Sunteți pe pagina 1din 14

Cuprins

Capitolul I Consideratii teoretice 1.1 Structuri de primire turistice cu functie de cazare ...........................................2 1.2 Activitatea de cazare ........................................................................................4 1.3 Criterii de clasificare a obiectelor de cazare.....................................................5

Capitolul II Studiu de caz Hotel Central din Piatra-Neamt.................................8 2.1Amplasare.Obiect de activitate ........................................................................9 2.2 Structura spatiilor de cazare..........................................................................12

Capitolul I Consideratii teoretice


1

1.1 Structuri de primire turistica cu functie de cazare


Prin structuri de primire turistice se intelege orice constructii si amenajari destinate prin proiectare si executie, cazarii sau servirii mesei pentru turisti, impreuna cu serviciile specifice aferente. Structurile de primire turistice include hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, nave fluviale si maritime care dispun de spatii de cazare , sate de vacanta, pensiuni, pensiuni agroturistice si alte unitati cu functiuni de cazare, unitatile de alimentatie din incinta acestora, unitatile de alimentatie publica, situate in statiunile turistice dar si cele care sunt administrate de societati comerciale de turism, indiferent de amplasament, de forma de organizare si de proprietate. Structurile de primire turistice cu functie de cazare se clasifica pe stele, si respectiv pe flori in cazul pensiunilor turistice rurale, in functie de caracteristicile constructive, dotarile si calitatea serviciilor. Clasificarea stucturilor de primire turistice are ca scop principal protectia turistilor si constituie o forma codifcata de prezentare a nivelului de confort si a ofertei de servicii. Clasificarea structurilor de primire turistice se face de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Pentru obtinerea certificatului de clasificare agentii economici proprietari si/sau administratorii de structuri de primire turistice vor intocmi o documentatie care sa contina: cerere de elaborare a certificatului de clasificare; certificat constatator de la registrul comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate si structura actionariatului; certificat de inregistrare de la Oficiul registrului comertului insotit de anexele privind avizele sau acordurile si/sau autorizatiile legale : sanitara, sanitar-veterinara de mediu si de potectia muncii; schita privind amplasarea si adresa unitatii; schita privind structura, amplasarea si nominalizarea camerelor si a spatiilor de alimentatie; avizul specific privind amplasamentul si functionalitatea obiectivului, emis de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului; copie de pe brevetul de turism pt. directorii de hotel, motel, camping sau pt. cabanier; copii de pe actele de calificare a personalului de la receptie si de la unitatile de alimentatie. Documentatia de clasificare se transmite Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului- Directia de autorizare si control care verifica indeplinirea criteriilor de clasificare si intocmeste ertificatul de clasificare. n scopul proteciei turitilor i al alinierii la standardele europene privind calitatea serviciilor agenii economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice au obligaia s asigure ca activitatea acestor structuri s se desfoare cu respectarea urmtoarelor reguli de baz: a) meninerea grupurilor sanitare n perfect stare de funcionare i curenie; b) furnizarea apei calde la grupurile sanitare i n spaiile de producie din structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu, 2

c) asigurarea unei temperaturi minime de 18C n timpul sezonului rece n spaiile de cazare i de servire a mesei; d) deinerea autorizaiilor: sanitar, sanitar-veterinar, de mediu i de prevenire i stingere a incendiilor - PSI e) programul de funcionare a discotecilor sau a altor uniti cu program muzical, organizate n aer liber, s nu depeasc ora 1,00 noaptea; f) funcionarea structurilor de primire turistice numai n cldiri salubre, cu faade zugrvite i bine ntreinute; g) evitarea polurii fonice, n sensul respectrii nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementri specifice; h) respectarea reglementrilor legale n vigoare ce privesc activitatea desfurat prin structura de primire turistic; i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea i tipul unitii i nsemnele privind categoria de clasificare. Hotelul este structura de primire turistica amenajata in cladiri sau in corpuri de cladiri, care pune la dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie in incinta. Hotelurile apartament reprezinta hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere care asigura prin dotarea lor pastrarea si prepararea alimentelor, precum si servirea mesei in incinta acestora. Motelul este unitatea hoteliera situata de obicei in afara localitatilor, in apropierea arterelor intens circulate care asigura atat servicii de cazare si alimentatie precum si pentru parcare in siguranta a mijloacelor de transport. Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa functionand in cladiri independente cu arhitectura specifica, care asigura cazarea, alimentatia si alte servicii necesare turistilor aflati la odihna in zone montane, rezervatii naturale, in apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa functionand in cladiri independente cu arhitectura specifica, situate in statiuni balneoclimaterice sau in alte zone si localitati de interes turistic, care asigura cazarea turistilor si prestarea unor servicii specifice Bungalourile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusa, realizate, de regula, din lemn sau din alte materiale simlare. In zonele cu umiditate ridicata acestea sunt construite din zidarie. Sunt amplasate in perimetrul campingurilor, satelor de vacanta, ca unitati independente. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand 30 de locuri in mediul rural, si pana la 20 de camere in mediul urban, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenejate cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei. Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate sa asigure cazarea turistilor in corturi sau rulote astfel amenajate incat sa permita acestora sa parcheze mijloacele de transport, sa isi pregateasca masa si sa beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unitati. Casutele sunt spatii de cazare de dimensiuni reduse, rezultate din lemn sau alte materiale similare, compuse de obicei, dintr-o camera si un mic antreu sau terasa si uneori dotate si cu grup sanitar propriu. Distanta dintre doua casute nu poate fi mai mica de trei metri, asigurandu-se totodata spatiul pentru parcarea unei masini.

Popasul turistic desemneaza o structura de primire turistica cu o capacitate redusa, formata din casute si/sau bungalouri amplasate intr-un perimetru bine delimitat, care asigura servicii de cazare, alimentatie, de parcare auto. Faptul ca nu detin teren de campare pentru amplasarea corturilor face sa le deosebeasca de campinguri. Spatiile de campare in gospodariile populatiei sunt structuri de primire turistice constituite din una sau mai multe parcele de campare amplasate pe un teren bine delimitat in incinta curtii sau gradinii aferente unei proprietati din mediul rural sau urban. Navele maritime si fluviale, inclusiv pontoanele plutitoare sunt utilizate pentru cazarea tristilor pe durata calatoriei sau ca hoteluri plutitoare ancorate in porturi se clasifica pe stele in functie de calitatea serviciilor si a dotarilor pe care le ofera. La navele de categorie superioara este obligatorie asigurarea posibilitatilor pentru agrement, sport, banchete, festivitati si distractii.

1.2 Activitatea de cazare


Industria cazrii are o importan social i economic deosebit n societatea contemporan. n multe din rile dezvoltate i cele mari, receptoare de turiti, numrul celor care au beneficiat de servicii de cazare pe parcursul unui an depete populaia total a rii. Unele studii au indicat faptul c pentru fiecare sum de bani cheltuit n hoteluri de un turist, triplul acestei sume este cheltuit pentru alte bunuri i servicii de ctre acesta. Hotelul este structura de primire amenajat n cldiri sau corpuri de cldiri, care pune la dispoziia turitilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunztor, asigur prestri de servicii specifice i dispune de recepii i de spaii de alimentaie public n incint. Serviciul de cazare vizeaz crearea condiiilor i confortul pentru adpostirea i odihna clienilor. Industria hotelier a evoluat paralel cu dezvoltarea capacitilor de cazare i implicarea lor n activitatea turistic, mbogindu-se cu noi funcii i tipuri de servicii. La nceput, existena hotelului a fost legat de efectuarea unor deplasri n alte scopuri dect cele turistice, treptat dezvoltarea circulaiei turistice atrgnd i dezvoltarea industriei hoteliere. Astfel, cca. 70% din existentul de spaii de cazare se afl amplasat n zone de interes turistic. Serviciul de cazare reprezint, alturi de cel de transport, alimentaie public i agrement, una din prestaiile de baz solicitate de turist pe durata cltoriei sale i, totodat, un factor important de stimulare a cererii turistice. Coninutul acestui serviciu este determinat de faptul c obiectivul de cazare ndeplinete pentru turist rolul de domiciliu temporar, trebuind deci s aib o funcionalitate complex. De asemenea, n managementul serviciilor de cazare se va ine seama c aproape jumtate din timpul efectiv de vacan este cheltuit de turist n incinta unitii hoteliere. Din punctul de vedere al celor ce-l folosesc, hotelul este o instituie comercial de ospitalitate care i ofer facilitile i serviciile sale spre vnzare. Conceptul de hotel cuprinde urmtoarele elemente: Amplasarea ncadreaz hotelul ntr-un anumit mediu geografic (staiune turistic, ora, apropierea unei ci de comunicaie, etc.). Exist o relaie direct ntre acest factor i tipul de cazare i servicii oferite. 4

Facilitile cuprind spaii de cazare, restaurante, baruri, spaii pentru conferine, negocieri, spaii pentru agrement (piscine, saune, camere pentru gimnastic etc.). Serviciile cuprind disponibilitatea i msura n care sunt oferite prestaii clienilor prin facilitile de care dispune hotelul. Stilul i calitatea acestora influeneaz eficiena hotelului. Imaginea, definit ca fiind modul n care hotelul este privit i receptat de ctre clienii actuali i poteniali. Ea este un produs secundar al amplasrii, facilitilor, serviciilor, dar este sporit de: numele hotelului, ambiana etc. Preul exprim valoarea dat de hotel serviciilor sale, innd cont de amplasare, faciliti, servicii, imagine i satisfacia clienilor din aceste elemente.

1.3

Criterii de clasificare a obiectivelor de cazare

n practica turistic internaional, se cunosc mai multe criterii de clasificare a obiectivelor de cazare: Dup structura reelei de cazare pot fi distinse forme de cazare de baz (hoteluri, moteluri, hanuri) i forme complementare de cazare: campingul, satul de vacan, satul turistic, care se amenajeaz n zonele (staiunile, localitile) n care reea de baz nu dispune de capaciti suficiente, respectiv activitatea turistic are un caracter sezonier. Clasificarea pornete de la considerentul c un obiectiv de cazare (avnd de regul i funcii de alimentaie) reprezint de fapt o ofert tridimensional rigid de servicii turistice (n timp, n spaiu i volum de activitate) care nu poate satisface n toate mprejurrile cererea clienilor poteniali (ndeosebi n perioadele de vrf de sezon). Capacitatea complementar constnd din amenajri relativ simple, se realizeaz ntr-un timp mai scurt i cu investiii mai reduse dect capacitile de baz, fiind destinat n principal s preia o parte din solicitrile din perioada de afluen maxim a clientelei. n funcie de evoluia cererii turistice i de intensitatea sezonalitii, ponderea formelor de baz i complementare poate diferi substanial de la staiune (localitate) la alta i chiar de la o ar primitoare la alta. Dup categoria de confort a obiectivelor de cazare i alimentaie, unitile de cazare i cazare din domeniul turismului se clasific dup caracteristicile constructive, calitatea i complexitatea dotrilor, instalaiilor i serviciilor pe care le ofer. Spaiile de alimentaie din incinta unitilor cu activiti hoteliere se clasific odat cu acestea dup criterii specifice, trebuind s existe o corelaie ntre confortul acestor dou activiti. Majoritatea clasificrilor au totui un element comun: urmresc gruparea unitilor n diferite categorii, mai mult sau mai puin omogene, n funcie de condiiile aproximative apropiate de confort ale acestor obiective turistice. Dup toate aparenele clasificarea unitilor de cazare, atribuindu-le un numr difereniat de stele distinctive, adoptate i n ara noastr, este un sistem relativ clasic de clasificare, folosit pe scar larga n practica turistic internaional. 5

n funcie de regimul (perioada) de folosire a obiectivelor de cazare acestea pot avea o activitate permanent (n cazul n care funcioneaz fr ntrerupere n tot cursul anului) sau sezonier (n cazul n care activitatea pronunat sezonier din unele staiuni turistice impune ntreruperea temporar a activitii n anumite perioade de extrasezon). n mod paradoxal, obiectivele de cazare cu o activitate sezonier nregistreaz sejururi medii mai lungi, n comparaie cu obiectivele de cazare cu activitate permanent (cu excepia obiectivelor de cazare cu destinaie special, ca de exemplu hotelurile sanatoriale). n funcie de durata sejurului, ele pot fi: a) de tranzit, caracterizate prin sejururi scurte (uneori numai pentru o nnoptare), ca aa-numitele hoteluri terminale din vecintatea (sau chiar din incinta) aeroporturilor, grilor din centrele urbane; b) de sejur, care nregistreaz sejururi medii relativ mai lungi, n funcie ce durata aranjamentelor turistice perfectate sau de durata concediilor sau vacanelor turitilor (de exemplu, obiectivele de cazare din staiunile turistice, hotelurile de tratament balneo-medicale etc.); c) mixte, a cror clientel se formeaz att din turitii de sejur, ct i din turitii de tranzit. Cel mai bun exemplu pentru acest caz l constituie hotelurile oreneti, precum i obiectivele de cazare cu funcionalitate permanent din localitile turistice n general; n funcie de anumite caracteristici specifice ale obiectivelor, destinate pentru acoperirea unei cereri bine conturate a clientelei, anumite obiective de cazare au fost concepute pentru a servi aproape exclusiv diferite forme de turism, respectiv dotarea i funcionalitatea lor corespund nevoilor de consum turistic ale unor categorii determinate de clientel. De exemplu, motelul, ca obiectiv turistic a aprut n urma dezvoltrii turismului automobilistic, prelund funciile hotelului, adaptat solicitrilor pentru sejururile scurte ale automobilitilor. Funcionalitatea caracteristic a motelurilor se exprim prin nsi denumirea lor, rezultat prin contractarea a dou cuvinte: motor-hotel, pe msura dezvoltrii i a altor forme derivate de turism au aprut noi forme de cazare ca rotelurile (hotelurile rulante), utilizate n formele turistice de circuit, n care autocarele cu amenajare special permit transformarea fotoliilor n cuete, asigurnd nu numai transportul turitilor, ci i odihna lor; flotelul (Floalting hotels) i boatelul (Boats Hotels) care reprezint obiective de cazare plutitoare (ancorate sau cu posibilitate de deplasare remorcate ori autopropulsate) n zonele lacustre de interes turistic (lacuri, canale, delt etc.); hipomotelul, pentru circuitele itinerante speciale din zonele rurale, unde rulotele sunt remorcate de cai, turistul prelund n scopuri de agrement i funcia de vizitiu; matelul (Automatic Hotel), n care automatizarea este extins la maximum, ceea ce permite importante economii la fora de munc i altele. Tot n aceast clasificare trebuie menionate i complexele turistice cu baze proprii de tratament balneo-medicale, profilele lor fiind determinate de resursele balneoclimaterice din zonele (staiunile) n care sunt amplasate. n funcie de amplasarea (implementarea) obiectivelor de cazare n diferitele localiti se disting: a) obiective n staiuni de litoral; 6

b) c) d) e) f)

obiective n staiuni de munte; obiective n staiuni de balneoclimaterice; obiective n centrele urbane (orae); obiective n zonele rurale; obiective pe marile artere de circulaie.

n funcie de capacitatea de primire a obiectivelor de cazare. Capacitatea de primire exprim facultatea unui obiectiv de cazare de a asigura serviciile de bat pentru un numr determinat de turiti. Din acest punct de vedere se disting: obiective mici, cu o capacitate de cazare pn la 20-40 locuri, mijlocii pn la 200-400 de locuri i mari, de tipul complexelor turistice, unde nu rareori capacitatea depete 1000 locuri. Media mondial a capacitilor de primire a unui obiectiv turistic se situeaz n jurul cifrei de 300-500 locuri de cazare, ceea ce poate justifica o activitate rentabil din punct de vedere economic chiar i n condiiile foarte eterogene ale categoriilor de clientel i ale fluctuaiilor de intensitate neuniform a solicitrilor de servicii n anumite perioade ale anului. n ultimele decenii de remarc tendina mondial de a se realiza obiective turistice de mari proporii (hoteluri turistice, complexe sanatoriale pentru cure balneare, sate de vacan, campinguri etc.), a cror capacitate de primire uneori depete 1000 de locuri de cazare. Acest fapt a devenit posibil ca urmare a concentrrii constante a activitii ageniilor de voiaj capabile s asigure trimiterile de turiti n mas pentru ocuparea acestor obiective i, n acelai timp, ca rezultat al cooperrii pe scar naional i internaional ntre diferiii prestatori de servicii turistice (hoteluri, transportatori, prestatori de servicii de agrement etc.). Aceleai tendine de observ i n dezvoltarea infrastructurii turistice (dezvoltarea reelei de autostrzi, aerogri de mare capacitate, stadioane i complexe sportive de dimensiuni olimpice, palate de congrese etc.), unde investiiile ntr-un anumit sens sunt corelate cu ritmurile de dezvoltare a bazei materiale de cazare a turitilor.

Capitolul II Studiu de caz Hotel Central din Piatra-Neamt

Prezentarea generala a unitatii hoteliere Hotel Central

Situat in centru municipiului Piatra Neamt, Hotelul Central, este un hotel de exploatie individuala, incadrat in categoria 3*** si avand autonomie financiara, judiciara si patrimoniala ca entitate economica de sine statatoare. Cu capital in totalitate privat, societatea este administrata de un administrator unic- SC Rocom International SA- cu sediul in Piatra Neamt, de nationalitate romana. Administratorul, persoana juridica , isi executa atributiile in baza unui contract de administrare- d-l Roca Constantin. Climatul orasului Piatra Neamt este influentat in mare masura de prezenta muntilor din jur care impiedica patrunderea curentilor din N-E;in aceste conditii, rezulta un climat cu veri scurte si racoroase, toamne lungi si ierni blande, temperature medie anuala fiind de 8, 4 grade Celsius., cu o amplitudine termica medie de 22,8 grade Cealsius, iar vanturile generale dominante fiind de V si N-V, forta lor fiind sensibil diminuata de relieful muntos. Beneficiind de o zona de interes turistic, proprietarii hotelului au ca scop prin imbunatatiri permanente a dotarilor si seviciilor, sa promoveze ospitalitatea, sa faca cunoscut turistilor meleagurile moldovene, traditiile culinare bogate ale zonei, adica sa-si creeze o imagine de marca favorabila asupra clientilor.

2.1 Amplasare. Obiect de activitate

Hotelul Central din Piatra Neamt este amplasat pe DN15, la 60 km de orasul Bacau si 360 de km de Bucuresti. La hotel se poate ajunge pe soseaua Bucuresti- Bacau- Piatra Neamt., sau cu avionul, pe ruta Bucuresti-Bacau. Cladirea Hotelului Central este realizata din beton armat, pe piloni cu un numar de 12 etaje. Municipiul Piatra Neamt este situat in vecinatatea Carpatilor Orientali, pe malurile raului Bistrita, intrun cadru natural deosebit . Situat in municipiul Piatra Neamt Hotelul Central este in hotel de exploatatie individuala incadrat in categoria 3**. S.C. Rocom S.A , infiintata la data de 23.03.1995, este in prezent o societate pe actiuni cu sediul in Piatra- Neamt, Piata Petrodava, nr,1-3. Situat in localitatea de la poalele Pietricicai, Cozlei si Cernegurei, Hotelul Central reprezinta o puternica baza de primire turistica ; hotelul este de categoria 3***, iar din punct de vedere al constructiei dispune de o arhitectura moderna. S.C. Rocom S.A, initial denumita SC.Complex Central SA, infiintata prin divizarea SC. Petrotur SA, cu un capital social de 3.689.650 mil lei, este inregistrata la registrul Comertului sub nr. J27/ 265/ 1995, iar la 1 iulie 1998 si-a schimbat denumirea in SC.Rocom Central SA., avand administrator unic pe SC Rocom International SA. S.C. Rocom Central S.A,este persoana juridical roman ape actiuni, care isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu statutul sau. Obiectul de activitate este dat de un complex de activitati de servicii turistice, structurat pe servicii de cazare si servicii suplimentare oferite de unitatea hoteliera si alimentatie publica impreuna cu prestatiile auxiliare acesteia. Obiectul de activitate este urmatorul: - activitate industriala diversa cuprinzand in principal produse alimentare - activitate hoteliera si alimentatie publica S.C. Rocom Central S.A valorifica pe plan turistic patrimonial unui oras, care se constituie cu evolutia sa dovada convingatoare a unei continuitati careia poporul nostrum ii datoreaza unitatea si fiinta sa; situate la limita Carpatilor Orientali la o altitudine de 810metri, in albia Bistritei; Obiecte de activitate Manastirile:Bistrita, Varatec, Agapia, Neamt, Secu, Sihastria Cetatea Neamtului, 9

Statiunea Durau Muntele Ceahlau Cheile Bicazului Obiectul de activitate este dat de un complex de activitate, structurat pe : servicii de cazare servicii suplimentare oferite de unitatea hoteliera servicii de alimentatie publica impreuna cu prestatiile auxiliare acesteia. Menirea firmei este de a oferi servicii de cazare si alimentatie publica la preturi avantajoase si calitate inalta intrun timp cat mai scurt.

Circuitul bucatariei - salonul denota caracteristica ambiantei corespunzatoare servirii preparatelor si bauturilor ce formeaza obiectul sortimental al unitatii respective; se preia material prima de la furnizor si se depoziteaza in camere frigorifice distincte: camera pentru legume si fructe si camere pentru preparate din carne si congelatoare pentru carne congelata. De asemenea, in spatiile de depozitare se gaseste si o camera frigorifica pentru decongelarea carnii in vederea prepararii ei. Prepararea mancarilor se efectueaza in bucatarie; bucataria este impartita in spatii distincte: bucataria rece, unde se curate si se pregatesc legumele in vederea prepararii mancarurilor si unde se pregateste carnea pentru preparare bucataria calda spatii de spalat si depozitat vasele camera gratarelor mese pentru prepararea mancarurilor pentru carne si mese pentru legume. Bucataria este dotata cu sobe, plite, cuptoare, doua cuptoare cu microunde, aragaz, fripteuze, masa calda. Personalul din bucatarie este imbracat in echipament alb si poarta pe cap boneta alba; el trebuie sa aiba carnet de sanatate cu analizele effectuate conform legislatiei in vigoare.

10

Oficiul ospatarilor este oficiul de unde acestea preiau marfa de la bucatarie pe baza bonului de marcaj si servesc in restaurant. Restaurantul este locul public care imbina activitatea de productie cu cea de servire, punand la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de cofetarie patisserie, bauturi si tigari. Indiferent de specific saloanele restaurantului sunt astfel concepute si organizate, incat sa asigure ambianta si conditii optime pentru primirea clientilor. Restaurantul este dotat cu mese si scaune de calitate superioara, mesele sunt prevazute cu amortizare si fete de masa albe, scaunele sunt tapitate, perimetrul este acoperit cu mocheta, peretii si tavanul au o arhitectura deosebita; jaluzele, draperiile si sistemul de iluminat creeaza o ambianta placuta. Complexul Hotelier Central cu laboratorul sau de cofetarie- patisserie, prepara produse intro gama variata, atat destinate vanzarii directe cat si produse necesare restaurantului. Cele trei saloane, care compun restaurantul hotelului sunt: Salonul Belvedere, situat la Mezanin, cu o capacitate de 150 de locuri, in care poti servi un mic dejun consistent si iti poti gasi linistea diminetii Salonul Clasic, situat la Parter, cu o capacitate de 350 de locuri, cu posibilitati de compartimentare , cu un specific international, unde poti opta pentru o seara romantica sau pentru o intalnire de afaceri, intr-un ambient de mare tinuta Crama, situata la Subsol, cu o capacitate de 80 de locuri, unde poti petrece alaturi de traditia si obiceiurile zonei, cu bucate romanesti preparate ca la mama acasa si muzica din belsug stropite cu vinuri alese si multa voie buna.

Produsul hotelier poate fi definit ca fiind ansamblul serviciilor pe care le ofera un hotel: cazare, alimentatie publica, agreement impreuna cu conceptia de organizare si echipare a spatiului, precum si cu valorile de personal. Elementele care definesc produsul hotelier sunt: 1. numele, specificul si amplasarea hotelului; 11

2. categoria de clasificare; 3. numele si imaginea de marca a acestuia 4. structura serviciilor oferite; 5. tarifele si facilitatile acordate; 6. ambianta si confortul; 7. atitudinea personalului.

2.2 Structura spatiilor de cazare


Structura bazei tehnico- materiale specifice activitatii de turism desfasurata la hotel central este evidentiata in urmatorul tabel, pe unitati si componente: Tabel nr.1 structura bazei tehnico- materiale a hotelului Tipul bazei tehnico materiale 1. baza tehnico materiala de cazare Obiectivele componente 1.Hotel Central Restaurant classic (Central)

2. baza tehnico materiala de alimentatie 2. Restaurant Central publica 3. Bar & Billiard Complex Central 3. baza tehnico materiala de agrement 4. Club Central

SC Rocom Central SA are in componenta urmatoarele activitati: hotel cu 288 de locuri - 4 apartamente de lux 12 camere matrimoniale 23 garsoniere 96 camere duble, toate dotate cu televizor, minibar, telefon, feon, aer conditionat si multe altele. restaurant si terasa cu o capacitate de 1100 locuri din care: - salon belvedere -150 locuri - salon classic 350 locuri - crama 80 locuri - terasa- 400 locuri - Bar & Billiard -60 locuri 12

- cofetarie- 60 locuri Capacitatea de cazare a Hotelului Central se prezinta astfel: Tabel nr. 2 capacitatea de cazare a hotelului Tip camera Apartamente de lux Camere matrimoniale Garsoniere Camere duble Numar camere 4 apartamente 12 camere 23 96 Numar locuri 16 24 46 202 TOTAL 288 locuri Tabel nr. 3 - Tarife Tip Camera Apartamente de lux Camere single Garsoniere Camere duble Tarif 140 euro/ noapte( tarif pt 2 persoane) 45 euro/ noapte(tarif pt 1 persoana) 77 euro/ noapte(tarif pt 3 persoane) 60 euro/ noapte(tarif pt 2 persoane)

Referitor la criteriile privind constructiile si instalatiile se poate spune ca starea si aspectul general al cladirii cat si al spatiilor de cazare sunt corespunzatoare prin modernizarea lor in inlocuirea instalatiilor. Din punct de vedere al dotarii cu mobilier, lenjerie si alte obiecte se pot face urmatoarele consideratii: toate camerele dispun de baie si grup sanitar propriu, cu program permanent de apa rece si calda; toate spatiile de cazare, in fuctie de tipul lor, sunt dotate cu mobilier, lenjerie de buna calitate si alte obiecte, conform normelor corespunzatoare categoriei de 3***. 23% din spatiile de cazare sunt dotate cu instalatii de aer conditionat Personalul care intra in contact cu clientela, trebuie sa aiba stapanire de sine, buna dispozitie, rabdare, infatisare agreabila, sa aiba tact si cunostinte psihologice, pentru a reusi sa satisfaca fiecare client in parte, oferindu-i exact ceea ce are nevoie. Clientii sunt tratati in mod deosebit in functie de varsta, sex , scopul cazarii, astfel: 1. oamenii de afaceri sunt tratati ca turisti individuali 13

2. o femeie este tratata politicos 3. unei personae care trebuie sa astepte i se ofera ceva de baut 4. unui copil ise ofera o jucarie sau o carte 5. un client care adreseaza o reclamatie este ascultat cu atentie si problema este rezolvata astfel incat acesta sa fie multumit. Personalul hotelului formeaza o adevarata echipa, relatiile dintre acestea creand o buna impresie clientului; se ajuta intre ei si incearca sa remedieze greselile celorlalti in fata clientului care este sangele vital al activitatii hotelului, un client satisfacut este cea mai buna publicitate pentru ceilalti

14

S-ar putea să vă placă și