BALANTA DE PLATI Economia mondiala poate fii definite ca fiind ansamblul economiilor nationale aflate in relatii economice interdependente,determinate

de participarea fiecarei tari la diviziunea international a muncii si la circuitul economic mondial. Balanta de plati externe reflecta sintetic toate incasarile I platile valutare ale unei tari,rezultate din relatiile sale cu alte tari,pe o perioada de timp,deregula un an. Balanta de plati serveste ca instrument de analiza a nivelului de dezvoltare a unei tari si a structurii economiei acesteia.Este in esenta barometrul intregii activitati economic-finaciare a unei tari.Ea pune in evident capacitatea de productie a bunurilor si competivitatea acestora pe piata international,atat in ceea ce priveste calitatea cat si pretul acestora. Componentele standard ale balantei de plati,dupa metodologia Fondului Monetar International,sunt: 1.Contul current: Bunuri si servicii : a)Bunuri(balanta comerciala): marfuri de export-import(evaluate in preturi la frontier vamala a tarii exportatoare-FOB); bunuri de prelucrare; reparatii la bunuri; procurarea de bunuri in porturi de catre carausi; aur nemonetar; b)Servicii: de transport; turism-calatorii; alte categorii de servicii(de comunicatii,de constructii ,de asigurari, financiare,de informatica,leasing,servicii cultural si de recreere,taxede licenta). Venituri: a)venituri din munca(salarii si alte compensatii,in numerar sau in natura); b)venituri din investitii directe sau de port ofoliu(dividend, dobanzi, remiteri de profituri); c)venituri din alte investitii decapitalo(dobanzi aferente operatiunilor pe termen scurt,mediu si lung). Transferuri curente a)Transferuri ale administratiei publice(subventii sau donatii la bugetele curente,asistenta tehnica,despagubiri propuse prin tratate de pace ,contributii guvernamentale la bugetele administrative ale organizatiilor internationale); b)Transferuri private (remiteri ale muncitorilor angajati in alte economii ,cadouri pensii alimentare si alte transferuri de ajutoare,premiii castigate, pensi necontractuale de la agent ii neguvermnamentale,prime de asigurare temporara nu pe viata,mai putin cheltuielile aferente acestor servicii si asigurarile temporare,ajutoare date in alte scopuri). 2.Contul de capital si financiar: Investiiile; mprumuturile;

Activele de rezerv Echilibrul BPE -obiectiv fundamental al politicilor economice -Diagrama echilibrului extern Conform politicilor economice obiectivele general acceptate ale acestora vizeaza echilibrul intern al unei economii(atragerea unui nivel inalt si stabil al utilizarii fortei de munca,stabilirea preturilor),dar si atragerea echilibrului Balantei de palti exterioare(echilibrul exterior),definit ca situatia in care deficitul contului current nu este foarte mare incat sa nu se poata rambursa datoria exteriopara,nici excedentul nu este asa ridicat incat sa-I puna pe straini in aceasta situatie. Contul curent exprima valoarea fluxurilor international asociate tranzactiilor,cu bunuri si servicii (ce fac obiectul inregistrarilor balantei comerciale,cea mai important component a uni cont curent),veniturilor din munca si investi tii si tranferurilor unilateral curente.Diferenta intre exportul si importul de bunuri,serviicii,venituri din munca si investitii,transferruri curente,reprezinta soldul contului current.Soldul current este sinonim cu modificarea in pozitia activelor externe nete,excedentul reprezentand un transfer net de resurse catre exterior,iar deficitul un necesar de finantat. , =soldul contului curent pentru anul t =stocul de active extern net in anul t-1,respectivet

Imbunatatirea pozitiei investitionale exterioare corespunde excedentului contului current reflecta cresterea detinerii de active externe private sau oficiale(rezerva valutara)sau reducerea datoriei externe ,iar deteriorarea pozitiei externe corespunzatoare deficitului curent este caracterizata prin cersterea datoriei externe sau lichidarea unor active.Contul de capital si financiar,reflecta tranzactiile international cu strainatatea privind achizit si/sau vanzari de active ori transferuri de capital.Termenul de active folosit aici este unul larg:actiuni,obligatiuni guvernamentale sau private,depozite bancare,cerdite si imprumuturi. Sfera de cuprindere a contului se refera atat la sectorul privat cat si la tarnzactiile oficiale(ale bancii Centrale),ultimul post al acestui cont active de rezerva-ilustrand operatiunile Bancii Centrale cu active de rezerva:aur ,DST,valute. Deoarece Balanta de Plati exterioare are la baza contabilitatea in partida dubla,totalul debitului egaland totalul creditului,cele doua conturi sunt reflectii ale unuia in celalalt.Atunci cand contul current inregistreaza un excedent,acesta egaleaza deficitul contului de capital si invers. Se va considera deficitul balantei de plati ca deficit exterior(un deficit al contului curent). Siuatia unei economiii cu deficit al contului current ce imprumuta resurse din straintatate urmand sa le ramburseze in viitor nu este necesar indesirabila.Este binecunoscuta,spre exemplu situatia Norvegiei care dupa socurile petroliere din 70 s-a imprumutat pentru dezvoltarea exloatarii petroliere in Marea Nordului,ca urmare a veniturilor ridicate ,a reusit cu usurinta rambursarea datoriei exterioare si echlibrarea contului curent.In mod similar,un excedent al contului curent nu pune problem daca economiile interne sunt investite mai profitabil in strainatate. Intr-un mod mai general ne vom gandi la dezechilibrul contului current dand un alt exemplu referitor la cum o tara poate castiga prin schimb.Asa cum o tara la un moment de timp castiga concentrand productia asupra bunurilor asupra carora respective tara este cea mai performanta si pe care le poate vinde,in acelasi fel tarile pot castiga concentrand economiile mondiale in acele economii cu cele mai bune posibilitati de productie/randamente.Tarile cu posibilitati reduse de investire vor investi mai putin in tara si vor directiona economiile in strainatate,in investitii mai

productive.Pe de alta parte tarile cu investitii relative neproductive sunt exportatori ai unui disponibil(au deci excedent al contului curent),iarcele cu investitii productive sunt importatori de output,au deci deficit de cont current. Alte considerente pot justifica un deficit al contului curent.O tara al carui PIB scade brusc temporar,ca urmare a unor socuri,se poate imprumuta din strainnatate prntru a evita scadeara brusca a consumului care apare .Are loc in consecinta un deficit al contului current,temporar,ce poate fii eliminate dupa revenirea PIB la nivelul initial. Ambele situatii de dezechilibru,deficit sau excedent ,a balantei de plati exterioare,pot avea efecte negative asupra economiei.Desi se cunoaste ca guvernele si autoritatile monetare monitorizeaza contul curent,nu toti economistii considera ca nivelul contului curent ar trebui sa fie o tinta a politicii economice,chiar si pe termen mediu. Aceasta viziune asupra contului current porneste de la ipotezele neoclasice ale ocuparii depline,alocarea eficienta a resurselor,pietelor financiare liberalizate si decidentilor rationali(Pitchford 1990, Corden 1991,Sachs 1981,Svenson si Razin 1983,Keho1 1988).Acestia argumenteaza ca pe termen mediu contul curent va fii un rezultata al deciziilor intertemporale de a economisii si de a investii, ale sectorului privat(S-I), (lasand la o parte chestiunea achilibrului bugetar)si presupunand ca aceste decizii sunt optimal si contul curent va avea un nivel optimal. Aceasta noua viziune are numeroase critici,pe care le vom prezenta in continuare,ce vin in sprijinul considerarii echilibrului extern ca obiectiv de politica economica. Pentru a explica de ce cererea economica difera intre tari e necesar sa se ia in considerare nu numai discrepantele in cresterea imputurilor si a pantei functiei de productie dar si forma functiei de cerere. Modalitatea in care se evalueaza masura in care guvernul si-a atins tintele in privinta inflatiei,somajului,productiei,echilibrul exterior constituie calculul in fiecare perioada a functiei de pierdere(loss function): L=pierdere nationala; P=rata inflatiei; =rata inflatiei tinta; Y=nivelul productiei; u=nivelul somajului; tinta somajului; tinta productiei; CA=soldul contului current; nivelul previzionat al soldului contului current Economistii de orginte neoclasica sustin ca nivelul contului curent nu ar trebui tintit deoarece stabilirea unui anumit nivel va lua in considerare doar excesul de cerere ca determinant al acestuia. Se considera ca este mai util sa se identifice si sa se abordeze direct cauzele deficitului extern,decat sa se utilizeze politici macroeconomice care cel mai probabil nu vor avea efecte pe termen lung asupra determinantelor deficitului.Deficitul bugetelor este un bun exemplu al acestor determinante,iar nivelul sau ar putea inlocui deficitul extern in functia de pierdere: deficit bugetar nivel prevazut al deficitului bugetar Guvernul actioneaza in sensul reducerii deficitului contului current(chiar daca acesta nu pune problem in cazul in care sumele imprumutate sunt directionate in proiecte de investitii ce ar permite rambursari viitoare),pentru ca apare intrebarea daca nu cumva deficitul bugetar reprezinta un consum inalt rezultat din politici gresite ale guvernului(asa cum s-a intamplat in Romania in

primii ani ai tranzitiei).Pe de alta parte proiectele de investitii ce atrag fonduri din afara pot fii gresit planificate ori bazate pe asteptari prea optimiste.In aceste cazuri guvernele prefer a reducerea degficitului contului current posibilitatii aparitiei unor dificultati ulterioare in rambursarea datoriei externe.In anumite moment echilibrul extern este imjpus mai mult din afara decat din interior. Cand apar problem legate de rambursarea datoriei externe,creditorii devin reticenti in acordarea de noi imprumuturi,tarile avand dificultati privind capacitatea de imprumutare din exterior(exemplu;criza datoriei 1982). De ce deficitul contului current poate fii o problema a politicii economice? Avand deficite persistente ale contului current o natiune imprumutata in present(in perspective rambursarii din veniturile viitoare),crescandu-si datoriile fata de restul lumii ce vor trebui onorate in viitor: datoria externa la sfarsitul anului t O parte mai mare din PIB trebuie platita strainatatii,deci ramane o parte mai mica pentru consum si investitii.Faptul ca o tara este din ce in ce mai dependenta de imprumuturile externe agraveaza termenii in care aceasta se imprumuta .Pentru a atrage o parte mai importanta din fondurile strainilor trebuie referite rate de dobanda mai inalte,ceea ce conduce la un transfer suplimentar de venit catre strainatate. Deficitul copntului current dublat de dificultatile in atragerea finantarii externe,provoaca un dezechilibru pe piata valutara.Oferta de valuta este data de incasarile din exporturi si de finantarile externe atrase,iar cererea este determinata de platile pentru importuri si de rambursarile in conturile datoriei externe existente.Deficitul de valuta creat de tranzactiile comerciale nefiind acoperite de fluxurile de capital conduce la o discrepanta intre cerea si oferta de valuta. Restabilirea echilibrului se poate reface prin completarea ofertei valutare cu sume din rezerva valutara(situatie intalnita in regimurile cursurilor fixe)sau prin deprecierea monedei nationale ce poate restabili egalitatea export-import.Pentru o economie deschisa sau un grad de deschidere al economiei in crestere,efectul consecutive este cresterea inflatiei,preturile fiind direct influentate de cursul de schimb. Un volum important al indatorarii,cuplat cu o situatie precara a economiei poate conduce la o criza a datoriei externe (1982).Cum o mare parte din datoria externa este publica sau public garantata, aceasta criza este o problema in primul rand a guvernelor,care pot declara moratorii sau chiar repudierea datoriei externe. Avantajul unor astfel de practice este ca tara respectiva isi poate mentine la acelasi nivel consumul si investitiile fara a mai rambursa imprumutul extern. Costurile : -confiscarea activelor aflate pe teritorii straine creditorii isi pot convinge guvernele sa confiste activele debitorilor aflate pe teritoriul lor:reserve valutare ale Bancii Centrale a tarii debitoare,active externe detinute de rezidentii tarii debitoare,bunuri exportate de debitor ce tranziteaza tara creditoare; -exluderea de pe piata international de capital(de la imprumuturile viitoare):detinatorii de capitaluri isi pierd incerderea in promisiunea de rambursare a tarilor ce declara vmoratorii ale datoriei externe ,deci nu vor mai avansa fonduri catre acestea.Tara debitoare nu va mai putea

atrage nici investitii straine,ecestea vor fii reduse si finantate prin economisirea interna reducanduse consumul.Declinul poate pune in pericol stabilitatea politica; -reducera investitiilor din comertul exterior-cel mai serios cost al crizei este o consecinta a primelor doua confiscarea exporturilor si lipsa creditelor pentru export deterioreaza capacitatea tarii de a face plati viitoare in contul datoriei externe (in lipsa incasarilor din export).Comertul exterior al unei astfel de tari se poate rezuma doar la tranzactiile burter.
anul 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 export FOB (mil USD) 11392 16487 5770 4266 4364 5691 7195 7910 8085 8431 8302 8503 10366 11385 13869 15614 18935 22255 15850 29402 33628 import FOB (mil USD) 7642 8437 9114 5372 5784 6934 7777 9487 10555 10411 10927 9595 12050 14354 16482 19569 24258 36 061 37609 47067 52000 Sold comercial 3750 2050 -3344 -1106 -1420 -1243 -582 -1577 -2470 -1980 -2625 -1092 -1684 -2969 -2613 -3955 -5323 -7806 -11756 -17665 -18372 Sold curent 3922 1514 -3254 -1012 -1564 -1174 -422 -1774 -2571 -2137 -2968 -1288 -1363 -2317 -1573 -2877 -5099 -6891 -10156 -16950 -16897 Deficit curent (% )PIB

-8,7 -3,5 -3 -4,7 -1,4 -5 -7,3 -6,1 -7,2 -3,8 -3,7 -5,8 -3,4 -5,7 -7,6 -8,7 -10,3 -14 -12,3

Pentru un deficit bazat pe influxul de investitii straine,nu se une problema economiei, desi bguvernul cu siguranta nu va dori o asemena situatie, si va dori sa isi plateasac o mare paerte din platil exterioare.Dar pentru un deficit datorat indatoririi externe,se poate atinge o limita a indatoririi exterioare cu consecinte negative asupra capacitatii de a atrage noi imprumuturi. Desi mai putin comentat,chiar si un excedent al creditului curent poate avea un impact negativ asupra economiei.Daca excedentul contului curent reflecta imprumuturi excesive pentru straini(si nu investite intern pentru o avansare a tehnologiei si a altor firme),tara creditoare poate avea dificultati in viitor in incasarea fondurilor imprumutate,deci o pierdere a avutiei nationale,sepre

deosebire de creditarea unui resident ,ce in cazul nerambursarii ar detine o redistribuire ,dar pastrarea avutiei nationale neschimbata total. Dezechilibrul extern al Romaniei dupa 1989 Dinamica deficitului Balantei de Plati Externe Un fenomen de o gravitate deosebita cu care se confrunta Romania dupa 1989 il constituie declinul comertului exterior al tarii,si decurgand din acesta acumularea datoriei externe ,o problema noua a politicilor macroeconomice ,in contrast cu celelalte tari ale Europei Centrale si de Est,ce inregistrau datorii importante la inceputul perioadei de tranzitie.In timp ce datoria externa a Romaniei era nesemnificativa in 1990(230 mil.USD),celelalte tari fost comuniste se confruntau cu datorii de ordinal miliardelor(Ungaria 21,3 mld USD,Bulgaria 10,9 mld USD,cehia 4,4 mld USD,Polonia 50 mld USD),12 ani mai tariu in 2002 datoria externa a Romaniei depaseste 13 mld USD,in timp ce alte tari inregistrau o crestere lenta a datoriei(cu exceptia Cehiei a carei datorie externa creste de 4 ori)sau chiar o reducere a acesteia(Polonia a beneficiat de stergerea unei importante parti a datoriei sale externe),Bulgaria 9,9 mld USD. Evolutia contului curent (si a balantei comerciale in suma absoluta si ca pondere in PIB evaluat in dolari este reprezentat in grafic): Sursa:BNR,rapoarte anuale,buletine lunare

Cauzele acumularii deficitelor externe Determinantele acestei evolutii sunt multiple,putand fii grupate in cinci categorii,primele patru explicand dinamica Bancii Comerciale:socurile externe,structura economica,politica

comercioala,evolutia cursului de schimb,iar cea de-a cincea dinamica subcontului de venituri,platile reprezentand dobanzi in contul datoriei externe. Stocurile externe Dupa 1989,desfintarea CAER a determinat o prabusire a comertului exterior al tarilor member,fapt ce a pus mari problem economiillor aflate in tranzitia spre economia de piata. In 1980,PIB-ul tarilor CAER era stimulat de aproximativ 50% din PIB-ul UE,in acelasi timp insa exportul tarilor CAER in restul lumii era de doar 84 mld. USD comparative cu 412 mld pt UE.Asadar schimburile intre CAER si restul lumii erau destul dee reduse,insa intre membrii sai erau destul de inseminate. Planificatorii economiilor centralizate credeau cu tarie in avantajele specializarii,in special pentru obtionerea economiilor de scara.In consecinta s-a favorizat concentrarea geografica a multor produse industrial,construindu-se fabric-gigant ce produceau pentru intreaga zona.Ca rezultat al specializarii,comertul exterior,ca pondere in PIB,era mai mare decat multe din tarile europene sau in curs de dezvoltare.Asadar CAER apare ca o zona a schimburilor inchisa,dar cu o mkare interdependent intre tarile participante. Schimburile in CAER se desfasurau pe baza negocierilor bilateral.Aceste negocieri erau destul de dificile in absenta unui mediu de schimb (etalon)acceptat international.Exista totusi o referinta comuna (rubla transferabila)insa datorita imposibilitatii schimbului acesteia in alte monede (nici macar in ruble),schimbul erade fapt accord burter in tari. Raportul deschimb era destul de politizat.Ca exemplu:dupa socurile petroliere dupa 70 ar fii fost de asteptat ca URSS,furnizorul de titei al CAER,sa solicite in schimb mai multe produse industriale.Acest lucru nhu s-a intamplat din doua motive:unul ideologic ,comunismul fiind impotriva distribuirii inegale a veniturilor realizate de pietele libere,iar al doilea,faptul ca URSS nu dorea sa impuna o povara suplimentara aliatilor sai,atata timp cat populatia era din ce in ce mai nemultumita de regimurile comuniste. Aceasta combinatie face ca preturile la care erau schimbate bunurile in CAER sa fie complet diferite de cele mondiale.In particular produsele industriale erau supraevaluate,data fiind calitatea redusa a acestora,iar materiile prime(mai ales petrolul)erau sub pretul mondial.Ca efect,exportatorii de materii prime(URSS)subventionau exportatorii produselor prelucrate. In concluzie,sistemul de schimb CAER difera cu mult de ceea ce se intampla pe pietele libere pentru doua motive mari importante:directia bunurilor era distorsionata,tarile member exportau si importau foarte mult intre ele si foarte putin in afara;preturile erau complet diferite fata de cele de pe pietele libere. Decizia de a renunta la produsele tarilor partenere in favoarea celor vestice(mult mai ridicate calitativ) a avut un effect de contractie asupra asupra economiilor foste centralizate.

Graficul prezinta PIB-ul in Ungaria si Cehia legate prin importurile din una in cealalta.Cu cat este mai mare PIB-ul in una din tari,cu atat e mai mare exportul celeilalte si PIB-ul.

Prabusirea CAER a determiant fiecare tara sa importe din Vest in locul importurilor din tara membra CAER.Aceasta inseamna ca la un anumit nivel al PIB-ului in Ungaria ,va importa mai putin din Cehia.Deoarece Ungaria importa mai putin de la ea,Cehia se va confrunta cu o scadere a PIB-uli( datorita reducerii exportului),deci curba CC1 se va deplasa spre dreapta la CC2.In mod similar scaderea PIB-ului in Cehia va determina scaderea PIB-ului in Ungaria(se va exporta mai putin in Cehia ) ,deci curba HH1 se va deplasa in jos la HH2.Noul punct de echilibru poarta urmatoarea semnificatie:un import mai putin de la vecini va duce la o scadere PIB si a exporturilor in ambele tari.Evolutia prezenta este valabila si in cazul Romaniei,exportul scazand cu peste 60% in perioada 1989-1993:

Impactul nu s-a simtit numai asupra exporturilor tarilor foste member CAER,traducandu-se si printr-o reducere a importurilor romanesti. Pe langa prabusirea CAER,alte socuri exterioare care au determinat reducerea exportullui lor,urmata de reorientarea comertului exterior sunt reprezentate de incapacitatea de plata a tarilor in curs de dezvoltare,in care Romania exporta bunuri de echipament:Angola ,Mozambic,Libia ,Sudan care figureaza si in present ca debitori cu putine sperante de recuperare a debitelor. Nu poate fii omis cazul Irakului,tara care datoreaza Romaniei peste 1,5 mld USD din exporturile romanesti de echipamente.Daca nu ar fii existat criza din Golf si embargoul impus acestei tari,exporturile ar fii continuat,ca si importurile,in contrapartida. Pe lista socurilor externe inclludem cazul Iugoslaviei,tara cu care Romania avea interese commercial.Dezmembrarea Iugoslavieio,razboiul civil si embargoulau incheiat aceste relatii. In aceste conditii Romania si-a pierdut in primii ani de tranzitie peste 50% din pietele externe traditionale,in ultimii aani comertul exterior orientandu-se spre tarile occidentale dezvoltate. Politica comerciala Mai mult sau mai putin declarat,cele mai multe tari incearca sa protejeze piata interna prin tarife vamale fie prin masuri netarifare,incercand sa mentina in echilibru balantade plati.In tara noastra ,fenomenele efectiv petrecute au fost,in mod paradoxal,aproape opuse celor expuse mai sus:tarifele vamale chiaratunci cand erau prea inalte,erau de cele mai multe ori ignorate,barierele netarifare erau practice inexistente la import,chiar si in cazul in carear fii fost absolute necesare,cum ar fii impiedicarea importului de produse contrafacute. Nici politica de export nu este un pozitiva.Restrictionarea exporturilor era una normal in cazul produselor subventionate,exporturile unor asemenea produse reprezentand un transfer fara contrapartida si putand constitui oricand obiectul unor masuri antidumping.Pana in 1994 aceste masuri au fost diminuate progresiv o data cu liberalizaraea preturilor.

Sistemul conceptual al Balanei de Pli Externe Poziia unei economii naionale n raporturile ei cu restul lumii este reflectat n dou documente: Balana de Pli Externe (BPE) i poziia investiional internaional (PII), documente elaborate sub auspiciile Fondului Monetar Internaional (FMI) n scopul de a rspunde cerinelor de fundamentare a deciziilor de politic macroeconomic i de implicare a rii n schimburile cu strintatea, i, pe de alt parte, de a asigura comparabilitatea datelor naionale cu cele ale altor ri i ierarhizarea internaional. Aceste dou documente sunt rezultatul unor abordri diferite ale relaiilor economice internaionale ale unei ri. Balana de Pli Externe (BPE) nregistreaz tranzaciile (fluxurile) derulate ntre rezideni i nerezideni de-a lungul perioadei de referin (de obicei, anul calendaristic). Poziia Investiional Internaional (PII) are n vedere stocul de creane (drepturi) i angajamente (obligaii) financiare ale unei economii fa de restul rilor lumii la un moment dat (de obicei la sfritul anului). Modificarea acestui stoc este, evident, rezultatul tranzaciilor derulate dup momentul ultimei observri a stocului (ceea ce este nregistrat n BPE), dar i efectul schimbrilor petrecute n ratele de schimb ale monedelor n care sunt evideniate creanele i angajamentele, n preurile utilizate pentru evaluarea creanelor (drepturilor) i angajamentelor (obligaiilor) accumulate de-a lungul timpului, precum i efectul altor ajustri valorice (deteriorri, pierderi etc.). Vezi i paragraful redactat n limba englez. Potrivit Manualului Balanei de Pli Externe elaborat sub auspiciile FMI (actualmente, bncile centrale din rile lumii aplic recomandrile din cea de a cincea ediie actualizat a acestui Manual), balana de pli externe (BPE) este un document statistic care rezum ntr-o form ordonat, sistematic totalitatea tranzaciilor unei economii cu restul lumii de-a lungul unei perioade de timp (de obicei, un an). Constatm c, la fel ca i n cazul SCN, BPE se bazeaz pe conceptul de tranzacie, numai c de ast dat este vorba de tranzacii ntre rezidenii i nerezidenii unei economii. Distincia ntre cele dou categorii de subiecte economice nu are n vedere naionalitatea sau alte criterii legale sau administrative, ci situarea centrului principal de interes economic n limitele granielor economice ale respectivei ri sau dincolo de acestea (accepiunea economic a rezidenei). Centrul principal de interes economic al unei persoane fizice sau juridice se afl ntr-o ar atunci cnd aceasta are plasamente n teritoriul economic al respectivei ri, s-a angajat sau intenioneaz s se angajeze n activiti i tranzacii economice pe o perioad de timp indefinit sau finit, dar nu mai mic de un an.. n rndul nerezidenilor se numr, pe de alt parte, persoane fizice i juridice strine, care fiineaz n afara teritoriului economic al rii, conaionalii care i-au mutat centrul de interes economi/activitate n strintate, filialele i sucursalele societilor comercial autohtone stabilite n strintate, turitii strini, oameni de afaceri i funcionarii diplomatic aflai temporar pe teritoriul unei alte ri dect cea de origine. BPE cuprinde toate tranzaciile de natur comercial i/sau financiar (vezi tabelul 5.1), fiind un bilan anual al acestor schimburi. n principiu, tranzaciile internaionale se efectueaz cu titlu oneros, genernd pli n schimbul bunurilor primite sau al serviciilor angajate. Totui, unele operaiuni ntre rezideni i nerezideni se fac fr contraprestaie, fiind considerate transferuri unilaterale. Evaluarea tranzaciei se face la preul pieei, definit ca suma de bani pe care potenialul cumprtor o pltete pentru a achiziiona ceva (un bun sau un serviciu) de la potenialul vnztor/ prestator, ambii parteneri fiind entiti independente, reunite n afacerea respectiv din interese strict comerciale. Momentul nregistrrii tranzaciei este momentul schimbului (real au estimat) de proprietate. O convenie unanim acceptat este aceea c data schimbului de proprietate coincide cu data nscrierii operaiunii n evidenele societilor bancare care mijlocesc tranzacia internaional.

Analiza statistic a Balanei de Pli Externe Principiul dublei nregistrri n elaborarea BPE se refer la faptul c partea covritoare a trazaciilor internaionale este cu titlu oneros (se achit o livrare de mrfuri sau o prestare de servicii). Aceasta nseamn c exportul determin, de exemplu, o diminuare de resurse reale compensat printr-o plat (o ncasare de mijloace financiare) i invers. nc din prima ediie a Manualului BPE (1948), FMI a propus ca sumele ncasate s fie nregistrate n activul sau creditul (+) balanei, n timp ce plile s fie consemnate n pasivul sau debitul (-) ei. Acelai principiu se aplic i tranzaciilor financiare (majorarea de active achiziionate n strintate se aseamn cu o ieire de valut pentru a efectua o plat i invers), precum i transferurilor unilaterale (la care ncasarea sau plata are loc independent de contraprestaia real).. Convertirea (translatarea) tuturor tranzaciilor ntr-o moned unic de cont. Deoarece tranzaciile internaionale se deruleaz n diverse monede, agregarea informaiilor ntr-o situaie coerent, cu valene cognitive i analitice presupune trecerea valorii tranzaciilor exprimate n diferitele monede efective ntr-o unic moned de referin. Pn la 31 decembrie 2002, Romnia a folosit n statistica BPE dolarul SUA ca moned de cont, iar de la 1 ianuarie 2003 a trecut la evidenierea agregat n euro. Balana de pli se ntocmete de ctre autoritatea monetar central (Banca Naional a Romniei) pe baza raportrilor lunare ale tuturor bncilor comerciale autorizate de ea s intermedieze tranzacii comerciale i financiare internaionale.Pentru a asigura ntreaga gam de informaii necesare n gestionarea echilibrului extern, Balana de pli externe a Romniei pe primele ase luni ale anului 2003 comparativ cu aceeai perioad a anului 2002. Aa cum se poate observa, contul curent al BPE cuprinde trei capitole distincte(A+B+C):

Pozitia 1.Contul Curent (A+B+C) A.Bunuri si servicii a.Bunuri(fob) b.Sevicii transport turism alte servicii B.Venituri C.Transferuri curente 2.Contul de capital si financiar A.Contabil de capital B.Contul financiar 3.Erori si omisiuni

Credit 2002 19474 17143 14675 2468 1013 352 1103 435 1896 8676 102 8574 -

Debit 2002 21097 19890 17427 2463 881 416 1166 923 284 6183 7 6176 870

Sold 2002 -1623 -2747 -2752 5 132 -64 -63 -488 1612 2493 95 2398 -870

Credit 2003 20551 18285 15614 2671 1063 396 1212 327 1939 8541 197 8344 -

Debit 2003 23428 22178 19569 2609 997 423 1189 950 300 5370 9 5361 294

Sold 2003 -2877 -3893 -3955 62 66 -27 23 -623 1639 3171 188 2983 -294

Echilibrarea Balanei de Pli Externe Balana de Pli Externe a unei ri reflect relaia n care se gsesc cele dou componente ale sale contul curent, pe de o parte, i contul de capital i financiar, pe de alt parte). ntruct, o BPE global a unei ri nu poate rmne dezechilibrat, orice dezechilibru al contului curent este compensat sau contracarat printr-un dezechilibru n cellalt sens al contului de capital i financiar. De aceea, se afirm c deficitul contului curent al BPE determin un excedent al contului de capital i financiar (prin angajarea de credite sau prin atragerea de capital din strintate pentru plata diferenei dintre ncasrile i plile generate de operaiunile curente), dup cum, excedentul contului curent se compenseaz printr-un export de capital (mprumut acordat n strintate sau investiie direct) pentru a asigura echilibrul general anual al BPE. n vederea gestionrii echilibrului general al BPE al unei ri, ntocmirea de BPE pe principalele relaii bilaterale este o necesitate indiscutabil. Exist mai multe modaliti pentru a evidenia ct de mare este dezechilibrul, ct de dramatic este situaia BPE sau a uneia dintre componentele sale. a) compararea cu PIB al rii este o modalitate potrivit pentru a aprecia semnificaia deficitului/excedentului global al contului curent sau al contului de capital i financiar al BPE a unei ri: O valoare de pn n 5% este considerat ca fiind acceptabil pentru economiti. Niveluri ale acestui indicator cuprinse ntre 5% i 10% sunt menite sa ridice semnale de alarm factorilor de decizie n vederea corectrii dezechilibrelor aprute. Valori de peste 10% arat dezechlibre grave ce pot fi corectate numai prin msuri i politici susinute. O serie de analiti ridic ns un semn de ntrebare asupra comparabilitii internaionale a acestui indicator, dat fiind faptul c, n timp ce soldul contului curent este determinat n USD sau, mai nou, n rile europene n Euro, PIB se estimeaz n moneda naional, iar metodologiile de conversie n USD sau Euro pot diferi de la o ar la alta. n anul 2003 soldul contului curent al BPE a Romniei reprezenta 5.2% fa de nivelul PIB (valoarea estimat a PIB in anul 2003 este de 50.346 mil Euro): Celelalte dou modaliti de evideniere a mrimii dezechilibrului sunt aplicabile att la nivelul ntregului cont al BPE ct i pe capitole i posturi ale balanei. b) compararea cu volumul total al tranzaciilor (ncasri i pli) evit neajunsul procedeelor de conversie a PIB din moneda naional n USD sau Euro: - La nivelul unui cont al BPE: Pentru acest indicator, specialitii consider ca acceptabil un nivel inferior pragului de 10%. Acest indicator se poate calcula i la nivelul unui capitol sau al unui post din BPE:

n exemplul rii noastre, n prima jumtate a anului 2003 valoarea acestui indicator este:

Pe capitole: Bunuri si servicii: ; Venituri: ;Transferuri curente: Se observ c valoarea acestui indicator pe total cont curent se situeaz sub pragul de 10%, ascunznd ns gravele debalane nregistrate n posturile venituri i, respectiv, transferuri curente, care, pe total, s-au compensat parial. Mai mult, deficitul grav nregistrat n balana comercial (ce poate fi pus n principal pe seama creterii cererii interne de bunuri de consum din import ca urmare a liberalizarii creditelor bancare de consum, dar i a creterii cererii de investiii i a variaiilor preurilor internaionale la bunurile de import) poate fi reliefat prin valoarea de peste 10 procente a acestui indicator (mrs2 pentru bunuri este 11,24%) c) compararea prin raportare a ncasrilor cu plile aferente fiecrui fel de tranzacie nregistrat separat n BPE ca post (element constitutiv) al acesteia. Rezult astfel gradul de acoperire a plilor prin ncasri din tranzacii de acelai fel o mrime relativ de coordonare tipic analizei unei balane: - La nivelul unui cont al BPE: - La nivelul unui capitol sau al unui post din BPE: O valoare supraunitar (sau peste 100 procente) a acestui indicator corespunde unui excedent al contului/postului analizat, o valoare unitar (sau GA=100%) unui echilibru iar o valoare subunitar (sub 100%) unui deficit. Statistic pentru afaceri internaionale Gradul de acoperire a plilor prin ncasri din contul curent al Romniei n anul 2003 subliniaz, nc o dat, deficitul nregistrat n contul curent al Romniei: pe capitole: bunuri si servicii : ,din care: bunuri : servicii : venituri: ; transferuri curente: Din cei trei indicatori derivai prezentai, analistul l va alege pe acela care corespunde cel mai bine necesitailor de analiza, avnd in vedere faptul ca gradul de sensibilitate la mrimea dezechilibrului descrete de la mrs1 pana la GA. 2. Dinamica dezechilibrului este analizat n dou feluri. O prim modalitate const n determinarea indicilor soldului prin compararea direct a soldurilor nregistrate n diferite perioade de referin: - la nivelul unui cont al BPE: - la nivelul unui capitol sau al unui post din BPE: Observaie: Un astfel de indice nu poate fi stabilit dect dac cele dou solduri comparate poart acelai semn. De aceea, un indice supraunitar (peste 100%) rezultnd din compararea a dou solduri pozitive exprim o cretere a excedentului ceea ce, poate exprima o evoluie favorabil pe cnd un astfel de indice obinut din compararea a dou solduri negative arat o cretere a deficitului balanei, fiind o evoluie nefavorabil pentru ara analizat. Pe total cont curent indicele soldului: surprinde accentuarea deficitul cu 77,3% n 2003 anul 2002.

Pe capitole: bunuri i servicii : is 141,7%, din care: bunuri : is =143,7%; servicii : is =1240%; venituri : is =127,7% ;transferuri curente : is =101,7% n timp ce pentru posturile Bunuri i servicii i, respectiv, Venituri valoarea supraunitar a acestui indice reflect nrutirea dezechilibrului, pentru Transferuri curente tot o valoare supraunitar a indicelui reflect, n condiiile date, o situaie pozitiv, o cretere a excedentului nregistrat de acest post. Datorit ponderii reduse a acestui post n total Cont curent, creterea acestui excedent nu poate ns compensa creterea deficitelor din celelalte posturi i, n special, deficitul balanei comerciale componenta cu cea mai mare contribuie la ncasrile i plile contului curent. O alt modalitate de analiz a dinamicii dezechilibrului dintre ncasrile i plile generate de tranzaciile internaionale const n determinarea indicelui gradului de acoperire a plilor prin ncasri: La nivelul unui cont al BPE: sau Indiferent de modul de calcul, evoluia gradului de acoperire arat o uoar scdere a acestuia (cu 1,7%), sau, n acest caz, o cretere a deficitului contului curent. La nivelul unui capitol sau al unui post din BPE: pe capitole: bunuri i servicii : iga 95,66%, din care : bunuri : ; servicii : venituri : iga 73,0% ; transferuri curente : iga 96,8% Observaie: n vederea unei interpretri corecte, valoarea acestui indice trebuie corelat cu valoarea unui indicator care arat natura debalanei (de exemplu, soldul sau gradul de acoperire al contului). Astfel, o valoare subunitar (sub 100%) a acestui indice poate reflecta o cretere a deficitului (precum n cazul contului curent n exemplul de mai sus) dar i o reducere a excedentului sau o trecere de la o balan excedentar la una deficitar. 3. Analiza structural a dezechilibrului unui cont al BPE se folosete, de obicei, de o mrime relativ numit rata de contribuie la dezechilibrul general. Ea se obine calculnd ponderea deficitelor nregistrate n capitolele (posturile) unui cont n deficitul total, respectiv, ponderea excedentelor pariale n excedentul cumulat de ntregul cont supus analizei: N.B. Dac unele componente ale contului prezint solduri cu alt semn dect soldul general al contului, atunci suma ratelor de contribuie excede 100%, o parte din aceste contribuii fiind contracarate de dezechilibrele n sens invers ale respectivelor componente. De pild, n exemplul de mai devreme, rata de contribuie se poate calcula numai pentru primele dou posturi: pentru bunuri i servicii: 100 135,3% pentru venituri: 21,65% Adunnd cele dou rate de contribuie se obine o valoare ce depete 100 procente, artnd faptul c deficitul din primele dou posture (i, n special, din balana bunurilor i serviciilor) este parial contracarat de excedentul din cel de-al treilea post al contului curent: transferuri curente. Compararea dezechilibrelor din BPE a dou ri se bazeaz pe selectarea atent a indicatorilor relevani. ntr-un context dat, se poate imagina i compararea direct a dou deficite (sau a dou excedente) nregistrate de cele dou ri, evident n acelai an de referin. Mult mai interesant este ns compararea mrimilor relative care arat semnificaia dezechilibrului pentru fiecare economie (pe baza indicatorului S/PIB). Spre exemplu, Frana i Elveia au nregistrat n anul 2000 acelai sold excedentar de 25 mild. USD. Dac n cazul Franei

acest excedent reprezint numai 0,7% fa de produsul intern brut, n cazul Elveiei raportul ajunge la 10 procente, subliniind existena unui dezechilibru serios al contului curent.