoas c. poate svrsi infraciunea de favorizare a infractorului, dac mrturia e mincinoas d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 110. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezint infirmiti fizice: a. este interzis, deoarece persoana respectiv nu poate s redea constient cunostinele pe care le are b. nu este interzis dac ascultarea se face cu privire la fapte pe care le-a perceput cu simurile sntoase c. este permis n orice condiii si cu privire la faptele percepute n orice mod; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 111. Soul si rudele apropiate ale nvinuitului: a. nu pot fi audiate ca martori b. nu sunt obligate s declare ca martori c. nu pot svrsi infraciunea de mrturie mincinoas dac au fost audiate; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 112. Minorul care nu a mplinit 14 ani: a. nu poate fi audiat ca martor n procesul penal b. poate fi audiat numai n sedin secret; c. poate fi audiat, dar numai n prezena unuia dintre prini sau a persoanei creia i este ncredinat spre crestere si educare d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 113. Minorul: a. nu poate fi ascultat ca martor n procesul penal; b. nu este obligat s declare ca martor n procesul penal c. poate fi ascultat ca martor d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 114. Nu pot dobndi calitatea de martor n procesul penal: a. rudele inculpatului si rudele prii vtmate; b. prile civile; c. minorii; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 115. Persoana vtmat: a. nu poate fi ascultat ca martor n procesul penal b. poate fi obligat s declare ca martor c. poate fi ascultat ca martor dac nu s-a constituit parte civil sau nu particip n proces ca parte vtmat d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 116. Nu depune jurmnt: a. preotul;

b. ateul; c. minorul care nu a mplinit 14 ani d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 117. Pot fi audiai ca martori cu identitate protejat: a. procurorul care a supravegheat urmrirea penal; b. investigatorii sub acoperire; c. minorii, n cazul infraciunilor privind violena n familie; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 118. Confruntarea poate fi efectuat: a. numai ntre martorii ale cror declaraii sunt contradictorii; b. numai ntre nvinuit sau inculpat si martori; c. ntre persoanele ascultate n aceeasi cauz, dac ntre declaraiile acestora exist contradicii; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 119. n cazul confruntrii: a. persoanele sunt ascultate cu privire la faptele si mprejurrile n privina crora declaraiile date anterior se contrazic; b. declaraiile se consemneaz n scris, n procese-verbale separate pentru fiecare persoan; c. persoanele confruntate trebuie s si pun reciproc ntrebri d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 120. Una din pri prezint o nregistrare video n procesul penal ca prob: a. nregistrarea video efectuat de parte este inadmisibil ca mijloc de prob, dac a fost fcut fr autorizarea instanei; b. nregistrarea video poate servi ca mijloc de prob, chiar dac a fost efectuat de parte, cu condiia ca infraciunea s fie cercetat la plngere prealabil; c. nregistrarea poate servi ca mijloc de prob dac nu este interzis de lege sau dac priveste nregistrri ale propriilor convorbiri sau comunicri ale prii purtate cu teri; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 121. Convorbirile si comunicrile prii vtmate pot fi interceptate: a. la cererea motivat a acesteia, cu autorizarea judectorului, indiferent de natura infraciunii; b. indiferent de natura infraciunii, dar numai cu autorizarea judectorului; c. la cererea motivat a acesteia, cu autorizarea procurorului, indiferent de natura infraciunii, dar nu mai mult de 30 de zile; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 122. Mijloacele de prob administrate ca urmare a interceptrilor convorbirilor si comunicaiilor: a. pot fi supuse expertizei numai la cererea inculpatului; b. pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a prilor sau din oficiu;

c. nu pot fi supuse expertizei; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 123. Nu pot fi martori asisteni: a. vecinii persoanei al crei domiciliu este percheziionat; b. persoanele care au asistat la svrsirea faptei c. persoanele interesate n cauz d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 124. Ridicarea de obiecte sau nscrisuri se dispune: a. numai de ctre instan; b. numai de ctre procuror; c. de ctre executorul judectoresc d. nici una din variantele de mai sus. ANS: D 125. Percheziia poate fi: a. numai domiciliar; b. corporal sau domiciliar c. numai corporal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 126. Comisia rogatorie se poate adresa: a. parchetului ierarhic superior; b. parchetului ierarhic inferior; c. instanei egale n grad; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 127. Sunt msuri preventive: a. reinerea; b. obligarea la tratament medical; c. sechestrul; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 128. mpotriva ordonanei procurorului prin care se dispune reinerea: a. nvinuitul poate formula plngere care se soluioneaz de procurorul ierarhic superior procurorului care a dispus reinerea; b. nvinuitul poate formula plngere care se soluioneaz de instan n termen de 3 zile de la data sesizrii; c. nvinuitul nu poate formula plngere; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 129. mpotriva ordonanei organului de cercetare penal prin care se dispune reinerea: a. nvinuitul poate formula plngere, nainte de expirarea termenului de 24 de ore, plngere care se soluioneaz de procuror; b. nvinuitul poate formula plngere, nainte de expirarea termenului de 24 de ore, plngere care se soluioneaz de instan n termen de 3 zile de la data sesizrii; c. nvinuitul nu poate formula plngere; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A

130. n cazul comisiei rogatorii: a. instana care efectueaz comisia rogatorie va dispune desemnarea unui aprtor din oficiu pentru inculpatul arestat; b. comisia rogatorie se poate adresa unei instane inferioare; c. prezentarea materialului de urmrire penal se poate realiza prin comisie rogatorie dac se asigur transportarea dosarului; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 131. Msurile preventive pot nceta de drept: a. la data soluionrii plngerii mpotriva msurii preventive luate de procuror; b. cnd s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea msurii preventive; c. la data pronunrii hotrrii de achitare; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 132. n cazul reinerii: a. msura nu poate fi luat dac pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea svrsit este amenda; b. msura nu poate fi luat dect dac pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea svrsit este nchisoarea, chiar si alternativ cu amenda; c. msura poate fi luat oricare ar fi pedeapsa prevzut de lege; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 133. Reinerea poate fi dispus de: a. judector; b. comandantul navei sau aeronavei pentru infraciunile svrsite la bordul navelor sau aeronavelor; c. agenii poliiei de frontier n ipoteza constatrii unor infraciuni la regimul frontierei de stat; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: D 134. Msurile preventive pot fi dispuse prin: a. rezoluia organului de cercetare penal b. rezoluia procurorului; c. ordonana procurorului; d. nici una din variantele de mai sus ANS: C 135. Cazurile prevzute de art. 148 lit. a)-e) C. proc. pen.: a. nu prezint nicio relevan n cazul obligrii de a nu prsi localitatea; b. nu prezint nicio relevan n cazul arestrii preventive; c. nu prezint nicio relevan n cazul reinerii d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 136. Urmtoarea msur preventiv poate fi prelungit: a. reinerea, numai de ctre procuror, pentru o perioad de 24 de ore b. arestarea preventiv, numai de ctre instan; c. obligarea de a nu prsi ara, numai de ctre instan; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B

137. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu prsi localitatea se comunic: a. poliiei de frontier; b. administraiei financiare n a crei circumscripie locuieste nvinuitul sau inculpatul; c. prii vtmate d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 138. Arestarea preventiv se dispune prin: a. ordonana procurorului; b. ncheierea judectorului c. mandatul de arestare emis de judector d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 139. Arestarea preventiv a nvinuitului: a. se poate dispune de ctre procuror, n cursul urmririi penale, si de ctre instana de judecat, n cursul judecii; b. nu se poate dispune dect n cursul urmririi penale; c. presupune punerea n miscare a aciunii penale; d. nici una din variantele de mai sus ANS: D 140. Msura preventiv a reinerii: a. nu poate fi luat dac infraciunea svrsit este pedepsit numai cu amenda; b. poate dura mai mult de 24 de ore n cazul n care persoana a fost reinut administrativ; c. poate fi luat chiar dac nu s-a nceput urmrirea penal fa de persoana respectiv; d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 141. n situaia n care aciunea penal se pune n miscare fa de nvinuitul arestat preventiv: a. inculpatul poate fi arestat preventiv pentru o perioad de maxim 30 de zile; b. inculpatul nu mai poate fi arestat preventiv; c. inculpatul poate fi arestat preventiv pentru perioada care a mai rmas din termenul maxim de 30 de zile; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 142. n cazul n care instana admite propunerea de arestare preventiv: a. mandatul de arestare preventiv este emis de judector b. mandatul de arestare preventiv este emis de procuror c. mandatul de arestare preventiv este emis de grefier; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 143. Poate fi prelungit: a. reinerea inculpatului; b. arestarea preventiv a nvinuitului; c. arestarea preventiv a inculpatului; d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C 144. Arestarea inculpatului major: a. nu poate depsi 180 de zile dect dac s-a pronunat o hotrre de prim instan; b. nu poate depsi 180 de zile n cursul urmririi penale; c. nu poate depsi 180 de zile n fiecare faz a procesului penal; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 145. Sunt msuri procesuale reale: a. liberarea provizorie pe cauiune si restituirea lucrurilor; b. msurile asigurtorii, restituirea lucrurilor; c. liberarea provizorie pe cauiune si msurile asigurtorii; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 146. Sunt acte procesuale: a. introducerea plngerii prealabile de ctre persoana vtmat, trimiterea n judecat, punerea n miscare a aciunii penale; b. nmnarea citaiei, efectuarea unei percheziii, ascultarea unui martor; c. mpcarea prilor, cercetarea la faa locului, nmnarea citaiei d. nici una din variantele de mai sus ANS: A 147. Nerespectarea dispoziiilor privind incompatibilitatea judectorilor este sancionat cu: a. nulitatea relativ; b. nulitatea absolut; c. nulitatea relativ, care poate fi invocat la termenul urmtor; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: B 148. Dac organele de cercetare ale poliiei judiciare apreciaz c inculpatul nu si poate face singur aprarea: a. asistena juridic este obligatorie; b. asistena juridic nu este obligatorie, cu excepia situaiilor prevzute de art. 171 C. proc. pen. n care se afl inculpatul; c. nu exist o prevedere legal referitoare la aceast situaie; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A 149. Sunt faze ale procesului penal: a. urmrirea penal, procesul penal si punerea n executare a hotrrilor penale rmase definitive; b. urmrirea penal, judecata si punerea n executare a hotrrilor penale definitive; c. urmrirea penal si judecata; d. nici una din variantele de mai sus ANS: B 150. Sunt corpuri delicte: a. obiectele care conin o urm a faptei svrsite; b. obiectele care poart o urm a faptei svrsite; c. obiectele care au fost folosite sau au fost destinate s serveasc la svrsirea unei infraciuni, precum si obiectele care sunt produsul infraciunii;

d. nici una din variantele de mai sus. ANS: C 151. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare preventiv: a. este obligatorie, indiferent de infraciune; b. este obligatorie, dar numai dac pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea svrsit este de 4 ani sau mai mare; c. este obligatorie, dar numai dac inculpatul este minor ori infraciunea svrsit este pedepsit cu o pedeaps mai mare de 4 ani; d. nici una din variantele de mai sus. ANS: A