UNIVERSITATEA OVIDIUS , FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE, SPECIALIZARE: ECONOMIA COMERTULUI,TURISMULUI SI SERVICIILOR, ANUL II

COMERTUL ELECTRONIC.EVOLUTII SI TENDINTE IN ROMANIA

COORDONATOR STIINTIFIC: IONEL MARIAN

STUDENT: IVAN MIOARA-NICOLETA A2

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolu I:

1.1 Definirea comertului electronic Intreprinderile moderne sunt caracterizate printr-o cerere din ce in ce mai mare, prin existenta unei competitii la nivel mondial si prin sporirea permanenta a asteptarilor clientilor. Ca sa poata raspunda acestor cerinte, intreprinderile de pe tot globul sunt in plin proces de tranformare organizationala si a mdului lor de functionare. Comertul electronic este o cale prin care se faciliteaza si sprijina aceste schimbari, la scara globala. Pentru unele firme, comert electronic inseamna orice tranzactie financiara care utilizeaza tehnologia informatica. Pentru altele, notiunea de comert electronic acopera circuitul complet de vanzari - inclusiv marketingul si vanzarea propriuzisa. Multi oameni considera comertul electronic ca fiind orice tranzactie comerciala condusa electronic pentru cumpararea unor produse cum ar fi carti, CD-uri, bilete de calatorie si altele. Dar, comertul electronic are, in sens larg, un impact mult mai profund asupra evolutiei afacerilor si cuprinde, in fapt, nu numai noile achizitii comerciale ci si totalitatea activitatilor 959o1423j care sustin obiectivele de marketing ale unei firme si care pot include, spre exemplu, publicitate, vanzari, plati, activitati post-vanzare, servicii catre clienti, etc. Comertul electronic da posibilitatea firmelor sa devina mai eficiente si flexibile in modul intern de functionare, sa conlucreze mai strans cu furnizorii si sa devina mai atente fata de nevoile si asteptarile clientilor. Permite companiilor sa selecteze cei mai buni furnizori, indiferent de localizarea lor geografica si sa vanda unei piete globale. Aceasta evolutie are un impact major asupra economiei, in ceea ce priveste crearea de noi intreprinderi, diversificarea celor existente si, in special, asupra potentialului pietei fortei de munca si a gradului de ocupare a acesteia in viitor. 1.2 Tipuri de tranzactie in comertul electronic Industria comertului electronic face, in general, distinctie intre mai multe tipuri de tranzactii, unele active altele in asteptarea: - Business-to-Business (B-2-B sau BTB) cuprinde toate tranzactiile ce se efectueaza intre doi sau mai multi parteneri de afaceri. Aceste tranzactii se bazeaza, de obicei, pe sisteme extranet, ceea ce inseamna ca partenerii de afaceri actioneaza pe Internet prin utilizarea de nume si parole pentru paginile de web proprii. In termeni practici, in aceasta categorie de comert electronic

poate fi orice firma care utilizeaza Internetul pentru a comanda de la furnizori, pentru a primi facturi si a efectua plati. - Business-to-Consumer (B-2-C sau BTC) se refera la relatiile dintre comerciant si consumatorul final, fiind considerat comert electronic cu amanuntul. Aceasta categorie s-a extins foarte mult datorita World Wide Web : exista acum mall-uri pe tot Internetul care ofera toate tipurile de bunuri de consum, de la prajituri sau vinuri, la calculatoare si automobile. - Business-to-Administration (B-2-A sau BTA) acopera toate tranzactiile dintre firme si autoritati administrative locale sau centrale. Spre exemplu, In Statele Unite ale Americii, licitatiile publice lansate de guvern sunt publicate pe Internet iar firmele pot raspunde pe cale electronica. In momentul de fata, aceasta categorie de comert electronic este intr- faza de dezvoltare primara, dar se asteapta o extindere rapida, mai ales in contextul in care guvernele si alte autoritati folosesc propriile metode de promovare a comertului electronic. Aceasta categorie de e-commerce ar putea, in viitor, sa fie utilizata si pentru plata TVA sau a impozitelor firmelor. - Business-to-Employee (B-2-E) se refera la tranzactiile din interiorul unei firme, destinate personalului angajat al firmei si efectuate prin sistemul intranet propriu. - Consumer-to-Administration este o categorie care, desi nu a aparut inca, este de asteptat ca guvernele sa o lanseze, mai ales in domeniul platilor ajutoarelor sociale sau a compensatiilor in urma calculatiilor de venit global. 1.3.DIMENSIUNEA ECONOMICA A COMERTULUI ELECTRONIC Tranzactionarea electronica a marfurilor si serviciilor constituie o extensie a comertului actual. Se obtine astfel o eficienta sporita, in sensul reducerii costurilor si in ceea ce priveste efectul marketingului, imbunatatindu-se relatia beneficiar-client. Comertul electronic faciliteaza si cooperarea intre firme :reduce costurile de marketing si de livrare, sustine strategia de marketing a firmei si ofera acces pe noi piete. In viitorul apropiat, comertul electronic va avea un impact puternic asupra competitivitatii firmelor. Mai mult, comertul electronic nu este restrictionat de frontierele statelor dar depinde de existenta sau inexistenta retelelor de computere, de existenta sau inexistenta infrastructurii bancare care sa permita efectuarea platilor prin Internet . Comertul electronic permite chiar si celor mai mici furnizori, indiferent de provenienta lor geografica, sa fie omniprezenti si sa faca afaceri in intreaga lume Comertul electronic influenteaza pozitiv nu numai activitatea intreprinderilor mici si mijlocii, dar vine si in sprijinul clientilor, oferindu-le nenumarate optiuni. 1.4.PRINCIPALELE BARIERE IN COMERTUL ELECTRONIC Comertul electronic se afla inca in faza incipienta. Clientii manifesta temeri in ceea ce priveste furtul cardurilor de credit, a confidentialitatii datelor personale, etc. Multe firme nu au adoptat modelul electronic potrivit pentru derularea comertului lor electronic sau intampina dificultati in integrarea comenzilor si a informatiilor culese online, in activitatea curenta a firmei. Cu toate acestea, este o certitudine faptul ca numarul clientilor magazinelor electronice si a firmelor care adopta solutiile comertului electronic este in

crestere. Multi furnizori de servicii Internet popularizeaza sistemul de cumparare online tocmai pentru a induce un plus de incredere si consideratie. 1.5 Modele de afaceri pe internet - magazinul universal electronic (e-mall), - magazinul electronic (e-shop), - achizitia public electronic (e-procurement), - licitatia electronic (e-auction), - comunitatea virtual (virtual community), - prestri servicii electronice (e-service providing), - brokeraj de informatii. - Modele de publicitate.

Magazinul electronic e-shop In cadrul acestui serviciu se doreste transpunerea afacerii fizice, materiale, in pagina de Internet, unde firma isi va prezenta catalogul de produse si serviciile pe care le ofera. Exist diferite variante de gzduire a unui e-shop, astfel: 1. pe un server distinct (un computer localizat n cadrul firmei dac frecventa modificrilor ce trebuie fcute este mare (ex. stiri, preturi etc.) sau dac este necesar un trafic intens ntre firma si serverul aferent e-shop; 2. pe un server virtual (un spatiu detinut de firma proprietar a unui e-shop, pe un hard disk al unui computer furnizor de web); n corelatie cu un spatiu mai mare, solutie preferat de majoritatea intreprinderilor mici si mijlocii; 3. n cadrul unui magazin universal electronic (e-mall).

Magazinul universal electronic (E-mall) Un e-mall ofer un punct comun pentru mai multe e-shopuri si poate fi realizat utiliznd diverse modele de tranzactii, n functie de tipul de servicii pe care proprietarul mall-ului doreste s le ofere. Un mall trebuie sa fie o retea puternica, cu o strategie de marketing buna si care sa se poata accesa direct si de pe mai multe cai, cu o structura adecvata de magazine si servicii bine definite.

Achizitia public electronic (e-procurement) Aceasta este aplicabila in cazul in care organismele guvernamentale sau mari organizatii lanseaza apeluri pentru licitarea achizitionarii de bunuri sau servicii. Sfera licitatiilor include tot felul de servicii, de la serviciile din constructii pana la studii si alte lucrari ample. Achizitiile publice prin Internet pot include negocierea electronica, contractarea si licitarea in colaborare.

Licitatia electronic (e-auction) In prezent este unul din marile modele de succes ale comertului electronic. Produsele vandute prin licitatie electronica pot fi produse de ultima ora, de suprastoc sau cu stoc fluctuant, fiind o gama foarte variata de la obiecte de arta unicat la materii prime. Licitatia electronica include de obicei mai multi vanzatori. Operatorul licitatiei elaboreaza mecanismele pentru plasarea obiectului licitatiei si poate oferi in plus servicii de plati si de livrare.

Comunitatea virtual (virtual community) Pe Internet oameni avnd interese comune se ntrunesc n comunitti pentru a discuta sau a asculta tematicile preferate. Aceste forumuri cum sunt forumul de discutii, grupul de discutii interactiv (chat) sau lista de corespondenti (mailing list) sunt utile att pentru timpul liber ct si pentru comunicrile de afaceri si sunt denumite comunitti virtuale. Instrumentele mentionate sunt oferite ca servicii gratuite in vederea maririi traficului pe pagina de Internet, iar in cazul comunicarilor de afaceri se pot face si servicii contra cost. Canalul de comunicare direct sau video-conferintele sunt instrumente atractive care reduc costurile de cltorie si sunt utilizate de firmele mari att pentru comunicri stiintifice ct si pentru cele comerciale. Viteza de transmisie are, de asemenea important major mai ales n domeniul tehnic. n aceeasi msur, semntura digital devine un instrument indispensabil pentru derularea activittii n general sau pentru domeniul contractual n special.

Furnizarea de servicii pentru comertul electronic (e-service providing) Serviciile care sustin activitatea de comert electronic nu sunt oferite exclusiv de ctre furnizorii de Internet, care se rezum n general la gzduirea paginilor de web sau la asigurarea accesului pe Internet. Exist si servicii electronice externe cum ar fi cele de management de informatii, de prelucrare a datelor, de consultant, de integrare a serviciilor de livrare, care pot fi prestate n diferitele variante de comert electronic.

Brokerajul de informatii Informatiile competente sunt necesare pe tot parcursul lantului valoric de furnizori de servicii. Aceast necesitate nu mai poate fi n prezent satisfcut de cunoscutele motoare de cutare sau de cataloage, astfel nct detintorii de baze de date consacrate au migrat ctre web oferind arhive indexate pentru publicatii periodice, brevete si informatii de piat, dar si literatura stiintific de specialitate. Unele dintre aceste servicii comerciale sunt prestate contra cost, fie n baza unui sistem de abonament, fie prin intermediul banilor electronici de tipul ecash sau cybercash.

Modele de publicitate Pe lng vnzrile directe si sistemul abonamentelor, reclamele gzduite pe pagina de Internet respectiv sunt si ele, deseori, generatoare de profit pentru magazinele electronice si pentru paginile de Internet n general. n mod obisnuit, banerele publicitare sunt plasate pe paginile de Internet cu un continut corespunztor, cum ar fi pagina gazd, subpagini atractive, pagini rezultate n urma cutrilor prin cuvinte cheie. Cu toate acestea, activitatea de reclam poate genera profit doar n cazul n care site-ul beneficiaz de un trafic intens. Agentiile de publicitate vor fi interesate de un anumit site, doar n cazul n care exist garantii n ceea ce priveste numrul mare de vizitatori lunar. Preturile pentru publicitate se diferentiaz foarte mult n functie de importanta contractului, valoare specific si specializarea paginii de Internet gazd. n practic se ntlnesc si cazuri cnd proprietarii de pagini de Internet accept banere publicitare pe paginile lor, n schimbul gzduirii banerelor proprii pe alte pagini de Internet. Acest schimb de banere publicitare este organizat n cadrul inelelor de web (cercuri pe domenii), create cu miile pe diferite tematici. n cadrul unui astfel de inel, paginile de Internet aferente unui anumit domeniu sunt legate prin link-uri, n baza dorintei exprimate de proprietarii paginilor si, evident, a intereselor lor comune.

CAPITOLU II