Coordonator stiintific :

Student:
1
Tematica proiectului
Sa se proiecteze o instalatie de conditionare a aerului pentru o sala de
zvantare a salamurilor crud-uscate .Parametrii aerului din incinta trebuie sa
fie :temperatura 5C si umiditatea relativa a aerului de 70%.
Fabrica este amplasata in localitatea Falticeni.
2
Cuprins
1. Consideratii generale privind utilizarea aerului conditionat in industria carnii
2.Schema tehnologica de fabricare a salamurilor crud-uscate cu evidentierea
operatiilor in care este nevoie de frig.
3.Stabilirea caracteristicilor aerului atmosferic pe timpul verii si iernii pentru zona
in care se face proiectarea.
4.Calculul procesului de conditionare a aerului
4.1. Calculul bilantului caloric al incintei climatizate
4.2.Calculul bilantului de umiditate al incintei climatizate
4.3.Stabilirea zonei de miroclimat admisa
4.4.Conditionarea aerului pe timpul verii si dimensionarea agregatului de
conditionare pe timpul verii
4.5.Conditionarea aerului pe timpul iernii si dimensionarea agregatului pe timpul
iernii
4.5.Alegerea agregatului de conditionare optima atat pe perioada verii cat si pe
perioada iernii
5.Bibliografie
3
Conditionarea aerului
Conditionarea aerului implica crearea si mentinerea unui mediu in anumite conditii de
temperatura, umiditate, circulaie a aerului si puritate astfel incat acesta sa produca
efectele dorite asupra ocupantilor unei incinte sau a materialelor depozitate.Conditionarea
aerului este independenta de timp sau sezon si trebuie sa functioneze in condiii
meteorologice extreme.
Termenul condiionarea aerului a fost utilizat pentru prima data in legatura cu practica
umidificarii aerului in fabricile de textile pentru a controla efectele statice ale electricitaii si a
evita astfel ruperea firelor .Cresterea umiditaii aerului (umidificare) poate fi usor realizata
prin introducerea de vapori de apa in aer, dar indepartarea surplusui de vapori de apa
(deumidificare) este mult mai dificila.
Aerul conditionat
Denumit si aer climatizat sau aer tratat, se utilizeaza in diverse situatii in tehnica, iar
industria alimentara este un mare consumator de aer conditionat si de frig in general,
pentru:
- asigurarea conditiilor optime pentru desfasurarea unor procese tehnologice;
- depozitarea materiilor prime sau a produselor finite;
In functie de nivelul de temperatura asigurata, sunt utilizate mai multe denumiri pentru
procesele de racire a aerului in industria alimentara:
- aer conditionat pentru t>0C ;
- refrigerare pentru t0C ;
- congelare pentru t<0C ;
Tratarea complexa a aerului se realizeaza in agregate sau centrale de conditionare,
realizate din schimbatoare de caldura si de masa, precum si din aparate auxiliare.
Pentru a fi adus la parametrii cu care sa poata fi introdus in spatiul de conditionat,
aerul sufera o succesiune de transformari elementare.Modul de tratare a aerului se alege in
functie de conditii particulare (parametrii aerului interior si exterior, regimul incaperii
climatizate, sursa de frig disponibila, costuri, posibilitati de reglare si automatizare).
Dimensionarea aparatelor componente ale agregatului se realizeaza considerandu-se
atat regimul de functionare pe timp de vara cat si cel pe timp de iarna.
Unele aparate se utilizeaza in ambele regimuri, iar altele numai in unul din cele doua
regimuri.
In functie de sursele de substante nocive, din spatiul conditionat se poate alege unul
din urmatoarele sisteme de recirculare a aerului :
- fara recirculare (inlocuirea completa a aerului viciat cu aer proaspat) ;
4
- recirculare partiala (inlocuirea partiala a aerului viciat cu aer proaspat) ;
- recirculare totala (fara introducere de aer proaspat) ;
In afara temperaturii,un rol important il au si alti factori cum sunt umiditatea sau viteza
aerului.In plus, in industria alimentara aerul trebuie sa fie curat , deci sa nu contina praf sau
microflora.
In practica conditionarii aerului se intalnesc 3 notiuni cu inteles destul de apropiat:
- climatizare ;
- conditionare ;
- tratament ;

Climatizarea reprezinta un ansamblu de tratamente a aerului umed, care are ca scop
obtinerea unei ambiante interne definite prin temperatura si umiditate.Climatizarea necesita
aparate care sa actioneze asupra temperaturii aerului, a umiditatii si a miscarii acestuia,
precum si asupra calitatii aerului.
Conditiile din camerele de climatizare trebuie sa asigure pe intreaga perioada a anului
microclimatul impus indiferent de parametrii aerului exterior.Deci aceasta climatizare este
destinata camerelor de odihna si spatiilor in care se afla un numar mare de oameni.
Conditionarea aerului necesita monitorizari si rezultate mai precise privind temperatura si
umiditatea decat climatizarea.Zona de microclimat admisa la conditionare este mai mica
decat la climatizare.
Tratamentul aerului include atat climatizarea cat si conditionarea si are ca rezultat
imediat realizarea unor parametri de microclimat optim atat pentru industrie cat si pentru
confortul uman.
Microclimat
Conditiile impuse incintei in care se desfasoara un proces tehnologic ce foloseste aerul
conditionat se numeste conditionare de microclimat.
Microclimatul poate fi :
- industrial ;
- de confort ;
Microclimatul industrial este determinat de natura procesului care se desfasoara in
incinta climatizata.In toate cazurile aerul utilizat trebuie sa fie pur, deoarece vine in contact
cu materia prima, semifabricatele sau produsele finite.
Microclimatul de confort este conditionat de parametrii de stare determinati de conditiile
de desfasurare a unor activitati sociale destinate unor mase mari de oameni.
In practica exista situatii in care un numar mare de oameni care deservesc un proces
tehnologic lucreaza de fapt in conditii de disconfort.
Intotdeauna in industria alimentara primeaza regimul de microclimat industrial, iar persoana
care lucreaza in aceste conditii trebuie sa-si desfasoare activitatea luand masuri de protectia
muncii prin care sa atenueze senzatia de disconfort.
Confortul termic
5
Incintele nchise trebuie s asigure parametrii optimi ai condiiilor termice (temperatur,
umiditate, micarea aerului), condiiilor vizuale (iluminare corespunztoare, mediu plcut),
condiiilor acustice (nivel sczut al zgomotului) i de calitate a aerului (aer proaspt, control
al mirosurilor i poluanilor). Obiectivul major este de a asigura condiiile menionate astfel
nct ocupanii incintei s fie n total confort (termic,vizual, acustic) ntr-un mediu sntos.
Instalatii pentru conditionarea aerului
Conditionarea aerului presupune evacuarea totala sau partiala a aerului din incinta si
inlocuirea acestuia cu aer tratat corespunzator.
Instalatiile de conditionare a aerului por sa fie locale sau centralizate.
Principalele elemente ale unei instalatii de conditionare a aerului sunt urmatoarele:
- priza de aer proaspat;
- bateria de conditionare;
- ventilatoare de aer;
- retea de canale pentru distributia aerului proaspat (cu guri de refulare);
- retea de canale pentru evacuarea aerului din incinta (cu guri de absorbtie);
- aparate de masura control si automatizare.
Priza de aer proaspat se amplaseaza intr-o zona cu aer curat, la o oarecare inaltime
pentru a evita aspirarea impuritatilor sau acoperirea cu zapada. Deschiderile pentru aer
proaspat sunt echipate cu jaluzele pentru a impiedica patrunderea precipitatiilor atmosferice.
Bateria de conditionare este compusa din camere de amestec, baterii de preincalzire,
reincalzire si racire a aerului, instalatie frigorifica, camera de umidificare, separatoare de
picaturi si filtre de aer.
Reteaua de canale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- stabilitate hidraulica ridicata a retelei (distributia aerului in diferitele spatii sa nu fie
influentata de conditii externe);
- sa nu genereze curenti de aer in incaperile climatizate;
- sa nu produca zgomote, sau sa nu permita propagarea acestora.

Verificarea eficacitii generale a instalaiei
In incintele deservite de instalaie se vor efectua msurtori asupra urmtorilor
parametrii:
- viteza aerului ;
- temperatura aerului;
- umiditatea relativ a aerului;
- intensitatea radiaiilor calorice;
Msurtorile vor fi efectuate att cu instalaia n funciune ct i cu instalaia oprit. Se
verific dac rezultatele obinute corespund datelor proiectului.
In exteriorul incintei se msoar:
- temperatura i umiditatea relativ a aerului
- in cazul n care exist i ventilaie natural organizat se vor efectua i msurtori de vitez
i direcie a vntului
6
Durata minim de funcionare a unei instalaii de condiionare a aerului, pentru a putea
fi considerat omologat, este urmtoarea:
- pentru instalaiile a cror funcionare depinde de condiiile exterioare - minim 24 de ore fr
ntrerupere ;
- pentru restul instalaiilor - minim 8 ore fr ntrerupere;
7
Schema procesului tehnologic de fabricare a salamurilor crud uscat
Depozitare 72 de ore
Transare,dezosare,alegere
Scurgere +2..+4C =85-
90%
Zvantare -1..+1C =85%
Intarire -5C
Zvantare
Maturare-uscare
Preparare compozitie
Tocare cutter
Vaccumare
Umplere
Uniformizare umplere
Clipsare-legare
Depozitare
Ambalare in folie contractibila
Ambalare in cutii de carton
Expeditie
Carne de porc in carcasa
Slanina taiata
Amestec de sare
si condimente
Depozitare 48 h
Fasonare
Portionare
Congelare -10C
Amestec,sarare,con
dimente
Pregatire membrane
Preparare sfoara clipsuri
Folii contractibile
Cutii de carton
8
Depozitarea materiilor prime
Carcasele selectionate imediat dupa taiere sunt refrigerate prin metode rapide, in asa
fel incat in 12 ore temperature la os sa fie de 2-4C.
Depozitarea trebuie sa favorizeze pierderile in umiditate ale carnii.
Scurgerea, zvantarea si intarirea carnii
Se realizeaza in spatii climatizate cu respectarea parametrilor indicati in tabel:
Parametrul
Faza tehnologica
Scurgere Zvantare Intarire
Temperatura aerului C
Umiditatea relativa a aerului %
Viteza aerului m/s
Durata fazei,h
+2...+4
85-90
0.5
48
-1...+1
85
0,8
12
-5...-7
80-90
1,0
12
Intarirea slaninii se face prin congelare la t=-10 C timp de 2-3 zile, in final temperatura
materialul ajungand la -5...-7C.
Linistirea si zvantarea batoanelor
- linistire 24 ore la 10-12C ,=90-75% ;
- zvantare 24 ore la 10-12C, =90-75% ;
Uscarea-maturarea
Este cea mai importanta faza a procesului de fabricatie, realizandu-se in depozite special
amenajate, in conditii climatizate.In aceasta faza semifabricatul se transforma in produs finit
cu o consistenta ferma dar elastica, structura granulara insa bine legata, cu gust si miros
caracteristic de produs maturat.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un depozit inainte de introducerea
semifabricatului se refera la :
- dezinfectie;
- dezinsectie;
- verificarea aparaturii de masura si control ;
- racirea depozitului la 9..10C.
In fiecare depozit se introduce productia a 4-5 zile , fiind necesar ca toate batoanele sa
aiba acelasi diametru, pentru a nu avea neuniformitati la uscare.
Uscarea se realizeaza la
C t
aer
14 12
si =75-85%.In primele 30-35 de zile umiditatea
relativa a aerului scade de la 85 la 80%, iar in urmatoarele 15-20 de zile de la 80 la 75%.
Conditionarea aerului in procesul de uscare-maturare a salamurilor crud-uscate
Construirea in ultimii ani a unor mari unitati industriale cu o productie continua de
salamuri crude a impus asigurarea conditiilor de microclimat pentru procesele de uscare si
maturare in camere climatizate prevazute cu agregate de conditionare a aerului.Functionand
in regim de reglare automata, agregatele de conditionare a aerului utilizate asigura conditii
9
optime de temperatura, umiditate relativa si viteza a curentului de aer in camerele de uscare-
mturare, corespunzator parametrilor tehnologici specifici fiecarui produc.
Camerele de maturare climatizate sunt prevazute cu rastele pe doua nivele pentru
incarcarea produselor, avand de regula suprafata utila de 160
2
m .
Se folosesc agregate de conditionare a aerului cu circuit mixt, functioneaza cu
amestec de aer proaspat si aer recirculant.In aceste conditii se poate lucra atat pe timp de
vara cat si pe timp de iarna, cu rapoarte mari de recirculare a aerului, consum minim de
energie, agregatele de conditionare putand asigura conditiile de microclimat cerute in
camerele de maturare.
Pentru stabilirea sarcinii termice si de umiditate a camerei de maturare se intocmesc
bilanturile calorice nete si bilanturile partiale in umiditate pentru fiecare camera in parte,
tinanad cont de conditiile de microclimat impuse de procesul de maturare-uscare.
Ambalarea produsului finit
Produsul finit se ambaleaza in cutii de carton prevazute cu gauri sau taieturi pentru
aerisire.Produsul finit se depoziteaza la 10-12C si =80% .
Un produs de calitate optima se obtine printr-o alegere alegere corecta a siatemului
de racire .Conditii de care se tine cont la alegerea sistemului :
1. incarcarea bacteriologica
2. culoare si prezentare exterioara
3. temperatura si timp
4. apa folosita
5. energie consumata
6. spatiu
7. parametri de logistica
8. investitie si costuri operationale
Calculul caracteristicilor aerului atmosferic pe timpul verii si al iernii
Se alege gradul de asigurare in functie de localitate si de varianta de amplasare a cladirii.
Temperatura exterioara de calcul se va calcula astfel :
ec
t
=
em
t
+c
z
A [C]
unde :
em
t
este temperatura medie zilnica, in functie de localitate si de gradul de asigurare in
care este incadrata cladirea ;
c-coeficient de corectie pentru amplitudinea oscilatiei zilnice a temperaturii aerului
exterior ;

z
A -amplitudinea oscilatiei zilnice de temperatura, in functie de localitate, in C.
Pe timp de vara, aerul atmosferic mai este caracterizat de :
- continutul de umiditate la ventilare mecanica :
evm
x
;
- continutul de umiditate la climatizare :
ecl
x
;
Pe timp de iarna, aerul atmosferic este caracterizat de :
- temperatura in luna ianuarie, care este
i
t
= 12-15 C;
- continutul de umiditate in luna ianuarie, care este
e
x
=1-0.8 g/kg;
10
Pentru Falticeni :
- iarna t=-4,3C, =78%;
- vara t=18,9C, =66%;
ec
t
=
em
t
+c
z
A [C]
; 9 . 24 6 9 . 18
var
C t
a ec
+
; 7 . 1 6 3 . 4 C t
eciarna
+
Calculul bilantului caloric al spatiilor climatizate, pe timpul verii si al iernii
Pentru spatiile climatizate se calculeaza bilantul caloric pe timp de vara si de iarna cu
relatia :
]. 24 / [
5 4 3 2 1
h kJ Q Q Q Q Q Q

+ + + +
caldura patrunsa prin conductie, convectie si radiatie in incinta climatizata se calculeaza cu
relatia :

+ ], 24 / [
12 11 1
h kJ Q Q Q
in care
11
Q
este cantitatea de caldura transferata prin pereti, pardoseala si plafon,
[kJ/24h] ;
( )

+ ], 24 / [ 6 . 3 24
11
h kJ t t k F Q
r
unde :F este suprafata de schimb de caldura a peretilor, pardoselii si a plafonului
corespunzatoare fiecarui spatiu in parte, [m
2
] ;
k coeficientul global de transfer termic prin elementul delimitator dintre suprafata
climatizata si spatiul exterior recalculat dupa standardizarea grosimii izolatiei, [W/(m
2
K)] ;
t diferenta de temperatura dintre temperatura exterioara (a mediului) si temperatura
interioara a spatiului (aceeasi de la calculul grosimii izolatiei), [C] ;
tr adaos de temperatura ce tine cont de caldura patrunsa prin radiatie,[C] ;
Actiunea radiatiei solare asupra intensitatii transmiterii caldurii se ia in consideratie numai
la pereti exteriori si plafoane ce sunt acoperis, astfel :
tr 0C-pentru pereti exteriori orientati spre N, N-E, N-V ;
tr 6...8C (vara) si 2...4C (iarna)- pentru pereti exteriori orientati spre E, V ;
tr 8...12C (vara) si 4...6C (iarna)- pentru pereti exteriori orientati spre S-E, S-V ;
tr 12...15C (vara) si 6...8C (iarna)- pentru pereti exteriori orientati spre S ;
tr 15...18C(vara) si 10...12 (iarna)- pentru plafoane ce sunt acoperis.
S-au avut in vedere valorile medii pentru latitudinea de 45 la care se situeaza tara
noastra.
De mentionat ca, pentru schimbul de caldura intre elementele de structura ce separa
spatii interiaore, tr=0C.
Date impuse de proiectare
- pentru pereti - tr =0 ;
- k =0.4 W/(m
2
K) ;
- F=45.2m
2
;
11
- pentru plafon si pardoseala - tr =18C pe timp de vara
- tr=12C pe timp de iarna ;
- k=0.6 W/(m
2
K) ;
- F=51.04m
2
;
Pe timp de vara
t=24.9-5=19.9C ;
- pentru pereti :
( ) ( ) ; 24 / 02 . 31086 4 . 86 9 . 19 8 . 18 6 . 3 24 0 9 . 19 4 . 0 2 . 45 6 . 3 24
11
+ + h kJ t t k F Q
r
- pentru pereti si pardoseala :
( ) ( )

+ + ; 24 / 12 . 100280 6 . 3 24 18 9 . 19 6 . 0 4 . 51 6 . 3 24
11
h kJ t t k F Q
r
Pe timp de iarna
t=
; 3 . 3 5 7 . 1 C
- pentru pereti :
( ) ( )

+ + ; 24 / 96 . 5154 96 . 5154 6 . 3 24 0 3 . 3 4 . 0 2 . 45 6 . 3 24
11
h kJ t t k F Q
r
- pentru plafon si pardoseala :
( ) ( )

+ + ; 24 / 44 . 23019 6 . 3 24 12 3 . 3 6 . 0 04 . 51 6 . 3 24
11
h kJ t t k F Q
r

12
Q
este aportul termic prin geamurile existente in peretii exteriori, [kJ/24h] :


N K F Q

21 6 , 3
12
[kJ/24h],
unde :K este coeficientul ce tine cont de materialul din care se executa tamplaria
geamurilor(K=1,17 pentru ramele metalice) ;

-aportul termic maxim efectiv, [W/m

2
];
F suprafata geamurilor,[m
2
] ;
N coeficient de corectie ce efectueaza aportul maxim efectiv al unui geam obisnuit
neacoperit (N=0,1-1).
Calculele se vor face pentru fiecare spatiu in parte si se vor centraliza sub forma
tabelara .
Cantitatea de caldura introdusa sau scoasa din spatiul climatizat de produsul care se
prelucreaza( ambalaje, mijloace de transport) se calculeaza astfel :
N K F Q

21 6 , 3
12
=0
12
Pentru pereti :

+ ; 24 / 02 . 31086
12 11 1
h kJ Q Q Q
v

+ ; 24 / 96 . 5154
12 11 1
h kJ Q Q Q
i
Pentru plafon si pardoseala :

+ ; 24 / 12 . 100280
12 11 1
h kJ Q Q Q
v

+ ; 24 / 44 . 23016
12 11 1
h kJ Q Q Q
i
( ) ( ) ( ) [ ]

+ +
1
]
1

+ ,
100
2 mf mi t t a a pf pi
t t c m c m l
w
t t c m Q
[kJ/24h],
in care :m este cantitatea de produs ce se depoziteaza in spatiul climatizat, [kg/24h] ;
c caldura specifica masica a produsului, [kJ/(kgK)] ;
ma,mt masa ambalajelor si a mijloacelor de transport, [kg] ;
ma= tara ambalajului x numarul de ambalaje ;
na=cantitatea de produs / incarcarea specifica a ambalajului ;
ca,ctcaldurile masice specifice ale ambalajelor si mijloacelor de transport, [kJ/(kgK)]
tpi,tpftemperaturile pe care le au produsele la intrarea si iesirea din spatiul
climatizat,[C] ;
w - cantitatea de apa evaporata din produs in timpul depozitarii, [kg/kg].
La produsele neambalate se poate evapora 2-4% din umiditatea initiala.
Pentru produsele la care se cunosc entalpiile, pentru calcul se poate utiliza relatia :

( ) [ ] ( ) ( ) [ ]

+ +
mf mi t t a a f i
t t c m c m h h m Q
2
, [kJ/24h],
in care : m este cantitatea de produs depozitata in spatiul climatizat, [kg/24h] ;
hi,hf entalpia produsului corespunzatoare temperaturilor la intrarea si iesirea din
spatial climatizat, [kJ/kg].
Celelalte marimi au aceeasi semnificatie.
Date impuse de proiectare
- capacitatea fabricii :2500 kg/24h;
- c=2.6kJ/kg K;
-
; / 5 . 0 kgK kJ c
a

- ma=235kg;
- ti=15C ;
- tf=5C ;
-
kg kg W / 4
;
Calcul:
13
( ) ( ) ; 24 / 175 . 316 1175 315000 5 15 5 . 0 235 2500
100
4
5 15 6 . 2 2500
2
h kJ Q + +
1
]
1

Tabel centralizator pentru calculul lui
1
Q

D
e
n
u
m
i
r
e
a


s
p
a
t
i
u
l
u
i


f
r
i
g
o
r
i
f
i
c

S
u
p
r
a
f
a
t
a


s
p
a
t
i
u
l
u
i



t
e
r
m
i
c
Caracteristici
constructive
si termice
Diferenta de temperatura
1
Q
[kJ/24h]
F k[W/m
2
K]
t[C] tr[C] tt[C]
v
Q
1 i
Q
1
vara iarna vara iarna vara iarna
S
a
l
a

d
e

z
v
a
n
t
a
r
e
Perete N 45.2 0.4 19.9 -3.3 0 0 31086.02 5154.96
Perete S 45.2 0.4 19.9 -3.3 0 0 31086.02 5154.96
Perete E 45.2 0.4 19.9 -3.3 0 0 31086.02 5154.96
Perete V 45.2 0.4 19.9 -3.3 0 0 31086.02 5154.96
Plafon 51.04 0.6 19.9 -3.3 18 12 100280.12 23016.44
Pardoseala 51.04 0.6 19.9 -3.3 18 12 100280.12 23016.44
Aportul sau deficitul de caldura rezultate din reactiile exo sau endoterme ce pot avea loc in
produsul depozitat se calculeaza cu relatia:

r
mq Q
3
[kJ/24h] ,
in care :m este cantitatea de produs depozitata in spatiul climatizat, [kg/24h] ;
qr caldura degajata sau absorbita de produs prin respiratie , [kJ/kg]/
Cantiatea de caldura schimbata prin tevile si conductele care transporta agenti termici
sau frigorifici ce traverseaza spatiul climatizat se calculaza cu relatia :
Calcul:
; 0
3

r
mq Q


L K Q 24 6 . 3
4
[kJ/24h],
in care : K este coeficient liniar de transfer termic, [kg/24h] ,
L lungimea conductei, [m].
Date impuse de proiectare
- L=11.5m ;
- K=0.17W/m
2
K ;
14
Calcul :
; 24 / 912 . 168 5 . 11 17 . 0 24 6 . 3 24 6 . 3
4
h kJ L K Q

Cantitatea de caldura schimbata la exploatarea spatiilor climatizate se calculeaza cu relatia:


+ + +
54 53 52 51 5
Q Q Q Q Q
[kJ/24h],
in care :
51
Q
este cantitatea de caldura introdusa in spatiul climatizat de corpurile de
iluminat.


r
W F c Q 24 6 , 3
51
,
unde : c este coeficient ce tine cont de tipul de iluminat (incandescent sau fluorescent), masa
peretilor, tipul de iluminare, durata functionarii ;
F suprafata incintei, [m
2
] ;
Wr puterea electrica reala instalata pentru iluminat(se majoreaza cu 20% pentru a
tine cont de energia absorbita de suporturile sistemului de iluminat), [kWh] :
- pentru spatii de productie Wr=7,5 kWh ;
- pentru spatii de depozitare Wr=3 kWh.
Date impuse de proiectare
- c=0.87 ;
- Wr=3KWh ;
- F=479m
2
;
Calcul :
; 24 / 41 . 108016 3 479 87 . 0 24 6 . 3 24 6 , 3
51
h kJ W F c Q
r



53
Q
este cantiatea de caldura degajata de personalul care deserveste spatiul climatizat :


s
q c n Q
0 53
24 6 , 3
[kJ/24h],
unde : n este numarul maxim de persoane aflate in spatiul climatizat ;
c0 coeficient de corectie ce tine cont de durata de ocupare a spatiului de catre
personal ;
qs caldura sensibila degajata de personal in functie de activitatea pe care o
desfasoara si de temperatura incintei, [W/persoana] ;
Date impuse de proiectare
- n=2 persoane ;
- c0=0.08 ;
- qs=197 W/persoana ;
Calcul :
; 24 / 32 . 2723 197 08 . 0 2 24 6 . 3 24 6 , 3
0 53
h kJ q c n Q
s


15

54
Q
este cantiatea de caldura introdusa in spatiul climatizat cu aerul fals care patrunde in
incinta la deschiderea usilor :
( )

24
54 i e af
h h L Q
[kJ/24h],
unde:Laf este debitul masic de aer fals intrat in spatial climatizat, [kg/h]:

a af
w S L 3600
,
unde: S este sectiunea usilor deschise, [m
2
];

w
-viteza aerului la deschiderea usilor, [m/s];

a

- densitatea aerului exterior, [kg/m

3
];

i e
h h ,
-entalpia aerului exterior si interior , [kJ/kg]/

Date impuse de proiectare
- Laf=2260kg/h;
- he=58 kJ/kg vara;
- he=10kJ/kg iarna;
- hi=17kJ/kg;
Calcul:
Pe timp de vara:
( ) ( ) ; 24 / 2223840 24 17 58 2260 24
54
h kJ h h L Q
i e af


Pe timp de iarna:
( ) ( ) ; 24 / 379680 379680 24 17 10 2260 24
54
h kJ h h L Q
i e af



; 24 / 7 . 2334579 2223840 32 . 2723 0 41 . 108016
54 53 52 51 5
h kJ Q Q Q Q Q
v
+ + + + + +


h kJ Q Q Q Q Q 24 / 73 . 490419 379680 32 . 2723 0 41 . 108016
54 53 52 51 5
+ + + + + +

Bilantul caloric al incintei climatizate pet imp de vara si iarna se calculeaza astfel:


+ + + +
24
5 4 3 2 1
v
v v v v v v v
Q
Q Q Q Q Q Q Q [kJ/h] ;

; 24 / 9 . 2975827 7 . 2334579 912 . 168 0 175 . 316 12 . 100280 2 02 . 31086 4 h kJ Q
v
+ + + + +

; / 82 . 123992
24
9 . 2975827
24
h kJ
Q
Q
v
v

+ + + +
24
5 4 3 2 1
i
i i i i i i i
q
Q Q Q Q Q Q Q [kJ/h].
16

+ + + + ; 24 / 36 . 873416 73 . 490419 912 . 168 316175 44 . 23016 2 96 . 5154 4 h kJ Q

i
; / 34 . 36392
24
36 . 873416
24
h kJ
Q
Q
i
i


Tabel centralizator pentru aporturile de caldura in spatiile climatizate, pe timp de vara si iarna
Nr.
crt.
Denumir
easpatiului
climatizat
1
Q
[kJ/24h]
2
Q
[kJ/24h]
3
Q
[kJ/24h]
4
Q
[kJ/24h]
5
Q
[kJ/24h]
vara iarna vara iarna vara iarnavara iarna vara iarna
S
a
l
a

d
e

z
v
a
n
t
a
r
e
P
e
n
t
r
u

p
e
r
e
t
i
3
1
0
8
6
.
0
2
5
1
5
4
.
9
6
3
1
6
.
1
7
5
3
1
6
.
1
7
5 0 0
1
6
8
.
9
1
2
1
6
8
.
9
1
2
2
3
3
4
5
7
9
.
7
4
9
0
4
1
9
.
7
3
P
e
n
t
r
u

p
a
r
d
o
s
e
a
l
a

s
i

p
l
a
f
o
n
1
0
0
2
8
0
.
1
2
2
3
0
1
6
.
4
4
Calculul bilantului de umiditate al spatiilor climatizate, pe timpul verii si al iernii
Bilantul de umiditate al spatiilor climatizate se calculeaza cu relatia :


+ + +
4 3 2 1
W W W W W
[kg/24h],
in care :
1
W
este aportul de umiditate datorat personalului :

24
0 1
w n W
[kg/24h],
unde :n este numarul maxim de persoane aflate in spatial climatizat;

0
w
- cantitatea de umiditate degajata prin respiratie si transpiratie, [kg/(om/h)] ;
Date impuse de proiectare
- n=2 persoane ;
- w0=0.075kg/om*h ;
; 24 / 6 . 3 24 075 . 0 2 24
0 1
h kg w n W

17

2
W
este cantitatea de umiditate degajata prin deshidratarea produselor.



100
2
w
m W [kg/24h],
unde : w - cantitatea de umiditate pierduta de produs prin deshidratare, [kg/kg].
La produsele neambalate, w =2-4% ;
; 24 / 100
100
4
2500
100
2
h kg
w
m W

3
W
este cantiatea de umiditate degajata prin evaporarea partiala a apei de spalare folosita
la igienizare :

24
3
F m W
v
, [kg/24h],
unde :F este suprafata supusa igienizarii, [m
2
] ;

- durata igienizarii sau durata mentinerii suprafetei libere a recipientilor, [h] ;

mv-masa de apa evaporata, in functie de viteza aerului :
-pentru
aer
w
<0,1 m/s :
( )
v s v
p p m
4
10 35 , 1 ,
unde :ps este presiunea partiala de vapori saturati din stratul de aer exterior si imobil ;
pv presiunea partiala de vapori dina er ;
- pentru
aer
w
>0,1 m/s :
( )
v s
a
v
p p
w
m
1
]
1

,
_

+

16 , 1
1 10 35 , 1
4
,
unde :
a
w
este viteza aerului, [m/s] ;
Date impuse de proiectare
- ps=7 mmHg ;
- pv=5mmHg ;
- F=479m
2
;
-

=0.16h ;
Calcul :
( ) ( ) ; 00027 . 0 5 7 10 35 . 1 10 35 , 1
4 4
kg p p m
v s v


; 24 / 39 . 19
16 . 0
24
479 00027 . 0
24
3
h kg F m W
v

4
W
este cantitatea de umiditate introdusa prin patrunderea aerului fals :

( )

24
4 i e af
x x L W
[kg/24h],
unde :
af
L
este debitul masic de aer fals, [kg/24h] :

a af
w S L 3600
;
18
xe,xi continutul de umiditate al aerului exterior si, resoectiv, interior, [kg/kg].
Date impuse de proiectare
- xei=0.004 ;
- xev=0.013 ;
- xi=0.005
Calcul :
Pe perioada verii :
( ) ( ) ; 24 / 24 . 54 24 . 54 24 005 . 0 004 . 0 2260 24
4
h kg x x L W
i e af


Pe perioada iernii :
( ) ( ) ; 24 / 92 . 433 24 005 . 0 013 . 0 2260 24
4
h kg x x L W
i e af

+ + + ; 24 / 91 . 556 92 . 433 39 . 19 100 6 . 3

5
h kg W
v

+ + + ; 24 / 23 . 177 24 . 54 39 . 19 100 6 . 3
5
h kg W
i
Calculul se sintetizeaza sub forma tabelara.
Tabel centralizator al bilantului in umiditate al spatiilor climatizate pe timp de vara si iarna
Nr.
crt.
Denumire a
spatiului
climatizat
1
W
[kg/24h]
2
W
[kg/24h]
3
W
[kg/24h]
4
W
[kg/24h]
5
W
[kg/24h]
vara iarna vara iarna vara iarna vara iarna vara iarna
1 Sala de zvantare 3.6 3.6 100 100 19.39 19.39 54.24 433.92556.91 177.23
Se calculeaza bilantul in umiditate dupa aceasta metoda pentru perioada de vara si
iarna, dupa care se determina
v
W
si
i
W
cu relatiile de calcul :

[
24

v
v
W
W kg/h] ;

; / 204 . 23
24
91 . 556
24
h kg
W
W
v
v




24

i
i
W
W [kg/h].

; / 38 . 7
24
23 . 177
24
h kg
W
W
i
i


19
Calculul coeficientului de termoumiditate, stabilirea zonei de microclimat admise,
trasarea directiei coeficientilor de termoumiditate si determinarea parametrilor aerului
conditionat si uzat
Coeficientii de termoumiditate,
i v
,
, se calculeaza astfel :

W
Q

[kJ/kg] ,
unde :
24

Q
Q [kJ/h] ;

24

W
W [kJ/h] .
Se calculeaza pentru conditii de vara si iarna.
Calcul :
; / 59 . 5343
204 . 23
82 . 123992
kg kJ
W
Q
v
v
v

; / 21 . 4931
38 . 7
34 . 36392
kg kJ
W
Q
i
i
i

Pe diagrama h-x se delimiteaza zona de microclimat admisa si se traseaza directiile
coeficientilor de termoumiditate pentru vara si iarna, rezultand in acest mod pozitia punctelor
Cv,Ci,Av,Ai ce caracterizeaza aerul conditionat si uzat pe timpul verii si al iernii.
Se citesc parametrii punctelor respective, dupa care se calculeaza debitele de aer pentru
vara si iarna :

( )
c
i Cv i Av
i v
vi
v
h h
Q
L
1
1
]
1

, ,
,
[m
3
/h].
Debitul maxim de aer se standardizeaza din Catalogul de ventilatoare, alegandu-se astfel
si tipul ventilatorului, dupa care se repozitioneaza punctele Av si Ai :

'
,
, ,
L
Q
h h
i v
i Cv i Av

+ [kJ/kg],
unde :

,
_

C
ASRO
v
L L
1
,[kg/h].
O data repozitionate punctele Av si Ai, se reprezinta procesele de conditionare pe timpul
verii si al iernii in diagrama h-x Mollier, dupa care se scot parametrii de stare ai punctelor
care intervin in proces.
Bibliografie

1.Tehnica frigului si conditionarea aerului, Tofan Ioan
20
2. Procesarea industriala a carnii, C.Banu
3. Tehnologia produselor din carne, Ioan Otel











21