Universitatea Ovidius Constanta Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Proiect Psiho-igiena

Profesor : Asist.dr.Vrteanu

Student : Dinel Elly

Cuprins :
I. Parte Teoretica .....pag 3-5 a)Consumul de droguri Familia-factorul de mentinere al sanatatii .......pag. 3

II. Partea Practica .......pag.7 a)Resurse si mijloacepag 7 b)Categoria din care face parte proiectul n funcie de grupul int: clasa a-IX-a c)Obiectiv general:..pag.7 d)Obiectivele specifice:pag.7 e)Beneficiari:pag.8 f)Rezultate scontate...pag.8 g)Rezultatele ateptate...pag.8

Chestionar privind consumul de droguri..pag. 9

Consumul de droguri

Familia- factorul de mentinere al sanatatii

Modelul familial este un factor decizional important pentru tinerii predispui consumului de droguri ilicite sau substane etnobotanice O mare parte dintre tinerii ce consuma droguri se confrunta cu probleme familiale: copiii lipsiti de afectiunea parintilor, de interactiunile cu parintii, copiii proveniti din familii destramate sau in care unul dintre parinti este el insasi dependent de o anumita substanta vor fi mult mai fragili si tentati de atractia drogurilor. Divorturile sau desele probleme familiale, o atmosfera non-afectiva sau chiar violenta in mediul familial cauzeaza intotdeauna manie, deprimare, sentimente de vinovatie. Iar aceste sentimente sunt o cauza importanta a abuzului de stupefiante. Intr-adevar, mania reprimata (mania este de obicei indreptata catre persoane ce reprezinta autoritatea parinti, profesori, deci un mod de razbunare este de a incalca regulile stabilite de catre acele persoane) sau o depresie avansata provoaca consumul de droguri. In aceste situatii, drogurile usoare functioneaza de asemenea ca niste medicamente care alina pe moment durerea si furia. n ceea ce privete expunerea la riscul de consum de droguri ilicite i substane etnobotanice acestea sunt pe mai multe nivele. La nivelul social, riscul de expunere la consumul de droguri, n rndul tinerilor, este influenat astfel: 10% de zona n care locuiesc, 20% de primirea de droguri de la ali consumatori i 30% de existena n apropierea locuinelor lor a magazinelor de vise. n ceea ce privete nivelul familial, probabilitatea ncercrii unui drog crete n funcie de existena unui model de consum n familie, acesta fiind un factor decizional important pentru tineri vulnerabili. 10% dintre respondeni ar ncerca s consume un drog ilicit dac ar avea ocazia Din cercetare rezult faptul c, la nivel individual, 7% dintre respondeni au declarat c au consumat sau au ncercat un drog ilicit, mai puin de 10% au afirmat c, dac ar avea posibilitatea, ar ncerca s consume un drog ilicit.

n ceea ce privete informarea cu privire la diferitele droguri, acesta este unul sczut, n rndul tinerilor. Astfel c, acetia au puine informaii n legtur cu marijuana, nu au auzit de amfetamin i LSD i au cunotine despre cocain, extesy, heroin i tranchilizante ns nu au multe informaii despre modul n care acestea se manifest. n perioada de dinaintea evalurii, cel mai consumat drog n rndul grupului int este marijuana. n ceea ce privete anturajul, mai mult de jumtate dintre ei, 60%, nu au cunotine care consum droguri iar 40% au afirmat c ntre cunotinele lor sunt consumatori de astfel de substane. 13% dintre tinerii care au rspuns chestionarele din cadrul cercetrii ar ncerca s consume substane etnobotanice dac ar avea ocazia Ct privete consumul de substane etnobotanice, 13% din respondeni au afirmat c ar ncerca s consume substane etnobotanice dac li s-ar oferi astfel de substane. Conform cercetrii, personale consumatoare de nicotin au o vulnerabilitate mai mare i la consumul de substane etnobotanice. Aceleai persoane au i un nivel mai ridicat n ceea ce privete depresia i strile emoionale schimbtoare. Ct privete solicitarea unui ajutor specializat, din totalul respondenilor doar 6% ar apela la acesta pentru a renuna la consumul de droguri. 9% dintre acetia, cu vrsta cuprins ntre 17 i 32 de ani, au solicitat deja ajutor pentru renunarea la acest viciu. Cei mai muli dinte acetia au discutat aceste probleme cu prieteni, prini, medici, profesori, preoi, psiholog sau consilieri din cadrul centrelor de prevenire, consiliere i evaluare antidrog. Din analiza rspunsurilor date de persoanele chestionate, a rezultat faptul c, cei care au solicitat ajutorul prezint un nivel mai ridicat de depresie i instabilitate emoional.

Respondenii i procur droguri de oriunde i le consum n spaiile publice Tinerii care au consumat deja aceste substane afirm c dealerii nu sunt principale surse de procurare a drogurilor ci aceste pot fi luate de oriunde. n ceea ce privete spaiile n care sunt

consumate drogurile, respondenii au afirmat c acestea se consum n spaiile publice, de obicei i nu n locurile retrase aa cum se credea pn acum. Cauzele consumului de droguri sunt diverse: stresul, dorine de senzaii tari, incontiena, nevoia de a iei n eviden, tristeea, depresia, nevoia unui grup. Un numr mic de respondeni cred c problemele familiale sau plictiseala ar fi o cauz a consumului.

Cauzele consumului de droguri : - Existenta intr-o familie a unui parinte alcoolic, dependent de tutun sau medicamente poate determina consumul de droguri, prin comportamente ce se invata, prin imitatie. Mediul familial in care exista un alcoolic este caracterizat prin certuri frecvente, chiar vatamari corporale grave si o atmosfera incarcata de tristete. Comportametul, ca modalitate de a reactiona la problemele vietii, se invata si prin imitatie si in special prin imitarea parintilor ; uneori imitatia nu este constienta si, desi copilul respinge rational comportamentul parintelui alcoolic, el ajunge sa-l preia fara sa constientizeze acest lucru. Desi exista o posibilitate mai mare de a deveni toxicodependent atunci cand unul dintre parinti este alcoolic, nu inseamna ca intotdeauna se intampla asa. Uneori pot aparea si reactii de respingere totala a alcoolului si a tuturor substantelor care pot crea dependenta, astfel incat respectivul copil sa nu consume niciodata alcool sau alte droguri. - Exista o relatie cauzala intre stilul de educatie al parintilor si cosumul de droguri la copil. Daca educatia copilului a fost excesiv de severa, a fost pedepsit drastic pentru orice greseala, indiferent de gravitatea acesteia. Sau educatia s-a caractrizat printr-o toleranta exagerata, copilului permitandu-i-se totul fara a i se cere nimic in schimb. Daca educatia s-a caracteriat prin oscilatii permanente intre severitate si toleranta. Educatia primita in familie are un rol deosebit in formarea personalitatii copilului. O educatie excesiv de severa poate dezvolta copilului sentimentul ca nu este iubit, poate duce la instalarea complexului de inferioritate si unei indispozitii permanente. El va cauta sa evadeze din mediul familial pentru a-si gasi un grup de prieteni care sa-l accepte si sa-l valorizeze. Nevoile lui fundamentale (de siguranta, de dragoste, de acceptare) nesatisfacute in propria familie il vor face mai putin selectiv in alegerea prietenilor si va cadea mai usor in plasa intinsa de distribuitorii de droguri. O educatie excesiv de toleranta poate induce copilului idea ca totul i se cuvine, ca totul ii este permis. In plus, o asfel o asfel de educatie da nastere la o nevoie crescuta de satisfacere imediata a dorintelor, fara a lua in calcul consecintele acestora. Aceste caracteristici il fac pe tanarul caruia i s-a permis orice sa fie mai vulnerabil in fata tentatiei drogurilor pentru ca i s-a spus foate rar NU si pentru ca el nu a invatat sa-si spuna NU. Daca pentru aceeasi fapta uneori copilul este pedepsit iar alteori ignorat sau chiar laudat, aceasta nu face decat sa-l debusoleze si sa-i creeze probleme ulterioare in a constientiza ceea ce este bine si ceea ce e rau. Aceasta debusolare poate vulnerabiliza copilul in fata consumului de droguri, el va putea spune NU cand I se ofera un drog ilegal numai daca are certitudinea ca daca accepta nu este bine. - O comunicare deficitara intre parinti si intre acestia si copii poate fi un factor de risc pentru consumul de droguri. Lipsa de comunicare in familie, asociata cu violenta, constituie un mediu prielnic pentru dezvoltarea sentimentului ca nu este inteles si iubit. Numai buna comunicare in

familie poate ajuta copilul sa-si transmita starile. Buna comunicare dintre copil si parinti ii ofera copiluluii sentimental ca este iubit, inteles si ajutat in situatiile dificile. - Dificultatile scolare, problemele sociale aparute ca urmare a unei deficiente fizice, mentale sau unei tulburari de personalitate pot facilta consumul de drog. Dificultatile scolare si problemele sociale ceeaza sentimente de neincredere in propria persoana, tristete, insingurare si uneori complexe de inferioritate. Aceasta vulnerabilizeaza persoana in fata consumului de droguri, caci ea este receptiva fata de orice ar putea s-o desprinda, macar putin, din realitatea personala dureroasa. In cazul tuburarilor de coportament, adolescentul se caracterizeaza prin existenta unei structuri de personalitate impulsive, printr-o scazuta capactate de autocontrol. Acestea il pot impinge pe individ sa intreprinda diverse actiuni, fara sa se gandeasca prea mult inainte. - Existenta unui singur parinte ca urmare a divortului sau a decesului unuia dintre parinti are legatura cu consumul de droguri. Datorita egocentrismului sau, adolescentul pune deseori aceste evenimente pe seama lui. El se simte vinovat pentru divortul parintilor, pentru decesul acestora. De multe ori se intampla ca parintele cu care a ramas adolescentul sa nu fie cel mai apropiat de acesta sau sa-l considere vinovat pentru evenimentele din familie. Intr-o astfel de familie, consumul de droguri poate aparea foarte usor.

Partea Practica :

I.PLANIFICARE

Resurse si mijloace: - Editarea si folosirea de pliante care contin informatii elementare privind efectele daunatoare ale consumului de droguri - Crearea unui climat de dezbatere in legatura cu temele discutate si oferirea de raspunsuri competente fata de eventuale intrebari sau neclaritati; - Consilierea si asistarea individuala, acolo unde persoana solicita acest lucru; - Oferirea unei adrese de internet, pentru eventuale discutii si comentarii in legatura cu subiectele dezbatute; - Organizarea unor intalniri cu caracter de instruire pentru profesorii-diriginti, care sa continue la clasa, munca de prevenire si combatere a fenomenelor mai sus amintite.

Categoria din care face parte proiectul n funcie de grupul int: clasa a-IX-a

Obiectiv general: Prevenirea consumului de droguri prin dezvoltarea de abiliti personale i sociale n rndul elevilor din Colegiul Tehnic Energetic

Obiectivele specifice: 1. Desfurarea a 2 ore tematice cu frecven saptamanala de ctre profesorul diriginte n colaborare cu consilierul psihopedagogic 2. Facilitarea dialogului copii- profesori cu privire la beneficiile unui stil de via sntos, fr consum de droguri. 3. Motivarea elevilor s nu experimenteze consumul de droguri

Beneficiari: Beneficiari direci: 30 elevi clasa a IX-a

Beneficiari indireci: 30 de familii ale elevilor participani la proiect i care vor disemina informaiile dobndite n familie

Rezultatele ateptate informarea beneficiarilor cu privire la efectele i riscurile consumului de droguri schimbarea atitudini beneficiarilor fa de consumul de droguri

Rezultate scontate Promovarea principiilor de via sntoas, contientizarea elevilor asupra efectelor negative ale consumului de tutun, precum i evitarea sau ntrzierea debutului consumului de tutun.

Chestionar privind consumul de droguri

CHESTIONAR PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI Realizm o cercetare pe tema consumului de droguri in randul adolescentilor. Va rugam sa aveti amabilitatea de a rspundeunor ntrebri. V asigurm c rspunsurile dumneavoastrsunt confideniale. V mulumim pentru colaborare. Sex Varsta 1. De unde ati aflat prima dat despre droguri ?a) filme b) literatur c) emisiuni TV d) emisiuni radioe) lectii de educatie sanitar la scoal f) de la printi g)de la prieteni h) ziare, reviste i) internet j) alte surse .... 2. Cand ati aflat prima data despre efectele drogurilor, ati fost tentat sa consumati? a) da b) nu 3. Enumera drogurile pe care le cunoti sau de care ai auzit: _______________________________________________________________________ ______ _________________________________________________________________ ____________ ___________________________________________________________ __________________ _____________________________________________________ ________________________ _______________________________________________ ____________________ 4. Consumati droguri ?a) niciodat b)am ncercat o dat c) ocazional d)sptmnal e) zilnic 5. Dac ati avea posibilitatea, ati ncerca un drog ?a) da b) nu6. Ti-au fost oferite droguri spre cumprare ? a) da b) nu 7. Ti-au fost oferite droguri pentru consum ? a) da b) nu 8. Enumera motivele care stau la baza consumului de droguri de ctre adolesceni: ___________________________________________________________________ ____ _______________________________________________________________________ _ ______________________________________________________________________ _______ ________________________________________________________________ _____________ __________________________________________________________ ___________________

9. Cunoasteti efectele drogurilor ?a) da b) nuDac da, care sunt acestea ?.. 1 0 . C e c r e z i c a r p u t e a d e t e r m i n a o p e r s o a n s : a) consume drogurib) s nu consume droguri..c)s renune la consumul de droguri 11. In anturajul tau exista prieteni care se drogheaza? a) da b) nu 12. Cum v puteti descrie ?a) fericit b) deprimat c) optimist d) obosit f) euforicg) inutil h) nervos i) bine relationat cu cei din jur j) agresiv k)alta situatie, care. 13. Ati primit informatii despre consmul de droguri? Daca da,raspundeti la intrebarea, daca nu, treceti la intrebarea 15.a) dab)nu 14. Informatiile au fost primite:a) de la parinti b) de la profesori c) de la prieteni d) dinalte surse .... 15. Ce solutii credeti ca ar duce la scaderea numarului consumatorilor de droguri? a) informarea populatiei despre efectele si consecinteleconsumului acestor substante interzise b) altele....enumerati-le