Autentificare

ine-m minte sau nregistreaza-te Recupereaza parola

Colectare si reciclare deseuri si ambalaje PET

CATEGORII: Salubritate

Idei de afaceri: Colectare si reciclare deseuri/ambalaje PET Ambalajele PET - cine nu le cunoaste? Patrunse in forta pe piata, la cativa ani de la Revolutie, acestea au devenit extrem de populare, datorita rezistentei lor (nu se sparg, precum sticla obisnuita) si comoditatii in utilizare. Din pacate, tocmai datorita acestor caracteristici, ambalajele PET au ajuns sa fie carate peste tot si aruncate dupa golire, fara discernamant, direct in natura. Dar ele ar putea intra fara probleme in circuitul reciclarii, evitandu-se astfel atat risipa de mase plastice, cat si poluarea mediului. Plasticul poate ramane in natura sute de ani inainte de a se degrada si este si un mare consumator de resurse: intreaga productie de plastic consuma 8% din productia mondiala de petrol. Prin reciclarea unei tone de plastic se economisesc 1,8 tone de petrol si se castiga 6 metri cubi de spatiu de depozitare la groapa de gunoi. O singura sticla de plastic reciclata salveaza energia necesara functionarii unui bec electric timp de sase ore. Iar plasticul este una dintre materiile care pot avea mai multe "vieti", putand fi reciclat de mai multe ori. Se apreciaza ca deseurile de tip PET reprezinta circa 3% din cantitatea totala de deseuri de ambalaje si, conform datelor Asociatei Producatorilor de Plastic din Europa, la fiecare ora pe batranul continent se recicleaza 1.296.000 butelii PET. In Romania, cantitatea de deseuri din plastic rezultata intr-un an este de 331.000 tone. Din aceasta cantitate, conform HG nr. 621/2005, pana in 2013 trebuie sa se ajunga la o cota de reciclare de 22,5%. Cum cea mai mare parte din cantitatea de deseuri plastice, inclusiv PET, provine de la populatie, pentru realizarea tintei va trebui implementat la nivel national un sistem integrat de colectare selectiva a deseurilor la care romanul de rand sa aiba acces cu usurinta. Colectarea selectiva a deseurilor presupune depozitarea gunoaielor in locuri special amenajate in vederea reciclarii. Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilor Informatii pe scurt: Capital minim de start.............50.000 de euro Capital mediu de pornire......150.000 de euro Profit brut lunar......................12.000 de euro Concurenta............................................redusa Factori de risc.................colectarea deseurilor

Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilor Ce se poate recicla 1. Sticla. Recipiente de sticla (sticle, borcane). Cele mai valoroase sunt cele transparente. In general, e bine sa fie sortate dupa culoare. 2. Hartie. Ziare curate, tiparituri, reviste, carti vechi, ambalaje de carton de la detergenti, pantofi etc., fotocopii de la birou. Pastrati hartiile pentru reciclat uscate, iar atunci cand le duceti la centrul de reciclare ambalati-le in hartie si legati-le cu sfoara. 3. Ambalaje de plastic. Pet-uri, pungi de plastic, recipienti de detergenti. Ambalajele trebuie triate pungile fosnitoare se recicleaza intr-un fel, cele normale in alt fel. Se gasesc foarte greu centre stradale care sa le recolteze. 4. Cutii de metal. De la bauturile racoritoare, bere, conserve. Metalul poate fi reciclat la nesfarsit. 5. Uleiul de motor si anvelopele. Uleiul de motor este foarte toxic, nu il aruncati in canalizare! 6. Bateriile auto, acumulatorii etc. Continutul acestora este deosebit de toxic. Este ideal sa incercati sa gasiti un centru de reciclare. 7. Cartusele de la imprimantele laser si inkjet. Majoritatea firmelor furnizoare de toner pentru imprimante au serviciu de reciclare a cartuselor. Pentru cartusele uzate primiti bani! Ce nu se poate recicla Materialele ceramice Spray-uri Ambalajele materialelor toxice (de exemplu, de la anumite vopseluri) Abtibildurile, servetelele, hartia cerata, hartia de fax Partile metalice atasate magnetilor Cateva aspecte relevante privind reciclareaPET-urilor 20 butelii de PET de 2 litri cantaresc circa 1 kg. 5 butelii de 2 litri sunt suficiente pentru a realiza fibre pentru un tricou mare. 20 butelii de 2 litri sunt suficiente pentru umplutura unei jachete de iarna. 20 butelii de 2 litri sunt necesare pentru fabricarea unui filtru. 35 butelii de 2 litri sunt necesare pentru realizarea unui sac de dormit. 60 butelii de 2 litri sunt necesare pentru 1 mp de carpeta. Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilor In ce consta afacerea? Afacerea consta in colectarea si procesarea acestor deseuri, rezultatul fiind fulgi sau flexuri de polietilena care constituie materia prima pentru realizarea granulelor de plastic din care se fabrica diverse obiecte si ambalaje. In Romania exista 270 de societati capabile sa colecteze, sa prelucreze si unele chiar sa recicleze deseurile din mase plastice. Dintre acestea, 80% se ocupa doar de colectare si procesare si doar 20% au si posibilitatea de reciclare, obtinand granule sau chiar diverse produse. Cele mai multe unitati se afla

concentrate in zona Bucuresti-Ilfov, iar alte regiuni, precum Teleormanul de exemplu, nu dispun nici macar de o firma de colectare. Pentru demararea activitatii sunt necesare urmatoarele dotari: a) un camion pentru aducerea deseurilor de la producatori si de la cei care le colecteaza 12.000 de euro b) o moara care macina deseurile, din care rezulta fulgii, care costa in jur de 18.000 de euro la mana a doua c) un motostivuitor pentru transportul balotilor de deseuri, a sacilor si a containerelor cu flexuri in jur de 3.500 de euro. In afara acestor utilaje, este necesara construirea sau inchirierea unei hale de depozitare si procesare de cel putin 150 mp si a unui teren betonat de cel putin 500 mp pentru depozitarea deseurilor, precum si utilaje de cantarire, transport si manipulare a deseurilor. Indeplinirea acestor conditii asigura obtinerea autorizatiei de functionare. Astfel, o suma rotunda pentru a putea lansa o afacere de colectare si reciclare a deseurilor ar fi de cel putin 50.000 de euro. Iar pentru realizarea unei activitati complete de colectare, procesare si reciclare a deseurilor din plastic, este nevoie si de achizitionarea unei instalatii pentru obtinerea de granule, pretul mediu al unei astfel de instaltii la mana a doua fiind in jur de 40.000 de euro. Un PET are patru componente: 1) recipientul in sine, din polietilena tereftalata (de aici si numele); 2) dopul, din polietilena de inalta densitate; 3) eticheta, care poate fi din hartie sau material plastic si 4) adezivul. Fiind insa destul de voluminos, el trebuie presat cu un utilaj special pentru a fi transportat si depozitat cu usurinta, de aceea dopul se scoate si se colecteaza separat. Un PET de doi litri cintareste 50 grame, deci sunt necesare 20 de bucati pentru a face un kilogram, adica cca 20.000 de bucati pentru 1 tona, pentru care se incaseaza cca 300 de lei. De asemenea, recipientele trebuie sa fie sortate pe culori: transparent, albastru, verde si maro. Apoi se spala, se indeparteaza etichetele si adezivul, pentru a se obtine un produs cat mai pur si se usuca. Abia in acest moment ele sunt macinate intr-o moara speciala, din care rezulta fibre PET. In urma reciclarii se obtine materie prima secundara care, in combinatie cu granulele de polietilena veritabila, poate fi folosita doar pentru realizarea unor produse sau ambalaje din plastic in scop nealimentar. Pentru ambalarea produselor alimentare, trebuie realizata o fata interioara a ambalajului, din materie prima care nu a mai fost folosita. Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilor Etapele activitatii: Colectare PET-uri Sortare (sunt selectate doar ambalajele din polietilena tereftalata) Macinare (in urma acestei etape rezulta fulgi de PET) Curatare fulgi (se sufla aer pentru indepartarea murdariilor si a resturilor de etichete, se spala in apa cu diverse solutii de curatare pentru eliminarea adezivului) Clatire Uscare Ambalare fulgi si livrare la companiilor producatoare de mase plastice. PET-urile colectate initial reintra astfel in circuit.

Reciclarea se poate face de un numar limitat de ori, materialul pierzandu-si proprietatile initiale pe parcursul procesului de reciclare, lucru datorat particulelor de murdarie, contaminarii si modificarilor care apar la nivel molecular. Din acest motiv, la fiecare reciclare se adauga cantitati mici de materii prime brute pentru a imbunatati calitatea produsului finit. Pentru obtinerea unui kilogram de PET este nevoie de energie si de aproximativ doua kilograme de petrol. Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilor Stiati ca... sticla PET a fost patentata in 1973 de catre Nathaniel Wyeth? prima sticla PET a fost reciclata in 1977? in 1978, producatorii au redus greutatea unei sticle de doi litri cu aproximativ 29%, de la 68 grame, la 48 grame ? PET-ul reciclat poate fi folosit pentru a fabrica noi produse: covoare, mochete, material pentru tricouri, incaltaminte, pulovere si jachete, genti, umplutura pentru haine de iarna sau saci de dormit si chiar jucarii ? recicland o tona de sticle de PET se economisesc aproape 6,8 metri cubi spatiu de depozitare in gropile de gunoi? recicland o sticla de plastic se economiseste suficienta energie pentru ca un bec de 60W sa functioneze timp de 6 ore? cantitatea de PET-uri reciclata la nivel european este de cca 320.000 de tone pe an? Legea romana nu prevede obligativitatea reciclarii deseurilor In Romania, spre deosebire de tarile din Vest, reciclarea ambalajelor PET nu este obligatorie. In Germania, spre exemplu, compania Coca-Cola isi colecteaza propriile flacoane de pe piata, prin intermediul distribuitorilor. De asemenea, in Germania, Italia sau Franta, cei care nu separa gunoiul menajer de PET sunt amendati. Sticlele PET nefiind degradabile, statul roman ar trebui sa impuna producatorilor o taxa pentru colectarea ambalajelor. Acest lucru ar urma sa fie reglementat printr-un act normativ care sa implice si administratiile locale si care sa oblige populatia sa separe gunoiul menajer de sticlele PET. Langa pubelele de gunoi din magazine, restaurante, parcuri, primariile ar trebui sa amplaseze saci sau alt tip de pubela speciala pentru sticlele din plastic, care sa fie livrate fabricilor de reciclare. Potrivit datelor adunate de Comisia Nationala de Reciclare a Materialelor din cadrul Ministerului Industriei, gradul de recuperare a deseurilor din plastic din Romania este de doar 7%, fata de o medie europeana de 25%, acest tip de deseuri avand de altfel cel mai mic procent de recuperare dintre toate celelalte tipuri de deseuri (cupru 39%, aluminiu 33% hartie si carton 23%). Autorizarea activitatilor de colectare si reciclare a deseurilor Societatile comerciale care vor sa obtina autorizatia de achizitie a deseurilor neferoase reciclabile trebuie sa indeplineasca cumulativ o serie de conditii prevazute in normele metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.11/2001 elaborate de Ministerul Industriei si Resurselor. Unele dintre aceste conditii le-am enumerate deja: sa

detina in proprietate, sau in chirie, atat platforme betonate de cel putin 500 mp, cat si spatii de depozitare inchise (hale) de cel putin 150 mp, mijloace de cantarire, de manipulare, transport intern si transport marfa. De asemenea, societatile respective trebuie sa aiba cel putin 30 de angajati incadrati cu contract individual de munca, pe perioada nedeterminata. Societatile care solicita autorizatia de achizitie a deseurilor neferoase vor depune la registratura Ministerului Industriei un dosar cu urmatoarele documente obligatorii: cerere-tip certificatul constatator original emis de Registrul Comertului, din care sa rezulte datele de identificare ale solicitantului, capitalul social, obiectul de activitate si punctele de lucru declarate copie dupa codul fiscal autorizatie de mediu (copie) pentru fiecare punct de lucru autorizatia de protectie a muncii (copie) extras din balanta analitica a mijloacelor fixe la sfarsitul lunii precedente declaratia de impunere pe anul in curs si situatia personalului angajat pe perioada nedeterminata la finele lunii precedente, vizata de inspectoratul teritorial de munca. Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilor Subventie redusa la jumatate Firmele care recicleaza deseurile de ambalaje de plastic (PET) primesc 0,4 lei pentru fiecare kilogram, in baza unor contracte de finantare incheiate cu Administratia Fondului pentru Mediu. Pentru a beneficia de suma mentionata, firmele beneficiare trebuie sa dovedeasca faptul ca ambalajele de plastic au fost prelucrate si transformate, prin reciclare, in materie prima secundara sub forma de fulgi, granule sau alte produse. Suma va fi utilizata numai pentru plata deseurilor de ambalaj achizitionate de la firmele autorizate si care colecteaza, la randul lor, ambalajele de la populatie. "Prin acest circuit financiar, cei 0,4 lei platiti pentru colectarea deseurilor ajung in buzunarul cetateanului care preda deseurile PET la centrele de colectare", precizeaza Executivul. Pana de curand, suma oferita pentru un kilogram de deseuri de plastic era de 0,96 lei. Guvernul justifica scaderea cuantumului acestei sume prin faptul ca si taxa de mediu platita de producatorii si importatorii de bunuri ambalate a fost micsorata de la 1 leu pe kilogram la 0,5 lei pe kilogram. Taxa de mediu se plateste numai daca obiectivele anuale de valorificare si reciclare nu sunt indeplinite. Pentru dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii, Guvernul a alocat din Fondul de mediu, pentru 2008, 18 milioane de lei (180 de miliarde lei vechi). Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilor De stiut: In 2007, americanii au baut aproape 50 de miliarde de PET-uri cu apa, dar au reciclat doar 23% din cantitatea de ambalaje rezultata. Aceasta inseamna ca 8 din 10 PET-uri au ajuns la gropile de gunoi; In SUA, apa imbuteliata costa intre 1 si 4 $ galonul (3,8 litri). 90% din aceasta suma inseamna butelia, dopul si eticheta;

 Conform datelor Beverage Marketing Corp, in 1976 un american a consumat in medie 6 litri de apa imbuteliata. In 2007, consumul a ajuns la 107 litri; Pentru producerea ambalajelor PET consumate de americani intr-un an e necesara o cantitate de 1,5 milioane de barili de petrol. Cam cat consuma 100.000 de automobile; In 2007, americanii au cheltuit pea pa imbuteliata 16 miliarde $. Mai mult decat pe iPoduri sau bilete de cinema; PET-urile au nevoie de 700 de ani pana sa inceapa sa se descompuna; Daca toti locuitorii New York-ului ar renunta pentru o saptamana la apa imbuteliata, s-ar evita aruncarea a 24 de milioane de PET-uri in gropile de gunoi. Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilor Factori de risc 1. Dotari obligatorii pentru depozitare si productie Cea mai importanta problema care ar putea impiedica functionarea afacerii o constituie indeplinirea cerintelor legale privind dotarile necesare depozitarii deseurilor si masinile cu care acestea se transporta. Trebuie deci sa va asigurati ca dispuneti de suficiente fonduri pentru inchirierea unei hale si a unui teren betonat de productie si depozitare. Astfel de locatii sunt destul de usor de gasit, in special in cadrul uzinelor si fabricilor de stat, care dealtfel sunt obligate, potrivit legii, sa inchirieze sau chiar sa vanda activele nefolosite intreprinderilor mici si mijlocii. De altfel, majoritatea intreprinzatorilor care se ocupa cu reciclarea deseurilor din plastic au inchiriat spatii si hale nefolosite apartinand unor intreprinderi de stat, la preturi foarte avantajoase, 1-2 euro/mp, in functie de locatie si de dimensiuni. Un alt factor de risc cu care s-ar putea sa va confruntati este gasirea unor cantitati suficiente de deseuri din plastic. Pentru colectarea acestor materiale cu o arie de raspandire extrem de larga, mai ales in cazul sticlelor PET, este nevoie de cheltuieli destul de importante, mai ales pentru transportul acestora. De asemenea, nu exista in prezent nici un sistem organizat de colectare separata a deseurilor din plastic, astfel ca pentru inceput este recomandabil sa va orientati spre sursele primare de producere a deseurilor, cum ar fi fabricile care produc ambalaje si alte produse din plastic. De aici puteti sa obtineti deseuri chiar si gratis, daca nu aveti concurenta, avand asigurata o cantitate sigura la termene precise. Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilor 2. O marfa cautata doar la export O a treia problema ar fi absenta unor clienti pentru marfa produsa, adica fie flexurile de polietilena rezultate in urma macinarii, fie granulele de plastic care constituie materia prima pentru realizarea produselor din acest material. Problema este determinata de faptul ca in Romania exista putini producatori care dispun de tehnologia necesara folosirii acestor deseuri, chiar daca acestea sunt foarte cautate de firmele straine, fiind cu aproximativ 50% mai ieftine decat materia prima originala, la calitati comparabile. Pentru gasirea unor clienti externi, preferabili dealtfel celor interni, intrucat este vorba de export, caz in care obtineti si unele scutiri de taxe, puteti recurge la baza de date a asociatiilor profesionale si la firmele cu experienta din Romania, precum si la cele din strainatate.

Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilor Factori de succes 1. Procurarea unor cantitati mari de deseuri din cat mai putine surse Colectarea si reciclarea deseurilor este o activitate extrem de simpla, pentru care nu este nevoie de nici o specializare, succesul depinzand in principal de capacitatea de a gasi si a colecta materialele din plastic. Tehnologia de prelucrare a acestora este extrem de simpla, iar materia prima rezultata este foarte cautata de producatorii de mase plastice. Pentru ca deseurile din plastic sunt extrem de ieftine, iar uneori chiar nu costa nimic pentru a le colecta, principalele cheltuieli de productie constau in transportul acestora, inchirierea spatiului de depozitare si cele de productie. Pentru a fi siguri ca activitatea va avea profit, trebuie doar sa va asigurati ca strangeti o cantitate suficient de mare de deseuri dintr-unul sau mai multe locuri apropiate, pentru a umple un camion obisnuit, in care incap aproximativ doua tone de deseuri din plastic. Aceasta presupune semnarea unor contracte cu producatori de mase plastice care elimina cantitati mari de deseuri, precum si cu firmele de salubrizare care colecteaza deseuri de la institutiile si locurile publice in care se consuma cantitati mari de ambalaje din plastic. 2. Colectarea sticlelor PET de la populatie O modalitate de succes pentru strangerea sticlelor PET de la populatie ar putea consta in colaborarea cu administratiile locale sau chiar cu firmele sau persoanele care se ocupa cu curatenia in blocuri, care ar putea strange cantitati importante de sticle goale in niste saci speciali. Colectarea sticlelor PET fiind acum aproape inexistenta, inceperea unui program eficient de acest tip ar avea mare succes, dat fiind cantitatea extrem de mare a acestui tip de ambalaje existente mai ales in marile orase. Tipuri de mase plastice Exista cca 50 de tipuri de mase plastice, dintre care cele mai uzuale sunt: 1. Polietilen tereftalat (PET/PETE/PETP) Proprietati: Claritate (transparenta), rezistent, durabil, solid, bariera pentru gaz si umiditate, retine carbonatarea, rezistent la caldura. Produse: Butelii (sticle) plastic bauturi nealcoolice, apa, suc, bere, sifon (apa carbogazoasa), sos picant (ketchup) si ulei. Borcane unt de arahide, muraturi, jeleu si gem (dulceata). Film (folie) si tavi pentru alimente preparate la cuptor, curele (benzi, chingi) de legat si containere alimentare sau nealimentare. Fibre, saci pentru pastrare si transport imbracaminte, folie si placi, containere pentru alimente si bauturi, covoare, curele (benzi, chingi) de legat, lana tocita, butelii (sticle, flacoane), jachete scamosate, folie pentru retentia solului, filtre. Observatii: Pentru reciclare, spalati si aplatizati containerele din PET (puteti lasa etichetele, nu insa capacele); nu reciclati sticle de produse petroliere (ulei de motor, de exemplu), de pesticide sau ierbicide.

2. Polietilena de mare densitate (HDPE) Proprietati: bariera pentru umiditate, rigiditate, rezistenta, durabilitate, rezistenta la chimicale, permeabil la gaz, usor de procesat si usor de prelucrat. Produse: Butelii (sticle) de lapte, apa, suc, cosmetice, sampon, detergent lichid pentru vesela si lenjerie, inalbitor, recipiente iaurt si margarina, cutii cereale, carne, navete, pungi, saci si sacose Butelii (sticle, flacoane) colorate de detergent lichid pentru vesela si lenjerie, balsam de rufe, sampon, ulei de motor si butelii (sticle, flacoane) transparente de lapte si apa; tevi, cosuri, navete, ghivece de flori, margini (borduri) de gradina, folie si placi, lazi de gunoi (reciclare), mobilier din plastic (scaune, banci), casute pentru caini, produse lumber (compozit plastic si lemn), dale, masa picnic, cutie postala, garduri, containere, lazi pentru compost, granule. Observatii: Rezistenta chimica il face potrivit pentru ambalaje casnice si produse chimice industriale ca detergenti si inalbitori. Butelia cu pigment (colorant) are o mai buna rezistenta la crapare decat cele fara pigment. 3. Policlorura de vinil (PVC) Proprietati: Versatilitate, claritate (transparenta), usor de amestecat, rezistenta, durabilitate, rezistent la grasimi, ulei si chimicale, caracteristici de curgere si proprietati electrice stabile. Produse: Ambalaje transparente alimentare si nealimentare, tuburi medicamente, izolatii fire si cabluri, folie si placi, produse din industria constructiilor ca tevi, fitinguri, aparatori, dale, benzi transportoare si ferestre; butelii (sticle, flacoane), pungi pentru sange, produse din piele sintetica. Ambalaje, legatura pentru foi detasabile (sina plastic indosariere), pardoseli, panouri (casete), lambriuri, rigole, flaps noroi, folie si placi, dale si rogojini, stergatoare de picioare, dusumea elastica, tava (suport) casete si CD-uri, cutii electrice, izolatii cabluri, semnale de trafic, furtun de gradina, liziera mobila pentru casa, butelii (sticle, flacoane) pentru detergent vase, geamuri; dale, tigle, articole instalatii (tevi, fitinguri), denivelari pentru viteza, capace (canale) pentru drumuri de acces industriale. 4. Polietilena de mica densitate (LDPE) Proprietati: Usor de procesat, rezistent, durabil, flexibil, usor de lipit (la cald), bariera pentru umezeala. Produse: Pungi (sacose) alimentare pentru paine si produse congelate, pungi (sacose) pentru lazi/cutii haine, butelii (sticle, flacoane) comprimate pentru miere, mustar. De asemenea, este folosita pentru producerea capacelor flexibile si este folosita in aplicatii cu fire si cabluri electrice. Fibre, covoare, mobilier, caserole si tavi pentru alimente, tevi si canalizari (rigole). Invelitori de transport, cutii de gunoi, dale, mobilier, folie si placi, containere compost, butelii (sticle, flacoane) de suc natural de lamaie, cutii de mustar, articole plastic-lemn (cherestea gard, etc.). 5. Polipropilena (PP) Proprietati: Rezistenta, durabila, rezistenta la caldura, chimicale, grasimi (unsori) si ulei, bariera umezeala. Punctul inalt de topire face ca produsele sa fie rezistente pentru umplerea

cu lichide calde. Produse: Butelii (sticle, flacoane) pentru ketchup, containere iaurt si margarina/unt, tuburi, flacoane de medicamente, aplicatii textile ca covoare, sfoara, snur, franghie (funie, corzi), navete rigide si componente auto. Carcase baterii auto, semnalizari lumina, cabluri baterii, perii maturi, stergatoare gheata, palnie ulei, rastel pentru biciclete, greble, benzi de legat, granule, placi, tavi, recipiente pentru iaurt siropuri. 6. Polistiren (PS) Proprietati: Versatil, izolator, claritate (transparenta), usor de prelucrat, punct relativ scazut de topire. Produse: Ambalaje de protejare, containere, capace, pahare, sticle (butelii, flacoane) si tavi, carcase CD, aplicatii de servire a alimentelor, tavi de expunere a carnii, cartoane oua, flacoane aspirina, pahare, castroane, cutite. Termometre, comutatoare lumina, izolatii termice, cartoane oua, orificii de ventilatie, tavi, rigle, rame, ambalaje, cesti, farfurii (castroane), pahare expandate, ustensile (unelte) diverse. Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilor In fiecare zi, iesenii arunca 25 de tone de ambalaje de tip PET www.ziaruldeiasi.ro In fiecare zi, un iesean arunca cel putin o sticla PET la gunoi. Zilnic se string 25 de tone, iar anual 9.000 de tone. Din aceasta cantitate, doar una infima este recuperate, restul zace la marginea orasului. In prezent, nici o asociatie de proprietari din Iasi nu sorteaza deseurile, desi societatea Salubris acorda, in cazul in care s-ar realiza acest lucru, o reducere de 10% a tarifului pentru strangerea gunoiului. Reciclarea s-ar putea transforma, si in Iasi, intr-o afacere foarte profitabila. O tona de sticle PET se vinde la export cu 550-600 de dolari, iar din 5 sticle reciclate se pot face fibre pentru un tricou. 600 de dolari tona de fulgi Dar ce este acest PET? Oficial, PET (Polietilentereftalat ) este materia prima obtinuta din titei crud si gaze naturale, din care se produc, de obicei, sticle pentru bauturi. Neoficial, PET-ul este inamicul numarul doi al mediului, dupa noxele eliminate in atmosfera. Ajunsa in mediu, o sticla PET se biodegradeaza in 1.000 de ani, in timp ce unui cotor de mar ii trebuie doar 3 luni. In tarile din Europa de Vest exista un intreg sistem de reciclare. Buteliile PET sint colectate de la agentii economici si de la populatie, sortate si transformate in noi bunuri. Din deseurile PET se produc fulgi curati care pot fi exportati ca atare (la un pret de 550-600 dolari tona) sau vinduti in tara, sub forma de fibre sau aliaje, industriilor prelucratoare. De exemplu, din 20 de PET-uri de 2 litri se poate obtine captuseala pentru o jacheta de iarna, iar 35 de sticle ajung pentru realizarea unui sac de dormit. Mai mult, din PET-urile reciclate se pot obtine folii pentru izolarea acoperisurilor, componente pentru industria auto, pentru corpurile de iluminat si altele.

Subventii pentru cei care colecteaza Toate acestea ar fi posibile cu putina vointa si citeva investitii. Mai mult, Statul chiar sprijina reciclarea si ofera o subventie de 0,4 lei pe kilogram celor ce vor dori sa colecteze acest tip deseuri. In momentul de fata, o singura firma din Iasi poseda o instalatie de reciclare a PET-urilor. La Terom instalatia dateaza de dinainte de 1989. "Noi colectam sticle fara capac si fara guler pe care le luam de la populatie cu 0,8 lei pe kilogram, insa pina acum lumea nu se prea inghesuie sa le vinda. La noi aceste sticle sint transformate in fibre pe care le vindem in tara, unor producatori de mochete, confectii si nu numai. De asemenea, incercam sa ii educam pe cei mici, prin programe scolare sa devina mai responsabili. Am mers deja la Scoala Mihail Sturza de unde am colectat 60 kilograme de PET-uri, iar scoala a cistigat si 50 de lei", ne-a spus Vasile Ciobanu, responsabil la Terom in problema deseurilor colectate. Cautam parteneri Remat se ocupa deocamdata doar cu colectarea deseurilor de tip PET. "Noi nu avem instalatii de reciclare efectiva. Din aceasta cauza vindem firmei Green Tech din Buzau toate siclele colectate. Din punctul asta de vedere nu e o afacere foarte profitabila, pentru ca cei din Buzau ne dau doar 100 dolari pe tona, ceea ce este foarte putin. Sintem dispusi sa incepem un parteneriat cu orice firma care ar avea o instalatie de acest fel. Noi le colectam, iar ei le vor recicla", a spus Constantin Comanescu, proprietarul Remat. Lipsa de educatie si de vointa In fiecare an, din cele aproximativ 200.000 tone de deseuri colectate de Salubris, 4,2 %, adica aproape 9.000 tone, sint PET-uri. In zona Podul de Piatra s-au amplasat containere de gunoi pentru categorii de deseuri: sticla, plastic, hartie etc. Cu toate acestea, deseurile colectate din acel punct sint ori in cantitati foarte mici ori, ori nu sint sortate pe categorii. Foarte multe asociatii de locatari nu stiu ca Salubris ofera o reducere lunara de 10 % la factura totala pentru gunoi daca folosesc containerele ecologice oferite gratuit. "Este teribil ce se intimpla. Iesenii, si romanii in general, nu constientizeaza faptul ca aceste sticle se degradeaza abia in 1.000 de ani si daca am fi isteti le-am putea refolosi si am scapa de multe probleme. Nici asociatiile de locatari nu se inghesuie sa ia de la noi, gratuit, containere ecologice. Asociatiile de locatari nu trebuie sa faca decit doua lucruri: sa vina sa ne ceara containerele ecologice gratuite si in fiecare luna sa puna sticlele de plastic intr-un container si celelalte deseuri in altul. E foarte simplu. Daca vor face acest lucru vor avea o reducere a facturii cu 10%", ne-a declarat Dorinel Zeciu, director Salubris. Din cele aproximativ 1.042 de asociatii de locatari din judetul Iasi, mai putin de 20 au cerut aceste containere ecologice. Insa nici una nu a reusit sa le folosesca cum trebuie. "Foarte multi ieseni nu au inteles cum trebuie folosite si au aruncat in containere tot felul de gunoiaie, desi ar fi trebuit sa puna intr-un container doar deseurile din plastic si in altul restul. Desi traim intr-un oras universitar, Iasul sufera de mare lipsa de educatie si de vointa", ne-a spus Ioan Rata, presedintele Grupului Asociatiilor de Proprietari si Locatari din toata Moldova. Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilor

Legislatie in domeniu Legea protectiei mediului nr. 137/1995 Hotarare nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deseurilor Hotarare nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenta gestiunii deseurilor Hotararea guvernului nr. 210 /2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului Ordonanta de urgenta nr. 16 din 26 ianuarie 2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Hotarare nr. 166 din 12 februarie 2004 pentru aprobarea proiectului dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje pet postconsum in vederea reciclarii Ordonanta de urgenta nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului Ordin nr. 1147 din 12/10/2002 aprobarea normativului tehnic privind depozitarea deseurilor - construirea, exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri Hotarare nr. 1357 din 27 noiembrie 2002 pentru stabilirea autoritatilor publice responsabile de controlul si supravegherea importului, exportului si tranzitului de deseuri Ordin nr. 867 din 30 septembrie 2002 privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri Ordonanta de urgenta nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deseurilor Hotarire nr. 155 din 8 martie 1999 introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor Ordin nr. 118 din 2 martie 2004 pentru aprobarea procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul romaniei Ordin nr. 880 din 20 decembrie 2004 procedura de raportare a datelor referitoare le ambalaje si deseuri de ambalaje Ordin nr. 338 din 13 august 2004 pentru aprobarea procedurii si criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilor Firme care activeaza in domeniul reciclarii ambalajelor din plastic Surse: www.green-report.ro, www.adevarul.ro, www.business-adviser.ro 1. Greentech S.A., din Buzau a fost infiintata in 2002. Are 240 angajati si este specializata in reciclarea PET-urilor postconsum si utilizarea pulberilor rezultate pentru fabricarea foliilor, buteliilor de plastic sau chiar a obiectelor de imbracaminte. Greentech S.A. lucreaza in prezent cu mai mult de 100 de colectori ai ambalajelor din plastic tip PET si are o capacitate lunara de procesare de peste 1.200 tone. Conform datelor oferite de Greentech S.A., plasticul se afla printre cele mai putin reciclate materiale din Romania, cei mai activi reciclatori fiind cei din Mures si Craiova, la polul opus fiind situate judetele Cluj si Constanta. "Am inceput activitatea de productie in 2003, spune Cristinel Dobrota, director general al fabricii Desi de procesat puteam procesa 1.200 de tone de deseuri, nu foloseam capacitatea la maximum pentru ca nu aveam de unde sa colectam o asemenea cantitate de deseuri. Am inceput prin a colecta in jur de 150 de tone, deci 10% din capacitatea de

procesare. Aceasta situatie a tinut tot anul 2003, in aceasta perioada lucrand in pierdere. In prima parte a lui 2004, am inceput sa procesam pana la 300 de tone, deci ajungeam pana la 20%. Dar abia in a doua jumatate a anului 2004, cand a venit programul de finantare de la Fondul pentru Mediu, cand se platea o anumita suma pentru fiecare kg de PET reciclat de la persoane fizice, am primit un balon de oxigen." Pe langa lipsa materiei prime, o alta problema a reprezentat-o calitatea acesteia. "Din cantitatea colectata inregistram pierderi de 25%-30%. Diferenta era data de murdaria din si de pe sticle, eticheta, dopul, dar in special murdaria. Ganditi-va ca o sticla de 2 litri are 57 de grame. Sa zicem ca o aruncam pe jos, in praf. Cateva grame se vor lipi de ea, iar asta poate inseamna cateva procente bune: 7-8% poate chiar 10%. Sau poate fi vorba despre lichidul care ramane in sticla iarasi cateva procente. Cumulat se poate ajunge si pierderi de 30%. Deci din 1.200 de tone, raman aproximativ 850-900 de tone de materie prima secundara obtinuta din PET reciclat", povesteste Cristinel Dobrota. Problema de fond este ca grosul deseurilor se gaseste in gunoiul menajer. Iar in lipsa unui sistem de colectare selectiva (plastic, hartie, sticla), adunarea din gropa de gunoi nu este o afacere pentru reciclatori. Teoretic, fiecare administratie locala este obligata sa aiba pus la punct un sistem de colectare selectiva. Practic insa, sunt putine sanse ca primariile sa investeasca in aceste sisteme, atata timp cat nu sunt constranse. In prezent, numai 1,3 milioane de romani au acces la un sistem de colectare selctiva, in 21 de localitati. Colectarea selectiva a deseurilor ar fi primul pas, si poate cel mai important, pentru desfasurarea fara probleme a activitatii de reciclare. Cristinel Dobrota: "Dar un om obisnuit, constiincios, care ar vrea sa recicleze, din pacate nu poate sa o faca. Pentru ca desi presupunand ca ar depozita selectiv gunoiul, vine masina de la salubrizare care pune tot gunoiul intr-un loc. Iar ca sa mergem cu sacosa de gunoi la un centru de colectare, cel putin un kilometru, nu este convenabil pentru nimeni si nici nu are nimeni timp. Nu putem spune ca asteptam ca oamenii sa vina cu gunoiul la un centru. Noi ar trebui sa avem grija ca la fiecare bloc, in fiecare zona unde exista tomberoane de gunoi, sa punem cosuri pentru fiecare tip de material reciclabil (de regula sunt patru: plastic, hartie, biodegradabil si sticla) si, prin metode coercitive, sa-i si fortam pe unii dintre ei. Intr-o tara din Vest, daca nu se face selectiv colectarea,adica daca nu ai pus deseul biodegradabil la deseuri biodegradabile, sau cel reciclabil la cele reciclabile, ramai cu gunoiul in fata casei sau, daca este luat, trebuie sa platesti mult mai mult. Omul ar trebui sa stie ca daca amesteca deseul reciclabil cu gunoiul de la bucatarie si il duce la cosul de gunoi, nu vine salubritatea sa i-l ia. Sau daca il ia, in loc sa plateasca 10 lei, trebuie sa plateasca 500 de lei." Din 2003 exista la Fondul pentru Mediu o taxa care se plateste de producatori pentru introducerea pe piata a ambalajelor de plastic, vreo 5.000 de lei vechi pentru fiecare kg. Dar Fondul pentru Mediu este o institutie de stat. Banii pe care ii colecteaza sunt distribuiti unde considera Guvernul, nu neaparat in activitati care sa dezvolte ecologia. In Europa, institutia care gestioneaza fondurile de mediu le redirectioneaza astfel incat sa implineasca strict scopul pentru care au fost colectati acesti bani. De exemplu, banii care vin de la producatorii de ambalaje se duc in dezvoltarea sectorului de colectare si reciclare a acestor ambalaje. In acele tari, acest sistem chiar functioneaza si da rezultate. La noi, in Romania, sistemul nu prea functioneaza, as putea spune chiar ca se fac colectare si reciclare de plastic, de PET in speta, aproape integral prin eforturi private".

"Acum, in Romania, as putea spune ca exista afaceri mult mai profitabile decat reciclarea. Eu, daca ar fi sa o iau de la capat acum, m-as orienta catre alta afacere. In 2005 am avut o cifra de afacere de 200 de miliarde de lei vechi, adica vreo 6 milioane de euro, si un profit de vreo 200.000 de euro. In 2006, am avut o cifra de afaceri de 310 miliarde de lei vechi, vreo 9 milioane si ceva de euro, cu profit de vreo 200 si ceva de mii de euro. Asta nu o poti numi afacere profitabila." Greentech preia sticle PET presate in baloti (cu etichete, dopuri, nesortate pe culori si nespalate), la pretul de 120 $, fara TVA. Transportul este in sarcina Greentech. Societatile care nu au in dotare presa pentru balotat PET-uri pot sa o cumpere sau sa o inchirieze de la firma. Persoanele fizice si societatile comerciale care doresc sa se lanseze in activitatea de colectare se pot adresa direct societatii. Adresa: Buzau, Str. Aleea Industriilor; nr.17, Tel: 0238-725759 ; 725.769 Fax: 0238-725.796 E-mail: Greentech@lpi.ro 2. Genial Company din Oltenita a deschis, de cativa ani, o moara de PET-uri. Are o capacitate de 500 de tone pe luna, dar incarcarea nu este mai mult de 60-70%. Firma s-a implicat mai mult in activitatea de reciclare mase plastice, incepand cu anul 2006, acoperind si domeniul reciclarii de mase plastice de tip LDPE, HDPE si PP. A reusit astfel sa recicleze aproape toate tipurile de deseuri de mase plastice, largindu-si si diversificandusi capacitatea de reciclare, in urma achizitionarii unei linii de reciclat materiale plastice de tip PE (polietilena), a unei instalatii de produs granule din PE si unei instalatii de reciclare si spalare cu apa calda. "Pentru ca nu gasim suficienta materie prima colectata in zona, suntem nevoiti sa mergem in toata tara. N-ar fi o problema atat de mare, daca am gasi macar materie prima de calitate. Sticlele murdare, colectate de la groapa de gunoi, inseamna pierderi pentru noi. Asa ajungem ca, in final, costurile cu materia prima sa fie aproape 60%, ceea ce este foarte mult pentru orice afacere", spune Robert Popescu, directorul de marketing. Totusi, firma a investit 4,5 milioane de euro in modernizarea liniei de productie pentru reciclarea peturilor, foliei si bidoanelor de plastic. Societatea beneficiaza de o suprafata totala 30.000 mp, din care betonata 21.000 mp si aproximativ 4.170 mp constructii. Genial Company poate colecta lunar peste 500 de tone sticle PET si 300 detone de deseuri de PE care sunt transformate, prin procesare, in aproximativ 400 de tone fulgi PET spalati, respectiv 250 de tone de granule reciclate din PE. Robert Popescu: "In acest moment, desi parerea generala este cu totul alta, reciclarea in Romania nu este o activitate profitabila datorita faptului ca materia prima vine foarte murdara, nefiind aplicat principiul colectarii selective." 3. SC. Green PET Prod SRL, infiintata in 2004 in Bucuresti, se confrunta si ea cu lipsa deseurilor si cu dezinteresul autoritatilor locale. Daniela Tudorache, director de marketing, explica: "In desfasurarea acestei activitati de colectare direct de la populatie intampinam o serie de obstacole si, cand spun asta, ma refer direct la relatia dintre noi, ca societate privata, si autoritatile locale care nici macar nu vor sa auda de o altfel de colaborare privind activitatea de colectare selectiva a deseurilor, in afara de colaborarea pe care o au cu

societatile de salubritate care au castigat licitatia in sectorele Capitalei. Noi, ca societate, am inaintat adrese tuturor Primariilor de sector, iar raspunsul lor a fost negativ in sustinerea acestei activitati sau a lipsit cu desavarsire. Consider ca in ceea ce priveste colectarea selectiva a deseurilor in Romania si pana ne vom alinia noi tarilor europene va mai trece ceva timp. O solutie privind aceasta problema cred ca ar fi una extrema, Primariile ar trebui sa aplice amenzi celor care nu doresc sa participe in sustinerea acestei activitati.." In ciuda dificultatilor, Daniela Tudorache este totusi optimista: "Compania a reusit totusi, pe durata anului 2005, sa recicleze si sa valorifice aproximativ 1.350.000 kg de deseuri PET postconsum, iar pe durata anului 2006, 1.480.000 kg. In tara noastra, colectarea selectiva si reciclarea PET-urilor postconsum reprezinta o activitate de inceput, dar statisticile indica un consum lunar de butelii PET in crestere, atat prin cresterea consumului, cat si prin largirea gamei de produse a producatorilor. Coreland acest lucru cu intentia noastra de a dezvolta un sistem de colectare eficient, estimam o crestere lunara a achizitiei si implicit a vanzarilor, deci a profitului societatii noastre. Proiectul propus de noi sustine colectarea selectiva a deseurilor, avand ca scop final reciclarea acestora, astfel incat, la ora actuala, am initiat colaborarea cu diverse societati comerciale, scoli, asociatii de locatari, hoteluri, restaurante si alte institutii publice privind separarea deseurilor pe categorii. Colectarea se face in recipienti pe care i-am pus la dispozitia colaboratorilor nostri, noi avand resposabilitatea colectarii de la sediul acestora a deseurilor de tip PET." 4. Interplast, Giurgiu. Bogdan Iancu, directorul firmei, a inceput afacerea de colectare si vindere a deseurilor din materiale plastice in februarie 2001, la putin timp dupa ce a cunoscut, intamplator, un specialist german in domeniul reciclarii, care conduce o puternica firma din Germania. Pana in acel moment, Bogdan Iancu nu stia nimic despre reciclarea materialelor plastice, dar norocul lui a fost ca stia limba germana, pe care a invatat-o dupa mai multi ani de munca in Germania. Insa nu este nevoie sa fii specialist ca sa-ti dai seama ca in Romania piata reciclarii plasticului este in fasa, iar o investitie de acest gen este sigura si profitabila, spune el. Astfel ca dupa ce s-a asigurat ca afacerea este pe maini bune, germanul s-a intors dupa scurt timp in Romania cu utilajele, banii si know-how-ul necesar pentru inceperea imediata a muncii. Investitia a fost de aproximativ 300.000 DM (la vremea aceea), din care 100.000 DM au costat utilajele, iar restul au fost investiti in inchirierea unei hale de productie de aproximativ 400 mp, o suprafata betonata de 1.000 mp pentru depozitarea deseurilor si un camion pentru transportul deseurilor. Activitatea este relativ simpla. Dupa colectarea deseurilor, acestea se spala, manual sau cu ajutorul unei masini speciale. Deseurile spalate se pun apoi in uscator, dupa care se toaca cu un tocator special pentru diferite tipuri de deseuri din plastic, in functie de duritatea lor, fiind transformate in fulgi care se ambaleaza in saci sau conteinere. Aceasta este o investitie medie, avand in vedere faptul ca utilajele sunt la mana a doua, iar firma are doar patru angajati, spune Bogdan Iancu. Avand totul asigurat pentru inceperea afacerii, singurul lucru care ramanea de facut era sa se aprovizioneze cu deseuri din plastic, aceasta fiind de fapt si cea mai mare problema a firmei. Pentru ca nici in Giurgiu, nici in Bucuresti, nici in alte orase mari din tara nu exista un sistem modern de colectare a deseurilor pe categorii de materiale, singura alternativa a ramas procurarea deseurilor rezultate in urma activitatii producatorilor de mase plastice. O

solutie care este dealtfel si mult mai convenabila, atat in privinta costurilor, cat si a timpului redus de colectare, dat fiind ca toate deseurile se afla intr-unul sau cel mult 3-4 locuri. In plus, deseurile luate direct de la producatorii de mase plastice sunt curate, nemaivand nevoie sa fie spalate. Alt avantaj consta in faptul ca multi producatori ofera gratuit deseurile, fiind bucurosi sa scape de ele fara sa fie nevoiti sa cheltuie bani pentru transportul lor la gunoi, sau chiar pentru masuri ecologice de reciclare. De asemenea, exista posibilitate de a achiziona deseuri din PVC (tevi sau mobilier din plastic), care sunt de 10 ori mai scumpe decat sticlele PET. Se paote spune, asadar, ca inexistenta unui sistem de colectare a deseurilor din plastic de la populatie i-a fost benefic lui Bogdan Iancu, el fiind nevoit sa se indrepte spre producatorii de mase plastice, a caror marfa este mai buna calitativ, mai valoroasa si care uneori nu costa nimic. Problema este insa ca numarul acestor fabrici de mase plastice este limitat, cu toate ca productia obiectelor si ambalajelor abia acum incepe sa ia avant si la noi, adauga el. Chiar daca acum am ajuns sa producem si sa vindem lunar un coteiner de 20 de tone de deseuri, daca am gasi suficiente deseuri am putea sa vindem chiar si 50 de conteinere in fiecare luna, spune directorul Interplast. Astfel ca acum el este nevoit sa pregateasca si alte metode de colectare a deseurilor, in special a sticlelor PET de la populatie. In lipsa unui sistem organizat la nivel central de catre municipalitate, s-a gandit sa colaboreze direct cu locatarii blocurilor si cu femeile care se ocupa de curatenie, carora le va distribui saci in care sa se colecteze doar sticle din plastic. Bogdan Iancu crede ca acest sistem are sanse de reusita, pentru ca exista foarte multe ambalaje din plastic care se arunca. Extinderea firmei este insa o necesitate, iar gasirea unor noi resurse de deseuri este o conditie principala pentru acest lucru. 5. Esox Prodimpex S.R.L., Caracal, si-a inceput activitatea ca producator de PET-uri, dar dupa cinci ani s-a reorientat in doua noi directii. Am inceput sa producem si proformele din care se produc, prin suflare, sticlele din plastic tip PET", spune Emanuel Staicu, directorul comercial al firmei. Productia de proforme este o activitate mult mai eficienta decat fabricarea de sticle PET, din doua motive: spatiul de depozitare si de transport este mult mai mic, profitul fiind astfel mult mai mare, iar pe de alta parte producatorii importanti de bauturi au inceput sa-si construiasca propriile instalatii de productie a ambalajelor PET, in detrimentul firmelor care produc acest tip de ambalaje. De asemenea, producerea de proforme este o afacere deosebit de profitabila, investitia putandu-se realiza extrem de repede, in mai putin de un an, pentru ca aceste utilaje au o capacitate de productie foarte mare iar cererea este pe masura. In prezent, Romania importa peste 70% din volumul total de proforme necesar pentru producerea ambalajelor PET, ceea ce spune totul despre perspectiva acestei afaceri, adauga Emanel Staicu. A doua directie de orientare a firmei o reprezinta reciclarea acestui tip de ambalaje. Toata tara este plina de PET-uri. Calatoresc mult in multe orase si pot spune ca sunt impresionat in mod negativ de faptul ca toate raurile si cimpurile sunt pline de sticle goale din plastic. Firma a inceput un proiect de colectare a deseurilor, insa activitatea merge destul de greoi, intrucat depinde in mare masura de sprijinul autoritatilor locale, acestea fiind dezinteresate de problema. Extinderea activitatii firmei in domeniul reciclarii ar fi destul de avantajoasa, intrucat exista deja majoritatea dotarilor necesare halele si suprafetele betonate de depozitare si camioanele de transport singura investitie fiind utilajele de reciclare. Firma Esox a incheiat un contract cu o firma producatoare de utilaje pentru reciclare, cu

scopul de a achizitiona un asemenea utilaj nou, care costa peste 1,5 milioane de dolari. Acesta are capacitatea de a recicla 1 tona de deseuri din plastic pe ora, adica aproximativ 720 de tone pe luna. Proiectul de reciclare este deja inregistrat si depus la nenumarate fonduri de finantare, atat ale statului roman, cat si cele care apartin de Uniunea Europeana. Protectia mediului inconjurator fiind una dintre prioritatile comunitare, exista numeroase fonduri care asteapta sa finanteze societati romanesti, care din pacate fie nu stiu sa profite de aceasta oportunitate, fie nu sunt suficient de serioase. Acest lucru este determinat de faptul ca reciclarea deseurilor din plastic este o activitate de pionierat in Romania, dezvoltarea ei fiind influentata in mare masura de implicarea companiilor straine cu experienta in reciclare. Se vorbeste mult despre fondurile de mediu de care dispune statul roman, dar ca sa ajungi la ele este foarte greu. In acest moment, pentru mine este clar ca acest proiect il voi pune in practica cu fonduri de la o banca si in nici un caz cu cele care vin pentru mediu sau pentru IMM-uri, pentru ca este foarte greu sa ai acces la acestea, spune Alina Firescu, directorul firmei Esox. 6. La statia de sortare a societatii MM Recycling din Constanta, ajung zilnic aproximativ 120 de tone de deseuri menajere, dintre care 15% sunt reciclabile Lunar, se prelucreaza la noi cam 250 de tone de materiale plastice, precizeaza Florin Demaroiu, directorul firmei. Cat profit avem, nu va pot spune, dar este. O tona de granule de PET, care se folosesc la injectiile navelor, se valorifica la 1000 de dolari tona. Foliile de plastic, pe care le obtinem din prelucrarea ambalajelor de plastic, se vand cam cu 1.500 de dolari pe tona. MM Recycling valorifica deseurile din mase plastice astfel : 1. PET-urile se introduc intr-o instalatie de reciclare de inalta tehnologie cu o productivitate de 7t/zi. Instalatia se alimenteaza cu o banda transportoare ce adduce ambalajele PET in masina de tocat cu prespalare, iar fulgii rezultati intra in 3 etape succesive de spalare si uscare pentru ca in final printr-un sistem de transport cu ciclon sa fie stocati in ambalajele de tip BigBag. Fulgii, ca materie prima secundara, sunt incarcati si depozitati in BigBag-uri de standard international (2 metri cubi) in vederea expedierii catre valorificatori din domeniul textilelor. Calitatea fulgilor se verifica prin sondaj. De asemenea, instalatia automata de tocat ambalaje PET separa dopurile pe care le spala si le toaca, acestea valorificandu-se la randul lor. 2. Ambalaje LDPE sunt reciclate printr-o instalatie ecologica de inalta tehnologie cu o capacitate de lucru de 10 t/zi, rezultand granule LPDE care sunt de asemenea ambalate in BigBag-uri in vederea expedierii catre valorificatori. Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilor Adrese utile www.greentech.ro www.andisimo.ro www.mmrecycling.ro www.lampero.ro www.recycling.ro www.reciclare-deseuri.ro www.reciclabileromania.ro

www.redoma.com www.ledarecycling.it Sursa: Idei de afaceri Autor: Mirela Rosu