Universitatea Facultatea de Drept

REFERAT CRIMINOLOGIE Criminalitatea feminina

Titular de disciplin: e-mail

Autor: Anul de studiu i grupa: e-mail:

iunie 2012

Introducere
Criminalitatea este constituita din ansamblul infractiunilor care se produc intr-o anumita perioada de timp si intr-un loc bine determinat. Explicarea criminalitatii ca fenomen social trebuie sa se faca pornind de la fapte sociale anterioare. Variatiile criminalitatii depend de variatiile mediului geographic, ale mediului social general, adica de conditiile exterioare care la randul lor sunt sursele unor stimuli ocazionali suplimentari. Diferentele anatomice, fiziologice, psihologice, morale, intelectuale si sociale dintre sexe sunt relevante si pentru criminalitate. Caracterele, insusirile speciale ale sexelor influenteaza, neindoielnic, asupra formei, genului criminalitatii. Exista, astfel, intr-o masura oarecare, o criminalitate specifica fiecarui sex, criminalitatea feminina cuprinzand, printre altele, pruncuciderea, prostitutia, avortul, abandonarea copilului, omorul ca urmare a violentei domestice si altele. Studiile criminologice au neglijat foarte mult subiectul comportamentului criminal feminin. Acest lucru se datoreaza, in mare parte, inregistrarii reduse a ratei criminalitatii feminine comparate cu cea masculina. Pe masura ce corpul de date s investigatii privind criminalitatea feminina a crescut, s-a simtit nevoia considerarii acestui subiect in vederea cunoasterii acestui fenomen.

Caracteristici bazate pe deosebirea dintre sexe

Intre barbat si femeie exista diferente de ordin anatomic, fiziologic, psihologic, intelectual si moral, determinate de sex, care are o influenta aparte asupra criminalitatii, prin urmare, nu trebuie neglijat. Caracterele anatomice, fiziologice, psihologice, intelectuale mai conturate ale barbatului il fac pe acesta superior femeii. Aceasta superioritate ii asigura barbatului si superioritate sociala si juridica. Sexul mai tare, in mod arbitrar, tiranic, impune femeii umilinta inegalitatii si a subordonarii. Astfel, criminalitatea feminina se manifesta si in functie de opresiunea sociala pe care barbatul o exercita asupra femeii. Unii cercetatori considera ca la baza acestor diferente de ordin anatomic, fiziologic si psihologic dintre sexe, sta tratamentul lor. Barbatul si-a creat si mentinut o situatie superioara, de dominatie in timp ce femeia este condusa de instincte proprii, fiind supusa hazardului, capriciului1. Alti cercetatori considera ca deosebirile dintre sexe sunt numai cantitative si pot fi inlaturate prin instruirea femeii2.

1 2

Gina Lombroso, Lame de la femme, Paris, 1924 N. T. Buzea, Infractiunea penala si culpabilitatea, Doctrina, legislatie si jurisprudenta, Editura

Solomon, Alba- Iulia, 1944, p.93

3

Teoria controlului social si criminalitatea feminina. Caz particular prostitutia

Teoria controlului social3 are, de asemenea, implicatii in explicarea criminalitatii feminine. Numerosi cercetatori au sugerat ca explicatia fenomenului criminal se gaseste in teoria controlului social. In linii mari, teoria controlului social consta in: oamenii cu legaturi mai slabe cu societatea conventionala au posibilitati mai mari de a adopta un comportament criminal, decat cei cu legaturi mai stranse. Legaturile sociale pot fi utilizate, de asemenea, pentru a explica de ce femeile comit crime. Un studiu care a examinat criminalitatea feminina in cazul prostitutiei si a formei rare de crima printre femei (uciderea altor femei) , desi bazat pe un esantion mic (15 femei arestate pentru uciderea de femei in orasul Michigan si 25 de femei inchise pentru prostitutie ), a conchis ca acestea sunt caracterizate, in principal, prin izolarea sociala de cultura principala. In cazul crimei, a rezultat ca majoritatea delincventelor sunt mame minoritare care, in cea mai mare parte, traiesc in relatii imorale cu barbatii si nu sunt pregatite si educate sa invinga in lupta pentru supravietuire. Ele sunt drastic limitate in resurse educationale si profesionale si in abilitati sociale. La fel se intampla si in cazul prostitutiei, in care cele mai insemnate cauze care genereaza acest fenomen se refera la educatia prea libera, exemplele rele, alcoolul, contactul cu lumea depravata, mizeria etc.

S. T. Reid, Crime and Criminology, Holt, Reinhart and Winston, Inc. Montreal, 1991,p. 293
4

Elemente de psihologie penitenciara

In cunoasterea si prevenirea fenomenului infractional, in general, si a celui feminin, in special, un rol important il are si studierea psihologiei persoanelor internate deja in penitenciar, pentru comiterea unor infractiuni. In acest sens, s-au realizat diferite teste psihologice pe anumite loturi de detinute. Intr-un grup constituit din minore, repartizarea pe infractiuni a 40 de fete este urmatoarea: contra persoanei 25%, contra avutului public 30%, contra avutului persoanei 45%. Marea majoritate se considera singurele vinovate pentru infractiunea comisa, justificarile infractionale sunt slab conturate, bazate pe urmatoarele motivatii: nevoia de lux, alcoolul, teama de parinti, conformismul la un anumit anturaj, teama de a pierde iubirea unui barbat. In cazul unui lot constituit din 110 femei detinute s-au facut teste luandu-se in considerare in principal studiile (1-4 clase- 6,66%, 5-8 clase-20% s.a.m.d) si starea civila (23% necasatorite, 28% casatorite,copii, concubinaj, fara copii 13,33%, divortate 8,33% etc.). La intrebarea Pe cine credeti vinovat de fapta comisa?4, 50% dintre detinutele care traiesc in concubinaj, fara copii, acuza anturajul, jumatate din cele divortate acuza colegii de munca, iar aproximativ 21% din cele necasatorite considera vinovat iubitul. Numarul celor care se considera vinovate este mai mare, comparativ cu numarul barbatilor care cred acelasi lucru. Pe de alta parte, se pune problema instigarii, fenomen intalnit in special la detinutele care dau vina pe rude sau pe colegii de munca. Infractiunea de pruncucidere este un capitol deosebit in criminalitatea feminina, reprezinta, potrivit reglementarilor normativului penal, o infractiune cu autor exclusiv femeie. Datele arata ca numarul de femei autor al infractiunii de pruncucidere este relativ scazut, reprezentand 0,3% din totalul femeilor detinute. Dinamica acestui numar este neomogena: in 1997-36 de femei au comis pruncucidere, in 1998 numarul lor scade la 23, pentru ca in 1999 sa creasca din nou la 30.

Gh. Florian, Psihologie penitenciara, Editura Oscar, Bucuresti, 1996, p. 205

Profilul psihosocial al femeii criminal Studiu de caz - Targsor

Cunoasterea profilului de personalitate a infractorului ar facilita mai ales realizarea de programe diferentiate si individualizate de reeducare, recuperare si reinsertie sociala. Aceasta cunoastere are la baza, pe de o parte, trasaturile specifice personalitatii infractorului (irascibilitate, impulsivitate, agresivitate crescuta, egocentrism, instabilitate si superficialitate in relatii afective) si pe de alta parte, ideea ca infractiunea este comisa si este posibila datorita intrarii individului in medii care ofera situatii conflictuale, din care nu stie sau nu poate sa se sustraga. J. Pinatel considera ca nici una dintre trasaturile de personalitate intalnite frecvent la infractori nu este suficienta prin ea insasi. Numai reunirea egocentrismului,labilitatii, agresivitatii, indiferentei afective intr-o constelatie confera personalitatii un caracter specific si ii imprima o anumita origine. Aceasta constelatie reprezinta nucleul central al personalitatii criminale, celelalte trasaturi de ordin psihologic si sociologic actionand ca niste variabile care formeaza specificul fiecarei infractiuni in parte.

1. Obiective Studiul5 isi propune : sa contribuie la intelegerea motivatiilor si naturii actului criminal feminin; de asemenea,se doreste obtinerea unei imagini mai comprehensive privind personalitatea criminala feminina; intelegerea femeii incarcerate pentru omor prin dezvoltarea unui profil sociopsihologic al femeii inchise pentru omor in penitenciarul Targsor, dinamica personala a comportamentului lor violent si caracteristicille omorurilor comise de aceste femei.

5 5

Stanoiu Rodica Mihaela, Criminologie, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2002 Vintileanu Ioaneta, Roman Marina, Femeia in criminalitate, Uniunea Europeana Program

Phare Democracy, Bucuresti, 2000

2. Metodologie: locul investigatiei, esantionul de subiecti, metode (fise criminologice, teste,chestionare)

Investigatia a fost realizata in penitenciarul Targsor, penitenciar de femei, situat in judetul Prahova, in apropierea municipiului Ploiesti pe parcursul a 4 luni in 2003. Conform datelor oferite de conducerea penitenciarului, structura efectivului de detinute se prezenta astfel : in 2000 erau 756 de detinute, in 2001 642, iar in 2002 553. Dintre acestea, in 2003, 180 de femei erau incarcerate pentru omor. Cele mai multe au varste cuprinse intre 21-30 si 41-60 ani. Se mai observa ca majoritatea detinutelor provin si au domiciliul in mediul urban. In ceea ce priveste nivelul de instructie, cele mai multe dintre detinute au studii gimnaziale, dar un numar important au urmat un liceu sau sunt analfabete primare. Pedepsele pe care acestea le-au primit sunt, in majoritatea cazurilor pana la 10 ani. Esantionul de subiecti a fost alcatuit dupa cum urmeaza : 180 de femei inchise pentru omor au fost investigate pentru prefigurarea unei identitati sociale, 100 de detinute incarcerate pentru infractiunea de omor au fost luate in calcul in analizarea fiselor criminologice, 40 dintre acestea au fost investigate pentru surprinderea unui eventual profil psihologic. Primul pas a fost identificarea femeilor inchise pentru omor si pruncucidere. Dupa aceasta, s-a efectuat analiza datelor pentru prefigurarea unei identitati sociale a acestora, asa cum au reiesit din statisticile penitenciarului si din fisele criminologice. Urmatoarea faza a fost ca, pornind de la fisele criminologice, sa se stabileasca si o identitate criminala. Aceasta analiza sa facut numai pentru 100 din cele 180 de detinute, pentru care s-au completat fise criminologice. Pentru profilul psihologic al acestor criminale, esantionul s-a redus la 40 de subiecti, data fiind amploarea investigatiei. Din acest esantion, in urma unor prelucrari de ordin statistic, s-au selectat acele detinute care au obtinut scorurile cele mai mari ca victime ale violentei domestice si li s-a schitat si acestora un profil psihologic. Fisele criminologice au cuprins datele personale ale criminalei, informatii legate de infractiune, privind familia de origine si proprie,antecedente penale, comportamentul inculpatei in timpul detentiei.

Au fost efectuate urmatoarele teste: Testul de personalitate Eysenck Testul 16 PF CATTELL ~ permite obtinerea unei informatii cat mai complete legate de trasaturile de personalitate; cele 16 dimensiuni propuse, considerate entitati functionale independente cu semnificatie psihologica reala, asigura o analiza completa a personalitatii; Testul de empatie emotionala Mehrabian Epstein ~ pentru punerea in evidenta a capacitatii empatice de tip emotional Testul Berger al acceptarii de sine6 pentru surprinderea imaginii despe sine pe care subiectii au avut-o Scala fricii de evaluare negativa7 - a fost justificata de faptul ca buna parte din anxietate si disconfortul resimtit de unele persoane este cauzata de felul in care altii ne trateaza Testul locului de control masoara felul in care percepem relatia dintre actiunile noastre si consecintele ce decurg din ele Scala autoevaluarii depresiei Zung pune in evidenta masura in care indiviul constientizeaza propria depresie Testul Beck masoara nivelul real de depresie Inventarul de ostilitate Buss si Durkee - ajuta la estimarea globala a ostilitatii proprie unui subiect si la definirea tipurilor de ostilitate care ii sunt caracteristice Chestionarul de personalitate E.P.Q. analizeaza dimensiuni esentiale ale personalitatii, evalueaza echilibrul general al structurii si pune in evidenta eventualele personalitati dezarmonice cu potential dezaptativ latent Chestionarul de violenta pentru evidentierea nivelului de violent suportat de o persoana Harvard trauma questionnaire pentru masurarea nivelului de traumatizare Chestionarul Mississippi si interviul PTDS Watson - pentru evaluarea nivelului de stres post-traumatic

6 7

R. Aero, E. Winer, The mind test, New York, 1988 Ibidem

3. Interpretarea rezultatelor a) Identitatea sociala In urma prelucrarii datelor, se constata ca majoritatea infractoarelor au fost cu varste cuprinse intre 40 50 de ani. La mica distanta sunt cele cu varste cuprinse intre 30 40 de ani. De asemenea rezultatele au scos la iveala faptul ca nivelul de instructie al cazurilor investigate este foarte scazut ( tabelul nr. 1).

Procent 56.66 % 17.77 % 16.11 %

Nr. femei 102 32 29

Nivel de instructie Gimnaziu Liceu Scoala primara

Tabelul nr. 1 nivelul de instructive al cazurilor investigate Datorita nivelului de instructie majoritatea femeilor incluse in esantion nu au un loc de munca sau sunt foarte slab calificate profesionala ( tabelul nr. 2).

133 femei 16 femei

Fara loc de munca Muncitoare

Tabelul nr.2 femei angajate

Majoritatea femeilor inclusive in esantion, care au comis omucidere, sunt casatorite, vaduve iar la mica distanta sunt cele care traiesc in concubinaj ( tabelul nr. 3). Procent 33.33 % 22.22 % 20 % 17.22 % 7.22 % Nr. Femei 60 40 36 31 13 Tabelul nr. 3 starea civila
9

Stare civila Casatorite Vaduve Concubinaj Necasatorite Divortate

b) Identitatea criminala Reprezentativ pentru intreg esantionul este faptul ca actul criminal s-a desfasurat in mediul urban (tabelul nr. 4).

Mediul Urban Rural

Nr. femei 101 79

Procent 65.11 % 43.89 %

Tabelul nr. 4 locul unde s-a savarsit fapta In ce priveste cele 100 de cazuri studiate si cu ajutorul fiselor criminologice, rezultatele au aratat ca: Marea majoritate a criminalelor au savarsit pentru prima data o infractiune, fara premeditare; Au avut discernamant; Omorul calificat a primat; Actul criminal s-a savarsit individual in cea mai mare parte a cazurilor; Majoritatea criminalelor au savarsit actul criminal fara martori, neluand masuri nici pentru a-l comite si nici pentru a nu fi descoperite; Locul concret al savarsirii infractiunii: atat locuinta victimei cat si cea a criminalei; Atitudinea victimei in momentul savarsirii crimei: in cea mai mare parte a cazurilor a fost caracterizata de imposibilitate de reactie, tinand cont si de faptul ca era sub influenta alcoolului; In cele mai multe din cazuri, victima a fost in imposibilitate de a reactiona anterior savarsirii faptei; marea majoritate a victimelor consumasera alcool in momentul comiterii omuciderii.

c) Profilul psihologic In ceea ce priveste variabila extraversiei/introversiei lotul celor 40 de femei s-a prezentat conform tabelului nr.5.

10

Nr. Femei

Variabila extraversiei/introversiei

7 17 9 7

Introverte Ambiverte spre introverte Ambiverte spre extraverte Extraverte

Tabelul nr. 5 variabila extaversiei/introversiei

Principalele observatii constau in faptul ca femeile investigate sunt cu tendinta spre inchidere in sine, rezervate, detasate, critice si usor distante, cu un nivel redus de inteligenta, cu operativitate mental primara, prezint un nivel al emotivitatii crescut, agitate, au o oarecare tendinta spre agresivitate, autoritarism, spirit de rivalitate, incapatanare. Rezultatul la testul de empatie a relevant ca detinutele care au fost inchise pentru omucidere nu prezinta acea capacitate care sa le permita comunicarea implicita cu celalalt, rezolvarea situatiilor conflictuale printr-un stil integrative de negociere. In ceea ce priveste acceptarea de sine subiectii au un nivel scazut si mediu spre slab al acceptarii de sine (58,97%); media lotului se incadreaza la un nivel scazut al acceptarii de sine; este firesc sa se intample asa deoarece detinutele, constientizand gravitatea faptei pe care au comis-o, se autoculpabilizeaza, traiesc sentimente de regret si prezinta complexe de inferioritate prin raportarea la semenii din comunitatea in care au trait. Frica de evaluare negativa aplicata acestor subiecti a evidentiat ca majoritatea se tem permanent de a nu fi evaluate negativ, acest lucru fiind cauzat atat de regulile si normele specifice vietii de penitenciar, cat si mediului, comunitatii in care au trait si ale caror principii le-au incalcat; peste 55% au un nivel ridicat al fricii de evaluare negativa. Referitor la variabila depresie, atat cea constientizata, cat si cea evaluata, rezultatele ne-au aratat surprinzator ca aceste femei nu au un nivel ridicat al depresiei, in marea lor majoritate, cu mentiunea ca, totusi, in cazul depresiei constientizate procentul celor care au un nivel ridicat de constientizare este destul de mare (41,93%).

11

Concluzii

Majoritatea femeilor criminal inchise la Targsor sunt de varsta matura, nivelul lor de instructie este redus, nu aveau nici o profesie la momentul comiterii crimei, erau casatorite sau traiau in uniune consensuala, aveau o locuinta stabila. In cele mai multe cazuri, crima s-a petrecut in mediul urban. Cele mai multe sunt infractoare primare (nerecidiviste) si au fost condamnate pentru omor calificat. Omorul a fost savarsit in mod individual, fara martori, neluandu-se masuri nici pentru comiterea faptei, nici pentru ascunderea ei. Victimele au fost, in cele mai multe cazuri in imposibilitatea de a reactiona pentru ca erau sub influenta alcoolului. Majoritatea detinutelor care au fost condamnate pentru omor si investigate psihologic (40), sunt introverte sau ambiverte spre introverte, au tendinta spre dezechilibru afectiv, au nivel redus de inteligenta, emotivitate crescuta, prezinta tendinta spre agresivitate, sunt tematoare, suspicioase, inabile social, se autoculpabilizeaza, sunt anxioase, frustrate si tensionate. Subiectii investigati au o capacitate empatica redusa, un nivel al acceptarii de sine scazut. Pe ansamblu, lotul investigat nu are un nivel ridicat al depresiei. Au tendinta spre destructurare si tulburari de comportament. Nivelul lor de ostilitate fata de semeni este ridicat, dar nu sunt adeptele folosirii violentei fizice in rezolvarea conflictelor. Nivelul de stres post-traumatic este sub medie la nivelul intregului lot, dar numarul celor care prezinta stres post-traumatic accentuat este relativ mare.

Dupa parerea mea, un mod eficient de reabilitare si recuperare consta in organizarea in penitenciar a unor sedinte de psihoterapie si folosirea focus-grupului ca metoda de lucru cu aceste detinute, in vederea recuperarii lor psihice si a antrenarii pentru reinsertia sociala.

12

Inainte de toate, cunoasterea personalitatii femeilor criminale reprezinta o premisa necesara pentru intelegerea structurii specifice in determinismul criminalitatii feminine, deoarece actiunea diverselor componente obiective ale structurii specifice complexe a determinismului trece prin personalitatea acestora ca subiecte active ale infractiunii. Studiul personalitatii criminale feminine se efectueaza interdisciplinar- criminologic, psihologic, sociologic, pentru a identifica mecanismele de decompensare a structurilor de personalitate a celor care au comis deja infractiuni. Un astfel de studiu serveste perfectionarii programelor de prevenire si combatere a criminalitatii feminine, cat si perfectionarii programelor de tratament al acestora, in vederea evitarii repetarii comportamentelor antisociale. Studiul de caz prezentat mai sus tine cont de toti acesti indici si isi propune o evaluare cat mai precisa a fenomenului criminalitatii feminine din locatii determinate, identificarea factorilor comuni care isi pun amprenta asupra personalitatii criminale feminine, pentru a aprecia cat mai corect posibil dimensiunile fenomenului respectiv si strategiile de combatere.

BIBLIOGRAFIE
1. C. Bulai, Studii si cercetari juridice 2. Doron Roland, Parot Francoise, Dictionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999 3. Gh. Florian, Psihologie penitenciara, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1996 4. Gina Lombroso, Lame de la femme, Paris, 1924 5. I. Iacobuta, Crumunilogie, Editura Junimea, Iasi, 2005 6. R. Aero, E. Winer, The mind test, New York, 1988 7. Vintileanu Ioaneta, Roman Marina, Femeia in criminalitate, Uniunea Europeana Program Phare Democracy, Bucuresti, 2000 8. Stanoiu Rodica Mihaela, Criminologie, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2002 9. S. T. Reid, Crime and Criminology, Holt, Reinhart and Winston, Inc. Montreal 10. N. T. Buzea, Infractiunea penala si culpabilitatea, Doctrina, legislatie si jurisprudenta, Editura Solomon, Alba- Iulia, 1944

13

CUPRINS
1. Introducere ...2 2. Caracteristici bazate pe deosebirea dintre sexe ...3 3. Teoria controlului social si criminalitatea feminina. Caz particular prostitutia ...4 4. Elemente de psihologie penitenciara ...5 5. Profilul psihosocial al femeii criminal. Studiu de caz Targsor .6 a) Obiective 6 b) Metodologii: locul investigatiei, esantionul de subiecti, metode (fise criminologice, teste, chestionare) 7 c) Interpretarea rezultatelor 9 Identitatea sociala 9 Identitatea criminal 10 Profilul psihologic .10 6. Concluzii 12 7. Bibliografie 13

14