Sunteți pe pagina 1din 3

DEMOCRATIA CONTEMPORANA Democraia este forma opus totalitarismului, este cuprins n spectrul politic ntre extrema dreapt i cea

stng i cuprinde mai multe viziuni politice. Ca i ideologie, democraia se caracterizeaz prin separaia puterilor n stat, libertatea de exprimare, garantarea i respectarea drepturilor i libertilor ceteneti, alegeri libere, pluralism politic, pluripartidism, sufragiu universal, toleran religioas, ncurajarea manifestrilor culturale, libertatea de asociere, libertatea mass-mediei, independena justiiei, statutul minoritilor. n perioada interbelic, n Europa au fost instaurate, n mai multe state, regimuri totalitare. Cauzele care au generat apariia ideologiilor i regimurilor totalitare sunt diverse: crizele politice i sociale.Un regim politic totalitar se caracterizeaz prin urmtoarele elemente: ntreaga putere aparine unei singure persoane sau unui numr restrns de persoane, care o exercit prin intermediul unicei formaiuni politice admise . Benito Mussolini Fascismul este incompatibil cu democraia i diversitatea de opinii. Statul fascist este o dictatur care promoveaz cel mai adesea idei naionaliste duse pn la extrem; pe lng idealizarea propriei naiuni i preamrirea trecutului glorios, se manifest intolerana fa de alte naiuni/rase/ideologii. Naionalismul exagerat este completat de nclcarea grav a drepturilor omului. Fascismul se manifest prin distrugerea oricror structuri democratice, controlul mass-mediei, subordonarea total a individului vis-avis de stat i crearea unei situaii de continu terorizare a populaiei civile. Ideologia i regimul au fost fondate de Benito Mussolini n Italia . Adolf Hitler Termenul de nazism" este o prescurtare de la national-socialism", ideologie i micare politic aprute i fondate de Adolf Hitler n Germania interbelic. naiunea este cea mai important creaie a unei rase; politica economic ce viza eliminarea omajului, eliminarea inflaiei devastatoare, extinderea produciei de bunuri de larg consum pentru a mbunti standardul de via al claselor de mijloc i de jos; elitismul; genocidul; fanatism, violen. Hitler considera vinovat pentru problemele economice i sociale ale Germaniei sistemul democraiei parlamentare. Vladimir Ilici Lenin Originile ideologiei comuniste o constituie operele lui Lenin, principalul conductor l ideolog al bolevicilor partidul bolevic, aripa radical desprins din Partidul Social-Democrat Rus. Comunitii declarau c

obiectivul regimului lor politic este edificarea societii socialiste, ca prim etap a comunismului, n care oamenii, eliberai de exploatare s-i dezvolte n mod multilateral personalitatea. Temeiul acestor transformri o constituiau desfiinarea proprietii private, pentru eliminarea inegalitilor economice ntre oameni, i instaurarea dictaturii proletariatului, ca modalitate de nfrngere, prin violen, a rezistenei mpotriva noii societi. Indira Gandhi Simbol al politicianului, al luptatorului si al Indiei, Indira Gandhi a ramas n istorie ca primul-ministrul ce a reusit reformarea societatii si a mentalitatilor indiene, dar si ca tiranul care a folosit armata pentru a nabusi revoltele si a mentine unitatea statului indian. O mare problema timp de secole a Indiei a fost cea legata de foamete, de subnutritie, problema rezolvata n anii '70 ntr-un mod socialist prin ceea ce s-a numit Revolutia verde - cresterea productiei de gru, orez si bumbac si Revolutia alba - cresterea productiei de lapte prin care s-a putut stopa foametea si subnutritia mai ales n rndul copiilor. Popularitatea Indirei Ghandi a oscilat, de la femeia providentiala pentru India, la liderul cu tendinte dictatoriale care manipula Parlamentul si opinia publica. Ghandi a fost acuzata de frauda electorala n 1975, de folosirea aparatului de stat n alegeri. S-au produs revolte populare mpotriva guvernului Ghandi, revolte nabusite de politie. Regina Elisabeta Primele state democratice moderne sunt Marea Britanie si S.U.A., unde s-a trecut la separarea puterilor in stat si la alegerea conducatorilor. In Anglia, in 1689, conform Declaratiei drepturilor, puterea a fost incredintata unui parlament ales in mod liber de cetatenii cu drept de vot, iar in S.U.A., in 1787, a fost adoptata prima constitutie moderna. In secolele urmatoare, sistemul democratic s-a extins in numeroase tari, indiferent de forma lor de guvernamant. Regatul Unit este un stat unitar i centralizat. Autoritatea executiv local ndeplinete o serie de funcii importante, dar reprezint "creaia" guvernului central, iar puterile ei nu sunt garantate constituional (ca n sistemul federal). Ca i Regatul Unit, Noii Zeelande i lipsete un document constituional scris. Constituia sa ,,nescris const dintr-un numr de legi fundamentale Constituion Acts din 1852 i 1986, legile electorale din 1956 i 1993 i Bill of Rights Act din 1990 din convenii i cutume. Noua lege nescris susine c numai un vot explicit de nencredere reclam demisia sau alegeri noi.

Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata in unanimitate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite in anul 1948 recunoaste rolul unor

alegeri deschise si transparente in asigurarea dreptului fundamental al omului de a participa la guvernare. Articolul 21 : Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie direct, fie prin reprezentanti liber alesi; Orice persoana are dreptul de acces egal la functiile publice din tara sa; Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointa trebuie sa fie exprimata prin alegeri nefalsificate, care sa aiba loc in mod periodic prin sufragiu universal, egal si exprimat prin vot secret sau urmind o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului. Statele actuale au milioane de locuitori, de aceea adunarea tuturor cetatenilor, pentru a dezbate diferite probleme si pentru a lua decizii cu privire la intreaga societate a devenit, practic, imposibila. Cetatenii deleaga puterea unor reprezentanti pe care ii aleg , din randurile lor, pentru a se ocupa de treburile publice . Alegerile legitimeaza dreptul reprezentantilor de a decide in locul si in numele poporului. Democratia presupune existenta unor valori, precum: libertatea, dreptatea si egalitatea. Acestea reprezinta idealuri pentru care oamenii au luptat intotdeauna si in acelas timp, repere pe baza carora s-au creat normele ce reglementeaza viata in societate. Oamenii trebuie sa traiasca in libertate. De aceea statul democratic garanteaza si promoveaza libertatile personale, in limite stabilite de lege. Cetatenii trebuie sa aiba dreptul la conduite si opinii proprii si totodata, sa se bucure de securitatea personala, a domiciliului si a bunurilor pe care le poseda. Ei trebuie sa isi poata exercita libertatea de a se exprima, precum si dreptul de a-si alege conducatorii si de a decide in probleme de interes public. In viata de zi cu zi, acestea nu sunt usor de realizat, pentru ca, pe de alta parte, pe terenul libertatii de exprimare se pot confrunta valori de baza ale democratiei:credintele religioase, ideile politice ale unor cetateni pot intra in conflict cu ale altora.