Sunteți pe pagina 1din 21

Colegiul Naional ,,Ion Luca Caragiale Ploieti

Gramatica limbii latine

PROFESOR: Vladoi Tudor

Clasa a IX-a I

Gramatica limbii latine


I. Substantivul
Teorie (definiia substantivului) Declinarea I ; Excepii Declinarea a II-a + substantive neutre ;Excepii Declinarea a III-a + substantive neutre:-parisilabice -imparisilabice Declinarea a IV-a + substantive neutre Declinarea a V-a

II. Adjectivul
Teorie Adjective de cls. I Adjective de cls. a III-a Gradele de comparaie

III. Pronumele IV. Numeralul V. Verbul


Teorie (cum se enuna un verb) Moduri Conjugri Indicativul prezent Indicativul imperfect Indicativ viitor

Conjunctiv prezent Gerunziu

Substantiv

Substantivul
Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumete fiine, obiecte, nume, etc. Substantivele se enunta obligatoriu cu formele de la N si G singular, terminatia de la G fiind cea care indica declinarea substantivului si ajuta la aflarea temei unui substantiv.

Declinarea I
Cuprinde substantive feminine cu terminatii specifice : N - a G - ae E.g: silva,-ae ; vita,-ae ; capra,-ae ; magistra,-ae ; terra,-ae , villa,-ae . Model de declinare: silva,-ae N:silva G:silvae D:silvae Ac:silvam V:silva Abl:silv N:silvae G:silvrum D:silvis Ac:silvas V:silvae Abl:silvis

N.B.! Vocala tematic este:-a Exceptii: 1. nume de barbati : Nerva,-ae ; Numa,-ae ; Puma,-ae ; Cinna,-ae 2.preocupari barbatesti: agricola,-ae ; poeta,-ae ; incola,-ae , auriga,-ae 3.nume de fluvii: Matrona,-ae ; Garumna,-ae ; Bequana,-ae 4.nume de popoare (se enunta cu N-pl si G-pl si se scriu cu majuscule): Belga,-arum ; Getae,-arum ! Alaturi de substantivele de la DI se declina si forma in ,,-a de la adj de cls I cu trei terminatii: bonus;-a;-um , rarus;-a;-um

Declinarea a II-a
Cuprinde substantive neutre si masculine cu terminatia specifica G sg - i M: N -us, -er, -ir G - i, -i, -i N: N - um G-i Model de declinare: amicus,-i N: amicus G:amici D:amico Ac:amicum V:amice Abl:amico N:amici G:amicorum D:amicis Ac:amicos V:amici Abl:amicis E.g : amicus,-i , lupus,-i , puer,-i

E.g : verbum,-i , templum,-i

N.B.! D pl=Abl pl= -is Exceptii: Desi au terminatia specifica ,,-us ca cele masculine sunt feminine cele care arata: 1.nume de arbori,pomi fructiferi : prunus,-i ; ulmus,-i ; malus,-i 2.nume de tari,orase,insule:Rhodus,-I ; Aegyptus,-i ; Corinthus,-i ! Dupa substantivele de la D II se declina forma in ,,-us de la adjectivele de cls I cu trei terminatii: bonus,-a,-um ; magnus,-a,-um Eg: fragus alta , fragi altae DII DI DII DI Substantivele neutre de la DII N sg= -um N sg=Ac sg =V sg= -um N pl=Ac pl =V pl= -a Model de declinare: factum,-i N:factum N:facta 4

G:facti D:facto Ac:factum V:factum Abl:facto

G:factorum D:factis Ac:facta V:facta Abl:factis

Declinarea a III-a
Cuprinde substantive de toate genurile cu terminatia specifica la G-sg - is In functie de nr. de silabe de la G sg, aceste substantive pot fi: 1.PARISILABICE:civis,-is ; apis,-is ; ovis,-is 2.IMPARISILABICE:doctor,-oris ; corpus,-oris ; genus,-eris N.B.! Substantivele parisilabice si cele imparisilabice se declina la fel la toate cazurile, in afara de G-pl, unde fiecare au terminatii specifice: -ium (parisilabice) -um (imparisilabice) Model de declinare: a)imperator,-oris(imparisilabic) N:imperator G:imperatoris D:imperatori Ac:imperatorem V:imperator Abl:imperatore N.B.! N pl=Ac pl= -es D pl=Abl pl=-ibus Substantive neutre imparisilabice: -au terminatia ,,-is la G sg; au trei cazuri identice La N sg au terminatii specifice: -men: flumen,-inis ; carmen,-inis -us: tempus,-oris ; genus,-eris -ut: caput,-itis -s: os,osis Model de declinare: corpus;-oris N:corpus G:corporis D:corpori Ac:corpus V:corpus Abl:corpore N:corpora G:corporum D:corporibus Ac:corpora V:corpora Abl:corporibus N:imperatores G:imperatorum D:imperatoribus Ac:imperatores V:imperatores Abl:imperatoribus b)parisilabic:ovis,-is N:ovis G:ovis D:ovi Ac:ovem V:ovis Abl:ove N:oves G:ovium D:ovibus Ac:oves V:oves Abl:ovibus

N.B.! N sg=Ac sg=V sg N pl=Ac pl=V pl= -a

Substantive neutre parisilabice


N sg= -e Caracteristica: trei cazuri identice:N pl=Ac pl=V pl= -ia Ca aceste substantive se declina si cateva false neutre imparisilabice: animal,-is ; tribunal,-is ; calcar,-is ; nectar,-is ; exemplar,-is Model de declinare: mare,-is N:mare G:maris D:mari Ac:mare V:mare Abl:mari N:maria G:marium D:maribus Ac:maria V:maria Abl:maribus tribunal,-alis N:tribunal G:tribunalis D:tribunali Ac:tribunal V:tribunal Abl:tribunali N:tribunalia G:tribunalium D:tribunalibus Ac:tribunalia V:tribunalia Abl:tribunalibus

Dupa aceste substantive se declina si adj de cls a II-a cu doua terminatii de tipul:-is , -e sau cu o terminatie comuna tuturor genurilor. E.g: fortis,-e felix,-icis util, -e atrox,atrocis omnis,-e sagox,sagacis m,f n m,f,n Aceste adj. se declina dupa subst. parisilabice, avand intotdeauna Abl sg in ,,-i si G pl in ,,-ium.

Exceptii de la declinarea a III-a


False imparisilabice: mons,montis=munte pons,pontis=punte fons,fontis=izvor ars,arctis=fortareata nix,-vis=zapada urbs,urbis=oras G pl=-ium False parisilabice: False neutre mater,-tris tribunal,-alis pater,-tris animal,-is frater,-tris nectar,-is senex,senix calcar,-is panis,-is exemplar,-is canis,-is Dupa,,tres,tria G pl= -um Npl=Acpl=Vpl

Declinarea a IV-a
Cuprinde substantive de toate genurile cu term. la G sg us. Neutrele se recunosc dupa faptul ca au la N sg u. Masc si fem: N=-us G=-us Model de declinare: excercitus,-us N:exercitus G:exercitus D:exercitui Ac:exercitum V:exercitus Abl:exercitu N:exercitus G:exercituum D:exercitibus Ac:exercitus V:exercitus Abl:exercitibus

E.g: sensus,-us ; senatus,-us ; lacus,-us ; socrus,-us Neutre: genu,-us gelu,-us cornu,-us Exceptii: quercus,-us(stejar) ficus,-us(smochin) tribus,-us acus,-us lacus,-us

D si Abl pl= -ubus

Model de declinare: genu,-us N:genu G:genus D:genui Ac:genu V:genu Abl:genu N:genua G:genuum D:genibus Ac:genua V:genua Abl:genibus

Declinarea a V-a
Cuprinde numai doua substantive care au forme la toate cazurile, dar si alte substantive care au forme doar la anumite cazuri. G sg -ei E.g: res,rei=lucru,situatie,problema dies,diei=zi,termen,data(,,Sine die!) N.B.! Acestea au forme pentru toate cazurile. Model de declinare: ~ res,rei~ N:res G:rei D:rei Ac:rem V:res Abl:re ~dies,diei~ N:dies G:diei D:diei Ac:diem V:diei Abl:die N:dies G:dierum D:diebus Ac:diem V:dies Abl:diebus N:res G:rerum D:rebus Ac:res V:res Abl:rebus

Alte substantive: facies,-ei->facia=fata spes,-ei=speranta glacies,-ei=gheata effigies,-ei=infatisare

N.B.! Nu exista adjective care sa se decline dupa substantivele de la declinarea a IV-a si

Adjectiv

Adjectivul
In functie de terminatiile de la N sg, adjectivele se impart in doua clase:

1.Clasa I cu trei terminatii:


-us,-a,-um -er,-ra,-rum -er,-era,-erum m f n DII DI DII n. E.g: clarus,-a,-um longus,-a,-um miser,-era,-erum pulcher,-ra,,-rum Model de declinare: miser,-era,-erum M: N:miser G:miseri D:misero Ac:miserum V:miser Abl:misero F: N: misera G: miserae D:miserae Ac: miseram V:misera Abl: misera N: N:miserum G:miseri D:misero Ac:miserum V:miserum Abl:misero

N:miseri G:miserorum D:miseris

N:miserae G:miserarum D:miseris

N:misera G:miserorum D:miseris

Ac:miseros V:miseri Abl:miseris Adjectiv

Ac:miseras V:miserae Abl:miseris

Ac:misera V:misera Abl:miseris

2.Clasa a II-a:
-cu doua terminatii:-is,-e E.g: utilis,-e facilis,-e fortis,-e

-cu o terminatie : atrox,-ocis felix, -icis sagax,-acis N-m,f,n G-m,f,n N.B.! Adjectivele de clasa a II-a se declina dupa substantivele de la DIII parisilabic, avand Abl sg in,,isi G pl in,,ium. Model de declinare: fortis,-e(cu doua terminatii) M,F N:fortis G:fortis D:forti Ac:fortem V:forti Abl:forti N forte fortis forti forte forte forti prudens,-is(cu o terminatie) M,F N

N:prudens prudens G:prudentis prudentis D:prudenti prudenti Ac:prudentem prudens V:prudens prudens Abl:prudenti prudenti

N:fortes G:fortium D:fortibus Ac:fortes V:fortes Abl:fortibus

fortia fortium fortibus fortia fortia fortibus

N:prudentes prudentia G:prudentium prudentium D:prudentibus prudentibus Ac:prudentes prudentia V:prudentes prudentia Abl:prudentibus prudentibus

10

Adjectiv

Gradele de comparatie
1.Pozitiv (forma din dictionar) 2.Comparativ 3.Superlativ

Gradul pozitiv
Exprima o insusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiect sau la alt moment. E.g: bonus,-a,-um clarus,-a,-um pulcher,ra,-rum miser,-era,-erum fortis,-e altus,-a,-um

Gradul comparativ
Exprima insusirea unui obiect in raport cu insusirile unui alt obiect, stabilind raporturi de egalitate sau inegalitate. Se formeaza din tema adj + ior(N sg. m/f) +ius(N sg. n) +ioris(G pl. m,f,n) E.g: atrocioris,atrocior rarius,rarioris

11

N.B.! Formele de la comparative se declina dupa DIII imparisilabica cu Abl sg in ,,e.

Adjectiv Model de declinare: fortis,forte m,f N:fortior G:fortioris D:fortiori Ac:fortiorem V:fortior Abl:fortiore n fortius fortioris fortiori fortius fortius fortiori m,f n N:fortiores fortiora G:fortiorum fortiorum D:fortioribus fortioribus Ac:fortiores fortiora V:fortiores fortiora Abl:fortioribus fortioribus

Gradul superlativ
Se formeaza adaugand la tema adjectivului respective terminatiile:-issimus,-a,um pt.adj. cu term us si rimus,-a,-um pt adj. cu term er,-era,-erum. Acestea se declina ca orice adjective de la gradul pozitiv. N.B.! Se poate traduce in lb.romana fie cu superlativul absolute, fie cu superlativul relativ. Sase adjective formeaza superlativul cu terminatiile: -limus,-lima,-limum Se scriu cu 2,,lla superlative: -facilis,-e difficilis,-e similes,-e dissimilis,-e humilis,-e gracilis,-e Eg:facillimus,-lima,-limum

12

N.B. Exista si unele adj. care formeaza total diferit comparativul si superlativul. Acestea se cunosc dupa faptul ca au terminatia:-uus,-eus. E.g: C:magis idoneus>mai potrivit

Pronumele
Pronumele personal
Persoana I N:ego G;mei D:mihi Ac:me V:Abl:me N:nos G:nostri D:nobis Ac:nos V:Abl:nobis

Persoana a II-a N:tu! N:vos G:tui G:vestri,vestrum D:tibi D:vobis Ac:te Ac:vos V:tu! V:vos! Abl:te! Abl:vobis N.B.! Formele de la Abl sg pot fi scrise unindu-le cu prepozitia,,cum. mecum=cu mine tecum=cu tine Nobiscum=cu noi Vobiscum=cu voi

Pronumele posesiv
Inlocuieste numele posesorului sau al obiectului posedat. Aceste pronume sunt in acelasi timp si adjective posesive si se declina ca adj. de cls I cu trei terminatii. Persoana I:

13

meus,mea,meum=al meu,a mea noster,nostra,nostrum=al nostru,a noastra Persoana a II-a: tuus,tua,tuum=al tau,a ta vester,vestra,vestrum=al vostru,a voastra Persoana a III-a: suus,sua,suum=al sau,a sa sui,suae,sua=al lor,a lor N.B.! V sg a lui meus este mi cand insoteste un substantiv care are vocativul terminat tot in,,-i. E.g:Mi fili!=Fiul meu! Ablativele meo, mea, suo, sua, accentuate se intaresc uneori prin particula,,-pte cu sensul propriu: meapte manu=cu mana mea proprie

Pronumele reflexiv
Declinare Numar/Caz Singular/Plural Observatii: 1. Ca in limba romana, pronumele reflexiv nu are nominativ (in dictionar se pune acuzativul). 2. Genitivul -SUI- are aceleasi valori ca si cele ale pronumelor personale (sui memoria = aducerea aminte de el). 3. Prepozitia -CUM- se pune dupa pronume: secum = cu sine.
14

Nominativ -

Genitiv sui

Dativ Acuzativ sibi se

Ablativ se

4. Pronumele reflexiv se foloseste cand persoana pe care o inlocuieste este aceeasi cu subiectul: "superbi se laudant" = trufasii se lauda.

Numeralul
1) Numeralul cardinal
I-unus, -a, -um II-duo, -duae, -duo III-tres, -tria IV-quattuov V-quinque VI-sex VII-septem VIII-octo IX-novem X-decem

C-centum M-mille D-500 XX-viginti

2) Numeralul ordinal

primus, -a, -um secundus, -a, -um tertius, -a, um quartus, -a, -um quintus, -a, -um sextus, -a, -um septimus, -a, -um

15

Verbul
Verbele regulate se enunta cu patru forme, fiecare forma reprezentnd moduri si timpuri diferite. I.Indicativ prezent Pers.I sg.; term =-o rogo teneo dico facio venio II.Infinitiv prezent term=-re rogo, -are teneo, -re dico, -re facio, -re venio, -ere

III.Indicativ perfect Pers.I sg.;term=-I rogo, -are, -avi teneo, -re, -tenui dico, -re, -dixi facio, -re, -feci venio, -ire, -veni

IV.Supin-acuzativ

rogo, -are, -avi, -atum teneo, -re, -tenui, -tentum dico, -re, -dixi, -dictum facio, -re, -feci, -factum venio, -ire, -veni, -ventum

N.B.! Daca inlaturam term. -re de la infinitiv prezent obtinem tema de prezent a verbului respectiv (ex:audio, -ireaudi=tema) N.B.! Daca inlaturam terminatia de la indicativ perfect, obtinem tema de perfect. Un verb latinesc are trei teme: de prezent, de perfect si de supin. De la fiecare tema se formeaza moduri si timpuri diferite (in total sunt 24). In functie de vocala cu care se termina tema de prezent, aflam carei conjugari apartine verbul respectiv.

16

Conj. I Conj. a II a Conj. a III a Conj. a IV a

-a---i-

:laudo, -are :hobeo, re :dico, -re :venio, -ire

N.B.! La conjugarea a III-a avem doua categorii: a)vocalica :facio, -re (au i inaine de o final) b)consonantica (nu au i) :dico, -re.

1) Indicativ prezent
Indicativul prezent se formeaza din tema de prezent a verbului plus desinentele verbale: Singular:-m, -s, -t Plural:-mus, -tis, -nt Aceste desinente arata persoana si numarul unui verb si se obtin de la indicativul prezent al verbului a fi. sum sumus es estis est sunt N.B.! Desinenta m nu apare la indicativ prezent.

Model de conjugare Conj. I : sano, -are sano sanas sanat sanamus sanatis sanant Conj. a II-a : maneo, -re maneo manes manett manemus manetis manent

Conj. a III-a V. :facio, -re facio facis facit facimus facitis faciunt

Conj. a III-a C. : lego, -re lego legis legit legimus legitis legunt

Conj. a IV-a :audio, -ire 17

audio audis audit

audimus auditis audiunt

2) Indicativ imperfect
Indicativul perfect reprezinta o actiune trecuta si neterminata . -se formeaza din tema de prezent si terminatiile : singular:-bam, -bas, -bat plural: -bamus, -batis, -bant N.B.La verbele de conj. a III-a vocalica si a IV-a apare si vocala de legatura e Singular: -ebam, -ebas, -ebat Plural: -ebamus, -ebatis, -ebant

Model de conjugare Conj. I: narro -are narrabam narrabas narrabat narrabamus narrabatis narrabant Conj. a II-a: tacio, -ere tacebam tacebas tacebat tacebamus tacebatis tacebant

Conj. a III-a cons.: credo, -ere credebam credebas credebat credebamus credebatis credebant

Conj.a III-a voc.:facio, -ere faciebam faciebas faciebat faciebamus faciebatis faciebant

Conj. a IV-a: venio, -ire veniebam veniebas veniebat veniebamus veniebatis veniebant

18

3) Indicativul viitor
Indicativul viitor se formeaza din tema de prezent plus terminatia. 1.pentru verbele de conj. I si a II-a: -bo, -bis, -bit (sg) -bimus, -bitis, -bunt (pl) 2.pentru vb de conj. a III-a si a IV-a: -am, -es, -et (sg) -emus, -etis, -ent (pl)

Model de conjugare: Conj. I : narro are narrabo narrabis narrabit narrabimus narrabitis narrabunt Conj. a II-a: placeo, -ere placebo placebis placebit placebimus placebitis placebunt

Conj. a III-a voc.:fugio, -ere fegiam fegies fegiet fegiemus fegietis fegient

Conj. a III-a cons.:ago, -ere agam ages aget agemus agetis agent

Conj.a IV-a: audio, -ire audiam audies audiet audiemus audietis audient

19

4) Conjunctiv prezent
Conjunctivul prezent exprima o posibilitate, o dorinta de indeplinit. Se formeaza din tema de prezent plus terminatiile: 1.pentru verbele de conj. I :sg:-em, -es, -et pl:-emus, -etis, -ent 2.pentru verbele de conj. a II-a, a III-a, a IV-a:sg:-am, -as, -at pl:-amus, -atis, -ant

Model de conjugare Conj. I :laudo, -are laudem laudes laudet laudemus laudetis laudent Conj. a II-a:habeo, -ere habeam habeas habeat habeamus habeatis habeant

Conj. a III-a cons.: lego, -ere legam legas legat legamus legatis legant

Conj. a III-a voc.:facio, -ere faciam facias faciat faciamus faciatis faciant

Conj. a IV-a :audio, -ire audiam audias audiat audiamus audiatis audient

20

5) Gerunziul
Gerunziul = substantiv verbal (mod care se declina dupa subst. de la declinarea a II-a) Se formeaza din tema de prezent a unui verb + suf. nd- + term. de la declinarea a II-a. - nu are forma pentru N sg. - nu are forma pentru cazurile de la pl. Model de conjugare Conj. I : rogo, -are N. rogave G. rogando D. rogando Ac. ad rogandum Abl. rogando Conj. a III-a voc. :capio, -ere N. capere G. capiendi D. capiendo Ac. ad capiendum Abl. capiendo Conj. a II-a : habeo, -ere N. habere G. habendi D. habendo Ac. ad habendum Abl. habendo Conj. a III-a cons. :dico,-ere N. dicere G. dicendi D. decido Ac. ad dicendum Abl. dicendo Conj. a IV-a: venio, -ire N. venire G. veniendi D. veniendo Ac. ad veniendum Abl. veniendo

21