Sunteți pe pagina 1din 12

BULETIN INFORMATIV

Tehnica imprimãrii
Transferul ºi fixarea cernelii pe suportul
de imprimare - Pag. 2
Lucrul mecanic de desprindere a
cernelii - Pag. 3
Rolul presiunii în procesul de
imprimare - Pag. 8

Tehnica imprimãrii
Sistemul de forþe care acþioneazã în stratul
Transferul ºi fixarea cernelii pe
de cernealã
suportul de imprimare
Pentru ca imprimarea sã se
Pentru a se produce tipãrirea, desfãºoare în condiþii normale, între
cerneala trebuie transferatã de pe aceste forþe trebuie sã existe relaþii
forma de tipar pe suportul de bine stabilite. Astfel:
imprimat (hârtia). - forþele de adeziune între forma de
Cerneala este depusã pe formã imprimare ºi pelicula de cernealã
de cãtre valurile ungãtoare ale trebuie sã fie întotdeauna mai mari
aparatului de alimentare cu cernealã.
decât forþele de coeziune inter-
Pentru aceasta, este necesar ca forþele
moleculare ale stratului de cernealã
de adeziune care apar între cernealã
(F1 > F3). Acest lucru este obligatoriu,
ºi formã sã fie mai mari decât forþele
pentru ca cerneala sã se depunã pe
de coeziune existente între mole-
formã. Dacã aceastã condiþie nu este
culele stratului de cernealã. Aceeaºi
realizatã, cerneala va rãmâne pe
condiþie este valabilã ºi pentru
transferul cernelii pe hârtie. În valurile ungãtoare ale maºinii, fãrã a
momentul contactului între forma adera la suprafaþa formei.
acoperitã cu cernealã ºi hârtie apar - forþele de adeziune între hârtie ºi
urmãtoarele forþe: cerneala aflatã pe formã trebuie sã fie
- forþe de adeziune (F1), între forma mai mari decât forþele de coeziune
(3) ºi stratul de cernealã (2); ale stratului de cernealã (F2 > F3).
- forþe de adeziune (F2), între stratul Dacã aceastã condiþie nu este
de cernealã (2) ºi hârtie (1); îndeplinitã, cerneala nu va adera la
- forþe de coeziune (F3), între hârtie, iar imprimarea va deveni
moleculele stratului de cernealã; imposibilã.
- forþe de coeziune (F4), între - forþele de adeziune între cernealã ºi
suprafaþa hârtiei ºi masa ei. hârtie trebuie sã fie mai mici decât
2
AFACERI POLIGRAFICE de 9 ani lider
Nr. 28 / 08.04.2008

forþele de coeziune între suprafaþa - forþele de adeziune ale cernelii cu


hârtiei ºi masa sa (F2 < F4). În caz forma;
contrar, în loc ca cerneala sã se depunã - forþele de coeziune ale hârtiei.
pe hârtie, suprafaþa acesteia va fi Datoritã forþelor de adeziune,
smulsã ºi va rãmâne lipitã de formã. cerneala aderã la suprafaþa valurilor
de cernealã. Frecarea ºi ungerea
cernelii sunt posibile numai când
forþele de adeziune sunt mai mari
decât cele de coeziune. Trecerea
cernelii de pe formã pe hârtie
(cauciuc) este posibilã numai când
forþele de coeziune ale hârtiei sunt
mai mari decât forþele de coeziune
ale cernelii.
Transferul cernelii pe hârtie
Lucrul mecanic de desprindere a
Rezultã cã la desprinderea hârtiei cernelii
(1) de pe formã (3), stratul de cernealã
(2) se va rupe într-o zonã a sa, o parte Lucrul mecanic ce se cheltuieºte
rãmânând pe formã iar o altã parte pentru ruperea stratului de cernealã
trecând pe hârtie. Zona de rupere a (sau mai bine zis lucrul mecanic de
stratului depinde de viteza de desprindere) depinde de factori legaþi
imprimare, de presiune etc. ºi se de cernealã, vitezã, presiune etc.
situeazã de obicei la jumãtatea • Grosimea stratului de cernealã
grosimii lui. Deci, pentru ca transferul de pe formã (cauciuc la ofset)
cernelii de pe forma pe hârtie sã se influenþeazã lucrul mecanic de
desfãºoare în condiþii optime, trebuie desprindere. În figura de mai jos se
îndeplinite urmãtoarele condiþii: observã cã valoarea lucrului mecanic
F1 > F3 de desprindere creºte cu grosimea
F4 > F2 > F3. stratului pânã la o anumitã limitã.
Se poate deduce cã imprimarea Punctul c de pe curbã corespunde
va fi posibilã numai în cazul când unei anumite grosimi a stratului de
forþele de coeziune ale cernelii sunt cernealã, dupã care acesta nu mai
mai mici decât: influenþeazã valoarea lucrului
- forþele de adeziune ale cernelii cu mecanic. În punctul c avem grosimea
hârtia; criticã a stratului.
3
www.afaceri-poligrafice.ro
BULETIN INFORMATIV
cauciucul imprimator pe hârtie are
loc astfel: în momentul contactului, o
parte a cernelii este absorbitã de porii
hârtiei, iar partea care rãmâne se rupe
în douã. În acest fel, pe hârtie trece
mai mult de 50% din cerneala de pe
formã. Deci, cu cât gradul de
absorbþie al hârtiei este mai mare, cu
atât mai multã cernealã trece pe
suprafaþa ei.
Transferul cernelii de pe formã
Reprezentarea influenþei grosimii stratului pe hârtie este influenþat atât de
de cernealã asupra lucrului mecanic de
desprindere
calitatea hârtiei, cât ºi de materialul
din care este executatã forma: de pe
Se poate vedea din diagramã cã
forme metalice se transmite pe hârtie
lucrul mecanic de desprindere creºte
mai multã cernealã decât de pe
rapid pânã la grosimea criticã. Deci
cauciuc.
la un strat mai subþire de cernealã,
• Presiunea la imprimare influ-
între suprafaþa hârtiei ºi suprafaþa
formei sau a cauciucului la tiparul enþeazã, de asemenea, lucrul mecanic
ofset rãmân spaþii neumplute cu de desprindere, deoarece contactul
cernealã. Aºadar, datoritã structurii dintre cernealã ºi suprafaþa hârtiei
hârtiei, capilarele nu sunt saturate cu depinde de valoarea presiunii
cernealã. La atingerea grosimii exercitate.
critice a stratului de cernealã, spaþiile Cu cât presiunea la tipar este
neumplute cu cernealã nu mai existã. mai mare, cu atât valoarea lucrului
Rezultã cã lucrul mecanic de mecanic ce se consumã pentru
desprindere nu mai depinde de desprindere este mai mare. În figura
grosimea stratului de cernealã. de mai jos, ce reprezintã graficul
Pentru sorturi diferite de hârtie, dintre valoarea lucrului mecanic de
grosimea criticã a stratului de desprindere ºi presiune (grosimea
cernealã este diferitã. Cu cât hârtia stratului de cernealã de 150 nm ºi,
este mai netedã (satinatã), cu atât respectiv, 12 nm) maximul ce se
umplerea neregularitãþilor ei cu obþine este explicat prin strivirea
cernealã se face mai rapid. neregularitãþilor hârtiei (ceea ce duce
Ruperea stratului de cernealã la la o calandrare, o ridicare a netezimii
trecerea acesteia de pe formã sau acesteia) ºi prin comprimarea
4
AFACERI POLIGRAFICE de 9 ani lider
Nr. 28 / 08.04.2008

capilarelor ºi presarea cernelii în În practicã se întâmplã astfel: cu


acestea. cât viteza de imprimare este mai
mare, cu atât cerneala este mai puþin
vâscoasã. În timpul imprimãrii la
viteze mari, se constatã desprinderea
de fibre de hârtie de cãtre cernealã.
Fenomenul se numeºte smulgerea
hârtiei ºi se explicã prin influenþa
vâscozitãþii ºi a forþelor de inerþie ce
apar în procesul de desprindere a
stratului de cernealã. În cazul
smulgerii, forþele de coeziune ale
Relaþia dintre lucrul mecanic de cernelii sunt mai mari decât forþele
desprindere ºi presiune
de coeziune ale hârtiei.
• Caracteristicile liantului ºi ale Cunoaºterea fenomenelor
pigmentului cernelii influenþeazã descrise are o valoare practicã mare,
transferul acesteia ºi, deci, valoarea întrucât schimbarea valorii lucrului
lucrului mecanic de desprindere. mecanic de desprindere schimbã atât
Cernelurile fabricate cu lianþi din cantitatea de cernealã transferatã de
uleiuri minerale cu vâscozitate pe formã sau cauciuc imprimator pe
redusã sau fabricate cu liant pe bazã hârtie, cât ºi caracterul distribuirii
de ulei de in fiert ºi polimerizat se cernelii pe hârtie.
vor comporta diferit. Aceastã concluzie este valabilã
Dacã la acelaºi tip de cerneluri numai în tiparul monocrom, unde
sunt concentraþii egale de pigmenþi cerneala trece de pe formã (cauciuc
diferiþi, ele au valori diferite ale imprimator la ofset) pe hârtie. La
lucrului mecanic (de adezivitate). tiparul policrom fiecare cernealã,
Concentraþii mai mari ale urmãtoare primei se depune nu
pigmentului în cernealã dau valori numai pe hârtie ci ºi pe unul sau mai
mai mari ale lucrului mecanic de
multe straturi de cernealã. Deci
desprindere.
obþinerea tiparului va depinde ºi de
• Creºterea timpului de frecare a
cernelii pe valurile din maºina de interacþiunea dintre o cernealã ºi altã
imprimare duce la creºterea lucrului cernealã.
mecanic de desprindere datoritã La maºinile în 2 sau mai multe
gradului de dispersie al pigmentului. culori, depunerea straturilor de
5
www.afaceri-poligrafice.ro
BULETIN INFORMATIV
cernealã se face unul peste celãlalt,
numit tipar „umed pe umed”. În acest
caz, intervalul de imprimare între
douã culori suprapuse este de sub 0,6
secunde. În cazul maºinilor într-o
culoare, acest interval al suprapunerii
a douã culori poate fi de ordinul
orelor sau chiar al zilelor.
Numãrul de culori care se
suprapun ºi grosimea filmului de Din cele expuse se poate deduce
cernealã din fiecare strat sunt factori urmãtoarea relaþie:
care influenþeazã fixarea cernelurilor, A > K + I + F,
procesul de uscare, presiunea la tipar în care: A = forþele de adeziune ale
etc. cernelii faþã de hârtie
• Cu cât viteza maºinii este mai K = forþele de coeziune ale cernelii
mare, cu atât valoarea lucrului I = forþele de inerþie
mecanic de desprindere este mai F = forþe interioare de frecare ale
mare. Pentru desprinderea stratului cernelii.
de cernealã de pe formã, la viteze Comentând relaþia de mai sus
mari, trebuie depuse mai multe putem spune: cu cât viteza de
eforturi. Explicaþia constã în faptul desprindere este mai mare, cu atât
cã la desprinderea stratului de forþele de inerþie I ºi forþele interioare
cernealã de pe formã trebuie învinse de frecare ale cernelii F sunt mai
nu numai forþele de coeziune ale mari. Deci, condiþiile de obþinere a
cernelii ci ºi forþele de inerþie ce se unui imprimat de calitate sunt mai
formeazã la viteze mai mari de grele.
imprimare. În cazul tiparului policrom,
• Vâscozitatea cernelii este un alt fenomenul de umectare poate avea
factor de care depinde lucrul mecanic loc în douã cazuri: când cerneala
de desprindere. În figura de mai jos urmãtoare se depune pe un strat de
se reprezintã grafic influenþa cernealã uscatã ºi avem de-a face cu
vâscozitãþii cernelii ºi a vitezei de umectarea de cãtre un lichid a unui
desprindere asupra lucrului mecanic corp solid; în al doilea caz, când
de desprindere. Se vede cã pentru tiparul se face „umed pe umed”,
cerneluri mai vâscoase acesta este cerneala urmãtoare se depune pe un
mai mare. strat neuscat de cernealã, avem de-a
6
AFACERI POLIGRAFICE de 9 ani lider
Nr. 28 / 08.04.2008

face cu interacþiunea unui lichid cu poate apãrea un astfel de caz, când


un alt lichid. În acest caz, picãtura 1, adeziunea primului strat faþã de al
din figura de mai jos, se gãseºte pe doilea va fi mai redusã decât
suprafaþa lichidului 2, în echilibru, rezistenþa celui de-al doilea strat. Se
înconjuratã de aer (mediu gazos), observã, în acest caz, cã a doua
notat cu 3. cernealã nu mai poate trece de pe
formã sau cauciuc imprimator pe
primul strat, ci rãmâne pe formã. În
asemenea situaþie, imprimarea nu
1 poate avea loc, stratul al doilea
aderând la primul.
Soluþia pentru remedierea
acestor fenomene constã în reglarea
timpilor de uscare între suprapunerea
diferitelor cerneluri. Asemenea
Condiþia de echilibru este: situaþie nu o vom gãsi la imprimarea
σ2,3 = σ1,3 cosϕ1 + σ1,2cosϕ2. „umed pe umed”, unde trebuie
Rezultã cã umectarea depinde de respectate întocmai vâscozitatea ºi
valoarea unghiurilor ϕ1 si ϕ2, care aderenþa cernelurilor.
depinde la rândul ei de natura În studiul transferului s-a cãutat
cernelurilor. sã se stabileascã o expresie analiticã
Pentru a depune un strat de a relaþiei dintre cantitatea de cernealã
cernealã peste unul precedent (pentru transferatã pe hârtie ºi cantitatea de
a obþine un tipar policrom în cernealã rãmasã pe forma de tipar.
condiþiile tiparului umed pe umed), O primã ecuaþie a fost propusã
este necesar ca ruperea stratului sã de A.C. Zettlemayer ºi colaboratorii
aibã loc doar în stratul de cernealã sãi, ºi anume:
nou depus. Este posibil acest lucru y = (1 – e– kx) {b(1 – e– x/b) + f[x - b(1 – e– x/b)]},
numai dacã forþele de adeziune între
în care:
straturi vor fi mai mari decât forþele
de coeziune ale cernelii cu care se e = baza logaritmilor naturali;
imprimã. k = constanta legatã de netezimea
Astfel, când depunem un strat de hârtiei, a cãrei influenþã se manifestã
cernealã peste altul, pe mãsura mai ales în domeniul valorilor mici
creºterii rezistenþei ºi scãderii ale lui x (cantitatea de cernealã iniþial
adeziunii primului strat, prin uscare oferitã pe formã);
7
www.afaceri-poligrafice.ro
BULETIN INFORMATIV
b = constanta legatã de porozitatea Rolul presiunii în procesul de
hârtiei (cantitatea de cernealã imprimare
imobilizatã), caracterizând capacitatea
hârtiei de a fixa o anumitã cantitate Transferul cernelii este
de cernealã; influenþat de o serie de factori, dintre
f = o constantã (factor de repartiþie) care cel mai important este
care se exprimã prin fracþiunea de presiunea. În procesul de transfer al
cernealã liberã care rãmâne pe cernelii de pe formã (sau cauciucul
suprafaþa hârtiei dupã separarea imprimator la ofset), pe hârtie este
formei de hârtie. necesar sã se realizeze un contact cât
În aplicarea ecuaþiei, o mare mai bun între stratul de cernealã ºi
suprafaþa hârtiei. Acest contact se
dificultate este întâmpinatã în
realizeazã cu ajutorul presiunii.
practicã de calculul celor trei
constante k, b ºi f. Din acest motiv Deoarece hârtia are o suprafaþã
s-a recurs la o formã simplificatã, ºi neregulatã, microporoasã, numai
anume: anumite zone ale suprafeþei sale ating
stratul de cernealã în timpul
y = b + f(x - b), imprimãrii. Ca rezultat al presiunii,
în care semnificaþia este: cantitatea hârtia se va deforma, se va netezi,
totalã de cernealã transferatã pe cerneala va fi presatã în porii hârtiei
hârtie (y) este egalã cu cantitatea de ºi va pãtrunde în neregularitãþi,
cernealã imobilizatã, plus fracþiunea realizându-se un contact bun între
de cernealã liberã de pe suprafaþa cernealã ºi suprafaþa pe care se
hârtiei, dupã separaþie. imprimã. Astfel, presiunea asigurã
Aceastã ecuaþie este valabilã fixarea cernelii pe hârtie.
numai în cazul cantitãþilor mai mari
de cernealã (x), suficiente pentru a
acoperi neregularitãþile superficiale
ale hârtiei. Cantitãþile de cernealã (x)
ºi (y) din ecuaþie sunt uºor
mãsurabile cu ajutorul preselor
miniaturã (IGT, FOGRA etc.).
Substituind în ecuaþie pe (x) ºi
pe (y) cu douã perechi de valori
determinate experimental pentru
valori mari ale lui (x) (cca 3/4 din (x)
maxim) ºi rezolvând cele douã Reprezentarea graficã a presiunii la
ecuaþii se aflã valorile lui f ºi b. imprimare în funcþie de netezimea hârtiei
8
AFACERI POLIGRAFICE de 9 ani lider
Nr. 28 / 08.04.2008

Cu cât hârtia este mai rugoasã adânc ºi flexografic, pentru


(are o suprafaþã mai neuniformã), cu determinarea presiunii specifice se va
atât presiunea de imprimare trebuie avea în vedere toatã suprafaþa de
sã fie mai mare. contact între formã (respectiv
Când presiunea nu este cauciuc imprimator la ofset) ºi hârtie.
suficientã, nu se poate obþine un tipar Pentru a asigura contactul
corespunzãtor. Pe porþiunile unde necesar între formã ºi hârtie, având în
contactul nu este asigurat, nu apar vedere neregularitãþile formei, ale
forþele de atracþie între cernealã ºi hârtiei, ale suprafeþei de presiune a
hârtie (nu apare fenomenul de maºinii de tipar, se foloseºte
umectare) ºi cerneala nu poate fi aºternutul elastic.
transferatã. În acelaºi timp, un plus La toate genurile de tipar unde
de presiune peste valoarea optimã are loc transmiterea directã a cernelii
duce la deformarea hârtiei, la de pe forma pe hârtie, este necesar
expulzarea cernelii de pe suprafeþele aºternutul pe suprafaþa de presiune
de imprimat etc. pentru a obþine un tipar cores-
Presiunea este un mijloc de punzãtor. În cazul tiparului ofset,
realizare a efectului tehnologic – unde cerneala de pe forma de tipar se
tiparul. Pentru aceasta, presiunea transmite cauciucului imprimator, nu
trebuie cunoscutã în procesul de este necesar aºternutul pe suprafaþa
imprimare. În contextul imprimãrii de presiune, întrucât contactul pentru
avem presiune totalã, adicã aceea transmiterea cernelii se asigurã prin
care acþioneazã pe întreaga suprafaþã deformarea cauciucului.
de contact între formã ºi hârtie ºi Relaþia dintre presiune ºi
presiune specificã, aceea ce revine pe cantitatea de cernealã transferatã pe
unitatea de suprafaþã a formei. formã este ilustratã de diagrama
Presiunea specificã optimã este procesului de imprimare:
presiunea minimã ce asigurã
obþinerea unui tipar de calitate.
Aceastã presiune depinde de
procedeul de tipar, de caracteristicile
materialelor folosite, de gradul de
neregularitate a distribuirii presiunii
pe formã etc.
La tiparul înalt ºi ofset, pentru
determinarea presiunii specifice se
vor avea în vedere numai elementele
imprimabile ale formei. La tiparul
9
www.afaceri-poligrafice.ro
BULETIN INFORMATIV
Pe aceastã diagramã sunt mai La tiparul înalt ºi flexografic,
multe zone, ºi anume: mãrirea presiunii peste valoarea lui
A – B: nu se constatã nicio legãturã P4 (corespunzãtoare punctului E)
între presiune ºi transfer, cantitatea duce la o scãdere a saturaþiei
de cernealã transferatã fiind tiparului. Aceasta se explicã prin
întâmplãtoare. Din cauza contactului faptul cã, datoritã presiunii prea mari,
insuficient, dacã presiunea are o o parte din cerneala aflatã pe
valoare mai micã decât P1, cantitatea elementele imprimabile alunecã pe
de cernealã transferatã este de marginea acestora, murdãrind în
asemenea insuficientã, iar tiparul este jurul lor sau nu mai ajunge pe hârtie.
incomplet ºi necorespunzãtor. Dacã presiunea este mãritã în
Aceastã zonã este numitã zona continuare (peste valoarea P5, cores-
presiunii insuficiente. punzãtoare punctului F), saturaþia
B – C: se constatã cã, pe mãsurã ce începe sã creascã din nou, uºor, ca
creºte presiunea, creºte ºi cantitatea urmare a deformãrii foarte accentuate
de cernealã transferatã de pe formã. a hârtiei care este presatã.
Este zona de transfer proporþional, E – F ºi F – G sunt caracteristice
în care grosimea stratului de cernealã numai tiparului înalt ºi flexografic.
transferat pe hârtie ºi, implicit, La celelalte genuri de tipar, datoritã
saturaþia tiparului cresc pe mãsurã ce faptului cã între elementele
creºte presiunea de la P1 la P2. imprimabile ºi cele neimprimabile nu
C – D: pe mãsurã ce presiunea creºte existã o diferenþã de nivel, aceste
în continuare, efectul de propor- zone lipsesc (la tipar adânc,
þionalitate dispare, creºterea satura- elementele imprimabile sunt umplute
þiei tiparului devenind din ce în ce cu cernealã, lichid incompresibil,
mai lentã, pentru ca peste punctul D, pânã la nivelul elementelor neimpri-
corespunzãtor presiunii P3, sã mabile), curba terminându-se în
rãmânã constantã. În punctul D se punctul E.
obþine cantitatea maximã de cernealã Pentru ca imprimarea sã se
care se poate transfera pe hârtie ºi desfãºoare în condiþii bune, este
saturaþia maximã a tiparului. necesar ca pe hârtie sã fie transferatã
D – E: creºterea presiunii peste o cantitate maximã de cernealã, fãrã
valoarea lui P3 nu mai are niciun deformãri ale imaginii; cu alte
efect asupra transferului de cernealã; cuvinte, este necesar ca imprimarea
este zona transferului constant. sã se desfãºoare în zona D – E a
10
AFACERI POLIGRAFICE de 9 ani lider
Nr. 28 / 08.04.2008

curbei. Presiunea P3 care asigurã fiind funcþie de gradul (procentul) de


aceastã condiþie, având în acelaºi acoperire al acesteia ºi depinde de
timp ºi cea mai scãzutã valoare, se caracterul literei, de liniatura rasterului,
numeºte presiune optimã de de cantitatea de ilustraþii etc.
imprimare. Presiunea specificã realã la
În zona E – F, cantitatea de imprimare trebuie calculatã având în
cernealã transferatã de formã scade vedere atât tensiunile din aºternutul
cu creºterea presiunii. Datoritã cilindrului de presiune, ce se creeazã
creºterii presiunii, cerneala este datoritã comprimãrii, cât ºi tensiunile
strivitã la marginile elementelor în zonele unde are loc întinderea
tipãritoare ºi, la desprinderea aºternutului. Pe lângã presiunea pe
tiparului de formã, o parte a cernelii suprafaþa elementelor imprimabile se
rãmâne pe marginea elementelor constatã ºi o concentrare a tensiunilor
imprimabile. La tiparul obþinut cu pe marginea acestora, tensiuni de
aceastã presiune, stratul de cernealã care trebuie sã se þinã seama la
de pe marginea imaginii este mai presiunea pe suprafaþã.
gros decât pe restul suprafeþei. La tiparul ofset, care nu are un
Elementele tipãritoare sunt lãþite ºi relief al elementelor componente
îmbâcsite, iar în cazul tiparului înalt, (imprimabile ºi neimprimabile), ca ºi
presiunea pe spatele colii este prea la formele de tipar adânc, ale cãror
mare. elemente imprimabile sunt umplute
Presiunea optimã (sau presiunea cu cernealã (care practic nu este
tehnologicã) necesarã depinde de o compresibilã), nu avem concentrãri
serie de factori, cum ar fi: de presiune la marginea elementelor
- genul de tipar ºi caracterul formei imprimabile.
- caracteristicile hârtiei de tipar;
(continuare în numãrul urmãtor)
- caracteristicile cernelurilor;
- rigiditatea ºi precizia maºinii de COPYRIGHT 2002
¨
tipar;
- aºternutul etc.
Preluarea conþinutului publicaþiei
Influenþa genului de tipar Revista Afaceri Poligrafice, respectiv a
asupra presiunii este diferitã la Buletinului Informativ cu acelaºi nume -
tiparul înalt, ofset ºi adânc. integralã sau parþialã, prelucratã sau nu - în
orice mijloace de informare, este permisã ºi
La tiparul înalt, presiunea gratuitã, cu condiþia obligatorie sã se
exercitatã este preluatã doar de menþioneze ca sursã a acesteia:
elementele imprimabile ale formei, “www.afaceri-poligrafice.ro”
11
www.afaceri-poligrafice.ro
Publica˛ie lunar„ editat„ de S.C. Afaceri Poligrafice S.R.L., Str. Motrului nr. 28, 050281 Bucure∫ti 5
T 0722 242 746 ï T/F 021 337 2900 ï F 021 337 2971 ï www.afaceri-poligrafice.ro