Universitatea Dunarea de Jos Galati Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

FRONTIERA DINTRE ROMANIA SI UCRAINA

Student : Mironcic Ana-Maria Master: An II Administrarea Afacerilor Internationala

Cuprins
Cap I. Frontiera terestra dintre Romania si Ucraina 1. Caracteristici 2. Puncte de trecere a frontierei Cap. II. Dispute dintre Romania si Ucraina 1. Variantele de delimitare a zonelor economice 2. Importanta strategica a Insulei Serpilor 3. Delimitarea frontierelor maritime in Marea Neagra intre Romania si Ucraina 4. Diferente teritoriale mostenite de la URSS 5. Canalul Bastroe 6. Golful Musura Cap. III. Relatii bilaterale Romania Ucraina 1. Relatii bilaterale 2. relatii economico-bilaterale 3. cadrul juridic bilateral 4. Delimitarea platoului continental si a zonei exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra

CAP I. FRONTIERA TERESTRA INTRE ROMANIA SI UCRAINA

I.1. Caracteristici
Frontiera terestra intre Romania si Ucraina este o frontiera internationala, lunga de 649,4 kilometri, care delimiteaza teritoriile Romaniei si Ucrainei. Ea constituie una dintre limitele estice ale Uniunii Europene de dupa extinderea survenita in 2007. In prezent, ea are o lungime de 649,4 km, dintre care 273,8 km este frontiera terestra, 343,9 km frontiera fluviala si 31,7 km frontiera maritima. Frontiera romano-ucraineana este discontinua: ea este formata din doua segmente separate intre ele de Republica Moldova. Lunga de 362 kilometri, prima parte are ca extremitate un colt unde se intalnesc frontierele ungaro-romana si ungaro-ucraineana. De acolo, ea ajunge la Carpatii Orientali: acest segment a fost trasat in 1918 de catre comisia internationala prezidata de geograful francez Emmanuel de Martonne. Mergand apoi pe o linie ce separa cursurile de apa din Carpati, frontiera urmeaza un traseu de la vest la est mai mult sau mai putin rectiliniu, fixat in iunie 1940 de o comisie sovieto-romana constituita ca urmare a cedarii de catre Romania a Basarabiei si nordului Bucovinei catre URSS in urma ultimatumului sovietic, pana la un colt pe care il formeaza cu frontiera trasata de aceeasi comisie intre Romania si Moldova sovietica si Frontiera terestra intre Republica Moldova si Ucraina trasata in august1940 de catre sovietici.

www.harta.infoturism.ro A doua parte are o lungime de 169 km. Ea incepe de la un alt colt format de Republica Moldova, Romania si Ucraina, pe malul stang al Dunarii, la 570 m in aval de

confluenta cu raul Prut, si se termina nedefinit aproap de tarmul Marii Negre, la 7 km la sud de varsarea bratului Chilia, in zona Musura. Cea mai mare parte a acestui traseu, orientata de la vest la est ca si Dunarea si bratul Chilia, se datoreaza de asemenea comisiei sovieto-romane din iunie 1940. Totusi, anumite sectiuni s-au aflat in litigiu intre 1991 si 3 februarie 2009: este vorba de teritoriile ocupate de URSS n 1945, recunoscute ca romanesti prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947, apoi partajate in 1948, printr-un protocol special (care nu a fost niciodat ratificat de catre cele doua tari) intre Romania (care a recuperat insulele Tataru Mare, Babina si Cernofca) si URSS (care a continuat sa ocupe celelalte sase insule, "mostenite" n 1991 de Ucraina). Incepand din ianuarie 1991, Romania cere restituirea celor sase insule, dintre care cinci se afla pe bratul frontalier Chilia (Daleru Mare, Daleru Mic, Tataru mic,Maican si Limba, aceasta ultima se afla la gura de varsare), iar cea de-a sasea este Insula Serpilor din Marea Neagra, cu apele sale teritoriale. In 1997, un arbitraj american a cerut Romaniei sa renunte la revendicarile sale asupra celor sase insule si sa semneze cu Ucraina un tratat frontalier care sa imparta jumatate-jumatate platoul continental din jurul si de la sud de Insula serpilor: 12.200 km continand circa 70 de miliarde de metri cubi de gaz si 12 milioane de tone de petrol. In 2001 Ucraina a pus unilateral balize de frontiera pe mare de la digul de nord al portului Sulina pana la o linie aflata la o mare distanta de sudul Insulei serpilor. Granicerii romani, ale caror mijloace sunt inferioare celor ale ucrainenilor, nu au reactionat si presa romana i-a acuzat de coruptie. In august 2004 partea romana a adus acest litigiu de frontiera in fata Curtii internationale de justitie de la Haga. Ea a sustinut ca aplicarea conventiilor sovieto-romane privitoare la delimitarea frontierei s-a facut in temeiul Tratatului de Pace de la Paris (1947), URSS ocupand nejustificat insulele in litigiu, iar frontiera ramanand neclar undeva la sud de Insula serpilor. Chiar daca insulele au fost atribuite Ucrainei, Romania reclama apele teritoriale din jurul Insulei serpilor, sustinand ca insula, care nu are nici apa potabila si nici sol fertil, nu este altceva decat o stanca (suprafata: 0,17 km), care nu poate sustine locuirea umana sau activitati economice proprii. Partea ucraineana sustine ca este vorba de o insula adevarata si ca si-a instalat acolo mijloace economice (a transportat cateva zeci de tone de sol fertil, a plantat arbori si a instalat acolo familiile granicerilor, existand pe insula un oficiu postal si o agentie bancara, elicoptere care sa aduca apa si un rezervor). La 3 februarie 2009, Curtea internationala de justitie a dat decizia, acceptata de ambele tari: cele sase insule in litigiu raman Ucrainei, iar in ceea ce priveste apele teritoriale ale Insulei serpilor, 2.500 km au fost atribuite Ucrainei (cu o adancime medie sub 50 m) si 9.700 km Romaniei (cu o adancime medie peste 50 m) . Raman in litigiu doar Insula Maican si zona Musura, care nu au fost inca delimitate pe teren conform prescrierilor tratatului frontalier de la Constanta din 2 iunie 1997.

I.2. Puncte de trecere a frontierei

Pe acest sector se afla 20 puncte pentru controlul trecerii frontierei, dintre care 7 in regim de trafic international (3 rutiere si 4 feroviare) si 13 in regim de mic trafic (numai

pentru cetatenii romani si ucraineni cu domiciliul permanent in judetele si regiunile de frontiera) (4 rutiere, 4 pietonale si 5 fluviale). In regim de trafic international

Halmeu - Diakove - rutier Sighetu Marmatiei - Solotvino - rutier Siret - Tereblecea (Porubne) - rutier Halmeu - Diakove - feroviar Campulung la Tisa - Teresova - feroviar Valea Viseului - Dilove - feroviar Vicsani - Vadul Siret - feroviar

In regim de mic trafic

Tarna Mare - Heja - rutier Sighetu Marmatiei - Biserica Alba (Bila Terkva) - pietonal Izvoarele Sucevei - sipotele Sucevei - pietonal Ulma - Rusca - rutier Vicovu de Sus - Crasna (Krasnoilsk) - rutier Climauti - Fantana Alba - pietonal Vascauti - Volcinetul Nou - pietonal Racovat- Probotesti (Diakivti) - rutier Galati - Reni - fluvial Isaccea - Cartal (Orlivka) - fluvial Plauru - Ismail - fluvial Chilia Veche - Chilia Noua (Kilia) - fluvial Periprava - Valcov (Vilkove) - fluvial

CAP II. DISPUTELE DINTRE ROMANIA SI UCRAINA

II.1. Variantele de delimitare a zonelor economice
Statul ucrainean sustine ca Insulei Serpilor trebuie sa i se acorde pe langa ape teritoriale, platou continental si zona economica exclusiva in Marea Neagra, reprezentantii romani afirmand ca Insula nu se incadreaza in normele de drept pentru a i se acorda platou si zona economica. In anul 1997 s-a semnat un tratat intre Romania si Ucraina prin care ambele state au reafirmat ca frontiera existenta intre ele este inviolabila. Romania a semnat acest acord, ca o conditie a aderarii la NATO (care cerea Romaniei sa aiba tratate incheiate cu

toate tarile vecine). Cu toate acestea, ambele parti au fost de acord ca daca nu se ajunge la nici un consens in urmatorii doi ani cu privire la frontiera maritima, fiecare parte se poate adresa pentru arbitraj Curtii Internationale de Justitie de la Haga. La data de 16 septembrie 2004, partea romana a adus aceasta disputa impotriva Ucrainei in fata Curtii Internaionale de Justitie cu privire la delimitarea platoului maritim dintre cele doua tari, intrucat insula nu are importanta socio-economica. La 15 august 2005 Romania a depus un memoriu referitor la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive din Marea Neagra. Romania a apelat la o astfel de sesizare unilaterala, dupa ce timp de sapte ani negocierile cu Kievul nu au dus la nici un rezultat in ceea ce priveste delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive, precum si a statutului Insulei Serpilor din Marea Neagra. Ucraina trebuia sa-si prezinte pozitia pana la data de 19 mai 2006. Dupa anul 1980, o data cu descoperirea de rezerve considerabile de titei si gaze naturale in Marea Neagra, interesul pentru aceasta insula a crescut mult. Conventia O.N.U. asupra marii de la Montego Bay recunoaste dreptul statelor sa-si extinda apele teritoriale la 12 mile, si in zona de exclusivitate economica, la 200 de mile marine. Recent, au fost descoperite zacaminte de petrol (10 milioane de tone) si de gaze naturale (1 miliard m) in apropierea insulei. Resursele naturale nu sunt semnificative, dar urmeaza sa se faca prospectari in urmatorii 2-3 ani.

II.2. Importanta strategica a Insulei Serpilor

Insula Serpilor, cu o suprafata de doar 17 hectare, nu prezinta o importanta prea mare din punct de vedere teritorial si economic, in schimb are o foarte mare importanta din punct de vedere strategico-militar. Dupa destramarea Uniunii Sovietice in anul 1991, Insula Serpilor impreuna cu baza militara, de control naval si aerian, de aparare antiaeriana si maritima, a trecut in administrarea Ucrainei. Statiile de radiolocatie aflate pe insula executa o cercetare aeronavala la mare distanta, intr-un perimetru ce cuprinde Marea Neagra si Marea Mediterana, pana la coastele Libiei, rezultatele cercetarii fiind transmise unui punct de conducere. Pe insula sunt stocate informatiile nucleare intercontinentale de pe teritoriul ucrainean. De asemenea, aici sunt amplasate statii de bruiaj si ascultare atat a convorbirilor in fonie, cat si a celor prin cablu. Pe insula a fost dislocata o garnizoana militara cu mai multe subunitati independente, care deservesc un heliodrom, un miniport militar, statii de radiolocatie, depozite, instalatii energetice, un far si sistemul de paza si aparare a granitelor de stat ale Ucrainei. Apararea bazei militare ucrainiene de pe insula se realiza printr-o nava de tip fregata, o nava de patrulare si unul sau doua submarine.

www.ziaruldeiasi.ro In prezent pe insula locuiesc aproape 100 de persoane, in majoritate graniceri, impreuna cu familiile lor si un personal tehnic. Din anul 2003 este localizata pe insula o expeditie stiintifica permanenta a Universitatii Nationale din Odessa. Insula in prezent este demilitarizata si se afla intr-o dezvoltare rapida. In conformitate cu Tratatul romano-ucrainean din anul 1997, autoritatile din Ucraina si-au retras divizia militara, au demolat radarul militar si au transferat celelalte infrastructuri in mainile civililor. In afara de platforma de elicoptere, in anul 2002 a fost construit un debarcader pentru vapoare de pana la 8 metri adancime si urmeaza sa fie construit un port maritim. Insula este aprovizionata cu echipament de navigaetie, inclusiv un far vechi de 150 ani. Energia electrica este furnizata printr-un generator cu motor diesel si/sau un generator ce exploateaza forta eoliana. Insula are si o infrastructura civila cum ar fi un oficiu postal, o filiala de banca (a bancii ucrainene Aval), un punct de prim-ajutor, televiziune prin satelit, retea de telefonie, un turn de telefonie mobila si o retea Internet. Crearea unei comunitati permanente ar putea ajuta Ucraina in revendicarea Insulei Serpilor. Romania sustine ca Insula Serpilor are statutul de stanca, deoarece nu este locuita permanent si nu are surse de apa potabila. In disperare de cauza, autoritatile ucrainiene au deschis pe insula, in ultimii ani, un hotel fara canalizare si un cabinet medical, insa aprovizionarea cu apa se face tot prin intermediul elicopterelor.

II.3. Delimitarea frontierei maritime in Marea Neagra intre Romania si Ucraina

Platoul continental din jurul Insulei Serpilor a fost subiect al unei dispute intre Romania si Ucraina, litigiu care s-a judecat la Curtea Internationala de Justitie Haga. Miza disputei romano-ucrainene a fost in primul rand strategic accesul in apele teritoriale si economica posibilitatea explorarii si, eventual, exploatarii resurselor de hidrocarburi. Ambele parti au declarat, inaintea pronuntarii deciziei finale a Curtii, ca o vor respecta, indiferent care va fi aceea (CIJ) CIJ, prin decizia nr. 2009/9 din 3 februarie 2009 a acordat 79,34% din zona in disputa Romaniei. Romaniei ii revin 9.700 km iar Ucrainei ii revin 2.300 km Prin decizia CIJ Insula Serpilor ramane in componenta Ucrainei. Aceasta a fost a 100-a decizie a CIJ de la infintarea sa.

II.4. Diferendele teritoriale mostenite de la URSS

Nefiind ratificate nici de Marea Adunare Nationala nici de Sovietul Suprem al URSS, intelegerile bilaterale (protocolurile si procesele verbale din 1948 de predare ale ostroavelor Coasta-Dracului, Dalerul Mare, Dalerul mic, Maican, Limba de la Bratul Chilia si Insula Serpilor) semnate intre Romania si URSS, erau, din punct de vedere juridic, neconstitutionale si contrarii prevederilor Tratatului de pace de la Paris din 1947, semnat intre Romania si URSS, fiind, astfel, nule si neavenite pentru dreptul international. Astfel, se considera, conform dreptului constitutional, ca, de jure, frontiera de stat era pe talvegul bratului Chilia, conform Tratatului de Pace de la Paris din 1947. Romania a revendicat, incepand cu anul 1996, aplicarea prevederilor Tratatului de Pace de la Paris din 1947, dar, in 1997, NATO a sfatuit guvernul roman sa rezolve orice diferend teritorial cu Ucraina pentru a se putea integra in organizatie. Prin urmare, aceasta problematica a fost abordata in relatia cu partea ucraineana in decursul mai multor runde de negocieri care s-au incheiat prin redactarea unui Tratat frontalier romano-ucrainean, numit "Tratatul cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare", semnat la Constanta, in 2 iunie 1997, care a oficializat de jure apartenenta a cinci din cele sase insule contestate la Ucraina (ramanand in litigiu doar Insula Maican si apele teritoriale din jurul insulei Serpilor din Marea Neagra). Tratatul cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare a intrat in vigoare la 22 octombrie 1997.

Delimitarea frontierei maritime in Marea Neagra intre Romania si Ucraina conform deciziei CIJ.

Frontiera maritima in dreptul golfului Musura: Ucraina a pus balize frontaliere de-a lungul digului nord al Bratului Sulina, in timp de frontiera de drept este mai la nord.

Bratul si golful Musura si imprejurimile lor in 2010.

II.5. Canalul Bstroe

In 11 mai 2004, Ucraina a inceput lucrarile de construire a canalului Dunare Limanul Conduc (pe bratele Chilia si Bstroe din Delta Dunarii) si la 26 august 2004 a fost oficial inaugurat primul tronson al canalului Bstroe. Dupa o perioada in care lucrarile de construire a caii de navigatie au fost sistate, in luna noiembrie 2006, au fost reluate, pentru o portiune aflata integral pe teritoriul Ucrainei, fiind redata navigatiei in luna aprilie2007. Din momentul in care partea romana, prin Ministerul Afacerilor Externe, a aflat de efectuarea acestor lucrari la canalul navigabil ucrainean, a efectuat unele demersuri, in plan bilateral si multilateral, pentru a sublinia impunerea unor masuri in concordanta cu dreptul international din partea Ucrainei, demersurile Romaniei au fost fundamentate pe doua aspecte foarte importante:

mediu Din punct de vedere al protectiei mediului, Ministerul Afacerilor Externe a actionat consecvent in sensul solicitarii de a se respecta conventiile internationale si recomandarile internationale pentru minimizarea impactului asupra ecosistemului Deltei Dunarii. Pozitiile promovate de partea romana sunt confirmate de studiile efectuate de catre organizatiile internationale (Secretariatul Conventiei de la Berna, Secretariatul Conventiei de la Ramsar, Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea navigatie In ceea ce priveste aspectele de navigatie, Ministerul Afacerilor Externe a aratat ca derularea lucrarilor pe bratul Chilia trebuie sa fie conforme regimului frontierei de stat. De asemenea, a aratat ca pe portiunea Dunarii de Jos trebuie avut in vedere regimul de navigatie stabilit prin Conventia de la Belgrad. Partea romana considera ca se poate identifica o solutie pentru aceste aspecte, insa concretizarea unor rezultate ale dialogului pe aceasta tema prin incheierea unui acord privind navigatia depinde, mai intai, de solutionarea componentei de mediu.

II.6 Golful Musura

Geomorfologic vorbind, Canalul si golful Musura sunt foarte recente: ele s-au format in prima jumatate a secolului XX, fiind atunci in componenta Romniei, prin aluvionare in dreptul tarmului Cardonului situat, in secolul XIX, intre delta bratului Chilia (initial mult mai mica si situata mult mai la nord) si Sulina. Acelasi fenomen care a format golful Musura, astazi il umple, transformandu-l in mlastina cu papuris, si formeaza mai la rasarit o zona lagunara pe cale de aluvionare, situata intre iesirea in Marea Neagra a bratelor Chilia si Sulina, a caror evolutie geomorfologica conditioneaza traseul frontierei romano-ucrainene cat si o parte din apele teritoriale din apropierea imediata a gurilor Dunarii, pana la linia delimitata la data de 3 februarie 2009 prin decizia nr. 2009/9 a CIJ de la Haga. Un nou litigiu a aparut, astfel, dupa intrarea in vigoare a Tratatului romanoucrainean de la Constanta din 1997, deoarece aluvionarea naturala, colmatarea golfului Musura si prelungirea canalului Musura spre sud constituie, conform pozitiei ucrainene, un motiv pentru a prelungi spre sud si frontiera. In 2006, granicerii maritimi ucraineni au balizat ceea ce Ucraina socoteste ca facand parte din apele sale teritoriale pana la digul Nord al bratului Sulina, dig care, astfel, la rasarit de farul Nord, a devenit, de facto, frontalier. Partea romana sustine insa ca frontiera trece la echidistanta intre Ostrovul Limba si malul sudic al golfului Musura, asa cum erau in anul 1997, in momentul semnarii Tratatului frontalier de la Constanta, apoi la echidistanta de talvegul bratului ChiliaStambulul Nou si de digul Nord al bratului Sulina. Traseul care va fi adoptat de jure la rezolvarea acestui nou litigiu, va conditiona atat apartenenta noilor ostroave inca nedenumite, in proces de constituire in sud-estul ostrovului Limba si intre gura bratului Chilia si cea a bratului Sulina, cat si o parte din apele teritoriale din apropierea imediata a gurilor Dunarii, pana la linia delimitata la data de 3 februarie 2009 prin decizia nr. 2009/9 a CIJ de la Haga

ro.wikipedia.org Bratul si golful Musura si imprejurimile lor n 2011

CAP III. RELATII BILATERALE ROMANIA - UCRAILA

III.1. Relatii bilaterale
In anul 2008, cand relatiile economice ale Romaniei cu Ucraina au traversat o perioada relativ tulbure la nivel politic, in conditiile in care Romania, proaspat stat membru al UE, isi concentra eforturile la nivel national pentru integrarea efectiv in viata politica, socio-economica si culturala a Uniunii Europene, CCI Romano-Ucraineana s-a axat pe derularea a unei activitati de lobby sustinut pentru dezvoltarea relatiilor de colaborare si a cooperarii economice bilaterale cu Ucraina. CCIRU a pledat cu consecventa pentru ca Ucraina, de care ne leaga pe langa confluentele istorice, pozitia geostrategica, relatii culturale puternice si existenta unor importante comunitati de romani, care traiesc pe actualul teritoriu al tarii vecine, alaturi de ucraineni si alte nationalitati, insumand peste 49 milioane locuitori, asa cum si in tara noastra traieste o minoritate ucrainean, toate acestea fiind argumente pentru ca Ucriana sa devina un partener prioritar al economiei romanesti. Romania, tara care a manifestat cea mai mare dechidere si cele mai mari asteptari fata de Uniunea Europeana, Piata Interna europeana fiind principala destinatie a marfurilor si serviciilor romanesti, catre care au fost directionate peste 70% din exporturi, a trecut pe plan secund relatiile traditionale cu Estul continentului, implicit cu Ucraina, neglijand astfel multiple oportunitati pe care le ofera aceasta piata uriasa, cu un potential important de dezvoltare . De altfel, Romania care asigura granita estica a Uniunii Europene isi asumase si obligatii de securizare a frontierei, ceea ce a complicat derularea afacerilor trasnfrontaliere. Ucraina a fost insa inclusa in Strategia Europeana de Vecinatate a UE, ceceea ce inseamna ca Bruxelles-ul recunostea oficial ca Ucraina face parte dintr-un cerc de tari care pot sa imprtaseasca valorile fundamentale si obiectivele UE. Altfel spus, desi, documentele oficiale nu fac precizari clare si nu stabilesc termene, se ofera posibilitatea aderarii tarilor

partenere la Piata Interna, aspect pe care CCIRU l-a avut constant in vedere in elaborarea programelor de promovare a raporturilor economice bilaterale. Ucraina, principala ruta de tranzit pentru gazele ruseti livrate Europei, beneficiaza de o atentie aparte dinspre Uniunea Europeana, principal importator si al doilea consumator de energie al lumii, interesata de asigurarea securitatii energetice. Aceasta a devenit si unul din argumentele prioritare in activitatea de lobby a CCIRU, tinand cont ca UE are un parteneriat energetic strategic cu Ucraina, prin care se urmareste dezvoltarea si interconectarea retelelor, cooperarea in domeniul energetic, convergenta politicilor energetice si corelarea cu obiectivele dezvoltarii durabile. Un alt pilon pe care s-a bazat politica de lobby a CCIRU a fost Parteneriatul constructiv Ucraina Organizaia Tratatului Nord-Atlantic, (NATO) acesta dovedindu-se, in ciuda tuturor turbulentelor politice, una din importantele direcii a politicii de securitate a Ucrainei, prin care Ucraina si-a propus atingerea standardelor avansate de dezvoltare si capacitatii de aparare. (Charta privind parteneriatul special dintre Ucraina si NATO din 9 iulie 1997). In anul 2008, conducerea Camerei de Comert si Industrie Romania Ucraina (CCIRU) s-a implicat intr-o serie de activitati desfasurate mai ales in Ucraina, vizand in principal sustinerea intereselor membrilor, ale comunitatii de afaceri din Romania. De asemenea, CCIRU a contribuit si la transferul de expertiza si de cele mai bune practici din Romania, catre Ucraina in vederea armonizarii legislative, in vederea facilitarii alinierii la standardele internationale. De asemenea, mentionam participarea la importante expozitii internationale in fruntea delegatiei de firme romanesti, care au beneficiat astfel de serviciile de asistenta si de informatiile privitoare la piata ucraineana i la oportunitatile pe care le ofera partenerilor romani. In paralel, activitatea CCIRU a vizat si promovarea activa a targurilor si expozitiilor internationale organizate de Romexpo s.a si atragerea de participanti din Ucraina, ca principala poarta de intrare pe piata romaneasca. CCIRU a insotit si sustinut patrundrea pe piata urcraineana a unor firme precum Farmec SA din Cluj Napoca, a carei participare la trei editii consecutive ale expozitiei internationale INTERCHARME 2007, 2008 si 2009 s-a soldat cu un contract comercial important incheiat cu un jucator de referinta de pe piata ucraineana. Vizibilitatea pe plan international in domeniul marochinariei si incaltamintei, oferita de participarea la Targul international de incaltaminte si marochinarie Kiev, si consilierea asigurata de reprezentantul CCIRU s-a concretizat, de asemenea intr-un contract comercial cu un partener ucrainean. Prin lansarea companiei aeriene Aerosvit, realizare care a devenit posibila si prin sustinerea si implicarea activa a CCIRU, s-a depasit bariera lipsei cailor si mijlocelor facile si rapide de comunicatii, esentiala in dezvoltarea business-ului, creand astfel o cale directa de acces oamenilor de afaceri din cele doua tari, carora le asigura o modalitate comoda si eficienta de transport intre Bucuresti si Kiev si nu numai. CCIRU a contribuit si la depasirea altor bariere de comunicare dintre membrii celor doua comunitati de afaceri, prin convenirea si semnarea unor acorduri de colaborare cu Camere de Comert din Ucraina, vizand astfel cresterea volumului afacerilor bilaterale. CCIRU isi propune pentru viitor sa-si relanseze activitatea in Romania, prin diferite proiecte care sa contribuie la dezvoltarea bilaterala a unor domenii care necesita

investitii si modernizare precum turismul, agro-industria, mediu sau energii alternative, retail, bunuri de larg consum confectii, fashion, etc. Dezvoltarea si perfectionarea potentialului geostrategic, economico-comercial, uman si cultural a cooperarii ucraineano-romane pe principiile de buna vecinatate, incredere reciproca si respect fata de interesele fiecarei din parti, constructivism si parteneriat reciproc avantajos sunt factori importanti pentru asigurarea si consolidarea stabilitatii, securitatii si colaborarii atat in regiune, cat si in Europa. Excelenta Sa, Ambasadorul Extraordinar si Plenipotentiar al Ucrainei in Romania, dl. Markian Kulyk a transmis Camerei de Comert si Industrie RomanoUcrainene un mesaj de sprijin, publicat pe site-ul CCIRU, in care declara ca: Este unanim recunoscuta importanta cooperarii economice dintre doua tari vecine, care au un imens potential de proiecte comune, atat in sfera relatiilor bilaterale si regionale, cat si cea a relatiilor pe plan multilateral. In acest context, tocmai astfel de organizatii civice, cum este si Camera de Comert si Industrie Romano-Ucraineana, sunt o punte de legatura intre societati comerciale si oameni de afaceri care contribuie atat la mai buna informare reciproca despre interesele si posibilitatile fiecarei parti, cat si la stabilirea unor contacte de afaceri intre parteneri si a unor relatii interpersonale benefice. Pe acest drum, Ambasada Ucrainei in Romania va sprijini permanent activitatea Camerei.

III.2. Relatiile economice bilaterale Romania Ucraina

Relaii economice bilaterale Romania - Ucraina 2007 1526,5 741,5 784,9 - 43,4 Valoare mil. USD 2008 1991,7 1220,16 771,55 - 448,61 2009 746,8 455 291,8 - 163,2

Total, din care: Export Import Sold

La 31 august 2009 in Romania erau inregistrate 375 societati mixte romanoucrainiene, valoarea capitalului strain investit fiind de 9,7 milioane dolari SUA, Ucraina ocupand locul 55.

III.3. Cadrul juridic bilateral

Cadrul juridic al relatiilor romano-ucrainene cuprinde circa 40 de acorduri si conventii care reglementeaza cooperarea bilaterala in plan politic, economic, cultural-

stiintific, umanitar si in alte domenii. Cele mai importante documente semnate pana in prezent sunt: Comunicat comun privind stabilirea relatiilor diplomatice intre Romania si Ucraina, incepand cu data de 1 februarie 1992 si deschiderea de ambasade cat mai curand posibil (Bucuresti, 18 iulie 1991 Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei cu privire la colaborarea comercial-economica si tehnico-stiintifica (Bucuresti, 28 iulie 1992) Conventia consulara intre Romania si Ucraina (Bucuresti, 3 septembrie 1992) Acord privind colaborarea in domeniile culturii, stiintei si invatamantului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei (Bucuresti, 3 septembrie 1992) Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind infiintarea Consiliului consultativ romano-ucrainean de colaborare comercial-economica (Bucuresti, 19 aprilie 1994) Protocol intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind continuarea colaborarii la construirea Combinatului minier de imbogatire a minereurilor acide de la Krivoi Rog (Kiev, 5 mai 1994) Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor (Bucuresti, 23 februarie 1995) Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind cooperarea stiintifica si tehnologica (Ismail, 29 martie 1996) Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind transporturile internationale rutiere (Ismail, 29 martie 1996) Conventia intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital (Ismail, 29 martie 1996) Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind serviciile aeriene (Ismail, 29 martie1996) Conventia intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind trecerea simplificata a frontierei de stat comune de catre cetatenii care domiciliaza in judetele si raioanele de frontier (Ismail, 29 martie 1996) Tratat cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare intre Romania si Ucraina (Constanta, 2 iunie 1997) Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind cooperarea in domeniul gospodariilor apelor de frontiera (Galati, 30 septembrie 1997) Conventie dintre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind recunoasterea si echivalarea reciproca a actelor de studii si titlurilor stiintifice eliberate in Romania si Ucraina (Bucuresti, 19 februarie 1999) Conventie intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind colaborarea in construirea si exploatarea conductei de gaze HUST (Ucraina) Satu Mare (Romania) (Bucuresti, 19 februarie 1999) Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind asistenta reciproca in domeniul vamal (Bucuresti, 19 iunie 2000) Tratat intre Romania si Ucraina privind asistenta juridica si relatiile juridice in cauzele civile (Bucuresti, 30 ianuarie 2002)

 Tratat intre Romania si Ucraina privind regimul frontierei de stat romanoucrainene, colaborarea si asistenta mutuala in probleme de frontiera (Cernauti, 17 iunie 2003) Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind colaborarea in domeniul transportului feroviara (Kiev, 21 octombrie 2003) Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu privire la conditiile calatoriilor reciproce ale cetatenilor (Kiev, 19 decembrie 2003) Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind notificarea rapida a accidentelor nucleare si schimbul de informatii in domeniul securitatii nucleare si radiologice (Viena, 22 septembrie 2004) Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat romano-ucrainene (Kiev, 2 februarie 2006) Protocolul privind constituirea Comisiei Mixte Prezidentiale RomanoUcrainene (Kiev, 2 februarie 2006) Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu privire la cooperarea economica, industriala si tehnico-stiintifica (Bucuresti, 30 octombrie 2007)

III.4 Delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra
La data de 16 septembrie 2004, Romania a sesizat Curtea Internationala de Justitie de la Haga in chestiunea delimitarii spatiilor maritime mentionate. La 15 august 2005, Agentul partii romane pentru procedurile in fata Curtii Internationale de Justitie (CIJ) in cazul Delimitarea maritima in Marea Neagra (Romania v. Ucraina), Bogdan Aurescu, a depus, la Haga, la Grefa Curtii, Memoriul cuprinzand fundamentarea pozitiei partii romane referitoare la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra. La data de 16 mai 2006, partea ucraineana a depus Contramemoriul sau, document ce contine contra-argumentatia ucraineana la pozitia sustinuta de partea romana in Memoriu. La 19 decembrie 2006 partea romana a depus o Replic, iar la 5 iulie 2007, partea ucraineana a depus o Duplica. Aceasta a echivalat cu finalizarea fazei scrise a procedurilor. Urmeaza etapa orala a procedurilor, constand in pledoariile celor doua parti. La finalul acestei etape, se va pronunta decizia instantei internationale, care va avea un caracter definitiv, obligatoriu si executoriu. Avand in vedere bogata jurisprudenta a Curtii Internationale de Justitie in acest domeniu, precum si autoritatea si impartialitatea de care se bucura forul de la Haga, solutionarea de catre Curte a problematicii delimitarii spatiilor maritime din Marea Neagra reprezinta, in opinia partii romane, o garantie pentru obtinerea unui rezultat echitabil, in concordanta cu dreptul international.

BIBLIOGRAFIE
www.romaniaucraina.ro www.ccir-u.ro www.cciru.ro www.ziare.com www.wikipedia.org www.rgnpress.ro www.maps.com www.ziaruldeiasi.ro