Alimentatia sanatoasa

O alimentaie sntoas nseamn consumarea a diferite alimente aparinnd grupurilor alimentare de baza: proteine, precum carnea, oule si legumele; lactate; fructe si legume; cereale, precum pinea si pastele finoase; grsimi si dulciuri. Dei pare simplu, nu este ntotdeauna uor sa se stabileasc un regim adecvat fiecrui individ. Uneori se consuma mai mult dintr-un singur grup alimentar (preferat) si se evita consumarea altora sau se opteaz pentru comoditate in defavoarea calitii. Trebuie acordat atenie att la cantitatea de alimente ingerata, cat si la grupele alimentare din care acestea fac parte. Nu este necesar sa se consume zilnic o cantitate minima de alimente din fiecare grup alimentar, ci sa se ingereze cantitatea recomandata de-a lungul unei sptmni. Cteva mici schimbri sunt suficiente pentru a echilibra dieta. n majoritatea cazurilor se elimina din alimentaie muli nutrieni importani. O diet sntoas poate reduce riscul de apariie a unor boli. Nutriionitii americani recomanda pentru evitarea bolilor, consumarea unei diete bogate in fructe, legume, cereale si produse lactate degresate. De asemenea, se recomanda atenie la numrul de calorii consumate, pentru a reduce riscul apariiei obezitii, limitarea consumului de alcool si eliminarea din alimentaie a produselor cu un coninut crescut de sare, grsimi saturate, colesterol si zahar. Activitatea fizic este o parte important a acestui regim. Un program de exerciii fizice cu durata de 30 pana la 90 de minute zilnic este suficient. Unele persoane au obiceiuri alimentare defectuoase, care sunt nrdcinate din copilrie. Unii copii refuz consumul laptelui sub orice form (dulce, btut, iaurt, cu zahr etc.). Alii consum prea multe alimente care conin grsimi i mult zahr, se ngra i devin obezi. Educaia alimentar a persoanei este foarte important pentru sntate. Pentru aprovizionarea organismului cu substanele necesare funcionrii sale, n fiecare zi, sunt suficiente trei mese variate (dimineaa, la prnz i seara) i dou gustri. Adoptarea unei diete sntoase nu nseamn regim alimentar; reprezint o metod de a mbunti sntatea. Consumarea regulat a unei diete

echilibrate, srac n grsimi saturate i bogat n cereale integrale, fructe, legume i grsimi bune (cum ar fi uleiul de msline) va reduce riscul apariiei unor afeciuni.

Obezitatea
Obezitatea nu este numai o problem estetic, ci n primul rnd o tulburare de nutriie caracterizat prin sporirea greutii corporale mult peste nivelul greutii ideale, cu ample consecine asupra strii de sntate. Apariia obezitii influeneaz aspectul fizic al persoanei, dar i starea ei psihic. Excesul ponderal genereaz numeroase complicaii: diabet zaharat, afeciuni cardiace si cerebro - vasculare, hipertensiune arterial, tulburri locomotorii. Dei obezitatea este considerat o afeciune complex nutriional metabolic, exist numeroase modaliti de tratament. Este considerat obez acea persoan al crui Indice de Mas Corporal (IMC) depete 30. IMC este un instrument de evaluare a greutii raportat la nlime. Un IMC crescut reprezint un factor de risc pentru obezitate. De asemenea, pentru aprecierea excesului ponderal este utilizata circumferina abdominal.

Supraponderabilitatea
Dei este mult mai rspndit dect obezitatea, supraponderalitatea este o problem medical mult mai extins, fiind primul pas ctre obezitate i ctre toate complicaiile pe care aceasta le aduce. Cu toate acestea, nivelul de informaii existent este mult inferior dect n cazul obezitii. Termenul de supraponderal este folosit n mod comun pentru a defini o persoan al crei corp conine mai mult grsime dect este necesar pentru funcionarea normal a organismului. Excesul de grsime i implicit excesul de kilograme este o caracteristic specific multor persoane, devenind chiar o problem de interes naional n unele ri.

Aditivii alimentari
Aditivii alimentari (cunoscui n limbaj uzual i ca E-uri) reprezint orice substan natural sau chimic care nu este consumat ca aliment in sine i nu este folosit ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva i care se adaug intenionat, cu un scop tehnologic (incluznd modificri organoleptice) n timpul producerii, procesrii, preparrii, tratrii, mpachetrii, ambalrii, transportului, stocrii, sau n timpul altei modificri aplicate unui aliment, devenind un component sau afectnd ntr-un fel sau altul caracteristicile alimentelor. Coloranii sunt substane care adaug sau redau culoare produselor alimentare i includ componente naturale ale produselor alimentare sau alte substane naturale care nu sunt de regul consumate ca alimente de sine stttoare i care nu sunt de obicei utilizate ca ingrediente caracteristice n alimentaie. Preparatele obinute din produse alimentare i din alte materii prime comestibile naturale obinute prin extracie fizic i/sau chimic conducnd la o extracie selectiv a pigmenilor n raport cu constituenii nutritivi sau aromatici sunt considerate colorani. Conservanii sunt substane care prelungesc durata de depozitare a produselor alimentare prin protejarea acestora mpotriva deteriorrii cauzate de microorganisme. Antioxidanii reprezint substane care prelungesc viaa produselor alimentare prin protejarea acestora mpotriva deteriorrii cauzate de oxidare, precum rncezirea grsimii i schimbarea culorii. Corectorii de aciditate reprezint substane care modific sau controleaz aciditatea sau alcalinitatea unui produs alimentar.