UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

CENTRUL UNIVERSITAR DE NORD

FACULTATEA DE INGINERIE
DISCIPLINA : Organe de Masini
SECTIA: ELECTROMECANICA

PROIECT DE AN

REDUCTOR ORIZONTAL
CU ANGRENAJ DE ROTI DINTATE CILINDRICE
CU DINTI DREPTI

STUDENT : Voicu Nicodim Simion

ANUL : II

1
 CUPRINS
CUPRINS................................................................................................................................................................................2
1. MEMORIU TEHNIC..........................................................................................................................................................3
1.1. Consideratii generale.......................................................................................................................3
1.2. Partile componente ale reductorului................................................................................................4
1.3. Variante constructive........................................................................................................................5
1.4. Lubrifianti.........................................................................................................................................7
1.5. Norme de tehnica securitătii muncii.................................................................................................8
1.6. Montarea si demontarea reductorului ............................................................................................8
2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL.......................................................................................................................9
2.1. Calculul raportului de transmitere a reductorului :........................................................................9
2.3. Calculul turatiei arborilor reductorului. Calculul momentelor de torsiune pe arbori.Calculul
puterilor pe arbori. .............................................................................................................................9
2.4. Alegerea preliminara a materialelor arborilor si a rotilor dintate.................................................9
2.5. Predimensionarea angrenajului.....................................................................................................10
2.6. Calculul angrenajului....................................................................................................................12
2.7. Verificarea angrenajului..............................................................................................................13
2.8. Calculul transmisiei cu curele trapezoidale.........................................................................15
2.9. Predimensionarea arborilor ........................................................................................................18
2.10. Calculul reactiunilor pe arbori...................................................................................................19
2.11. Verificarea arborilor la solicitare compusa...............................................................................21
2.12.Alegerea si calculul de verificare a rulmentilor..........................................................................22
2.13. Alegerea si calculul de verificare a penelor..............................................................................23
2.14. Alegerea si justificarea sistemului de ungere si de etansare .....................................................24
2.15.Verificarea la încălzire a reductorului..........................................................................................25

2
 1. MEMORIU TEHNIC

1.1. Consideratii generale

Reductoarele pot fi de uz general sau speciale. Reductoarele de uz general au un singur lant

cinematic – deci un raport de transmitere unic – si o carcasa independenta si inchisa. In categoria
reductoarelor de uz general nu intra reductoarele cu angrenaje conice si melcate ce au axele in alta
pozitie decat orizontala sau verticala si respectiv unghiul dintre axe diferit de 90°.
Reductoarele pot fi cu una, doua sau mai multe trepte de reducere, construite fie ca
subansamble izolate, fie ca, facand parte din ansamblul unei masini. In functie de pozitiile relative ale
arborelui motor si condus reductoarele se construiesc cu roti dintate cilindrice (cand cele doua axe sunt
paralele sau coaxiale), cu roti conice si roti pseudoconice (cand cei doi arbori sunt concurenti sau
incrucisati) sau in combinatii de roti conice sau angrenaje melcate cu roti cilindrice (la rapoarte de
transmitere mari).
Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele mai raspandite datorita gamei largi de puteri si
rapoarte de transmitere ce se pot realiza cu ajutorul lor cat si a posibilitatii tipizarii si executiei in uzine
specializate. Reductoarele cilindrice sunt standardizate si tipizate. Sunt standardizate distanta intre axe,
raportul de transmitere si dimensiunile principale, ceea ce permite fabricarea in serie a carcaselor si
utilizarea la reductoare de diverse puteri si rapoarte de transmitere.
Reductoarele cu angrenaje cilindrice pot fi construite cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti,
inclinati sau in V, cu dantura exterioara si, foarte rar, cu dantura interioara. Felul danturii depinde de
viteza periferica a rotii si de destinatia transmisiei.
Rotile dintate cilindrice cu dinti drepti se recomanda: la viteze periferice reduse, cand nu apar
socuri si zgomot, in cazul in care nu se admit forte axiale in arbori si lagare; la cutii de viteze cu roti
deplasabile etc.
Rotile dintate cilindrice cu dinti inclinati si in V se recomanda la angrenaje silentioase si la viteze
periferice mari. Rotile dintate cu dinti in V se folosesc, de preferinta, la reductoarele cu dimensiuni
mari pe cand cele cu dinti drepti si inclinati la reductoarele si mijlocii. In general se prefera rotile
dintate cu dinti drepti, din cauza tehnologiei si a montajului lor mai simplu. Reductoarele cu o treapta
au la baza angrenaje cilindrice, conice sau pseudoconice si melcate montate in carcase
Reductoarele, dupa tipul angrenajului, pot fi: cilindrice, conice, elicoidale, pseudoconice,
melcate sau combinate.
Dupa pozitia arborilor reductoarele pot fi : orizontale, verticale si inclinare
a. Reductoare orizontale : cu pozitia orizontala a axelor si cu planul de operare al carcasei in
planul arborilor. El este cel mai avantajos de utilizat datorita faptului ca se realizeaza o ungere
buna a angrenajelor, iar din punct de vedere constructiv este mai usor de realizat. Carcasa
turnata din fonta are avantajul ca se comporta mai bine la vibratii si se realizeaza pentru serii
mici de lucru.
b. Reductoare verticale : cu pozitia in plan vertical al axelor. Acesta are dezavantajul faptului ca
nu are loc la motor iar ungerea se realizeaza mai greu.
c. Reductorul inclinat : cu pozitia in planinclinat a axelor. Acesta are dezavantajul faptul ca
ungerea se realizeaza destul de greu.

3
 Dupa pozitia axelor rotilor dintate distingem reductoare cu axe fixe si reductoare cu axe mobile
(reductoare diferentiale si reductoare planetare).
Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare datorita avantajelor pe care le prezinta: raport de
transmitere constant, posibilitati de realizare a unor transmisii cu incarcari de la cativa newtoni la
incarcari foarte mari, gabarit redus si randement ridicat, intretinere simpla si ieftina etc.
Ca dezavantaje se mentioneaza: cost relativ ridicat, executie si montaj de precizie, producerea
de zgomot, socuri

1.2. Partile componente ale reductorului

Componentele reductorului cu o singura treapta sunt urmatoarele:

 Carcasa reductorului: se compune in general din doua parti, corp si capac, ansamblate intre ele
prin stifturi de centrare si prin suruburi de fixare. Stifturile din centrare sunt necesare pentru asigurarea
unei pozitii precise a capacului in raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa este
realizata prin turnare avand prevazute nervure de ridigizare si racier. In cazul unor unicate sau serii
mici de fabricatie carcasa se poate realize si prin sudare.
 Arborii: sunt realizati de obicei cu sectiune variabila ( in trepte), avand capetele cu diametru si
lungimea standardizata, prevazuta cu pene pentru transmiterea momentului de torsiune. Arborele pe are
se introduce micsorarea in redactor se poate executa impreuna cu pinionul cilintric, cu pinionul conic
sau cu melcat motor de reducere a gabaritului si cresterii rezistentei pinionului. Orice reductor are un
arbore de intrare si unul de iesire. La reductoarele cu mai multe trepte exista si arbori intermediari.
Arborii pot si orizontal sau verticali in functie de tipul si pozitiarelativa a angrenajelor, locul de
utilizare a reductorului, etc.
 Rorile dintate: sunt montate pe arbori prin intermediul unor pene paralele si fixate axial cu
ajutorul umerilor executati pe arbori, cu bucse distantiere, etc. In cazul cand dantura se executa prin
material deficitar se recomanda executarea rotii din doua materiale.
 Lagarele: in general sunt cu rastogolire, folosind rulmenti cu bile sau cu role. Uneori, la turatii
mici, reductoarele se pot realize si cu lagare cu alunecare. Ungerea rulmentiilor se poate realize cu
ajutorul uleiului din redactor sau cu vaselina destinata in acest scop. Reglarea jocului din rulmenti se
face prin intermediul capacelor sau piulitelor speciale pentru rulmenti, tinand seama de sistemul de
montare in 0 sau in X.
 Elemente de etansare: utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor, sunt mansetele de rotatie cu
buza de etnas are si inele din pasla.
 Capacele: servesc la fixarea si reglarea jocului din rulmenti, la asigurarea etansarii, fiind prinse
in peretele reductorului cu ajutorul suruburilor.
 Dispozitive de ungere: sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau vaselina a
rulmentiilor, uneori chiar a angrenajelor cand nici una din rotile dintate nu ajunge in baia de ulei.
Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaza folosind diverse constructii de dispozitive de
ungere ( canalede ungere, ungatoare, roti de ungere, inele de ungere, lant de ungere, etc.)
 Indicatorul nivelului de ulei: din reductor, in cele mai multe cazuri este executat sub forma
unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim respectiv minim al uleiului. Exista si indicatoare care

4
 functioneaza pe principiul vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub transparent care comunica
cu baia de ulei.
 Elemente pentru ridicarea reductorului: si manipularea lui sunt realizate sub forma unor inele
de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate in carcasa prin ansamblarea filetata.

1.3. Variante constructive.

Varianta 1 : Este un reductor cu putere de transmitere mare prezentat în figura 1, cu gabarit mare.
Rezemarea arborilor se face pe o pereche de rulmenti radiali-axiali cu role conice pentru roata condusă, iar
rezemarea pinionului se face pe o pereche de rulmenti radiali cu role cilindrice pe un singur rând.

Fig 1.1

5
 Fig 1.2 Schema cinematică

Varianta 2 : Este prezentat un reductor cu dinti drepti, în figura 2, cu o singură treaptă de

reducere. Este o variantă simplă usor de realizat având un gabarit redus. Pentru varianta aceasta se pot folosi
si roti cu dinti înclinati. Sprijinirea arborilor se face pe rulmenti radiali cu bile pe un singur rând.

Fig 2.1

6
 Fig 2.2 Schema cinematică

Se alege varianta constructivă 2, deoarece corespunde cerintelor temei, adică o putere de

transmitere mică, si tot odată este o variantă economică având un gabarit redus, simplu de realizat care nu
implică conditii speciale de executie.

1.4. Lubrifianti

La angrenajele cu roti dintate cilindrice tipul ungerii care se realizează în aceste angrenaje depinde de :
geometria danturii, marimea alunecărilor specifice, sarcina, rugozitatea si duritatea flancurilor, lubrifiant.
Astfel, ungerea poate fi : mixtă, la limită, elastohidrodinamică sau chiar hidrodinamică. Angrenajele din
reductoare se ung prin barbotare în baie de ulei. În acest scop câte o roată dintr-un angrenaj este introdusă în
baia de ulei până la înăltimea unui dinte însă cel putin 10 mm si fără a depăsi de 6 ori modulul. Perioada de
schimbare a uleiului este de 1000 – 5000 ore de functionare. La reductoare noi, rodate, uleiul se schimbă
după 200 – 300 ore de functionare. Într-o cuplă de frecare lubrifiantul are următoarele functii principale :
- reducerea frecării si uzării ;
- protectia suprafetelor cuplei de frecare împotriva oxidării ;
- eliminarea din zona de contact a particulelor desprinse prin uzare ;
- evacuarea căldurii din zona de contact ;

7
1.5. Norme de tehnica securitătii muncii

La lucrul sau la exploatarea reductorului va trebui să se ţină seama de următoarele prevederi cu privire
la norme de muncii:
• La aparitia unei defectiuni se va retrage dispozitivul din lucru şi se va înlocui piesa defectă;
• Este de preferat ca muchile şi colturile să fie teşite pentru a diminua riscul unor accidente;
• Este preferat ca elementele mecanisului să se vopsească pentru a nu ruginii.
• Trebuie respectate întocmai regulile de întretinere a dispozitivului;
• În timpul manipulării reductorului se va evita stationarea sub sarcină.
• Zonele în care există organe de rotatie în mişcare se vor proteja cu ajutorul unor apărători.
• Nu se va deschide capacul de vizitare în timpul lucrului.
• Înainte de începerea lucrului se verifica nivelul de ulei al reductorului.
• Ridicarea şi transportul reductorului se face cu mijloace de ridicat şi transport adecvate.
• Reductorul nu are voie să functioneze decât dacă are toate accesoriile montate.
• Se interzice reglarea jocului din rulmenti în timpul functionării reductorului, apărând
posibilitatea de distrugere a angrenajelor.
• Se va evita pătrunderea diferitelor obiecte prin capacul de vizitare.

1.6. Montarea si demontarea reductorului

Montarea reductorului se va face astfel:

− se montează capacul de vizitare pe capacul reductorului;
− se monteaza subansamblele arbori–roţi dinţate–rulmenţi, rulmenţii si roţile dinţate fiind montati pe
arbori;
− se montează capacul reductorului impreuna cu şuruburile de asamblare a carcasei;
− se montează capace laterale împreună cu garniturile de etanşare sau plăcuţele de reglare si se prind
cu şuruburi.
Demontarea se va face pe subansamble şi repere în următoarea ordine:
− se deşurubează dopul de golire pentru scurgerea lubrifiantului din
baia de ulei;
− se demontează şuruburile capacelor laterale şi se scot aceste capace
împreună cu garniturile de etanşare sau plăcuţele de reglare;
− se demontează şuruburile de asamblare a carcasei şi se separă
capacul reductorului;
− se scot subansamblele arbori–roţi dinţate–rulmenţi, fără a demonta
roţile dinţate şi rulmenţii de pe arbori;
− se demontează capacul de vizitare;

8
 2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

2.1. Calculul raportului de transmitere a reductorului :

Raportul de transmitere al reductorului este dat prin tema: i12 = 7;

2.2. Calculul randamentului reductorului

η c = 0.94 randamentul curelelor trapezoidale;

η r = 0,99 randamentul lagărelor cu rulmenţi;
η rd = 0,97 randamentul roţilor dinţate cilindrice cu dinţi drepti;
Randamentul total al sistemului de transmisie va fi :
η t = η c ⋅ η r ⋅ η rd = 0,94 ⋅ 0,99 ⋅ 0,97 = 0,9026

2.3. Calculul turatiei arborilor reductorului. Calculul momentelor de torsiune pe

arbori.Calculul puterilor pe arbori.

n1 = 1800 [rot / min] turatia arborelui 1

n1
n2 = n2 = 257,14 [rot / min] turatia arborelui 2
i12
P1 = Pe ⋅η c = 5,53 [ KW ] puterea arborelui de intrare
i12 7
itct = = = 2,22
itot 3,15
P2 = Pe ⋅ itct ⋅η c ⋅η r ⋅ ⋅η rd ⋅ ir = 40,82[ KW ] puterea arborelui de iesire
2

10 3 ⋅ Pe 30 P
Mt1 = = 10 3 ⋅ ⋅ e = 15,27[ N ⋅ m] momentul de torsiune pe arborele de intrare
W1 π n1
Mt 2 = Mt1 ⋅η r ⋅η rd ⋅ i12 Mt 2 = 105,82 [ N ⋅ m] momentul de torsiune pe arborele de iesire

2.4. Alegerea preliminara a materialelor arborilor si a rotilor dintate

9
 Pentru constructia rotilor dintate se poate utiliza o mare varietate de materiale: fonte, bronzuri si in
special oteluri laminate.

Materialul Tratament Solicitari limita

Duritatea
ul termic
dintelui
HB [daN/mm2] σHlim σFlim
Grupa Simbolul

Otel aliat
41MoCr11 1.8HB+200 0,4HB+155
I 280
=704[MPa] =267[MPa]

2.5. Predimensionarea angrenajului.

2.5.1. Valori necesare calcului angrenajului

-tensiunea admisibila la solicitarea de contact:

σ
σ HP = H lim ⋅ Z N Z L Z R Z V Z W Z X
S HP
in care: σHlim =704 MPa - tensiunea limita la solicitarea de contact;
SHP = 1,15 - coeficientul de siguranţă minim admisibil pentru solicitarea de contact;
ZN = 1 - factorul de durabilitate;
ZL = 1 - factorul de ungere;
ZR = 1 - factorul de rugozitate, pentru danturile rectificate;
ZV = 1 - factorul de viteză;
ZW = 1- factorul de duritate al flancurilor;
ZX = 1 - factorul de dimensiune.
σ 704
σ HP = H lim ⋅ Z N Z L Z R Z V Z W Z X = = 612.17 MPa.
S HP 1.15

-tensiunea admisibilă la solicitarea de încovoiere:

σ 0 lim
σ FP = ⋅ YN Yδ YR Y X
S FP
unde: σ 0lim =267 [MPa] - tensiunea limită la solicitarea de încovoiere;
SFP = 1,25 - coeficientul de siguranţă minim admisibil pentru solicitarea de încovoiere;
YN = 1 - factorul de durabilitate la încovoiere;
YR ≈ 1 - factorul rugozităţii racordării dintelui pentru roţi rectificate;
YX =1 - factorul de dimensiune, în funcţie de modulul normal al roţii;
Yδ = 1,1 - factorul de sprijin.
σ 0 lim 267
σ FP = ⋅ YN Yδ YRYX = ⋅1,1 = 235 MPa.
S FP 1.25

10
- factorul de corecţie al încărcării:

-pentru solicitarea de contact si incovoiere:

K H = K F = K A K V K Hα K Hβ
unde: KA = 1,25 - factorul de utilizare;
KV = 1,5 - factorul dinamic;
KHα (= KFα )= 1 - factorul repartiţiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact(incovoiere);
KHβ (= KFβ )= 1,5 - factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii la solicitarea de
contact(incovoiere).
K H = K F = K A K V K Hα K Hβ = 1,25 ⋅ 1,5 ⋅ 1 ⋅ 1,5 = 2,81 .

2.5.2. Calculul de predimensionare

- alegerea numarului de dinti:

z1 = 25 dinti;
z 2 = z1 ⋅ i12 = 25 ⋅ 7 ⇒ z 2 = 175 dinti;
z
u = 2 = 7.04
z1

- alegerea coeficientului de lăţime al danturii, Ψa:

2 ⋅ Ψd 2 ⋅1
Ψa = = = 0.24
u + 1 7.04 + 1
- distanţa minimă necesară între axe, a:

M t1 K H ( Z H Z E Z ε Z β )
2

a min = ( u + 1) 3
2u 2 Ψaσ HP
2

unde: Mt1 = 15,27 [N m] - momentul de torsiune la roata condusă;

ZH – factorul zonei de contact;
2
ZH = = 2.495
sin α t cos α t
αt = 20o - unghiul profilului în plan frontal;
ZE = 271 [MPa]1/2 - factorul de material;
Zε = 1 - factorul gradului de acoperire;
Zβ = 1 - factorul de înclinare al dinţilor.

11
 21820 ⋅ 2.81 ⋅ ( 2.495 ⋅ 271)
2
amin = ( 3.6 + 1) 3 = 101,11mm
2 ⋅ 3.6 2 ⋅ 0.435 ⋅ 612 2

- modulul normal, mn:

2a w 2 ⋅ 110
mn min = = = 1.23
z1 (1 + u ) ) 25 ⋅ 7.14

⇒ mnSTAS = 2 mm

2.6. Calculul angrenajului.

Profilul de referinţă conform STAS : αn =20o; h*a =1; c*=0,25.

Elementul geometric Relatia de calcul

Numerele de dinti z1 = 25 dinti; z 2 = 176 dinti;
Modulul normal standardizat(frontal) mn = mt = 2 mm;
Inaltimea capului dintelui ha = ha* ⋅ mn = 1 ⋅ 2 = 2 mm;
Inaltimea piciorului dintelui ( )
h f = ha* + c * ⋅ mn = 1.25 ⋅ 2 = 2.5 mm;
Inaltimea dintelui h = ha + h f = 2 + 2.5 = 4.5 mm;
d1 = mt ⋅ z1 = 50 mm;
Diametrul de divizare
d 2 = mt ⋅ z 2 = 352 mm;
d f 1 = d1 − 2h f = 45 mm;
Diametrul cercului de picior
d f 2 = d 2 − 2h f = 347 mm;
d a1 = d1 + 2ha = 54 mm;
Diametrul cercului de varf
d a 2 = d 2 + 2ha = 356 mm;
d w1 = d1 = 50 mm;
Diametrul de rostogolire
d w 2 = d 2 = 352 mm;
d + d w2
Distanta intre axe a = w1 = 201 mm;
2
Unghiul profilului in plan frontal α t = arctg ( tgα n ) = α n = 20°
d b1 = d1 ⋅ cos α t = 47,6 mm;
Diametrul cercului de baza
d b 2 = d 2 ⋅ cos α t = 335.26 mm;
Unghiul de presiune la capul dintelui d
α a1 = arccos b1 = 31.50°
d a1

12
 db2
α a 2 = arccos = 55.78°
da2
Latimea rotii conduse b2 = a ⋅ψ a = 48,24 mm;
Latimea rotii conducatoare b1 = b2 + (0,5...1) mn = 50 mm.

2.7. Verificarea angrenajului

-Gradul de acoperire

1
ε = [ z1tgα a1 + z2tgα a 2 − ( z1 + z 2 ) tgα t ] = 24.05 ⇒ .ε > 1.1 conditie indeplinita
2π

-Verificarea jocului la cap

c1 = a − 0.5 ⋅ (d f 1 + d a 2 ) c1 = 0.5 c1 > 0.1 ⋅ m = 0.2 conditie indeplinita

-Lungimea peste dinti

WN1 = m ⋅ [ ( N 1 − 0.5) ⋅ π + 2 ⋅ x1 ⋅ tgα 0 + z1 ⋅ invα 0 ] ⋅ cos α 0 WN 1 = 15.37

z1
N1 = + 0.5 = 3
9
WN 2 = m ⋅ [ ( N 2 − 0.5) ⋅ π + 2 ⋅ x 2 ⋅ tgα 0 + z 2 ⋅ invα 0 ] ⋅ cos α 0 WN 2 = 58.3

z2
N2 = + 0.5 = 10
9
20 ⋅ π
inv 20° = tg 20° − = 0,01490438
180

-Forta normală. Forta tangentială. Forta radiala

13
 2 ⋅ M t1 2 ⋅ 21820
Fn = = = 1056 [ N ]
d w1 ⋅ cos 20 0
44 ⋅ cos 20°
Ft = Fn ⋅ cos 20 0 = 993 [ N ]
Fr = Ft ⋅ tg 20 0 = 362 [ N ]

-La incovoiere

Ft ⋅ K F
σF = ⋅ YFa ≤ σ FP
b⋅m
993 ⋅ 2.81
σF = ⋅ 2.8 = 88.78 < σ FP [ N / mm 2 ]
44 ⋅ 2
YFa = 2,8 - factorul de formă al dintelui
KF = 2,81

-La presiunea de contact

Ft ⋅ K H u + 1
σ H = Z H ⋅ Z E ⋅ Zε ⋅ ⋅ ≤ σ HP
b ⋅ d w1 u

ZH – factorul zonei de contact;

2
ZH = = 2.67
sin α t cos α t
ZE = 189.9 [MPa]1/2 - factorul de material;
Zε - factorul gradului de acoperire;
4−ε 4 − 1.7
Zε = = = 0.876
3 3
KH = 2,81

σ H = 62.34 [ N / mm 2 ]

14
 2.8. Calculul transmisiei cu curele trapezoidale.

- Diametrului primitiv al roţii mici Dp1

D p1STAS = 63 [mm]

- Diamentrul primitiv al rotii mari.

D p 2 = ic ⋅ D p1 = 2.22 ⋅ 63 = 139,86 =DP 2 = 140[ mm]

- Diametrul mediu al rotilor de curea

D p1 + D p 2
D pm = D pm = 101,5 [mm]
2

- Distanta dintre axe (preliminară)

0.7 ⋅ ( D p1 + D p 2 ) ≤ A ≤ 2 ⋅ ( D p1 + D p 2 ) ⇔ 142,1 ≤ A ≤ 406
A = 250 [mm]

- Lungimea primitivă a curelei

( D p 2 − D p1 ) 2
L p = 2 ⋅ A + π ⋅ D pm + = 824.799 [mm] L p = 900 STAS 7195 − 76
4⋅ A

- Distanta dintre axe (calcul de definitizare)

15
 A= p+ p2 − q A = 287.88 [mm]
p = 0.25 ⋅ L p − 0.393 ⋅ ( D p1 + D p 2 ) = 145.23
q = 0.125 ⋅ ( D p 2 − D p1 ) 2 = 741.12[ mm]

- Unghiul dintre ramurile curelei:

D p2 − D p1
γ = 2 ⋅ arcsin = 19.68o
2A

- Unghiul de înfăşurare:

β1 = 180o − γ = 160.32o;
β2 = 180o + γ = 199.68o.

- Calculul numărului de curele (preliminar)

CF ⋅ P
z0 = z0 = 3.26
C L ⋅ C β ⋅ P0
C L = 0.82 coeficient de lungime
C β = 0.985 coeficient de in fasurare
C F = 1.1 coeficient de functionare
P0 = 1.08 [kW ] puterea transmisa de o curea

- Coeficientul numărului de curele

C Z = 0.9

- Numărul de curele (definitiv)

z0
z= z = 3.62 se alege z = 4
Cz

- Viteza periferica a curelei

D p1 ⋅ n 63 ⋅ 1800
v= = = 5,93m / s;
19100 19100

16
- Forta periferica transmisa

P
F = 1000 ⋅ = 505,90 N ;
v

Forţa de întindere iniţială a curelei ( F0 ) şi cea de apăsare pe arbori ( Fa ) sunt egale cu:

Fo = Fa = 1.55 ⋅ F = 784,145 N
.
Fc = 784,145 N

- Dimensiuni ale curelei trapezoidale

Sectiunea
Tip lp h α
curelei Ac
curea [mm] [mm] [o]
[cm2]
SPZ 8,5 8 40±0,1 0,54

- Dimensiunile si abaterile limita ale sectiunilor canalelor rotilor de curea

Sectiunea
l nmin mmjn f e α r
canalului p
Z 8,5 2,5 9 8±1 12±0,3 38o±1o 34o±1o 0,5

17
 2.9. Predimensionarea arborilor

Se face pe baza capatului de arbore: STAS 8724/3-74, iar valorile diametrelor minime
se aleg din coloana b1 pentru ca capatul de arbore este solicitat simultan de catre un moment de
torsiune si un moment de incovoiere, ambele de marime cunoscuta:

Arborele 1: Mt1 = 21.82 Nm => dI = 22 mm;

Arborele 2: Mt2 = 74.81 Nm => dII = 32 mm;

1
Tabelul de la pagina 142 din REDUCTOARE, autori: Adalbert ANTAL, s.a

18
 2.10. Calculul reactiunilor pe arbori

Pentru arborele 1:

V1 V2
In plan
vertical

Ft

b/2 b/2

H1 H2
Fc
In plan
orizontal

Fr

a b/2 b/2

- Reactiunile pe verticală
F
V1 = t = 30,54 [ N ⋅ mm]
2
F
V2 = t = 30,54 [ N ⋅ mm]
2

- Reactiunile pe orizontală
b
− Fc ⋅ (a + b) + Fr ⋅
H1 = 2 = −1318,36 [ N ⋅ mm]
b
b
Fr ⋅
+ Fc ⋅ a
H2 = 2 = 511,08 [ N ⋅ mm]
b
a = 66.5 [mm]
b = 103 [mm]
R1 = V12 + H12 = 1318,71 [ N ⋅ mm]
R2 = V22 + H 22 = 511,11 [ N ⋅ mm]

19
- Determinarea momentelor încovoietoare pentru arborele 1

b
M iV 1 = V1 ⋅ = 1572.81 [ N ⋅ mm]
2
b
M iV 2 = V2 ⋅ = 1572 .81 [ N ⋅ mm]
2
b b
M iH 1 = H1 ⋅ + Fc ⋅ (a + ) = −57324,66 [ N ⋅ mm]
2 2
b
M iH 2 = − H 2 ⋅ = 2894895 ,33 [ N ⋅ mm]
2
2 2
M i max = M iV max + M iH max = 57346,23 [ N ⋅ mm]

Pentru arborele 2:

Ft
In plan
vertical

V1 V2

b/2 b/2

Fr
In plan
orizontal

H1 H2

b/2 b/2

- Reactiunile pe verticală

Ft
V2 = = 30,54 [ N ⋅ mm]
2
F
V1 = t = 30,54 [ N ⋅ mm]
2

20
- Reactiunile pe orizontală

Fr
H1 = = 9,92 [ N ⋅ mm]
2
F
H 2 = r = 9,92 [ N ⋅ mm]
2

b = 105 [mm]

R1 = V12 + H12 = 32,11 [ N ⋅ mm]

R2 = V22 + H 22 = 32,11 [ N ⋅ mm]

- Determinarea momentelor încovoietoare

b
M iV 1 = V1 ⋅ = 1603,35 [ N ⋅ mm]
2
b
M iV 2 = V2 ⋅ = 1603,35 [ N ⋅ mm]
2
b
M iH 1 = H1 ⋅ = 520,8 [ N ⋅ mm]
2
b
M iH 2 = H 2 ⋅ = 520,8 [ N ⋅ mm]
2
2 2
M i max = M iV max + M iH max = 1685,81 [ N ⋅ mm]

2.11. Verificarea arborilor la solicitare compusa

Pentru efort torsiune constant si efort incovoiere alternant simetric avem α=0,275;

Pentru arborele 1:

M irez = M iV2 + M iH2 = 1685,81 [ N ⋅ mm];

+ ( αM t ) = 1737 ,35 [ N ⋅ mm];

2
M ech = M irez
2

σ ech =
M ech
Wz
= 8,68 [ N / mm ].
2

21
 2.12.Alegerea si calculul de verificare a rulmentilor

-Alegerea rulmentilor

Pentru arborele 1: rulmentul 6006

d = 30 mm;
D = 55 mm;
B = 13 mm;
C = 10.4 kN;
C0 = 6.95 kN;

Pentru arborele 2: rulmentul 6008

d = 40 mm;
D = 68 mm;
B = 15 mm;
C = 13.2 kN;
C0 = 9.5 kN;

- Calculul de verificare a rulmentilor arborelui 1

C ≥ P3 L ;
60 ⋅ n1 ⋅ Lh
L1 = = 1276.8 milioane de rotatii;
10 6
Lh = 20000 h;
P − încãrcarea radialã a rulmentului;
P1 = R1, 2 = 951 [ Nmm];
P1 3 L1 = 10.3 [kN ] < C1 = 10.4 [kN ].

- Calculul de verificare a rulmentilor arborelui 2

C ≥ P3 L ;
60 ⋅ n 2 ⋅ Lh
L2 = = 357.6 milioane de rotatii;
10 6
Lh = 20000 h;
P − încãrcarea radialã a rulmentului;
P2 = R3, 4 = 528 [ Nmm];
P2 3 L2 = 3.75 [kN ] < C 2 = 13.2 [ kN ].

22
 2.13. Alegerea si calculul de verificare a penelor

- Alegerea penelor

Pentru cuplajul dintre roata de curea si arbolele 1 - pana 1:

d b h l t1 t2
mm
24 8 7 24 4 3,3

Pentru cuplajul dintre arbolele 2 si roata dintata - pana 2:

d b h l t1 t2
mm
45 14 9 25 5.5 3.8

- Verificarea la presiunea de contact si la forfecare la pana 1.

4 ⋅ M t1 N
pe = ≤ p a ⇒ p e = 21.64 verificat
hld mm 2

2 ⋅ M t1 N
τ ef = ≤ τ af ⇒ τ ef = 10.82 verificat
hld mm 2
N
p a = 90
mm 2
N
τ af = 60
mm 2

- Verificarea penei la presiunea de contact şi la forfecare la pana 2.

4 ⋅ M t2 N
pe = ≤ p a ⇒ p e = 29.55 verificat
hld mm 2

2 ⋅ M t2 N
τ ef = ≤ τ af ⇒ τ ef = 14.77 verificat
hld mm 2

23
 2.14. Alegerea si justificarea sistemului de ungere si de etansare

- Calculul vitezei periferice:

π ⋅ d w1 ⋅ n1
υ= = 2,45 [m/s]
60000

- ks este presiunea Stribeck si este dată de relaţia:

Ft u + 1 2 993 3.6 + 1
ks = ⋅ ⋅ Z H ⋅ Z ε2 = ⋅ ⋅ 2.495 2 ⋅ 0,876 2 = 3.13 [ MPa]
bd 1 u 44 ⋅ 44 3.6

Pentru ungere se va folosi uleiul TIN 82 EP, cu vâscozitatea J50 = 100 cSt .

Vîscozitatea Punct de
Indice de Inflamabilitate
Simbolul cinematica la congelare
viscozitate IV ( 0C )
uleiului 500C ν50 (cSt) ( 0C )

TIN 82 EP 82-90 60 -20 230

Între capace şi carcasă se vor folosi ca elemente de etanşare garnituri, iar intre arbori şi
carcasă se va folosi manşete.

Se aleg două manşete : A25 x 40 si A35 x 55 STAS 7950/2-80

Nr dm h D
1 25 7 40
2 35 8 55

24
2.15.Verificarea la încălzire a reductorului

- randamentul total al reductorului:

πµ ε  1 1  π ⋅ 0.09 ⋅ 1.7  1 1 
η a = 1 − a ⋅  +  = 1 − ⋅ +  = 0.99
f  z1 z2  5  25 176 
ηa = 0.994 - randamentul treptei de roti dintate;
ηl = 0.995 - randamentul unei perechi de lagare cu rulmenti;
ηu = 0.99 - randamentul ungerii;

Randamentul unui reductor cu o trepte de reducere se determină cu relaţia:

η t = η a ⋅ η l2 ⋅ η u = 0.974 .

- dimensionarea carcaselor:

25
- elemente constructive:

• Grosimea peretelui corpului pentru reductoare cu angrenaje cilindrice:

δ = 0.025 ⋅ a + 7 ≅ 10mm;
• Grosimea peretelui capacului: δ 1 = 0,8 ⋅ δ = 8mm;
• Grosimea flanşei corpului: h = 1,5 ⋅ δ = 15mm;
• Grosimea flanşei capacului: h1 = 1,5 ⋅ δ 1 = 12mm;
• Grosimea tălpii (în varianta cu bosaje pentru şuruburile de fundaţie):
t = 1,5 ⋅ δ = 15mm;
• Grosimea nervurilor corpului: c = 0,8 ⋅ δ = 8mm;
• Grosimea nervurilor capacului: c1 = 0,8 ⋅ δ 1 = 6,4mm;
• Diametrul şuruburilor de fixare a reductorului pe fundaţie
d ≈ 1,5 ⋅ δ ≈ 12mm;
• Diametrul şuruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului, care se află lângă
lagăre: d1 ≈ 0,75 ⋅ d = 10mm;
• Diametrul şuruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului, care nu sunt lângă
lagăre: d 2 ≈ 0,5 ⋅ d = 6mm;
• Diametrul şuruburilor capacelor lagărelor: d 3 ≈ d 2 = 6mm;
• Lăţimea flanşei corpului şi a capacului: K = 3 ⋅ d 2 = 18mm;
• Distanţa minimă între roţile dinţate şi suprafaţa interioară a reductorului:
∆ ≥ 1,5 ⋅ δ = 15mm;
• Distanţa între roata cea mare şi fundul băii de ulei: ∆ 1 ≥ 4 ⋅ δ = 40mm;
• Distanţa de la rulment la marginea interioară a carcasei reductorului: l1 = 2 mm;

- verificarea reductorului la încălzire

Temperatura uleiului din baie, în cazul carcaselor închise când nu are loc recircularea
uleiului, se calculează din ecuaţia echilibrului termic:

P2 (1 − ηt )
t = t0 + ≤ ta
λScηt
t = 18,39 ta = 60°

unde:
t0 - temperatura mediului ambiant (t0=18oC);
P2 - puterea la arborele de ieşire din reductor, în watt;
ηt - randamentul total al reductorului;

26
 Sc - suprafaţa de calcul a reductorului, în m2: Sc=1,2S, unde S reprezintă suprafaţa
carcasei S = 0.17 m2;
λ - coeficientul de transmitere a căldurii între carcasă şi aer;
λ = (8...12) [W/(m2.oC)] dacă există o circulaţie buna a aerului în zona de montare a
reductorului;

27