Salcia energetic, merit sau nu? Afacere sau teap?

03 Februarie 2011

Salcia suedeza isi face loc printre culturile noastre de cartofi si sfecla. Nu e comestibila si nici nu are vreun rol decorativ. Dar e foarte buna de pus pe foc, spun cei care au facut deja testul. Salix viminalis vine tocmai din Suedia si ii priesc zonele reci, cu sol umed. Creste uimitor de repede, 3 centimetri pe zi, fara sa ceara ingrijiri speciale. Iar din lemnul sau se obtine mult ravnita biomasa, un combustibil de mare viitor.

Vezi aici utilaje de recoltat salcie energetica! Investitia la hectar nu depaseste 2.000 de euro. Odata saditi, butasii de salcie produc toata viata. Iar in 2 ani cultivatorii pot sa obtina un profit de 2.800 de euro pe hectar. Costurile sunt mici, munca putina, iar riscurile zero. Planta e rezistenta si nu le da emotii agricultorilor. Din pacate autoritatile nu incurajeaza prin subventii aceasta cultura. Lemnul de salcie se marunteste, apoi rumegusul se transforma in peleti, care se folosesc pentru incalzirea sobelor. Mai ales ca au aparut clienti si la noi in tara. Langa Sfantu Gheorghe, un complex de sere este incalzit cu biomasa, adica rumegusul obtinut din salcie. Cultivatorii de salcie energetica nu se tem de concurenta. Dimpotriva, isi doresc sa aiba tot mai multi aliati, pentru a sustine impreuna plantele energetice. Romania, alaturi de toate tarile Uniunii Europene, s-a angajat ca pana in 2020 sa foloseasca in proportie de 20% energie regenerabila. Biomasa, alaturi de centrale eoliene, hidrocentrale si panourile solare - poate fi o solutie.

Ce spun oamenii despre cultura de salcie energetica

Costurile de infiintare ale plantatiei mentionate initial includ toate costurile de pregatire a terenului cu prestari de servicii, si sunt valabile pentru un teren lasat in parloaga. Pentru un teren care a fost lucrat in prealabil, costurile sunt

de maxim 2000 euro. REBINA Agrar s.r.l.comercializeaza material saditor autorizat, spune un distribuitor de material saditor. Plantatie mare de salcie energetica poate fi vazuta la Miercurea Ciuc la iesirea spre Odorhei. Este a domnului Benko Sandor. Din acest an puteti vedea si la noi la ferma, in Teleorman, dar pe suprafata mica deocamdata, 1,5 ha Saliceele sunt renumite pentru viteza de crestere si de asimilare a carbonului, cu conditia asigurarii apei din belsug. Din cauza asta sunt asa raspandite in lunca Dunarii, Delta, pe malurile apelor. Daca productivitatea culturii de Salix Viminalis este intr-adevar cea mentionata pe site, adica 30-40 de tone/hectar pe an in medie, este foarte rentabila, chiar si pe suprafete mici, pentru consumul propriu si independenta energetica. Problema pe care o intrevad va fi monopolul instituit de posesorul tehnologiei de cultura si recoltare, sau procesatorul de peleti. Ca de obicei, cultivatorului i se va oferi o marja mica de profit, caimacul fiind luat de cei ante-mentionati, in buna traditie a afacerilor de acest tip. Oricum, cererea va fi in crestere, avand in vedere cum urca pretul combustibililor conventionali, si fiind o alternativa energetica ecologica si eficienta economic, cred ca are un viitor interesant.

Oferte de materiale si servicii salcie energetica

Soiuri de salcie energetic comercializate Tora (EU 627) Tora este o salcie siberian provenind din incruciarea speciilor SW si arpe. Specia are ramuri lungi i un trunchi mai redus fa de de alte specii. Tulpina are culoare maro nchis si este lucioas. Tora este adeseori curbat, motenind aceast particularitate de la specia arpe. Curbarea poate diferi de la an la an, n funcie de vreme i de tratamentul cu chimicale. Are o performan ridicat de producie, fapt ce l transform ntr-o specie preferat. Tora rezist ruginii frunzei i duntoriilor. Aceast specie nu este agreat de animalele slbatice, fiind evitat de iepuri, cprioare i cerbi. Tordis (EU 9288) Tordis provine din ncruciarea speciilor Tora si Ulv. Se dezvolt excepional chiar din primul an (ajungnd la nlimi de peste 4 m) n zonele din sudul Suediei i n Polonia. i specia Toris rezist la rugina frunzei. Sven (EU 11635) Sven provine din ncruciarea lui Jorun i Bjorn. Sven are frunze lanceolate (orientate n sus), trunchi drept cu ramuri mai rare, la fel ca i Tora. Specia are o performant ridicat de producie, la fel ca Tora, rezist la rugina frunzei ns dunatoarele prefer lstarii acestei plante. Inger (EU 11635) Inger provine din ncruciarea unei specii ruse (din zona Novoszibirszk) cu specia Jorr. Se dezvolt mai bine pe sol uscat dect celelalte specii. La recoltare este mai uscat dect Tora i crete mai des, datorit numrului mai mare de lstari secundari. Aceti lstari secundari (lstari sileptice) nu sunt prea rezisteni i cad la pregtirea materiei de nmulire. i Inger rezist la rugina frunzei i la dunatori.. Jorr (EU 0626) Jorr este o specie olandez, care rezist bine la rugina frunzei. Specia se caracterizeaz prin cretere rapid in perioada plantrii. Planta cu o tulpin de culoare verde nchis i stufoas este o specie gri dar sigur. Este caracterizat de o producie medie i o rezistent medie la rugina frunzei. Jorr este utilizat cu succes la epurarea apei reziduale, dezvoltndu-se optim i n astfel de medii.

Proprietati biologice salcie energetica

Se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri n pant, pe lng ap, zone mltinoase permanente sau periodice. Are o capacitate de evapotranspiraie de 15-20 de litri de ap pe zi. Acest avantaj i confer calitatea de plant care poate s fac utilizabile mii de hectare de terenuri care sunt n paragin. n plus, salcia energetic are capacitatea de a prelua anual 20-30 t/ha de nmol provenit din epurarea apelor reziduale. Deci apele reziduale nu mai trebuie epurate biologic (operaie costisitoare), fiind curate de salcie. In Suedia, folosirea salciei energetice ca surs alternativ de energie are o tradiie de 30 de ani i exist peste 50 de mii de hectare cultivate cu acest arbore.

Brichetarea resturilor vegetale din agricultura

Aveti o ferma agricola sau cunostinte care au o asociatie agricola? Ardeti in fiecare an paiele si celelalte resturi vegetale pentru a elibera terenul? BRICHETATI aceste resturi si vindeti apoi brichetele obtinute la un prt de 250-450 de RON/tona. Veti avea surpriza sa constatati ca aduce un profit chiar mai mare decat vanzarea produselor principale (grau, porumb, soia, rapita) Brichetarea resturilor vegetale din agricultura. Brichetarea paielor de grau, orz, orez. Brichetarea vrejurilor de soia, fasole Brichetarea joardelor de vita de vie Brichetarea paielor de rapita, mustar si a cocenilor de porumb. Brichetarea resturilor forestiere. Brichetarea este procesul de comprimare mecanica sau hidraulica a biomasei pentru reducerea dimensiunilor si obtinerea unui produs compact si cu o putere calorica mare. Formele brichetelor difera de la cilindrice la hexagonale si dreptunghiulare. Dintr-o tona de paie se obtine o tona de brichete. Puterea calorica a brichetelor din resturi vegetale este mai mare decat a lemnului de fag si aduce o economie de 60% fata de incalzirea cu gaze si de 40% fata de incalzirea cu lemne. Costurile de productie a brichetelor din paie sau alte resturi vegetale este foarte scazut (maxim 120 ron/t). Piata de desfacere este practic imensa. Ganditi-va numai la cate familii folosesc sobele de teracota sau centralele pe lemne. Cati oameni nu ar prefera sa cumpere o tona de brichete gata pregatite pt foc decat 1,5 2 tone de lemne pe care trebuie sa le taie, sparga etc. Cererea la export este deasemenea foarte mare.

SALCIE ENERGETICA (SALIX VIMINALIS ENERGO)

Odat cu preocuparea omenirii de a gsi noi surse energetice neconvenionale, cercetrile s-au ndreptat spre diferite variante de surse energetice neconvenionale, spre culturi agricole, care se pot reproduce anual, i care s reprezinte o surs energetic ct mai sigur. Domeniile n care s-au ncercat si s-au obinut rezultate remarcabile sunt diverse, ncepnd de la energia solar, energia eolian, pompe de cldur, biomasa. n domeniul agricol, diferite plante au ajuns pe lista celor denumite generic energo, ca: rapia, trestia, iarba energetic i diferite specii lemnoase ca salcmul, plopul i salcia. Cele mai spectaculoase rezultate s-au obinut n domeniul slciei. Daca restul de plante silvice au nevoie de 3-5 ani pn cnd pot fi recoltate i utilizate n scopuri energetice, salcia poate fi recoltat anual, avnd un volum de mas lemnoas de 40-60 t/ha material uscat.

Soiurile cultivate n acest scop i nregistrate au caracteristici principale ca: * o cretere n volum foarte mare- 3-3,5 cm crestere/zi * sunt rezistente la intemperii i diferite boli * au o putere caloric ridicata cca. 4900kcal/kg CARACTERISTICI BOTANICE Slciile sunt specii lemnoase dicotiledonate dioice, cu nflorire nainte de nfrunzire, cu polenizare entoneofila. Dintre cele peste 200 de variante (specii) de salcie suedezii au selectat i cultivat un soi care are o cretere foarte mare (33,5 cm/zi) un coninut nalt de acid salicilic care -i confer o serie de proprieti foarte avantajoase ca - putere caloric mare (mai mare ca fagul sau stejarul), rezisten mpotriva intemperiilor, rezisten mpotriva degradrii n timpul depozitrii sub forma de toctur (materie prima pentru peletizare, pentru brichetare). BIOLOGIA SPECIEI SELECTATE Caracteristica cea mai important pentru care a ctigat teren n cultivarea ei n ultimii ani (Suedia peste 50.000 ha, Ungaria peste 2.000 ha, Polonia etc.) este cea de cretere rapid att n lungimea lujerilor ct si n volum, dar pe lng acest avantaj mai putem enumera o serie de alte avantaje, motiv pentru care n ultimii 3-4 ani a intrat n atenia frunta i n UE, unde s-a luat hotrrea de a fi subvenionat ca plant energetic. Aceste avantaje mai importante sunt: - Se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri cu mltinoase permanent sau periodic. Are o capacitate de evapotranspiraie de 15-20 l ap/zi. Acest avantaj i confer un loc necontestat ca plant care s fac utilizabile mii de ha de terenuri care sunt n paragin. Acest lucru a fost sesizat de ari ca Suedia unde deja de 8 ani se cultiva Salcia energetic pe suprafaa de peste 50.000 ha, gsind o utilizare foarte economic pentru terenuri neutilizabile pana acum, iar pe de alta parte s cultive o surs energetic neconvenional foarte profitabil economic. - Are capacitate de preluare anual a 20-30 t/ha de nmol provenit din epurarea apelor reziduale. Aceasta proprietate, pe lng avantajul ca ntr-o zona unde plantaia poate fi inundate cu reziduuri de la staii de epurare, creste mai repede,are marele avantaj ca apele reziduale nu trebuiesc epurate biologic (operaie costisitoare) iar pe de alta parte apele rezultate de la staii de epurare ajung n ruri foarte curate, evitnd poluarea apelor dar si costurile suplimentare datorita plailor ca penalizare pentru calitatea necorespunztoare a apelor revrsate. - Cultivarea slciei creeaz locuri de munca noi, pentru persoane necalificate. Recoltarea se face n timpul pauzei vegetale, dup cderea frunzelor (servesc ca ngrmnt) deci n lunile noiembrie-martie,o perioada cnd utilajele agricole nu sunt utilizate pentru altceva. - Poate fi o varianta sigura de surse energetice (nclzire) pentru localiti, fiind utilizat ca biomasa (toctura) brichete sau pelei. Exista uniti de utilaje de peletizare brichetare de diferite capacitate care sa transforme toctura de salcie n brichete sau pelei, iar aceste produse sa fie utilizate pentru nclzirea localitilor (cel puin a colilor, dispensarelor, grdinielor etc.) din comune. CONDITII CLIMATO-EDAFICE Salcia Salix Viminalis Energo este foarte rezistent la diferite condiii climatice. Prima data n Europa s-a rspndit n Suedia si tarile Baltice, n condiii climatice specifice zonei. n ultimii 3 ani a fost cultivata pe suprafee tot mai mari (mii de ha) n Polonia, Ungaria, Slovenia, n condiii climaterice mult diferita de prima. Rezultatele dup 3 ani de experiena din Ungaria arata ca salcia s-a comportat foarte bine si pe solul nisipos si la clduri mult mai ridicate, obinndu-se o recolta mai mare cu 45% (cca.60t/ha n Ungaria fata de 40-45 t/ha n Suedia). Cele de mai sus ne duc la concluzia ca pe teritoriul Romniei exista toate condiiile propice pentru cultivarea ei (n albii ale rurilor, zone inundabile neutilizate ). Edafic condiiile optime sunt asigurate de alimentare cu apa freatica ori din precipitaii din abundenta,pe soluri aluvionare cu pH 5,5-6,5 , dar rezista si pe steril cu pH3,5-10,0 nsa cu producie de biomasa mai redusa. POSIBITI DE UTILIZARE n principiu, aceasta specie a fost experimentata pentru a servi ca sursa energetica sub forma diferita de combustibil (toctura - pentru termocentrale, brichete, pelei). Puterea calorica ridicata (4.900kcal/ha) o face comparabila cu alte surse de combustibil ca gaze naturale, crbune, ulei.

Prin cultivarea salciei pe suprafete mai mari (1.000-1.500 ha/zona) se justifica realizarea unor investitii ca fabrici de peletizare-care vor asigura sursa energetica pentru localitati,atat n centrale termice de zona cat si n case particulare. Fcnd un calcul sumar n ipoteza ca n Romnia s-ar realiza plantaii pe 20.000 ha (n Suedia sunt peste 50.000 ha ,Ungaria n programul energetic transmis la UE pentru perioada 2007-2013 prevede extinderea plantaiilor de salcie energetica la 36.000 ha ) s-ar obine o cantitate de 1.000.000 t biomasa , din care s-ar realiza 1.000.000 t pelei ceea ce nseamn sursa de energie termica de cca. 4.900.000 Gkal energie produsa pe suprafee necultivate n prezent - si aceasta sursa se repet anual. Energia termica care se poate obine din aceasta surs, asigur nclzirea a 145.000 de apartamente convenionale anual. Prin extinderea plantaiilor de salcie energetic , pe lng faptul ca reprezint o surs de energie regenerabil , pune n folosin terenuri neutilizate, se evit (sau se reduce considerabil) defisrile de pduri generate de nevoia crescnda pentru combustibil ieftin. Pe lng utilizarea n scopuri energetice, salcia energetic se utilizeaz cu succes i n urmtoarele domenii: * Ca surs de celuloz * La fixarea versanilor abrupi i la prevenirea alunecrilor de teren * La fabricarea aspirinei (n Germania) n cazul extinderii plantaiilor se poate apela la mecanizri, att la plantarea ct i la recoltarea ei. Exist o gam de utilaje speciale n rile nordice, dar pot fi adaptate cu succes utilaje agricole existente. CARE SUNT PROBLEMELE N CALEA EXTINDERII ACESTOR PLANTAII ? * lipsa informaiilor despre existena i avantajele acestor soiuri * lipsa unor reglementri n domeniul realizrii plantaiilor, privind: * 1. clarificarea domeniului unde se include plant agricol sau specie lemnoasa (silvica) * 2. cror reglementri se supune cea a plantelor agricole sau cele silvice ? * 3. stabilirea modului de subvenionare * 4. stabilirea condiiilor de subvenionare * 5. cuprinderea n diferite programe naionale a cultivrii, a prelucrrii biomasei Mai in detaliu: 1. Salcia energetic este o planta cu durat de existen primvara toamna, deci n cadrul unui an agricol. Plantaia se realizeaz prin plantarea butailor, realizate in pepenrii acreditate, cu respectarea tuturor reglementarilor referitoare la soiuri nregistrate. Exist posibilitatea ca recoltarea sa se fac din 2 in 2 ani, dar experiena statelor avansate n acest domeniu arat c cel mai avantajos este recoltarea anual (lunile noiembrie - februarie/martie, n funcie de zon). Datorit acestui fapt (recoltarea anual) au fost situaii n care s-a ncadrat n categoria plantelor agricole- cu subvenii modice si anuale, asemntoare produciei agricole. In ultima perioad la nivel UE s-a luat hotrrea ca plantele energetice sa fie subvenionate n mod distinct, i s-a lsat la latitudinea fiecrei ri membre n parte s hotrasc modul de ncadrare.

2. n toate rile unde plantaiile de salcie energetic au o amploare nsemnata au ncadrat n categoria special a speciilor lemnoase, supunnd reglementrilor silvice, ca plantaie, dar special privind recoltarea ei (nu necesit aprobri pentru recoltare). 3. Modul de subvenie a fost stabilit iniial la 200 Eur/ha (n Suedia i Ungaria) n fiecare an dup recoltare. O plantaie are viaa de 25-30 ani n care n primul an de via producia este nesemnificativ, de cca. 10t/ha (in aceasta perioad se dezvolt rdcina) iar n anii urmtori producia anual este de 40-45 t/ha (dup evidenele suedeze i 50-60 t/ha in Ungaria). Aceast recolt asigur un venit considerabil cultivatorilor (cca.1.400 Eur/ha) i fr subvenionarea anuala, dar pn n prezent dezvoltarea culturilor a fost lent, datorita costurilor nsemnate de plantaie (cca. 2000Eur/ha). n anul 2006 majoritatea statelor a trecut la subvenionarea cu 50% a costurilor de plantaie, renunnd la subvenionarea anual. n urma acestei msuri, n Ungaria n toamna anului 2006 solicitrile de butai i nregistrarea terenurilor pentru plantaie a crescut cu peste 50%, iar n Suedia se consider soluia cea mai viabil

pentru realizarea prevederilor UE, ca fiecare ar membr s acopere 12% din consumul energetic din surse neconvenionale. 4. Condiiile de subvenionare sunt foarte clar conturate pentru rile UE, i se aplic ca o metod standard. * Productorii trebuie s fac dovad proprietii terenului agricol sau unei arendri de lung durat * Productorii trebuie s fac dovad c au folosit butai de soiuri nregistrate i din pepiniere autorizate * Productorii trebuie s fac dovad unui contract de achiziie cu un utilizator care produce energie direct din biomas, sau produce produse care servesc acestui scop (brichete, pelei) * Contractantul (achizitorul) trebuie s fac dovad c dispune de mijloace prin care transforma biomasa n energie (central termic zonal, termocentral) sau n produse care servesc acestui scop (linii de brichetare, sau linii de peletizare) * Achizitorul pltete o cauiune pentru fiecare hectar de plantaie pentru care a fcut contract de achiziie (cuantumul difer ntre ri, fiind valori cuprinse ntre 15-40 Eur/ha) cauiune pe care o poate recupera n momentul prelurii recoltei contractate. Prin aceste cinci msuri se garanteaz ca solicitantul (productorul) are terenul pentru care solicita subvenie, ca a utilizat butai de soi garantat, ca productorul are desfacere destinat n scopul produciei de energie, i la urm se garanteaz c achizitorul are capacitatea tehnic de a transforma o biomasa ntr-o surs de energie, dar i faptul c cantitile contractate o preia (pentru eliberarea cauiunii ) 5. n momentul de fa, n Romnia exist firme cu licen cumprat att din Suedia ct i din Ungaria, exist demersuri ncepute pentru autorizarea de pepiniere, nsa fr anumite programe naionale care s concur la extinderea acestor plantaii n ntreaga ara, precum i fr programe naionale care s impulsioneze realizarea unor investiii zonale de utilizarea biomasei rezultate din plantaii (fabrici de brichetare, peletizare) nu vor putea extinde aceast idee att de mult susinut n Suedia, Danemarca, Ungaria, rile Baltice i Slovenia. Exist de exemplu PROTOCOL DE COLABORARE ntre Administraia Fondului pentru Mediu si Agenia Romn pentru Conservarea Energiei, n care este expres nominalizat biomasa dar nu sunt programe concrete n acest sens.