Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Motto: Cât de bine comunicăm este determinat nu de cât de bine vorbim ci de cât de bine suntem înteleşi. (Andy Grove)
DIRECTOR,PROF.STELLA ANTON DIRECTOR adjunct-liceu,PROF.NICOLETA AGAPIE
DIRECTOR adjunct-gimnaziu,prof.GICA UDROIU
DATA:26 aprilie 2012
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:GRUP ŞCOLAR DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ FETEŞTI,IALOMIŢA
CLASA: a IX-a B
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
OBIECTUL: Limba şi literatura română
SUBIECTUL LECŢIEI: Stilurile funcţionale ale limbii române
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:Personalitaţi,exemple,modele etice si civice
TIPUL LECŢIEI: de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor
DURATA: 50 minute
Scopul lecţiei: formarea deprinderii de analiză a unui text funcţional.
MOTIVAŢIA:Este o lecţie valoroasă prin folosirea unor procedee şi metode de predare activ-participative ;stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în
raport cu diversele mesaje receptate;cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare;abordarea flexibilă şi
tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi;să devină conştienţi de propria gândire şi de folosire a limbajului personal;dezvoltarea interesului faţa de
comunicarea interculturală.
Competente generale
• utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare;
• cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare;
• stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
Competente specifice
Utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale şi scrise în diverse situaţii de comunicare
Redactarea unor texte diverse din care vor reieşi funcţiile dominante ale limajului
a. cognitive:
La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili de:
1. încadrarea unui text, stilului funcţional căruia îi aparţine;
2. argumentarea încadrarii textului în stilul funcţional respectiv;
3. identificarea trăsăturile tuturor stilurilor funcţionale;
4. creearea unor texte aparţinând unor stiluri funcţionale diferite,
b.afective:
Valori si atitudini
5. dezvoltarea atentiei concentrate si a spiritului de observatiei (pe un text dat)
cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare;
cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural.
abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi;
BIBLIOGRAFIE:
Manual de limba română pentru clasa a IX-a, coord. A. Costache, Editura Art;
Costache, A.; Ioniţă, F.; Lascăr, M. N.; Săvoiu, A., Textul literar şi textul nonliterar, teme fundamentale, clasa a IX-a, Bucureşti, Grup Editorial Art,
2005;
Didactica specialitatii, limba si literatura romana, G. Cojocareanu, A Valceanu
Bibliografia de specialitate:
*** MEN-CNC, Ghid metodologic, Aria curriculară Limbă şi comunicare - liceu, Editura Aramis Print, Bucureşti, 2002;
***SNEE, Ghid de evaluare limba si literatura română , Editura Aramis, Bucureşti, 2001;
Eftenie, Nicolae, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2000, colecţia Metodica activă;
Goia, Vistian; Drăgotoiu, Ion, Metodica predării limbii şi literaturii române, EDP, Bucureşti, 1995;
Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în şcoală. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Piteşti, 2003;
Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999.
SCENARIU DIDACTIC
DOZARE
OB. ETAPELE CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII RESURSE RESURSE
OP. LECŢIEI ACTIVITATEA PROPUNĂTORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR I II
1 2 3 4 5 6 7
- asigură condiţiile optime pentru buna - se pregătesc pentru începerea orei de -frontal -rechizitele,
desfăşurare a lecţiei: aerisirea sălii de limba română materialele
clasă, pregătirea materialului didactic şi 1’ pentru lecţie
stabilirea liniştii.
I. Momentul
organizatoric
- se organizează în grupe de câte cinci
elevi:artistii,tehnicienii,legiştii,
publiciştii si realiştii.
(,, Regnul Monera’’) - elevii din fiecare echipă îşi împart rolurile în
realizarea produsului comun
Grupa LEGIŞTILOR
Grupa PUBLICIŞTILOR
Tragedie feroviară
,,Aproximativ 180 de persoane au fost
rănite după ce un tren de călători a deraiat
în noaptea de luni spre marţi, în estul
Australiei. Garnitura feroviară asigura aprecierea
legătura pe ruta Brisbane-Cairns şi avea la - elevii din fiecare echipă îşi împart rolurile în interevalua-
bord 157 de pasageri şi un echipaj format realizarea produsului comun rea
din 7 persoane. Şapte dintre cele nouă
vagoane ale garniturii au deraiat într-o
Profesorul intervine discret prin
zonă în care viteza trenului a fost estimată
întrebări, oferind el însuşi informaţiile
la 151 de jm la oră. O anchetă a fost
doar în cazul în care nici un elev al clasei
declanşată pentru a se determina cauzele
nu cunoaşte răspunsul.
accidentului.”
(Ziarul,, Libertatea’’)
Grupa REALIŞTILOR
O4 Prin tragere la sorti,elevii vor avea de -elevii vor realiza texte publicistice, apoi -prezentarea
realizat un text publicistic: se vor expune raspunsurile;
-reportaj,interviu,anunţ,slogan,ştire, -aprecierea
VI. Fixarea
având ca tema viata de licean sau aspecte interevalua- planse de
cunoştinţelor 10’
legate de activitaţile desfaşurate în cadrul rea flipchart
GRUPULUI ŞCOLAR DE INDUSTRIE
ALIMENTARĂ FETEŞTI.
VII. Încheierea -Face aprecieri generale asupra lecţiei,
lecţiei oferind diplome tuturor grupelor pentru 2’
participare interactiva la activitate. - Elevii îşi notează tema şi fac aprecieri
Tema: Li se cere să întocmească cate un asupra impactului lecţiei. 2’ -frontal
text reprezentativ pentru fiecare stil
functional.
-aprecierea
Sfârşit!!!
FIŞA RECAPITULATIVĂ A STILURILOR FUNCŢIONALE ALE LIMBII ROMÂNE
limbajul Particularităţile stilului ştiinţific: absenţa oricărei destinat unui public eterogen folosit în relaţiile
conotativ obiectivitatea , claritatea, nuanţe afective (variat), cu o pregătire particulare, în viaţa
vocabularul bogat precizia caracter obiectiv, profesională diferită sau cu
(conţine impersonalitatea, impersonal, lipsit diferite niveluri de cultură cotidiană
arhaisme, expresivitate zero de afectivitate are scopul de a informa încărcătură afectivă
neologisme, specializarea lexicală: vocabular sărac publicul, de a comenta fapte de foloseşte formule de
elemente de termeni din tehnică şi limbaj denotativ viaţă socială, de interes adresare
argou şi jargon) ştiinţă accesibilitate, economic, politic pe înţelesul
tuturor
asociere cu mijloace
ambiguitate şi limbajul denotativ, precizie, claritate
echivoc neologic (datorită înnoirii vocabularul divers acumulând nonverbale,
formule
structură tehnicii şi a ştiinţei) stereotipe inovaţii şi clişee paraverbale
gramaticală limbaj de specialitate greu exprimare neutră, varietatea şi bogăţia nu respecta
variată de înţeles de către rigidă, obiectivă, vocabularului determinate de întotdeauna normele
se adresează nespecialişti impersonală diversitatea tematicii abordate
limbii literare (elipsa)
sensibilităţii, sintaxă simplă absenţa limbaj accesibil publicului
intelectului şi scop informativ variat foloseste expresii,
termenilor
generează emoţii absenţa ambiguităţii, familiari, a folosirea citatului şi a termeni argotici
estetice echivocului şi a figurilor cuvintelor mijloacelor extralingvistice foloseste diminutive,
expresivitate de stil populare, a (fotografii, filme) augmentative,cuvinte
foarte mare funcţia exclusiv argoului structură gramaticală simplă in vocativ , vorbirea la
caracter subiectiv referenţială (cognitivă), coordonarea este utilizarea limbii literare alături
uneori apar de formulări specifice
imperativ, interjecţii
transmiţând informaţii, preferată
abateri de la raţionamente, idei subordonării limbajului cotidian caracter oral, expresiv
normele limbii respectă normele amestecul de elemente ce se caracterizează prin
literare limbii literare provin din celelalte stiluri degajare, simplitate.
funcţia poetică şi funcţia funcţionale
expresivă referenţială, pentru a capta atenţia cititorilor
(emotivă). conativă apelează la titluri şi subtitluri
incitante, imagini, ilustraţii
grafice, culoare
funcţia referenţială, conativă,
expresivă
10
Fisa 1.
Grupa ARTIŞTILOR
11
Fişa 1.
Grupa TEHNICIENILOR
12
Fişa 1.
Grupa LEGIŞTILOR
,, Art. 25. (1): Copilul are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie.
Art. 28 (1): Copilul are dreptul la respectarea personalităţii şi individualităţii sale şi nu
poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante”.
(Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copiilor)
13
Fişa 1.
Grupa PUBLICIŞTILOR
Tragedie feroviară
,,Aproximativ 180 de persoane au fost rănite după ce un tren de călători a deraiat în
noaptea de luni spre marţi, în estul Australiei. Garnitura feroviară asigura legătura pe ruta
Brisbane-Cairns şi avea la bord 157 de pasageri şi un echipaj format din 7 persoane. Şapte
dintre cele nouă vagoane ale garniturii au deraiat într-o zonă în care viteza trenului a fost
estimată la 151 de jm la oră. O anchetă a fost declanşată pentru a se determina cauzele
accidentului.”
(Ziarul,, Libertatea’’)
14
Fişa 1.
Grupa REALIŞTILOR
15
Fişa 2.
1.Pornind de la cuvântul ,,floare” sau ,,inimă’’, realizaţi două texte a câte 5 rânduri fiecare, texte aparţinând
stilului ştiinţific şi stilului beletristic.
Stilul ştiinţific
_____________________________________________
_____________________________________________
_____________________________________________
Stilul beletristic
_____________________________________________
_____________________________________________
_____________________________________________
16