Sunteți pe pagina 1din 17

Univ. "Spiru Haret" - Facultatea de drept si administratie publica MASTER - Dreptul afacerilor Coordonator stiintific: Prof. univ. dr.

Grigore Florescu

Caiet practica Arbitraj comercial si alte moduri de soluionare a litigiilor

Stoian Maria Mihaela

08.06.2012

Cuprins:

Soluionarea litigiilor comerciale pe calea arbitrajului Arbitrajul comercial Clauza compromisorie Tribunalul arbitral Actiunea in anulare a hotararii arbitrale

Bibliografie:

1. Grigore Florescu, Zaira Bamberger, Mirela Sabu, Arbitrajul comercial n Romnia, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2002 2. Octavian Cpn, Efectele hotrrilor judectoreti strine in Romnia, Editura Academiei, 1971 3. Ion P.Filipescu, Drept internaional privat, voi. II, Editura Actami, Bucureti, 1995 4. Grigore Florescu, Zaira Bamberger, Mirela Sabu, Arbitrajul comercial n Romnia, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2002 5. Dumitru Mazilu, Dreptul comerului internaional. Partea special, editura Lumina lex, Bucureti, 2006 6. Mircea N. Costin, Sergiu Deleanu- Dreptul comertului international Volumele I, II Editura Lumina Lex, Bucuresti 1999 7. Gabriel Boroi, Dumitru Radescu- Codul de procedura civila comentat si adnotat Editura All, Bucuresti 1996

Soluionarea litigiilor comerciale pe calea arbitrajului


Originile arbitrajului pot fi identificate n Evul Mediu, cnd litigiile comerciale erau soluionate prin intermediul unei persoane de autoritate, aleas de ctre pri. In legislaia noastr, reglementarea juridic a instituiei arbitrajului comercial a fost instituit prin Codul de Procedur Civil adoptat n anul 1865. Dup instaurarea regimului comunist, principiile liberale ale arbitrajului commercial au fost apreciate ca incompatibile cu noile principii ale ornduirii socialiste, i pe cale de consecin, dispoziiile Crii a IV-a a Codului de Procedur Civil nu au mai avut sfer de aplicare n raporturile litigioase comerciale. De remarcat faptul c aceste dispoziii nu au fost n mod formal abrogate ci au fost izolate ntr-un cadru legislativ fr obiect de reglementare. Arbitrajul comercial este o modalitate eficient de soluionare a litigiilor dintre comerciani i se afirm ca o excepie de la regula conform creia nfaptuirea justiiei constituie monopol de stat. Arbitrajul comercial reprezint o alternativ privat de justiie prin intermediul creia, persoanele fizice i juridice pot soluiona litigiile patrimoniale dintre ele. Prin excepie, nu pot fi soluionate pe calea arbitrajului acele categorii de litigii care se refer la drepturi asupra crora legea nu permite a se face tranzacie. Bunaoar, nu pot fi soluionate pe calea arbitrajului litigiile care au ca obiect conflictele colective de munc sau cele referitoare la statutul persoanelor. Este nsa esenial de reinut c soluionarea unui litigiu pe cale arbitrajului depinde de acordul prilor n acest sens. Pe cale de consecin, pentru a se deduce judecii un litigiu comercial prin procedura arbitral, este necesar ca parile sa fi stabilit competena instanei arbitrale, fie n prealabil prin intermediul unei clauze compromisorii, fie ulterior ivirii litigiului, prin compromisul arbitral. In lipsa acordului prilor, partea contractant prejudiciat prin aciunea celeilalte pri, poate apela numai la instana de judecat n condiiile dreptului comun, arbitrajul fiind considerat o procedur special derogatorie de la legea general. Clauza compromisorie nscrisa n contractul ncheiat ntre pri reprezint acordul acestora n sensul ca eventualele litigii s fie soluionate pe calea arbitrajului, fiind nlaturata competena general a instanei de drept comun ( Judecatorie-Tribunal-Curtea de Apel sau Inalta Curte de Casaie i Justiie). Compromisul arbitral reprezint un acord ncheiat ulterior apariiei litigiului prin care prile convin ca situaia litigioas sa fie dedus judecii pe cale arbitrajului. In acest sens, prile vor mentiona obiectul litigiului, numele arbitrilor sau modalitatea lor de numire. Pentru comerciani, procedura arbitrajului prezint numeroase avantaje fa de solutionarea litigiilor pe cale procedurii de drept comun. 1.Soluionarea cu celeritate a litigiului. Arbitrajul reprezint o modalitate deosebit de eficient i rapid de soluionare a unei situaii litigioase, fr posibilitatea de tergiversare a termenelor de judecat i fr sistemul cailor de atac specifice dreptului comun. In arbitrajul comercial este reglementat o unica cale de atac sau de reformare a hotrrii arbitrale, pentru anumite motive temeinice i limitative, prevzute de lege, aciunea n anulare. 2.Prile au posibilitatea de a i desemna ele nsele arbitrii, fie prin intermediul clauzei compromisorii, fie pe calea compromisului arbitral.

3.Soluionarea litigiului are loc n condiii de confidenialitate. Dac n procedura de drept comun, soluionarea litigiilor se supune principiului publicitii sedinelor de judecat, n cazul arbitrajului comercial, arbitrii au obligaia de a pastra confidenialitatea dosarului, ncepand din momentul investirii tribunalului arbitral. Nici o persoan strain nu are acces la dosarul cauzei fr acordul scris din partea prilor. 4.Cheltuielile arbitrale sunt mai reduse. Accesul la justiie, n general, nu este gratuit. Investirea instanei de judecat n scopul soluionrii unui litigiu, are loc numai dup achitarea taxei de timbru i a timbrului judiciar. Aceste taxe de timbru au un cuantum destul de ridicat n comparaie cu cheltuielile ocazionate de arbitrajul comercial unde taxele arbitrale sunt regresive. Pentru a evidenia avantajele arbitrajului din perspectiva cheltuielilor de judecat, menionam faptul ca taxele arbitrale sunt cu cca. 35% mai reduse dect taxele de timbru achitate pentru procedura de drept comun. Efectul direct al unei convenii arbitrale l constituie excluderea competenei instanelor judecatoresti pentru litigiul n discuie i atragerea compentei exclusive a tribunalului arbitral. In acest sens, arbitrajul poate fi ncredintat unui arbitru unic sau mai multor arbitri, iar numirea, nlocuirea sau revocarea arbitrilor se va face numai n acord i conform cu convenia arbitral. Arbitrii pot fi recuzai dac exist suspiciuni ntemeiate referitoare la independenta i imparialitatea sa. Potrivit art. 355 C.proc. civ., tribunalul arbitral este sesizat de ctre reclamant n scris, printr-o cerere care va cuprinde: a) numele, domiciliul sau resedina prilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea i sediul lor, precum i, dup caz, numarul de nmatriculare n Registrul Comerului, numarul de telefon, contul bancar; b) numele i calitatea celui care angajeaz sau reprezint partea de litigiu, anexndu-se dovada calitii; c) menionarea conveniei arbitrale, anexndu-se copie de pe contractul n care este inserat, iar daca s-a ncheiat un compromis, copie de pe acesta; d) obiectul i valoarea cererii, precum i calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori; e) motivele de fapt i de drept, precum i probele pe care se ntemeiaza cererea; f) numele i domiciliul membrilor tribunalului arbitral; g) semnatura prii. Cererea se poate face i printr-un proces-verbal ncheiat n faa tribunalului arbitral i semnat de pri sau numai de reclamant, precum si de arbitri. Acest ultim aspect este ns foarte puin ntlnit in practica judiciar. Copia cererii i copiile de pe nscrisurile pe care se ntemeiaza cererea vor fi comunicate arbitrilor i pratului de ctre reclamant. In termen de 30 de zile de la data primirii cererii, pratul formuleaz ntampinare prin care se apar fa de preteniile reclamantului. Judecata se va face cu repectarea regulilor privind imparialitatea i independena arbitrilor, respectarea principiului contradictorialitaii i asigurarea dreptului la aparare. Administrarea probelor se face n edina tribunalului arbitral iar aprecierea lor se face de ctre arbitri potrivit principiului intimei convingeri. Dezbaterile vor fi consemnate n ncheierea de edin i vor fi motivate. Tribunalul arbitral are obligaia legal de a pronuna o hotrre n termenul general de 5 luni de la data constituirii, dac prile nu au derogat de la regula prevazut imperativ de lege. In

acest sens, prile au posibilitatea de a micsora sau prelungi termenul nauntrul cruia tribunalul va pronuna hotrrea arbitral. Cheltuielile de arbitraj vor fi distribuite ntre pri conform ntelegerii acestora, iar n lipsa unui acord, cheltuielile de judecata vor fi suportate de ctre partea care a piedut procesul. Hotrrea arbitral se va comunica priilor n termen de cel mult o lun de la data pronunrii ei. Hotrrea arbitral este definitiv i obligatorie pentru pri, iar n ipoteza n care prevederile acesteia nu sunt aduse la ndeplinire de bun-voie, partea interesat va investi hotrrea cu formul executorie. Hotrrea arbitral investit cu formul executorie constituie titlu executoriu i poate fi pus n executare silit. Dup cum precizam, hotrrea arbitral poate fi desfiinat numai prin intermediul aciunii n anulare, fiind excluse formele de atac prevazute de dreptul comun. Aciunea n anulare poate fi introdus numai pentru urmatoarele motive, n mod limitativ prevzute de lege: a) litigiul nu era susceptibil de soluionare pe calea arbitrajului; b) tribunalul arbitral a soluionat litigiul fr s existe o convenie arbitral sau n temeiul unei convenii nule sau inoperante; c) tribunalul arbitral nu a fost constituit n conformitate cu convenia arbitral; d) partea a lipsit la termenul cnd au avut loc dezbaterile i procedura de citare nu a fost legal ndeplinit; e) hotrrea a fost pronunat dupa expirarea termenului arbitrajului de 5 luni; f) tribunalul arbitral s-a pronunat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decat s-a cerut; g) hotrrea arbitral nu cuprinde dispozitivul i motivele, nu arat data i locul pronunrii, nu este semnat de arbitri; h) dispozitivul hotrrii arbitrale cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la ndeplinire; i) hotrrea arbitral ncalc ordinea public, bunele moravuri ori dispoziii imperative ale legii. Aciunea n anulare a hotrrii arbitrale reprezint n practic o veritabil form de exercitare a controlului judectoresc. Competena sa soluioneze aciunea n anulare este instana judectoresc imediat superioar instanei judectoreti care, n lipsa conveniei arbitrale, ar fi fost competent sa judece litigiul n fond.

Spee: I
Pe rol soluionarea aciunii n anulare a hotrrii arbitrale nr.170/09.07.2009, pronunat de Curtea de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng Camera de Comer i Industrie a Romniei, n dosarul nr.80/2009, formulat de reclamanta (...) P. H. SRL n contradictoriu cu prtul T. E. H.. La apelul nominal fcut n edina public au rspuns reclamanta prin avocat J. T. cu mputernicire avocaial depus la dosar fila 3 i prtul prin avocat E. F. cu mputernicire avocaial depus la dosar fila 19. Procedura de citare este legal ndeplinit. S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier , care nvedereaz instanei c reclamanta nu a achitat taxa de timbru i timbru judiciar pentru cererea de suspendare a executrii i cauiunea stabilit de instan. 7

Aprtorul reclamantei, la interpelarea instanei, semneaz cererea de chemare n judecat. Totodat, depune la dosar chitan n cuantum de 3.246 lei reprezentnd dovada achitrii taxei de timbru pentru aciunea n anulare. Reclamanta, prin aprtor, arat c executarea s-a finalizat i nu nelege s timbreze cererea de suspendare a executrii silite. Curtea pune n discuie excepia netimbrrii cererii de suspendare a executrii silite. Reclamanta, prin aprtor, solicit admiterea excepiei. Prtul, prin aprtor, solicit admiterea excepiei. Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea apreciaz ndeplinite dispoziiile art. 150 Cod procedur civil i acord cuvntul pe aciunea n anulare. Reclamanta, prin aprtor, potrivit art.364 lit.c Tribunalul arbitral nu a fost constituit n conformitate cu convenia arbitral. n antecontract, la art.11.1, prile au inserat o clauz care prevedea ca orice litigiu ulterior s fie soluionat de o instan arbitral ad-hoc. Nu au dorit s fie arbitrai de D. ntruct dac doreau acest lucru, se prevedea n mod expres. Nu sunt incidente normele D. i nu exist compromis. D. nu avea competena s soluioneze acest litigiu. Fa de aceste aspecte, solicit admiterea aciunii, cu cheltuieli de judecat. Prtul, prin aprtor, solicit respingerea aciunii. Astfel, Curtea de Arbitraj organizeaz soluionarea arbitrajului. mprejurarea c D. nu a fost competent s soluioneze litigiul, nu este susinut, ntruct nu s-a fcut vorbire despre arbitraj ad-hoc. Clauza compromisorie prevzut la art.11 pct.1 n contract stabilete c litigiul se soluioneaz pe cale amiabil. Dac ar fi dorit arbitraj ad-hoc acest lucru se prevedea expres. Dispoziiile art.341 Cod procedur civil stabilesc expres soluionarea arbitrajului. Fa de aceste aspecte, solicit respingerea aciunii ca nentemeiat, cu cheltuieli de judecat. Reclamanta, prin aprtor, n replic, arat c aa cum rezult i din adresa depus la dosar , partea nu a neles s se judece la D. ntruct nu este instan competent, regula este arbitrajul ad-hoc. CURTEA Asupra aciunii n anulare de fa; Prin hotrrea arbitral nr.170/09.07.2009, pronunat de Curtea de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng Camera de Comer i Industrie a Romniei, n dosarul nr.80/2009 a fost respins excepia de necompeten invocat de ctre prt, s-a constatat rezoluiunea antecontractului de vnzare-cumprare atestat sub nr.49 din 6 februarie 2007 de (...) A T. I ASOCIAII, s-a dispus repunerea prilor n situaia anterioar, fiind obligat prta (...) P. H. SRL la restituirea ctre reclamantul T. E. H. a sumei de 61.307,6 Euro, precum i la plata ctre acelai reclamant a sumelor de 23.738,50 + 28.249,20 lei cu titlu de cheltuieli arbitrale. Pentru a hotr astfel, n ce privete excepia de necompeten a arbitrajului s-a reinut competena Tribunalului Arbitral n raport de dispoziiile articolului 11 pct. 1 i 11 pct. 2 din antecontract. Tribunalul a reinut c aceast clauz, chiar dac deficitar n redactare, demonstreaz voina comun a prilor de deferi eventuale litigii arbitrajului, recunoscnd competena instanelor de drept comun numai pentru situaia n care tribunalul arbitral nu s-ar putea constituit din motive obiective. Tribunalul a nlturat susinerea prtei privitoare la necesitatea existenei unui compromis separat, avnd n vedere existena n antecontractul prilor a clauzei compromisorii de la articolul 11. A nlturat de asemenea susinerea prtei ntemeiat pe invocarea clauzei referitoare la instana arbitral, reinnd c trimiterea la aceast sintagm nu este de natur a conduce la 8

concluzia c tribunalul arbitral sesizat nu ar fi cel avut n vedere de ctre pri, ntruct aceast instan arbitral este aceea la care prile au domiciliul, respectiv sediul, este o instan arbitral cunoscut i constituit n vederea soluionrii litigiului dintre pri, constituirea tribunalului putndu-se face n temeiul conveniei i a regulilor de procedur pe care acest tribunal le aplic n soluionarea litigiilor. Competena a fost reinut i n considerarea faptul c litigiul privete drepturi asupra crora legea permite a se face tranzacie, fiind incidente dispoziiile articolului 340 Cod procedur civil. Pe fondul litigiului, s-a apreciat cererea reclamantului ca ntemeiat n raport de clauzele contractuale, care au fost examinate n detaliu i interpretate coroborat, ca i n raport de nscrisurile depuse la dosar. S-a fcut aplicarea dispoziiilor articolului 274 Cod procedur civil. mpotriva acestei hotrri, n termen legal a declarat aciune n anulare prta, cauza fiind nregistrat sub nr(...) la 6 august 2009 pe rolul Curii de A p e l B u c u r e t i - Secia a V- a Comercial. Petenta a solicitat suspendarea executrii hotrrii arbitrale n conformitate cu dispoziiile articolului 365 alin. 3 Cod procedur civil. n motivarea aciunii n anulare a fost invocat n primul rnd articolul 364 lit. c Cod procedur civil, petenta susinnd c tribunalul arbitral nu a fost constituit n conformitate cu convenia arbitral. De esena susinerilor formulate n dezvoltarea acestui prim motiv de aciune n anulare este aseriunea potrivit creia clauza compromisorie prevzut de articolul 11 pct. 1 din antecontractul prilor viza soluionarea litigiului de ctre o instan arbitral ad-hoc, prevznd modalitatea de numire a arbitrilor, iar dispoziiile Crii IV din C o d u l d e procedur civil fiind aplicabile. Petenta a susinut c reclamantul a formulat cererea de arbitraj cu nesocotirea clauzei compromisorii, supunnd-o soluionrii Curii de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng Camera de Comer i Industrie a Romniei, creditoarea nu putea fi avut n vedere la semnarea contractului deoarece a fost nfiinat ulterior. Tot aceluiai prim motiv de aciune n anulare s-a susinut i c nici Curtea de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng Camera de Comer i Industrie a Romniei i nici una dintre pri nu se poate substitui voinei comune chiar dac ncearc s realizeze acest lucru printr-o interpretare a clauzelor contractuale. A artat petenta, totodat, c tribunalul arbitral a neles s judece cererea formulat de reclamant, dei petenta prt i-a afirmat constant i categoric opoziia. Avnd n vedere c tribunalul arbitral nu era legal sesizat i nici nu i s-a recunoscut vreodat competena, nici nu putea s fie legal nvestit cu soluionarea de cereri i de excepii. Al doilea motiv de anulare este ntemeiat pe dispoziiile articolului 364 lit. i Cod procedur civil, petenta susinnd c hotrrea arbitral ncalc odinea public, bunele moravuri ori dispoziii imperative ale legii. n susinerea acestui motiv de anulare s-a invocat de asemenea necompetena general a tribunalului arbitral, ceea ce face ca la pronunarea de ctre acest tribunal a sentinei atacate s fie nclcate dispoziii imperative ale C o d u l u i d e procedur civil precum i principiile de drept fundamental referitoare la dreptul la aprare al prilor i la aflarea adevrului. Petenta a susinut c tribunalul arbitral a reinut doar argumentele i probele pariale prezentate de o singur parte, lucru care ar fi putut fi evitat dac instana care judeca litigiul era competent i nvestit de ambele pri.

Petenta a susinut c preteniile i susinerile reclamantului sunt nentemeiate, c petenta i-a ndeplinit n integralitate obligaiile stipulate n contract, dar c nu acelai lucru se poate reine i n privina reclamantului, acesta fiind motivul pentru care petenta a neles s procedeze la rezoluiunea contractului. La 7 septembrie 2009, intimatul a transmis prin coresponden ntmpinare, prin care s-a aprat fa de aciunea n anulare, solicitnd respingerea acesteia ca nentemeiate. S-a stabilit n sarcina petentei obligaia de a timbra cererea de suspendare a executrii cu tax judiciar de timbru de 10 lei i cu timbru judiciar de 0,3 lei. La termenul din 12 O. 2009, petenta a artat c nu nelege s achite taxa de timbru pentru cererea de suspendare a executrii, aspect consemnat n practicaua prezentei hotrri. Avnd n vedere poziia petentei privitor la aceste aspect, n temeiul articolului 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 i a articolului 9 alin. 2 din OG nr. 32/1995 Curtea va anula ca netimbrat cererea de suspendare a executrii. Fa de actele i lucrrile dosarului, de probele administrate n cauz, Curtea apreciaz aciunea n anulare ca nentemeiat i o va respinge pentru urmtoarele considerente: Se constat c petenta, prt n faa Tribunalului arbitral, a depus n cursul arbitrajului punctul de vedere propriu privitor la necompetena tribunalului arbitral, exprimat prin nota aflat la fila 51 a dosarului arbitral. n aceast not, petenta invoc: -inexistena vreunei clauze compromisorii n antecontractul 49/2007 ncheiat ntre prile litigante care s confere competen Curii de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng Camera de Comer i Industrie a Romniei; - inexistena vreunui compromis care s confere competen tribunalul arbitral sesizat. n motivarea sentinei arbitrale s-a fcut referire la existena clauzei compromisorii privitoare la instanele arbitrale, pe cale de consecin la inexistena obligaiei de ncheierea a unui compromis ulterior sub acelai aspect. S-a reinut competena tribunalului arbitral n raport de mprejurarea c acesta s-a putut constitui, ceea ce exclude competena instanelor de drept comun. S-a reinut, de asemenea, competena tribunalului arbitral sesizat, n raport de domiciliul/sediul prilor, de caracterul instituional al arbitrajului i de posibilitatea constituirii Tribunalului Arbitral. Avnd n vedere aprrile formulate n cursul arbitrajului, precum i rspunsul dat de tribunalul Arbitral acestor aprri, Curtea constat c n prezenta aciune n anulare petenta supune ateniei instanei de judecat alte argumente aduse n susinerea excepiei de necompeten a tribunalului arbitral. Astfel, petenta invoc de aceast dat c tribunalul arbitral care a pronunat soluia n cauza de fa nu era competent ntruct prin clauza compromisorie prile au neles s supun litigiul lor arbitrajului ad-hoc, nu celui instituionalizat. Susinerea este nentemeiat. Aa cum rezult din articolul 11 pct. 1 din antecontractul prilor, prile au convenit ca litigiile ce nu pot fi soluionate pe cale amiabil s fie de competena unei instane arbitrale. n continuarea acestei prevederi, prile convin s deduc spre soluionare litigiul instanei de drept comun pentru situaia n care tribunalul arbitral nu se poate constitui. Referirea terminologic la instana sau tribunalul arbitral, coroborat cu prevederea referitoare la numrul de membri din compunerea tribunalului arbitral (trei arbitri, cte unul numit de fiecare parte i un supraarbitru) exclud de plano ideea arbitrajului ad-hoc. Curtea apreciaz c prile aveau posibilitatea de a indica expres dac se orienteaz ctre arbitrajul ad-hoc, la momentul ncheierii antecontractului, n considerarea dispoziiilor articolului 341 Cod procedur civil, care las la altitudinea persoanelor ce au capacitatea deplin de exerciiu 10

al drepturilor posibilitatea de a apela la o instituie permanent de arbitraj sau la o ter persoan. n raport de aceste prevederi legale, Curtea apreciaz c referirea din articolul 11.1 la instana arbitral i la tribunalul arbitral trebuie neleas ca opiune indubitabil a prilor n favoarea instituiei permanente de arbitraj, nu n favoarea arbitrajului ad-hoc. n condiiile n care Curtea de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng Camera de Comer i Industrie a Romniei funcioneaz ca organism instituionalizat de arbitraj, fiind public cunoscut activitatea acestui tribunal, Curtea apreciaz c n mod legal intimatul reclamant a dat curs clauzei prevzute la articolul 11.1 din Convenia prilor i s-a adresat acestei instane arbitrale de la domiciliul, respectiv sediul prilor litigante. n condiiile n care la nivel naional exist mai multe instane arbitrale cu activitate instituionalizat i n condiiile n care prile nu au prevzut expres n clauza compromisorie ca arbitrajul s se realizeze ad-hoc, Curtea apreciaz c intimatul reclamant a procedat n conformitate cu acordul de voin al ambelor pri atunci cnd s-a adresat arbitrajului instituionalizat, neexceptat expres prin convenia ncheiat. n situaia n care petenta ar fi apreciat c prevederea compromisorie este ambigu i ridic piedici n organizarea i desfurarea arbitrajului, aceasta ar fi avut la ndemn aciunea prevzut de articolul 342 alin. 1 Cod procedur civil, sesiznd instana de judecat competent n lipsa conveniei arbitrale pentru nlturarea piedicilor legate de arbitraj. O astfel de procedur nu s-a dovedit a fi fost folosit, iar n raport de considerentele precedente Curtea apreciaz c instana arbitral sesizat a fost competent potrivit clauzei compromisorii convenit de pri. Cel de al doilea motiv invocat pentru prima dat n faa instanei n susinerea excepiei de necompeten a tribunalului arbitral este nentemeiat. Petenta nu a dovedit c la data ncheierii antecontractului de vnzare-cumprare 16 februarie 2007 Curtea de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng Camera de Comer i Industrie a Romniei nu era nfiinat. Din informaiile publicate pe site ul oficial al Tribunalului Arbitral rezult c acesta a fost nfiinat n anul 1953, de aceea aceast critic a fost nlturat ca vdit nentemeiat. Al doilea motiv de aciune n anulare este nentemeiat. Se constat c n susinerea acestui motiv se reiau afirmaiile referitoare la necompetena tribunalului arbitral, afirmaii care au fost apreciate ca lipsite de temei, conform considerentelor ce preced. n ce privete afirmaiile privitoare la acceptarea argumentelor i probelor prezentate de o singur parte litigant, Curtea apreciaz c acestea nu se circumscriu motivului de anulare prevzut de articolul 364 lit. i Cod procedur civil, nefiind indicate dispoziiile imperative nclcate n cauz. Afirmaiile sunt nentemeiate i n considerarea poziiei pe care petenta a neles s o adopte n cursul arbitrajului. Astfel, Curtea apreciaz c petenta, fiind n faa unei clauze compromisorii dincolo de orice echivoc i alegnd s conteste competena tribunalului arbitral sesizat n baza acestei clauze compromisorii, fr a-i formula n subsidiar aprri i probe pe fondul litigiului, a acceptat contient riscul unui proces purtat doar n raport de susinerile i probele prii adverse. Pentru acest motiv, Curtea apreciaz c nu poate fi primit motivul de nulitate prevzut de articolul 364 lit. i Cod procedur civil, cu raportare la nclcarea principiilor referitoare la dreptul la aprare i la aflarea adevrului, ntruct acest motiv este invocat cu nfrngerea principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans.

11

Avnd n vedere c n privina hotrrii arbitrale atacate nu a fost reinut nici unul din motivele de nulitate prevzute de articolul 364 lit. c i i Cod procedur civil, aciunea n anulare urmeaz a fi respins ca nentemeiat. n temeiul articolului 274 Cod procedur civil, petenta va fi obligat s suporte cheltuielile de judecat efectuate de partea advers, cheltuieli constnd n onorariu de avocat conform facturii i chitanei aflate la filele 31 i 32 ale dosarului Curii. PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII HOTRTE Anuleaz ca netimbrat cererea de suspendare a executrii. Respinge ca nentemeiat aciunea n anulare a hotrrii arbitrale nr.170/09.07.2009, pronunat de Curtea de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng Camera de Comer i Industrie a Romniei, n dosarul nr.80/2009, formulat de reclamanta (...) P. H. SRL cu sediul n B, sector 3, str. N., nr. 11, 14 n contradictoriu cu prtul T. E. H. domiciliat n B, sector 5. Oblig pe petent s plteasc intimatei 4.165 lei cu titlu de cheltuieli de judecat. Cu drept de recurs n termen de 15 zile libere de la comunicare. Pronunat n edin public astzi, 12.11.2009.

II
Conflict de competenta intre comisia de arbitraj de pe langa UCECOM si instanta judecatoreasca Potrivit art. 125 din Constitutia Romaniei, autoritatea judecatoreasca are plenitudine de jurisdictie si orice litigiu este de competenta instantelor judecatoresti, cu exceptia celor date prin Constitutie altor organe (Curtea de Conturi si Curtea Constitutionala). Intrucat Decretul-Lege nr. 66/1990 privind organizare si functionarea cooperatiei mestesugaresti a fost emis anterior Constitutiei, orice dispozitii contrare legii fundamentale se abroga. Reclamanta B.C.C.A. "Drum Nou" a chemat in judecata parata SOCOM "Moda Lux", solicitand obligarea acesteia la plata chiriei lunare aferenta terenului in suprafata de 2.156,75 mp ce formeaza obiectul contractului de inchiriere si la penalitati de intarziere in plata, pe perioada 6 noiembrie - 15 decembrie 1992, ulterior restrangandu-si actiunea numai la plata penalitatilor. Judecatoria Baia Mare, prin sentinta civila nr. 1596 din 23 martie 1993, a declinat competenta solutionarii litigiului in favoarea UCECOM Bucuresti, retinand ca, potrivit art. 28 alin. 3 din Hotararea UCECOM nr. 1/1991, solutionarea litigiilor dintre unitatile cooperatiei mestesugaresti este de competenta Curtii de Arbitraj de pe langa UCECOM. Curtea de Arbitraj de pe langa UCECOM, prin hotararea nr. 141 din 31 august 1995 a respins actiunea reclamantei si a admis cererea paratei privind constatarea dreptului de proprietate al acesteia asupra suprafetei de 2.200 mp situat in Baia Mare. Actiunea in anulare formulata de reclamanta impotriva hotararii arbitrale a fost respinsa de Curtea de Apel Bucuresti, sectia comerciala, prin sentinta civila nr. 5 din 10 martie 1995. Impotriva acestei din urma hotarari, reclamanta a declarat recurs, in temeiul art. 304 pct. 8 si 9 din Codul de procedura civila aratand ca instanta a retinut, fara temei, existenta unei cereri reconventionale a paratului, intrucat aceasta cerere nu a fost formulata.

12

S-a mai sustinut ca gresit i s-a respins cererea privind plata penalitatilor de intarziere datorate in temeiul contractului de locatiune incheiat cu parata. Recursul este intemeiat intrucat s-a considerat ca, in solutionarea litigiului, au fost nesocotite normele imperative privind competenta generala. Astfel, la Judecatoria Baia Mare, parata a ridicat exceptia de necompetenta generala de solutionare a cauzei de catre instantele judecatoresti, sustinand ca, intrucat partile in litigiu sunt doua unitati cooperatiste din sistemul UCECOM, competenta solutionarii revine Curtii de Arbitraj de pe langa UCECOM. Se constata ca, in temeiul Decretului-Lege nr. 66/1990, prin Hotararea Consiliului UCECOM nr. 1/1991 s-a infiintat si organizat Curtea de Arbitraj a Cooperatiei Mestesugaresti, ca organizatie permanenta de arbitraj, fara personalitate juridica, independenta in exercitarea atributiilor jurisdictionale (art. 1), aceasta organizand, la cerere, si arbitrajul ad-hoc pentru solutionarea litigiilor comerciale (art. 12). Activitatea jurisdictionala prevazuta in reglementarile mentionate nu-si are, insa, temei intr-o dispozitie expresa in legea fundamentala. Potrivit art. 135 din Constitutia Romaniei, autoritatea judecatoreasca are plenitudine de jurisdictie ei orice litigiu este de competenta instantelor judecatoresti, cu exceptia celor date prin Constitutie altor organe cum ar fi Curtea de Conturi (art. 139) si Curtea Constitutionala (art. 140145). Prin lege nu s-a atribuit o jurisdictie speciala in favoarea UCECOM, Decretul-Lege nr. 66/1990 privind organizarea si functionarea cooperatiei mestesugaresti fiind emis inainte de intrarea in vigoare a Constitutiei - decembrie 1391 - si, in consecinta, orice dispozitii contrare acesteia sunt neconstitutionale. Ca urmare, solutionarea litigiilor de catre Curtea de Arbitraj de pe langa UCECOM poate sa intervina numai in conditiile Cartii a IV-a din Codul de procedura civila. Potrivit art. 340 din acest cod, partile pot conveni sa solutioneze, pe calea arbitrajului, litigiile patrimoniale dintre ele, in afara de cele care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactii. Excluderea competentei instantelor judecatoresti si supunerea litigiului unei instante de arbitraj este admisibila, conform art. 3433 Cod procedura civila, numai prin incheierea de catre parti a unei conventii arbitrale, in scris, sub sanctiunea nulitatii, sub forma clauzei compromisorii (art. 343 din Codul de procedura civila). In speta partile, unitati cooperatiste, nu au incheiat o conventie cu o clauza compromisorie prin care sa convina in sensul supunerii litigiului spre solutionare Curtii de Arbitraj de pe langa UCECOM. Ca urmare, solutionarea litigiului era de competenta instantelor judecatoresti si, sub acest aspect, hotararea Judecatoriei Baia Mare de declinare a competentei in favoarea Arbitrajului UCECOM este nelegala, toate celelalte hotarari privind solutionarea cauzei fiind lovite de nulitate. Fata de cele de mai sus, recursul urmeaza a fi admis, stabilindu-se in temeiul art. 313 din Codul de procedura civila, ca, Judecatoria Baia Mare este competenta sa judece cauza.

III
13

Necesitatea unei conventii arbitrale clare. Art.343 ind.4 alin.2 lit.b Cod procedura civila prevede ca instanta nu va retine spre solutionare procesul daca conventia arbitrala este lovita de nulitate ori este inoperanta. Clauza arbitrala este clara din continutul acesteia rezultnd ca litigiul va fi solutionat de arbitrii Camerei de Comert Internationale din Paris, nefiind prevazuta competenta instantelor judecatoresti ,ci a arbitrilor. Reclamanta SC C SRL a chemat n judecata prta A E GmbH prin SC A E SRL solicitnd instantei sa dispuna obligarea acesteia la plata sumei de 1.113.707,0957 lei cu titlu de pret neachitat. n motivarea cererii de chemare n judecata reclamanta arata ca prta nu a respectat prevederile contractuale referitoare la achitarea contravalorii lucrarilor executate. n drept s-au invocat dispozitiile art.969, art.1073 Cod civil, art.43 Cod comercial. n aparare, prta a formulat ntmpinare prin care a invocat exceptia necompetentei instantelor judecatoresti n solutionarea cauzei si a solicitat respingerea cererii de chemare n judecata. Prin sentinta civ nr. 492/15.04.2009 Tribunalul Brasov a admis exceptia necompetentei instantelor judecatoresti invocata de prtaA E GmbH prin SC A E SRL, a constatat ca cererea nu este de competenta instantelor judecatoresti si respinge actiunea formulata de reclamanta SC C SRL n contradictoriu cu prta A E GmbH prin SC A E SRL respins cererea prtei privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata. Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut urmatoarele considerente: ncheierea unei conventii arbitrale are ca efect principal si negativ excluderea competentei instantelor judecatoresti de a solutiona litigiul respectiv. Sustinerile reclamantei n sensul ca n cauza clauza compromisorie este inoperanta cu motivarea ca nu rezulta din contract vointa partilor de a supune spre solutionare litigiile ivite Curtii de arbitraj de pe lnga Camera Internationala de Comert din Paris nu pot fi retinute ntruct conform art.14.1 partile au prevazut ca toate eventualele litigii rezultate din contract vor fi solutionate conform Regulilor de conciliere si Arbitraj ale Camerei Internationale de Comert din Paris, de catre trei arbitrii desemnati, conform Regulamentului amintit, iar potrivit art.14.2 deciziile arbitrilor se bazeaza pe prevederile prezentului contract si n mod suplimentar legislatiei romnesti, cu exceptia conflictului prevederilor legii si Conventiei UN privind Contractele pentru Vinderea Internationala de Bunuri. Locul de arbitraj va fi n Bucuresti. Limba va fi engleza. Rezulta asadar ca interpretarea data de reclamanta acestei clauze n sensul ca litigiul va fi solutionat dupa regulile Camerei Internationale de Comert din Paris si nu de catre Curtea de Arbitraj de pe lnga Camera Internationala de Comert din Paris nu poate fi primita. n speta, se constata ca litigiul este de competenta Curtii de Arbitraj de pe lnga Camera Internationala de Comert din Paris, organ de jurisdictie din alt stat si, vaznd prevederile art.157 din Legea nr.105/1992, nu va declina competenta n favoarea acesteia ci va respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor romne. mpotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta SC C SRL prin lichidator solicitnd casarea si trimiterea spre rejudecare instantei de fond. Prin decizia civ nr. 492/14.10.2009 Curtea de Apel Brasov a respins recursul declarat de reclamanta ca tardiv , aratnd n motivare ca recursul a fost declarat cu depasirea termenului de recurs de 5 zile de la pronuntare prevazut de art. 158 al 3 Cpc.

14

mpotriva acestei decizii a declarat contestatie n anulare reclamanta SC C SRL solicitnd anularea acesteia , rejudecarea recursului , trimiterea spre rejudecare a cauzei la Tribunalul Brasov pe fond. n motivarea acesteia se arata ca s-a produs o greseala materiala ntruct recursul declarat mpotriva sentintei 492/15.04.2009 a Tribunalului Brasov a fost expediat prin posta la 21.04.2009, n termen de 5 zile de la comunicare, fiind incidente dispozitiile art. 318 teza 1Cpc Curtea a constatat contestatia n anulare fondata. Sentinta Tribunalului Brasov prin care s-a admis exceptia necompetentei instantelor judecatoresti invocata de prta si s-a constatat ca cererea nu este de competenta instantelor judecatoresti si respinge actiunea formulata de reclamanta cu n contradictoriu cu prta s-a pronuntat la data de 15.04.2009 .Potrivit art. 158 al 3 Cpc daca instanta se declara necompetenta , mpotriva sentintei se poate declara recurs n 5 zile de la pronuntare. Termenele procedurale se calculeaza potrivit art. 101 al 1 Cpc pe zile libere. n speta termenul curge de la 16.04.2009 prima zi neintrnd n calcul si s-a mplinit la 21.04.2009 nefiind luata n calcul nici ziua n care s-a sfrsit termenul 20.04.2009. Primul motiv prevazut de art. 318 C.pr. civ. dezlegarea data recursului este rezultatul unei greseli materiale are n vedere erori materiale n legatura cu aspectele formale ale judecarii recursului si care au avut drept consecinta darea unor solutii gresite. Textul vizeaza greseli de fapt, involuntare, fiind incident n speta recursul fiind gresit respins ca tardiv . Recursul declarat de reclamanta SC C SRL este nefondat . Obiectul pretentiilor reclamantei l constituie lucrarile executate de reclamanta ca subantreprenor al prtei n baza contractului de subantrepriza 125 A /9.03.2006. Potrivit art. 14.1din contract orice nentelegeri rezultnd din prezenta conventie vor fi solutionate definitiv conform Regulamentului de conciliere si arbitraj al Camerei de Comert Internationale din Paris , de catre trei arbitri numiti conform regulamentului mentionat , iar potrivit art. 14.2. arbitrii si vor motiva decizia pe dispozitiile prezentei conventii si n mod complementar pe dispozitiile legii romne, cu exceptarea normelor privind conflictul de legi si conventia Natiunilor Unite privind vnzarea internationala de marfuri, locul arbitrajului va fi Bucuresti, iar limba arbitrajului va fi engleza. Potrivit art.343 ind.3 alin.1 Cod procedura civila, ncheierea conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul ce face obiectul ei, competenta instantelor judecatoresti, n sensul ca existenta conventiei arbitrale impune ca litigiul sa fie solutionat cu prioritate de tribunalul arbitral, iar conform art.343 ind.4 alin.2 lit.b Cod procedura civila instanta nu va retine spre solutionare procesul daca conventia arbitrala este lovita de nulitate ori este inoperanta. Sustinerea reclamantei potrivit careia clauza cuprinsa n art. 14.1 este inoperabila pentru ca din aceasta nu rezulta expres si explicit competenta instantei arbitrale este nentemeiata. Clauza arbitrala este clara din continutul acesteia rezultnd ca litigiul va fi solutionat de arbitrii Camerei de Comert Internationale din Paris, nefiind prevazuta competenta instantelor judecatoresti ,ci a arbitrilor . CCI din Paris este o institutie permanenta de arbitraj cu competenta generala din lume , respectiv judecarea litigiilor de catre tribunalele arbitrale se desfasoara oriunde n lume , n speta la Bucuresti ,preponderent n afara sediului CCI Paris , potrivit locului ales de parti prin conventie si foarte rar la acest sediu. Exista o distinctie ntre atributiile jurisdictionale ale unei institutiei de arbitraj adica activitatea propriu-zisa de judecare a litigiului de catre tribunalului legal constituit si atributiile administrative ale instantei de arbitraj desfasurate , n cazul CCI Paris de Secretariatul Curtii. 15

Secretariatul Curtii se ocupa strict de logistica aferenta arbitrajului nsa solutionarea propriu zisa a litigiului revine exclusiv arbitrilor , care n exercitarea functiei lor jurisdictionale sunt n ntregime independenti( art. 1.2 din Regulamentul de arbitraj al CCI Paris n vigoare de la 1.01.2008). Potrivit art. 14 din regulament locul arbitrajului va fi stabilit de Curte , daca partile nu au convenit altfel,Tribunalul Arbitral poate delibera n orice locatie considera potrivit. Art. 6 din Regulile interne al Curtii CCI Paris ( anexa III la Regulamentul de arbitraj ) dispune ca n exercitarea atributiei de verificare a continutului hotarrii arbitrale , curtea va verifica pe ct posibil n ce masura sunt respectate dispozitiile imperative ale legii aplicabile la locul arbitrajului. Rezulta clar ca arbitrajul organizat de CCI Paris se poate desfasura oriunde altundeva n lume, nu neaparat la Paris. Pentru aceste considerente Curtea a admis contestatia n anulare formulata de reclamanta mpotriva deciziei com nr. 492/14.10.2009 pronuntata de Curtea de Apel Brasov, pe care o anulato , a respins exceptia tardivitatii recursului invocata de prta , a respins recursul declarat reclamanta mpotriva sentintei Tribunalului Brasov. Decizia nr. 628/R/15.12.2009

IV
Clauza compromisorie. Litigii care pot fi solutionate in baza acestei clauze. In speta, reclamanta S.C. "AROMET" S.A. Buzau a chemat in judecata pe parata S.C. "ROSIMPEX" S.A. Bucuresti pentru a fi obligata la plata sumei de 12.861.324 lei, reprezentand pret marfa si 12.636.251 lei, cu titlul de penalitati de intarziere in plata, pretentii derivand dintr-un contract de vanzare cumparare incheiat la 5 ianuarie 1994. Parata a invocat exceptia de necompetenta a instantelor judecatoresti motivand ca partile au inscris in contract clauza compromisorie in sensul ca litigiile dintre ele vor fi supuse Comisiei de Arbitraj de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei. Tribunalul a admis exceptia invocata de parata si a declinat competenta in favoarea comisiei de arbitraj mentionate. Apelul formulat de reclamanta a fost respins. Ulterior, reclamanta a declarat recurs invocand ca litigiul nu este de comert exterior, pentru a fi de competenta Comisiei de Arbitraj de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, competenta de solutionare revenind tribunalului. In fapt,recursul este nefondat. Codul de procedura civila a fost modificat si completat, prin Legea nr. 59/1993, introducandu-se Cartea IV despre arbitraj. Conform art. 340 din Codul de procedura civila, persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu a drepturilor pot conveni sa solutioneze prin intermediul arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, cu exceptia celor care se refera la drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactia. In acelasi sens, conform art. 343 Cod procedura civila, incheierea conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competenta instantelor judecatoresti. Avand in vedere cele expuse mai sus, rezulta ca litigiul pentru care s-a convenit clauza compromisorie nu trebuie sa fie doar de comert exterior. 16

Curtea suprema de justitie.Sectia comerciala. Decizie nr. 573 din 17 februarie 1998 In cazul in care in actul constitutiv al contractului de societate este prevazuta clauza compromisorie, reprezentand o derogare de la normele de ordine publica ce reglementeaza competenta instantelor judecatoresti, fiind de stricta interpretare, nu poate fi extinsa si la alte situatii decat cele prevazute expres de partile implicate.

V
Reclamanta SC S.D.C.P. & C.S.N.C. Italia a solicitat obligarea paratei SC C SA Arad la plata sumelor reprezentand contravaloarea unor utilaje livrate si neachitate si dividendele neachitate pe anul 1997. Tribunalul Arad, prin sentinta civila nr.458 din 26 aprilie 2000 a respins cererea reclamantei pentru pretentii, cu motivarea ca instanta investita nu este competenta a solutiona cauza deoarece partile prin actul constitutiv au prevazut clauza compromisorie prin care litigiile dintre asociati in legatura cu existenta validitatii executiei si interpretarii statutului si contractului de societate vor fi solutionate exclusiv de un arbitru unic, in baza Regulamentului de Arbitraj al Camerei de Arbitraj de pe langa Camera de Comert din Bologna. Apelul declarat de reclamanta a fost respins prin decizia nr.980/A din 12 octombrie 2000 de Curtea de Apel Timisoara, instanta retinand ca litigiului dintre parti ii este aplicabila clauza compromisorie prevazuta in actul constitutiv, solutia primei instante fiind cea corecta. Reclamanta a declarat recurs pentru motivele prevazute de art.304 pct.8 si 9 C.proc.civ. sustinand ca s-a dat o interpretare gresita actului dedus judecatii, fiind considerat ca obiect al cauzei, litigiul dintre asociati desi acesta il constituie pretentiile formulate impotriva paratei prin incalcarea dispozitiilor Legii nr.31/1990 si Legii nr.105/1992. Recursul este fondat. Potrivit art.3433 (1) C.proc.civ. incheierea conventiei arbitrale exclude competenta instantei judecatoresti. In cauza insa, clauza compromisorie inscrisa in contractul de societate incheiat de parti la art.15 alin.1 prevede ca litigiile dintre asociati in legatura cu existenta validitatii eficacitatii executiei si interpretarii statutului si contractului de societate vor fi solutionate in mod definitiv si exclusiv de un arbitru unic, in baza Regulamentului de Arbitraj al Camerei de Arbitraj de pe langa Camera de Comert din Bologna. Avand in vedere ca obiectul actiunii il constituie pretentiile formulate de un fost asociat referitoare la plata contravalorii unor utilaje livrate paratei si neachitate precum si plata de dividende datorate pentru anul 1997, iar din redactarea clauzei compromisorii rezulta ca partile au inteles sa supuna instantei de arbitraj numai neintelegerile ce s-ar ivi in legatura cu statutul si contractul de societate, in mod gresit instantele au exclus competenta judiciara in solutionarea acestui litigiu. Ca atare,clauza compromisorie reprezentand o derogare de la normele de ordine publica ce reglementeaza competenta instantelor judecatoresti, fiind de stricta interpretare, nu poate fi extinsa si la alte situatii decat cele prevazute expres de partile implicate. In consecinta, recursul reclamantei a fost admis, decizia instantei de apel a fost casata prin admiterea apelului declarat de aceeasi parte impotriva hotararii primei instante si cauza trimisa spre rejudecare tribunalului. 17