Sunteți pe pagina 1din 101

®seuri

DANIEL VIGm

Conlravaloarea timbrllilli literar se varsii in contu/

ASPRO I1r. 45.10.80.12.108 BCR - seclor 1. B/lcure~·li

Cartea a aplirut eu sprijinul Ministerului Culturii Tenttltia


, Orientului

~tudii de im:Jgologie

Editor: Celli" Vlasie

Consllicr editorial: Gheorghe Craciun


ulegere ~i paginare cOl1lputeriz.at~: autorul
Corcctura: autorul
Coperta colecliei: Adrian Timar

Aoarut: 1998

Tiparul executat 13 tipografia editurii PARALELA 45

© Copyright Rditura ParaLeLa 45

str. Fralii Gole$li 29. Pite~ti, 0300, tel I fax: 048/6--1.58.46

COLECTIA 80 seria ESEURl


lS.B.N.: 973 - 9433 - 12 - X
Daniel Y'i1!hi

Jntre pildure ~i copaci

Drumul prin pacturea de semnifica\ii ale scrisului


oriental sc asean1fu1a ell bczlnetica ditikire a lui StOlcea,
personajul dill nuvela lui Gala GaIaction }II[oara lui
Ciilifar. Ceea ce 1 se lntlmpUi anaru.tui ambi\ios In
drumul ditre "mintuirea" oferitii de dracuJ innupat in
tigllrd bamnului l1Y>rar i se paate intimpla oriciiruJ, sa-i
spunem. exeget care ajungc sa nu zareasca poteca din
cauza mllitimil copacilor. Adicii sal! <tiungi sa te pieri.}
In detalLi sau, mai rau, ajungi sa teoretjzezi In a)l\
lnasurn Incit nu-ti mai riUnine nimic din viata operei.
Ce-i de Hicut? Sa ImpJet~ti cele dOlla 'in ~a fel "indt
sa poti prinde In privirea anaJitidi ~i padurea ~i copacul.
Dadi nu ai viziunca pactum, dn.unul e tara capat. e ceva
de felul eroului caragialian care simte (teoretic) enorm ~J
vede (~ijderi) rnonstruos. Metodologic, problema a fost
el1unrata de Galaction: .,Prin pifdure nu erau poled.
Stoicea mergca p.:: de-a-ntregul. Pe lD1de agurizarii
jnfiiffeau prea strins ~-j-I incurcau. SLOicea scotea cu{ituJ.
PUIJctuJ ditre care se fndrepta em miazifnoapte. Din Gill
auzise. dadi {mea.i drept spre miaziinoapte. i!1tT­
jumatate de 2}' E!/unge.ai... ..
bate. astea Ie puteam detalia intr-un intertextua
!ism care sa favorizeze detaliul ~i generalita{iJe, abstrac­
t-iilc ~i concretetca. Ar fi prea de tot frumos de yom
utea sa nu pierdem tensiunea ideilor ~i savoarea viet-iJ.

Modul in care se constitule sensu1 onental este


unul din scopurile d\utarii noa<:;tre: 0 structurare a Ul1UJ
o
'fentatia orientuIui
Daniel Vjihi 7
l
n10dei care nu predetermilla investigdfia. ci se constituie
a arare In chiar ti mpuJ cercetarii ~i, ca LJllTlare, a detemunismului primitiv ~j sociologizarea vulgarizaroare
dccsteia. Un model al contextuJui ~i altul aJ texlului care prin a~cultarea smerim a sfaturilor inteleptilor din
se mtrepatrund concornitent in resiitura textuala~. TcrneiuJ Lmtichltate, ceea ce ne va intcresa Tnainte de toate in
eluJui poetic avut in vedere se bazeaza pe "coerenta elimitarea modelului poetic al scrisului oriental va fi
pragmatidi. a textuJui" $i este ,,fundarrentata In persoan mai ales gasi.rea diferentel specifice (diaphom) pe baL..a
emitenta sau receproare participanta Ja comunicare. unei activilliti dialectice a diviziunii (diaire.sis). Ceea ce
Aceasta comp]eteaza (substituie). pc baza unor cuno~tinte rewlta ar trebui sa fie, nu pfu"tl al tenr~nului generic
anteJioare (presupozipi), lacunele existente In text ~i (Orient), ci Fonne specifice (eidos), cu sClrmificaria
creeaza a<;tfel un tex't coerent. AceastJ coerenta pitagoreici'i de naturd caracteristicii, inteligibilitate
pmgmaticii exisra Ja nivelllJ w1ei structud de adfi.Jlcinx:. ]uuntrjdi a lucnu'i1or care nu sc collstituie 'iIltr-o
Vcuiabilitatea interpretarilor posibiJe creeaza cocrcnte ~i suprarealitate care cIa seils cunoC:l':'terii. ci sunt cuplinse
texte diferite intre ele.. Notiunea pragrnatica de coerenta In imancnta lucrului. Operaf,iwIC<l acea~ta prcsupune
arata dar ca textuJ este un fenorren proccsuaJ ce are arm a dialecticii care consUi, dupa Platon, in ,.a divide
dapc cvoJutive diferitc.,,3 dupa gcnuri 1ji a nu privi drept diferita 0 specie identica
Interesul detectivisticii de fara
este tocmai modul sie~j, ruci una diferita drept aceea"i" ('!''ofistuJ 753 d-e,.
de ..creare a coerentej" prin intelprctare ~i de "caur<.U'c" "Priceperea" acem.ta institlJie modclul pnntr-o
a "conexiunilor dintre literaturn sau cliscurs, in general, operatie specifica prin care "eel care cste til stare sa
~i conrextul sau,>-l. Aid avem in vcdcre cvitarea fadl asa ccva" trebuie "sa vada 0 singura Idee tn Inai
l11uJte care ~LJbzista (iecare separat, sa 0 vailii lndcaiwls
Mouelul "poale (...) ilduce imponanle ~er\'icii Cl"fC{:t.lr1l tlad extinsa peste tot ma.i muJte. deosebite Illtre de, t.l.rept
<;allsfacc cxigenta gcnerali7ari I, a5adar dad cst!: (;On~lruJt 'in il58 kl Invruuite de una din afara tOI, dupa cum vcde, elm nou,
inc:'l fen01T1enc!c cxploratc se eonSllluic in varianll: ale unul mudd
eapahJl sii dell scama ue un ansamblu farg dL" [cnomem: compar;.tbJl,_
sau opuse", (A. 1. Greimas Joseph Councs. SEI\.nOTIQl:E. r>urcursul lucrillii, Cllvamu! mducc omall1~nlalin ~rccJfic h.lnx:<i.
Dictionoaire rsisonne de Is theorie du langage, Pam, HachcHt:, r. (tromatismul leXical. uomClllU <.pecl1"lc de InVcstlgJ.\Il: stlli ... tlC). in
238.) lImp cc fra/a exprima umamisll1ul unagll1arullli orJl:nlal ~I est\.: park
, "Dcnumuea melaforidl. a accstor doua ltpuri d!: kgiiluri in rapor!
SlIbSt:c\,cnla a "protl1colului I~ltlrisirii", dllpii cum il numc~tc Nlcolac
eu lexieul <it: suprafalil suselli'i apanlia relallilor JongJlUdHlak sau
M:molescu. Prima n.:krinlii ...stc de naluri <;enlIOllca. a dOlli\
Oflwntak lIinl:arc) 5i transversalt: sau VCI ticah.: (transllnl:<ln.') a cllror
~cmantidl. Arniintloua ~c uncsc in pragll1allCa rcceptam : "('cle doua

IlIcrucI,?arc. In aceSI moment sunuleau pregnanl () anullllla


tlcterminari a.le referinltl. semmtlctl ~i ~cmanlJca, lhfcra UllW' penLl11
lextualitatc" (Jean Rlcardou. Noi probleme ale romanullli,
dl sunt operate pc paJien.: tliSlJOClc: In nivelul w"antulul
Bucurt'~li, Editura Ulllvcrs, 1988, p. 289.) (sl,;mioticil\ ;<1 IJ. eel al fnllei (semantica). Dar alat ClIvantu) cal ~I
1 Heinrich I. Plelt. $liinr,a tcxtului ~j analiZll de lnt, BucLlrc}ll. fmLa sunt ·.dOl pflli ai aCelclll.51 enllta\1 scmanlicc», n:vdalld ins.l.~1
E<.IJlura Univers. 1981. r 97. polarito.tca rdenn\u p\: care 0 ptllcrn nUl1li obiect.. dnd c vorh.l I.k
J In VlllUllea noastra ,lnaJlllc,l cxislii u duhlii disl),'Jeft: intle Ohll'CI. dcn.:ntul ,ll vantu lUI. sau ~larc de IUl'rurL cand dv,'rn 1I1 n:tlere
respCCllV, cuvant $i intre stare de IUCl11D actl\ it:.ttt:. prn'T<; . .tdld rClcrcnlul frvcl" (Manu:'. Ghlca. Omu! poietic pc tariimul
fraza. In margll1ilc moddului poetIc pe carc-I vom ,chIp pc limbajului. Cralova, Edituru SI.:nsul rnmiinesc, l<JlN, n. I') 1)
8
'fentZlfiZ2 orientului
Daniel Vi~hi 9
una singura stfuuind. ca una In mal multe J'ntreguri, ea
~i mal multe, definite, ell totuJ separate: iam ee modeluJ care predetermi.na cautarea ~i 0 mcxieleatii ill
Jnseamna a $ti sa deosebe9ti, dupa cate un gen, ee sens eidetic. Ceea ce ne intereseaza este, 111 ultima
anume pot avea in comun felurite1e lucruri ~i ce ou." analiza, cwn anlJl"te se constituie textul 1'n coerenta sa
(Sofistul 253 d-e).
specifica, ln~elegand aceasta din ~ ca expresie a
&ism doua chipuri, dupa Platon, de a realiza aJegerii e1emenreJor fic{ionale, pentru ca, lntr-adevar,
:aphorai, diferenrele specifice ; "daca nu admitern nici 0 selectie prealabiHi in
,..Mai Intai: sa cuprinzi dintr-o privire $i sa prelucrarea textuIui, ce criteriu am putea Iua atunci In
aduci la 0 lmica fonna detaliile risipite peste tot, pentru considerate ?"
ca definind fiecare unitate In parte, sa POri face !impede In raport cu textul., eJemente1e fictionale trirnit la
care anun~ cste aceea asupra careia, (Ie fiecare datiL relarii transtextuale, la context, dar ~i 1a procesul lns~i
vrcrn sa dipatfun 0 in varatura. de constituire a acestora, tinand cont de faptul ca
Cel de-al doilea, dimpotriva, COnsta in a putea sa ,Jictiunea are de-a face simultan, pe de 0 parte eu
di Vize7i in sp::ci i, potrivit artieuJapilor naulfale, Incercand materia constituantli a lumii la care se referii, ill ultima
sa nu frangi, ~a Cum fac bucatarii Ii psi t..i de instantii ; pe de alta parte, folos~te materia semnificanta
Indernanare, vreuna din piirtJ." (Phaidros, 265 d-e). a textului ciireia Ii datoreaza, ill primuI rand, existenta.
Operatiunea este definim de Aristotel In tennenii Dar raportul stabilit de fictiune lntre cele doua materii
ei cei mai generali, drept procedeu ce urca de Ja este remarcabil caei. in ciuda diferentelor di.ntre ele. este
particular Ja universal (kathoJou) Si de 1a cunoscut la un raport de 0 ciudara sirretrie, ~i una ~i alta se
necunoscut. I.nducpa este fonna prin care, din experienfa cornportii la reI, datorita unui mecanism tranzitiv
individuaHL putem dobandi cun~terea conceptului evident: actionand asupra uneia, actionam I;'i asupra
wuversaJ (Jmtholou). cat ~j a propoziriei wliversale celeilalte. Evidenfjerea uneia 0 evidentiaza pe cealaltli.
(arche).
Ocultarea uneia 0 oculteaz1i pe cealalta."
ldentificarea diferentei specifice trebuie sa aiba In
Mecanismul acesta fictional se ordoneaz1i prin
vedere dimensiunea ontologica a e]dosulw~ ca nanrra
referinta constanta la ceva simplu, cvasiireductibil, care
caracteristica ("potrivit articulatiilor ei nanrrale"), aItfeJ
11 sustine concomitent clinlauntru ~j dinafara sa:
exista peric01ul (gnoseologie ~j Iretcxlologic) .,sa (. ..)
."...propozitia se refera 'in rmd global la ceva poo
frangi, ~a cum fae bucatarii lipsiti de Indernanare.
funqia de identificare singulara a unuia clintre tem:enii
vreuna din parp", adiea sa consideri neesentialu1 drept
sm. John Searle, to Speech Acts, nu ezita sa prezinte
esential sau sa stabile{>ti diferente semnificative unde nu sub forma de postula! teza ca ceva trebuie sa fie pentru
exista. Sigur di dificultatea consra In a practica justa ca ceva sa poatii fi identificat"J.
diviziune (diairesis) pentm ca. aJtfel, putem sa plutim In
iluzie ~i sa lufun drept Fo~ specificil (eldos) 0 parte
(meros) a acesteia. I "",]izabelh W. Bruss. Semne p practid. Penlru 0 extindere lJ
Pentru reducerea, pe cat Cll putin(1i. a gre5eh]or, oeticii In volumul PoeticJJ I:/mericanii. Orlentiiri ocluale, stu{Jii
,Justa diviziune" trebuie sa aiba 1'n permanen~a In vcdere criticc. anlologu:~. nole ~i btbhografie de Mlrcca Borcilil ~i Richard
McLaine. Cluj-Napoca, Edttura Dacia. p. 339.
10
T'enhma Qrientului Daniel Yl2:hi 11
Diferenra max.nna pe care 0 avem In vedere m "Prin padure nu erau poled". Herrneneutica
constituirea rrodelului ca pastulat al referintei (~j al 1
este, dupa Paul Ricoeur , teoria care ,,regleaza trecerea
m<XIelarii ca rrecani.sm de prcxlucere a! acestuia) ni-l de la s(17JCtara. operei la lumea operei. A interpreta 0
ofera studiul lui Anton Dumitriu referitor la perechea
opera inseamna a des£ai;ura lwnea la care ea se refcra
conceptuala Orient-CXcident, proiectatii in alta pereche in virtutea «dispunerii» sale, a «genului» ~i a «stilului»
nceptuala, mai larg cup:ri.nzatoare inca, dintre eleatism
sau.'· A desI~ura lumea povestirii lui GaIaction pretinde
~i heracleitism. Cel dintili concept se refercl pre.IX>nderent a-i accepta nu numai genul, stilul ;;i dispwlerea, ci ~i
la rrxxlelul orientalca mcre-rrenire, anistorism ~i
aItceva, care ni se pare mult mai mult ; a accepta,
metafizica Traclifiei, al doilea vi.zeaza schimbarea,
bunaoard, cii pe rata lacului din fata morii administrata
Lc;;torismul. Este evident, pe de alta pane, cii Oxidentul
de bi:itrinul os~ al diavolului ,,nu se izvodea, niciodatii,
nu este cu tatul heracleitic, dupa cum nici lumea
nid 0 unclli". Mai mult inca ,,De-a pururi, fa{a lui sta
oI1entala nu este m intregirrea ei supusa mcrerrenirii
linsa, limpede, 'inghetata, ca un stei de sare". Asta e
e]eate. Aceastii disociere este daar "un pastulat al
problema. Dadi. sintem de acord cu problema asta, totuJ
referintei" care ni s-a pamt eel mai larg, cuprinzator $i
e in regula, chit ci In felul asta ne plasam destul de
pe baza ciiruia putem constitui 0 poetica a a1tedtii{il~
departe de toate ale lumii, ie$im adici din Lume pentru
intemeima pe 0 tranzitivitate textuala de tipul
ca niciunde aici, 'in mundan, un lac nu are fata ,jinsa,
text-context, ill care al doilea tenren 11 doteaza cu sens
limpede. inghetata, ca un stei de sare".
pe eel dintfu, dar ~i acesta il rerrodelea.za, ideologic, ~i Ce este, la unna unnelor, lumea operei? Care
nu numa.i, pe eel de-al doilea. Disocierile pe care Ie
te extensia sa posibiJa in raport cu lunlea ca atare?
in1esn~te mcx:Jelul In cauz1l. se refera ~i la personaje ca Exista 0 granita greu de evidentiat tntre rcferinta literala
acton dar $i ca instanre narative, ernul oriental este,
~i cea netaforicii, tntre sensul metaforic ~i eel literal .
cwn se splme curent, mai degraba pasiv, are (ca actant)
Intre sensul propriu ~i eel figurat, nu al cllvfultului. ci al
un minus energetic, tinde spre incremenirea eleata,
discursului ; 'intre denotatia sa univoc:a $i denotatia sa
folose~te povestirea ca mijloc de iluzionare, rnai degraba
metaforica exista 0 aporie. un impac:; de esenta
decfu unul de insertie mundana, are 0 aplecare spre
gnoseologicii. Pami unde se extinde literalitatea lumii ~i
proliferarea baroca a textului, se sirnte mai aproape de
de unde anume 'ineepe proiectia ei in denotatia
descriere ca acronie (dupa Ricardou) decar de nara\iune
rnetaforicii? Ce este adevfuuL existenta sau cosmosul
(logocronicii). Pasiunea fiqionala ($i, implicit, narativa) a
insll~i ca mtreg referential? Unde Incepc echivocul ~j
insului orienta! este orientatii $i ea altfel, aceasta este
unde sf"8.n?e{>te univocul in reprezentarea lui? $tiinta
modalitate de mascare, de dedubl are, de Scoatere a lumii
persevereaza inspre dit mal multa univocitate ~i nu
din ritrnurile ei heracleitice In vederea proiectarii acesteia
in eleatismul unor istorii exemplare. peate sdipa de echivoc. Arta dore.~te maximuI
echivocitiitii !?i nu se poate smulge din univocitatea
sistemului de reprezentare.

J vezi ,\JetaforH vie. Rl1(:ure~tl. Edilura Unlva~. 19R


Tentutill orientulUi Daniel Vi1!hi 13

IntreOOrile pe care Ie-am pus mai ihainte se ana e in masura sa puna pe oncine pe gib.duri. Ca ~i in proza
implicit cuprinse In fragrnentul u.rrnator: "Dar Stoicea voiculesciana - alt locuitor al Balcaniei fictionale - universul
nU-~j mai gasi urmele in padure ~j se riitaci. Cu eFt cia
,
sa se indrepteze, cu alii se pierdea mal mulr prin flI"$te
acvatic, intesat
,
IOtermediar si
de formele
mijloc
excesive
potrivit
ale faunei
pentru
.
si florei, este
investigarea
,
curpeni ineF1ci{i. prin m..<tre viroage in care putrezeau stdifundurilor existentei , umane. Omul si , primordialitatea
copaci lrJsm{:i {ii prinrre ni~re gropnire din care i~'eau. acvatica Ie mtiInim ~i In proza sadoveniana. Nici acolo apa nu
cum ies coa.stele din stirv, riidifcini nfflbi£e \<ti intoa.rse': este element exterior, si acolo se produce un fen omen de
Metodologic, am convenit di 0 posibilitate eficace implicitare, apa fiU est'e doar ant. Vom reveni. eu toate
de :restn1ngere a detaliilor ~i a proliferarii analitice acestea la Voiculescu apa nu 5ta niciunde "ca un stei de sare"
(viroage, copaci trlisniti, gropnite, rfu:iacini) In veclerea dimpotriva virtualjta~ile, ascunse in masa nesigura care-i
unei euprindeli generaliz.c'ltoare este postularea unui blocheaza 'in~epenirea. slnt metafora a unei dinamici
model operaponaJ care peate ierarhiza, mai 'intili de slmbolice de profunzime; 0 explicitare a unei irnplicitari
teate. terrele ~i subterrele ~i, mai apoi. mecanismul de stravechi. in Amintiri despre pescuit, 'in rnultimea exoti.ca
prcxIucere al acestora, adicii modelarea. Di n pcThpectiva uneltelor si metodelor acestei indeletmciri se strecoara femeia
diacroniea, modelul scrisului oriental fn literatura noastd'i are nu este (nici ea) dOQr femeie ca oricare alta. inainte de
este (~i) expresia unei experiente de viata toate, are singe amestecat: "Neam de grecoaica din insule.
specifie-autohtona. Aceasta, fn fond. ne despartc. spre corelta eu singe ardelenesc", mirosurile ei trupe~t1 sint altfel
xemplu, de literatura francezii. nord sau sud-americana vag acvatiee, sirena iesea din ape "mirosind crud a umed si a
~i ne apropie de literatura vecinilor din BalccU1i. E<.;te. proaspat". Altele ale trupului ei sint ale apei ~i ale neamulUl
dupa cum spune Mircea Muthu. 0 literatura a sud-eslului plscicol ; temeia avea "trup(...) pietros, umeri poleitl, sinil
w-opean. A bakanitatii. tn pcrirnetrul acestci experiente 'inalti, sus, pe carena pieptului iesit mainte, si pintecele usor
comune lTlOi;itenirea bizantina este mai larg cuprinL1itoare, ) ' "
bombat, ca 0 platosa". Fantastieul se strecoara pe nesimtite
este 0 extellsie semandcii prin ortcxIoxism ~i prin lntr-o lume care: altfel, traieste fIresc, chiar d~ca
modelul de organizare statala (specific noua ~i altor state 'indeletllicirile eroilor ei nu siot ale celor mai multi dintre
din jur) la un anume moment istone. Epoca fanariota semenii no~tri. Iata-i pe copiil din satele acelea intr'ind pe
instituie, la rfuldul ei, 0 diferentie:re, In plan tematic ($i seara "in vadurile bolovanoase ale Buzaului." "Paseam furis",
nu nUmai) , fata de l~ balcanica care nu a trait 0 ne asigura povestitorul. "ml~cind lin plcioarele, a~ijd~ri
asemenea experient'i istorica: aceasta este 0 restJiingcre fantomelor\ ca sa nu trezim pe~tii adormiti Iinga pietTe sau
selll::Wdca in masul-a sa dea mai muJta coerenta intre tespezi netede". De buna searna ca asemenea realita\i nu
modelului.
par a tulbura in vreun fel ordinea logiea a existentei , ; abia
treptata lor aglutinare poate genera efecte fantastice; mai
La Galaction - in Balcania ImaginaruJUI fic~jonal in intotdeauna fantasticul este expresia unei constructil ,
general - lacul (Iumea toata) este adesea expresic a unel imagistice, a unei derulari epice, domeniul sau de existenta
alterjta~l pe cale de a instaura fantastlcul intrucit. a~a cum se pare a se situa mai aproape de verb si mai putin alaturi de
vede, laeul nu e de alci. Din imanent. Faptul ca ..De-a run.tri, incremenlrea eleaHi a substantlvulul. Acesta din W111a
a~a lui sm linsa, hmpcde. Inghetata, ca Wl stei de <;i.U'C" prcgatcste
, intruziunea fantasticului, irumperea lui. Se

/6
Tenmtia orie.DhJlui
inepuizabila ~i ireversibila. S-a spas, Ja inceputul veacuJui. ca
timpuJ "paate foarte bine sa tIe reprczentat de spatiu, daca
- Daniel Yighi

trec:~ cu bine" examt:nu( de ot'i.ter. MaguJit si inaltat


17

ill Qchii
oi-I inchipuim pe eel dintii ca pc ceva care se mi~c5,1. Numai ~onceta~efil[or pnn. tlllul de SUb'uli\t:1 In rcz~rva, David Pop
ca rni~carea limpulUl, spatiahzarea sa, se petfece, pe de 0 lSI des(;opera 0 \,'ocatie de care IlU se ~tia capabil. Militarul de
parte In lumea din atara, in dimcnsiuni macrocosmicr ~i, pc p'roft'sie care dormita in dasul inc:lpacitati!ar si lencviel sale
de alta parte, in lurnea dinlaumru, dctclTninabiJ5' prif) tihl1ite iI va arul1ca Ilni pe umla - in vrcll;urile'razboiului - in
dimensiuni bergsoniene. DepJasarea, depa~irea sau anihilarea brate!.;: uliui destin nou. Deocamdata traieste ceho\'ian si do::.r
eeloT doua tete ale conditiei umane antreneaza individul in "sit~gd,~ re..:c' rt10srcnit din tin.~a piirin~iJ~r ar puka a~tieipa
drama consti~ntiz5rii situ~rij sale in plOpria lemporalitate. caritra militma de Olai rI[zie. Secvcntelc de Vlata de pinil Ia
Existii 0 s~ga a sutletului, a istoriei acestuia dest~,~Ur,J1a criza dedan~:ll:i dl: cata~lrofa ra~bi}ilJllJi ~u savoarea
parakl ell istoria mare, detennmata de aCeasta. dar
supunc imru tom!.
j~ra a i :-.:: mok.~l11ii ;l crepusculului nnpcnal. EroulUl nostru II place sa
ia~r1. !'n iume "de l.ju~ impJTaHdui" imbr;)('at in unifUWJa de
Adevarul acesta i! probeilz8 rnvesririle dm ~i desrrC' marc (Imlla ~l sa mearga la biseridL sCrnind a~Il'i:nza\ie j'n
Balcania, Multe dintre ele "povestesc" fl.lportul dintre or.lsclul de provil1cie. Vlata lui David Pup sC1m5na eu
incremenjre si moditicare, dintre nUcleul tim rei noastre _ ce irna'gm.:a lacului incrcmanit c'a "un j[ei de sare strHvezie" dw
ne apare meta11zlC, imlloil ~j atemporal _ ¥' tlmrml cosmic, povcstll"C3 lui va/action. Apdrcnt Illl l.'xista nici 0 Icgarura
timpul exterior devenit istorie, Aeesta pune tiJnt in cTiz~ intn: ,:1..: Pe dt.' 0 pal1C' jnmea onenwJ-balciUli.:a, Jmcolo, cea
a
tUi,;mCli pentru eli ca este altceva decit timpul. Dad ar fJ at: cXl{xt Yfittel l.:Uf0Pa. DaM aparent. Umanitatea este
timpullnsu~i OIci nu l-ar cunoa~te, pentru ea nu ro~i CUlloa~li: asem[lI1Jtnalc. la~ii·1 re Da,·jd k.akan.:zul rhmbindu-se
decit prin diferenta, prin conflict ~l pnn dlstantare. Altfel edlJpat oij~crc"i'k prin orn~ ."1 iat;l-i pe eopii luindu-se dupa
numc~ti fals ~i abuziv cllnoa,Y1erea Iii aparenrele vietii, ClI dinsuL admlfindu-i srnilucirea. Jandannii il salurn inlcmllltl
tiind una in escl1{c!c ci. Astfcl, erout dintr-o poVcstm' de !'cspcct ,~i .. D;J\id pj~l'~te gra\i '5i mlndru, l~j zdr[lng:ine~r~
neintimpHitor aleasa din opera lui Rebreanu (care off-ra
sabla ~]-.~i Lice ClJ mU!1umire ('~ 11U-1 lucru pll!in sa fil
mOdeluJ celaJalt, a1 scrisului central·european din Iiteratura
suhlncotencnt in rezerva".
noastra) sc dcsranc de "mecali",i.:a" (de obirsie oriental a) a
~i jn Inn!{l \.Teme3 <lsta DavId Pop ~c Casa(llre~tc ~i nu
bana!iratii cotidiene. In nuve1a Calvarur de~tinul lUI David
sc intcreseazn niciuecum de snarta gospodarif"i pentru ca sotia
Pop rezuma anticipJtiv cordlicteJe de constiinta ale lUI
S::J estc: femcle hamica si pm:eputa. Are un b5idella ('are rine
Apostol Bolog<t Inaintc de razboi DaVId Pop du~e 0 vla!fl
foa:1e inuIt. Polit.ica nu fact' nieidecllm. Ba ~hiar t:vila' cu
tihnita, lipsita de intimpLiri capabilc sa-J scoata dintr-o incJ1ic grij5 Z8r\l u ~l patimik inutile. Pina Llici nu am ie~it deloc din
molateca si indiferenta. Viata lui se suprapune UnUl fel de a' fi il11l1ginea ];tculul incremenit ca "un stei de sare straveZH::'·.
care-i va frnprurnuta ProfiJU'l musilian a1 offiulut t1"tra calita(i Abia r3l-hoiul il va cl1itina dmtr·aJe sull: ~l ablCl atunci ochiu!
Sintem Intr-o Kakania fin de siecle. Zbuciumitrile ml-i plac prozatorulul \'8 scruta mal inde<lproapc ceca ce parea mal len,
IUt David Pop; nu-i pla~'e nici lllUnca. Mfnat dc amJi'I<l i:llaltaicri simp!\! ~i lipsit de intl'res. Din ue-est moment intepe
tatalui SEill - un tamn din si munciror ~ petrecc am multi pnn sagl-l '>Lltler.ului. isrori,j launtrica esle t:a l) intrare 'intr-o llltH
Ulllversitate rara: sa trcad' cx:amcllclc. ~i dllM ca :<.d SL' 'PU<lI::i Tealirate, ~utle"tCa\<:a dC::;lgUr. duf J.Ha, Stoicca din .Uotlru lui
infa\i~a nasaudenilor intr-o lnmina favorabiUi se apuci'i c! ~l CiilUiu' se tr~?e?le Sl el 111 alt;t lumc, llUl1\l-l1 l'd pc
de-a-ntrc~lll: ,Du-jJrl ce se spdld pe Iniini, iSI ((jell pumn!l
IS Tenf~ia orientului
19
Daniel Vighi
.../ivl1ne. Fi sculunda in iazul rece ~i, scorindu-l plil/i cle apii .yi
de murmur. i'i azvlrli in obm)i". Ti'narul se trezc~te in plina aceea a mutatiilor lente ~i intortocheate din sufletul ~i
ilu?Je, ii pare ca a adom1it In padure ~i nu a reu~jt sa ajunga la onstiinta sa. Spaima de la inceput I se tope~te in "Imbulzeala
moara torul pare sa 0 ia de la capat, aceca~i indistinctie a gro~ava?' a razboiuJui, ~i daca a1ti ofi~eri se pierd ~i mar
drumului prln piidure: "Dar Sloicea nu-,~i mai gasi urmele in nervo~i ~i "galbeni la [aVi ~i ragu~ip la g,Jas", David Pop
padllre o?i se riitiici". Ratacirea, drumul IJPSI[ de repere, se scapa eu bine, ba se ~i distinge ill lupte. Inlauntrul sau se
vadesc a fi drumuri Sprt:: lad. DiavoIuJ este printul ratacirii. produc In schimb muta~iile lente, irevocabile ca timpul,
Plidurea pare ca se metamorfozeaza, devme spatiu , anarhie implacabile ca destinuL ell toate eli sublocotenentuL Pop cauta
dezordme ~j rabUfrtire ilogica: "eu eft da sii se I~uterepfez~, sa rev ina la starea aceea asemenea Imaginii lacului
cu azit se pierdea mai muff prin ni~te curpeni incr/cir , p l17 incremenit. Revenirea este una in plan moral ~i politic;
ni.,'Ne \liroage in care putrezeau copaci /riiSl1lfi ,,"i printre ni~te
i r hl11stea aceea era una de aceasta natura, De aceea lsi gaseste
gropl1lte din care leseau, Cum ies coastele din stirv, rae/acini el argumente lini~tltoare: i~i spune siqi despre n~cesitatea
niilhitd .'Ii intoarse" , 'Haosul este amplificat si de tiJl1una care datoriei impuse de juramintul militar catre impihat.
"I1U crapo de/oc III p/ome siiniitoasii, CI se o{erea III spmarea onsolidilldu-si asa constiinta si motivind astfel ceea cc face
gorunilor, cr[~nea,fril1gea ','1i diidea ChlOte", zilnic. David 'se 'cufunda din' nou in nesemnificativ si ill
Nu altfel se petrec lucrurilc nici cu Da\'ld Pop: previzibilul unoI' lntlmplan mecanice, chlar daca diferite de
spalma de necunoscut este ~i ea prezenta, apol desp 1 ea de cele pe care Ie traise clndva in oraselul duminicilor
al Sal, privlrea aruncatli mapoi spre casa dupa ce :1 trecut
ih ir chezaro-craie~ti. De altfel, ceea ce are irnp~rtanV\ In aceasta
poduJ Vicarului : mid detalil aparenr nesemnrficatJYe, rclntate saga Hiuntrica este totusi ceca ce se intlrnpJa afara. In lumea
Imper~onal ~i cinematografic. Imaginea ramasa in urma _ are. In istorie, Criz~ eroului este declansata de intrarea
analogon al Jrnaginii lacului incremellIt ca "un ste) de sare Romaniei in razboi. Din clipa aceea se umesc dinln~epenirea
stravezie" - este a unei lumi care se pregatt'~te sa apuna, abia lor glndufl ~i stan sutletc~ti care sint aidoma spa~iului
intretlnuta de un cchillbru eare parea odinioara tnurnc SJ care anar/He, dezordimi ~i rabuf11lrilor iIoglce ale padurii prin care
se dovedise precar ~i ~ubrezit de (stonc. lmagmca' vle!1J se ratacc~te tinaml Stoicea din Moara lui Califar: "ell cit da
aceleia II urmare~te 0 vrCll1e pentru ca sa revllla in tina/ul sii se inderepleze. eli arit se pierdea mai mult priTl ni.lle
nuvelei sub forma unei scrisori Illdepartate, Si tOI arunci. in urpeni Illeilcifi, pri" 1Ii.~te vimage /11 care putl'ezeau copaci
clipa desPii.r1 irii de ai sai, se li1ffmplii ~i cele dintil f:'l'emmen/e riisniti si pnntre niste gropni/e din care ieseau. cum ies
sufletc~ti, mai lutli 0 supersti~ie - nu se i'ntoarce sa-~i sarute coasf~le' din st/r", radacini ndlbite Sf intoar~e". Mai intii
l:opiJul, apoi tulbureaJa credintei slimita de un Hnstos de izlolarea de ceilalti ofiteri, apoi i~bucninle furioase ale.
tInichea de pe 0 cruce de lem1l de la margmea tirglJJUI ~I l1Iai aeestora Tmpotriva' tradatorilor valahi si nelimstea sa,
apol visele din noaptea petrecuta 18 cazanna in care se sentimentul frustrarii si , aI umilirii a ~eva profund si,
"invlrtea iarafi prin ograda ~i prin zavol ,. ~i ,,\'orbea ell incontrolabil. Drumul lui David Pop, istoria sa, timpul cnzei
Elvira" ~i -I "samta pe Titi'" sau se Jupta ell baioneta .,ranil in in care intra detimtiv ~H tara scapare Pcrsonajul moare pentru
burtil de sabia unui du~man fiaros' , ca nu mai c capabil de schimbari. saga nu mai este eu
Ceea ce I '\e IntimpHi de aJci inalnTe lui David Pop nu putin~a ; tintuit inrre datoria in care nu mal credca ~J atraqla
mal are JU1pOftan!a in ordJnea [3ptulUJ pelrccut, ci Ill/mal in fascmanta pentru cei de dincolo de hnia frontuluI, Pop DavId
nu se uoale hotfin in vrcun reI. Inconjural de macelul pe care
20
'fernlltia orientului
Daniel Vi2.hi 21
n-are cum sa-I stavileasca, sfir~e~te impu~cat de un plutonier
valah, pecetJuind a~a 0 nefericire carcia ii da chip slngele sau focul luptei, Stolcea revine In lumea realll batj ocori t de
ce inmoaie 0 scrisoare de acasa mototolita in palma si scnsa Olorar: ,.un glas de eucuvaie ~i de Juare in rlS II ingheta
,
in romaneste. , ficatii :
EroUI lui Rebreanu moare pentru ca istona, cronica , - Bre, ee Uiric de t1acau !... eaci S-8 lzbit ell un pumn
devenirii sale launtrice, nu-J poate impaca in cele din lIrma Cll de apa in ochL inti cazu ea un boboc de gisca". Tragedia lUI
lumea reala. In nuveJa lui GaJaction, tfnarul accl.a nabadilios Stoleea se na~te in chiar accasta cJipa din oeputin~a sa de )a
~i navalnic piere pentru ca nu vrea sa iasa din iluzie, drumul tnceput de a desPartl iluzia de realrtate, csenta de aparenta. l~i
este lnvers, geografia aceea~i. Dupa ce Stoicea traverseaza cauta veehile rep ere existentiale, nevasta Tecla, boierul
pad urea va fi ajuns intr-o normalitate aparenta ~i in~elatoare. Ravin, eopiii, averea pina ee, intr-un tlrZIU priccpe crt solul
Mai apoi salveaz3 via~a unei bncre fete de bOler pc llllme diavolulul I-a "proeopslt" eu a mmcluna, cu 0 J!uzle pe care a
Rovin ~i-j ci~tigii incrcderea ~i pretllJrea. Domnl~a Tecla s considerat-o viata sa adcvarata. Pacatul sau 0$tc al mintii
inddigosteste de viteazul care i-a salvat viata si tatal fetei 11 trintltii brutal "de pe calul nccuratuluj". Apa femlccaUl' a
lua de ginere ,,~i-l a~eza bun sHipi'n in cea m~i I~are parte din iazului I-a purtat pe intinsul unui veac de om ~i s-a implmit in
mo~iiJe rovjne~tene. ~i iata-l pe Stoicea: bOlerit de voda, acest fel nefiresc ca destin omenesc. Finalul nuvclci est
cinstit de 0 lume intreaga, iubit de nevasra, norocos In copii, tragic pnn chlar rcfuzul lUI Stolcea de a accepta ca ceea cc a
norocos in roadele pamintulU1, norocos in toate celea, ca in trait a fost 0 simpla Jluzie; neputfndu-se intoarce in lumea
poveste". Lumea in care traje~te Stoicea este limpede ea unda aceea care is-a parut senina cn unda piriului, el 0 rcfuza pe
plriului de mume, numai ca nefrind creatic a IUl DUJnJ1CL eea adevaral3. Dumnczeu cste stc1pinul lumli adevarate,
nu are 10 ea fiinta, nu este declt 0 iJ~zie, 0 inselaciune Dl3volul estc stapiuul ttQ1Uoll ; c1l1d hotan.~lc non-fic~ionalu­
diabolica. Satana ~u poate crea decit iluzii. Din clnd in dnd lui se intrepfltrund cu fictionalul se na~te tragcdia ca cxpresie
Stoieea lsi' reaminteste, fugar de lumea de dtnainte tara sa a neputin~ei de a rezolva logic dilema.
perceapa di Intre aceea ~i eea in care traia aeum se atla 0
Ar mal fi de adaugat ~I felul in car~ morand, en. sol al
prapastie; eea dintii este lumea, in timp ee asta in care
Satanei pe pamint, l~i primc~te moartea: .. Ce pomana t1-ai
traie~te fericit este un dublu mincinos. DavId Pop,
face!'" raspunde el satlsrncut cind StOlcea 11 ameninta , eu
dimpotriva, aspira sa iasa din lumea la care a ajuns _ un
moartea. ~i adauga: "Sint trei suce de am de dud port in oase
agica, nelini~tita - pentru a se imoaree in eealaJta pc care 0 o vla~a blestemata ~i sunt afurislt sa nu pot sa mor decic
esimte ca pe un paradis pierdut. El vrea Paradlsul pc care omorit". Nemurirca cste un blestem greu de purtat. ea ~ine de
nu-I are, Stolcea crede ea are paradisul. Unul aspira spre insasi, ratiunea
, de a fi a dlavolului care cstc menlt sa llu-si .
iluzia laeului incremenit al vietii poata gasi odlhna mOllil: "T0\i impara!li popoarelor se
, antenoare, celalalt erede ca
traieste in chiar i'ncremenirea (ca un stei de safe) a unei odihnesc eli cinste, fieeare in locasul sau. 1<). Sl numai tu esti
feridri tara sfir~it. Amindoi nu au parte dccit de iluzii azvirllt dcparte de mormintul tau, ~a a ramura'tara de pre~, ~a
diabotice. David este asemenea unui loger cazu!, Stoicea se rfuuasitele celor care au fost UCISI eu lovlturi de sabie, zvirlitl
aseamaoa unuia care si-a gasit mi'ntuirea. Nlci unul, l1iti pc piet~e de mormint, ca un hOlt dUcat in plcioare. 20. Ttl n~
eeJaJalt au au nimie p~lpabiJ. Doar dUZlI. In momclllul in te vel pogari in mOnTlInt, diei lu ai pusttit paminluJ ti'm, ~i pc
care pirjolul tatari)or ii distruge familia ~i averea, in ciliaI' poporul tau tu I-ai ucis". (!sa;a, 14, 18-20)
22
T~ntlltill Qrientului
?~
DameL\'iclJi --'

Pliicerea (altOnima) a line; cafele matinale

Mai intotdeauna pollticul, In vlrsta sa modcma a av-lIt


~rmele in padure
10 vedcre ornul in anonimltatea sa, mal mult, ~I I-a
rcvendicat. a prehns ca-I reprezinHi, ca-I reconvcl1e~te to
eontrariul sau. Obsesia aceasta provme dill l1lccaOlsmele
Revcnind Ja tema dezbaterii noastre sa evidcn­
constituim puterii 111 democra\iile actuate. PrIn acestea.
~cm proce..c;ul unificator al llruvocitatii paradigmatice a anol1lmul este ehemat sa intre In jocul polltLC ~I I se ofera
wlui concept: Orientul-asa-cum-se-dejinesle_el_i'n_SpU(iul
posibd Itatea ca sa-~i transceadi:i starca. Sa tie al tfel. Ca nll
-roI178nesc-prin-dijeren(ii. Prtn altcritate. Ace~sta dl: pc unl1a
este asa, nu are mci (\ rclevanta in lumea modema; nu se
o gasim ca fundament al existen!ei omene~ti. Este mai larg
cupnnzatoare decit slabele noastrc vrednicii hermeneutice 0
poate ca toti anonimll sa devlIl'a cdebn, sau macar notorl1,
pcntnl ca at-unci s-ar mstaura () anonimitate a celebriU!llor
pot demonstra. Dincolo asadar de lumea lui David
Spalma de anonimltJte sc simte mai apng In vrcmeCl
Pop-ardelcanul, dincolo de ~niversul arhaic (fantastic SI
auolescentcl,
, arunei a Uisat Pronia. sau .locul IIber :'II
folcloric) al junelui Stoicea-balcanicul. se afla un fundament
cromozomilor, ca omul s5. se \orca <.lltfe!. sa atraga aten~ja, sa
comun care nu permitc alteriHitll, atunci cind estc Illata eu
la~a din rind sa-~i incheie nasturele mal sus la halna. sa-~I
adcvarat in seama, sa dcvina stare iremedlabil con flictuala I.
lntotdeauna exista ~ansa unUl ceva care perrnne apropierea ~j
raJa 0 spnnceand. Spallna de care vorbesc ar pUI~a avea
ref1c'<c din lumen animala 111 care curare maseul, un ratOI, sa
dialoguJ, chiar daca viata toata ~i din toate timpunlc eSle 0
zieem, estr frumos eolorat pentru a eHrage atentla fem~lelor,
asplratie legitirna spre altentate. .Tata un exemplu care
m general cenu~ii. S-ar putea en OtlluJ sa t'i recomcrtlt
amesteca domelllul politologiei eli aceta al rcfleqicl
ap art 1l1Jnd ideologiei hterare. I-am spus : 'ultural asemenea impulsun obscur bioJogice. ~i sa Ie fi
emnphcat filozofic, politic. sau doar ideologIc. In tot cazuL
un lucru este celt: mal ales adolescenta 5i tineretea cultiva
aIteritatea. Tinaml simte, uneori c~ ~paima,' prcsil1n~a
banahta~ii. a vie~ii oarecare, a lTIonotoniei pc care 0 pretlnde
Dlcrsul imbccilizant In scrvieJU. intotdeauna la aceka~t ore.
e acestea toatl.: rinarul cu sprinceana rasa Ie resimtc ea pe un
at~ntat la propria sa libertate, rnai mult inca. sc Sll1lte aidoma
unui intemnitat ll1tr-o pll~dirje sofistieaUi.. Idei. in detimtlv.
minunate care au alimental, de vreo doua veacuri incoacc,
I conform aceSlei vi;rillni balcanismlll este 0 lnsupor1llbll5 corigcnt
toata poctica insurec~l(:l, loaHi eivillza~la i1rcastn a Iloash'a
a care i~i fundamcnteaza, lata, infra~lructul1le politlcc,
Istoricli ~i de civillzatie sau, invers, ardeleano-baniilen, i sint Cf)rig~n'l In
cxigenrele unci eXlstcnle prictenoase ~l. mni mult ind, sint cnm nrosrj deologice, dar ~l inalr filozofiee. pc aceusta cultlvare a
dlferen\ei. Omlll civiliza\iei actuale or putea eu bUlla ~tllnr
24
TentZlfia orientului
Daniel ViQ:hi 25
rastuma vechea axioma care zice ca exist atita limp eft cuget,
II ase'liunea paradigmatica care ne incredin!eaza di exisf tuturor. In al dollea caz, excesul bine gestionat a1 alteritatii
intruC£t sint d~Ie,.il. Se pal depista aici ~i Dlscaiva strafundW1 din lumea democratidi poate duce ~i ella un alt fel de
metafizice; omlll, despfu1it de eliberarea prin credin~a de anOlUlTIlZare. Cind toti, slnt diferiti,
, nu mai este nimeni diferit.
rezolvarea "pozitIva" a mOI1ii. s-a gasit ill situaFa de a 0 Procesul eu pricina este bine pus 1n evidenta de modemitatea
identifica ell un mister cu totul impenetrabll. ~i intmclt est in arHi, mai precis de traditia acestcia: ceea ce ieri scandaliza,
asa, atunt.:i nu-i ramine altceva de facut decit sa i se adll~a era viu, a sfirsit
, prin a fi inmonnintat in adrniratiile
,
lrnpolriveasca in viata prin ie~irea din anommat. Pentru omul conforme ale unor gusturi anonime. a retrospectiva Picasso,
modem, moartea este anonimatul absolut. A fi mort In viata, spre cxemplu, este azi 0 ilustrare a unei istorii: aceea a
inseamna - in acceptiunea ti'narului ell sprinceana Jipsa ~i ~u felulUl in care a fost aSlrnilata diferenta., Sprinceana rasa a
buzunarul pantalonului albit de prafuJ opiumului - a h'ai tinarulul vlctimizat de conformismul burgbez este astazi
Indistmct. Burghez. Semnarea condicii de prezenta la birou. conforma eu istona unui anume mod de a te raporta la
ca scmn al marelui anonimat. AI indistinqiei. In cele din societate. Este U11 conformism at nOllconformismului. Nimic
mna al monii care ea, nu-i asa ?, este mareIe si defilllt1vuI mai ameninHitor. La aceasta noua ofens iva a anonimatului,
. '
anonimat. A 'fi viu ~i a trai ca ~i cind e~ti mort pretinde a nu nlrnlC llU sc poate opune.
percepe nevoia de alteritate. De evadare dm anonimatul e de alta parte, singumJ anonimat de dorit. necesar
mortii in viata. chiar. ~i care trebuie aparat ca pe un bun a1 patrimoniului
. Fata 'eu aceasta fireasca. zicem nOI, nevoie de a se clvlhzatiei democratice cste cel al normei Sl al normarii
a
manifesfa omului ca personalitate prin cultivarea difcrentei, 'undice~ Aceasta, norma juridica, trcbuie sa fi~ impersonala.
societatea sc manifesta prin (cel putin) doua opti~ni Fara chip. La antipodul ei se ana nonna artistica: ratlUnea
fundamental diferite. Tntii de toate se spune ca alteritatea acesteia de a fi este tocmai iesirea din nomla. Adica
excesiva este drum spre anarhie ~l spre neantlzarea Socletapr, altentatea. Legislatia, fiind 0 norma~e a diversitatii.
, un reflex
cil adica nu poti face tot ceea ce vrei. Ca hbertatea ta este al nevoii de abordare a indlvidului dmcolo de alteritatea sa.
ingradita de libcrtatea celuilalt. este - ar lTebui sa fie! - un SOl de Sacerdot al Anonimatului.
De cealalta parte se spune ca a Socletate democratica La antipodul ei, Arta este Mare Preot al Diferentei. Justitia
trebuie sa ~tie sa cultive altentatea. sa Ii sprijine afirmarea ~I atirma neVOla metafizica a impersonalitatii
~ , nonnelor care ~e
sa gascasca mijloace de a 0 gcstiona. Amindoua adevarurile permit convie~irea. In acest din unna caz nu cxista derogari,
acestea par imprescriptibJle. Mai mult ca ill cazul altor egalitatea anonima 111 [ala legii presupune ca nici un artist sau
semeni de-ai nostri, cei care au trait in anonimatul mort al politIcIan, oridt de ma're ar fi el, nu poate fi absolvit de
totalitansmului a~ trebui sa pretUlasca greutatea existentiaHi a crima, de viol (trupesc sau ideologic), de furturi. Ceea ce este
CClOT doua paradlgme de stru~turare a societatii umal;e. in valabil pentru anon1m trebUle sa fie la fel 9i pentru 0
primul caz, ,,1upta irnpotriva dezordinii" (cite~t~ a alterit3!ii) eelebritate. lleidegger ~i Sadovcanu ar trebui sa fic egal
amenin~a. poate ameninra, Iibenatea individuJui ~i 11 supune vinovati ca un necunoscut secretar departamental al partidelor
uUlIi proces de anol1lmizare. Rezultatul finai al acestei baHilll Cri111inale pe care Ie-au servit. Ori daca nu sint ei vinovati,
ci~tlgate eSle spcctacolul omagial de pe stadion in cmstca atllnci de ce-ar fi anonirnul acela vinovat? Dad ar proceda
dlctatoruJui care a confiscat in beneficiu propnu altcritatea altfcl, justi\ia ar pedepsi vina de a fi anonim. Am putea astazi
spune, daca scrutum problema cu un recc oeh; Ideologic, ca
26 Daniel Vi2:hi. 27
Tentutia orientu.lui
extrema dreapfii a considerat anonimul vrednic de dispre{. in
imp ce extrema strngo I-a socotit vrednic de aji fn~'>elal.
Sint sau nu sint vinovati Eliade sau Cioran pentru ca
au considerat in tineretea lor ;omantic mesianica faptul ca
singurul lucru care n{erita apreciat este elitlsmul politIC
Sustras anonimatului cabinei de vot, ca energetismul izbavltor
al dizboiului si al unei atitudini virile fata la faHi cu istom erientul: ~chitil pentru un model eidetic
sint eu adeva/at izbavitoare? Este de acc~ptat ce~a ce spune
ioran In [storie ~'i utopie cum ca prefera demonismul
Uniunii Sovietice care minI! inainte lstoria, eonformismuJui Asadar aLteritatea care alimenteaza serisu! Oliental
burghez al cantoallelor elvetiene care 0 decoJorea7.a si 0 poate fi 'detenninata un ivoc In pI an geografic. cultural ,
arundi in anonimat? Cum 'e de raspuns la 0 asem~nca economic, religios etc. ktrebarea este legara de modul
provocare? Ce e de preferat: demonismul care "face" istoria 10 care aceste (relative) univocita{:i detennina ceea ce
~i ne ofera deliciile futurismului de a trai periculos sau, altfel, spunea AristoteL: a produce Inseamna a produce
xistenta anodina a burgezului care soarbe cafeaua dumisale singularitatl. ~i dacii ~a ceva defin~te stilul, cum
pe tera~a din casa sa dintr-un ora~el din Alpii helvetiCI In care anu~ diferenta instituita de acesta se lnt1ln~te cu
nu se petrece nimic? proximitatea care peOOte instituirea senei ~i a mocIelului
Raspunsul Imi pare unul singur: din pacate, nu c cu poetic al scrisului oriental ca dorreniu al echivocitatii
putinta ca istoria umaniHitii sa se petreaca in tihna anonima ' care nu se poate lipsi de univocitatea concepruJui.
diminetii domnului aceluia. Asadar, niei 0 sansa de a arune In acest caz existii 0 o1i~care centripeta a
istoria prada anonimatului burghez de care'se temca Cioran. onceptelor 1n perechi de felul aIteritatii (Orient/Occident
Exista, vai noua!, suficiente resurse de "dirnmuare a cu dezvoltfui. paradigmatice fjlozofice - eleatism/heracle­
monotoniei", chlar daca urnanitatea toata nu-~i poate. repnma itism, ideologice - traditielmodernitate, istorice
dorinta sa traiasca asemenea burghezulllJ aceluia din lurnea Bizantlepoca fanariotaJperioada interbelicii. socioJogice
anist~rica a unui popor fericit. Din nefericire, nu exista sansa strainul ~i autohtonuL religios - ortodoxismlcatolic1sm,
ca in gradma vilei aceleia (ca imagine paradlslaca a' une ~tinism'pagfu1ism $i pana 1a dezvoltiiri poetice de
istorii incrcmenite in placerca matinala a unei cafele) sa nu se tipul baroc/clasic etc, etc.). Toate aceste paradigme se
ai strecoare nicidecum (~i niciodata) vreun terorist arab gata proiecteaza in rmdeluJ poetic oriental ~j-i asigura
sa revendice cme stie ee, on cutare ins din Balcani in inclividualitatea dar 11 pot transgresa lnspre 0 proiectie
cautarea vreunei leb~de ratacite. tnmspoetica reflectand In alt cod poetic. in alta maniera
artisticii, acel~i univocitati conceptuale. Este evident di
Mateiu Caragiale, Ion Barbu. Mihai1 Sadoveanu sau
Panait !strati sunt mal aproape de rmdelul poetic
oriental, 10 timp ce Ion Vinea, Gib Mihaescu, Ury
Benador. Ion Marin Sadoveanu sau 1. Peltz scriu altfel.
Ei difem ill plan poetic, dar sunt asemanatori (partial) in
28 Tenfatia orientului Daniel Vie:hi 29

eel al continutului. :MID teOOle spus, U desparte scriitura, teme din vremea interbelica; adesea specificul national este
dar ii apropie "unitatea referen~ala" care poate fi roiectat ireductibil conflictual cu europenisrnul, ca ?i cind
,Jorrnulatli ca un fel de tematidi a textului,,1 cele doua s-ar exclude In felul de dinainte de razboi. Iluzii
Studiile de fara I~i propun inventarierea unor 'deologice eleate ~i ele de origine orientala. Pentru asemene
constante cultura1e ale ditorva scriitori din perioada combatan~ istoria ?i-a suspendat curgerea. Pentru alte zone
interbelidi (Mateiu Oiragiale, Ion J\1arin Sadoveanu, I. de interes ale dezbaterii publice, cultura interfereazfl Cll
Peltz, Mihail Sadoveanu, Panait Istrati) prin care eultuid mosteniri postbelice de felul aceleia care contrapune
noastrii doband~te una dintre zonele sale de specificitate victimelc guJagului celor ale holocaustului. ~i invers. Ca ~i
poiet.icii. Din punet de vedere n~todologie, consideram c1nd defmitivlll pe care II aduee cu sine faptul mOI1ii nu ar
cii aceasta peate fi pusa In evidenta dupa inventarierea aJunge. In toate eazurile 1'n diseutie, scaTa valoriea la care
lementelor sale specifiee, arar in p1<m poetic, dh $i avem a ne raporta este doar aceea a democra~iei-ca-efect­
altfel, dintr-o perspectiva mai larga care individualizeaza ~I-produs-eultural. Spre exemplu problema contabilizarii
o spiritualitatc In care scriitorii inainte citati i~i regasesc ictlmelor sub regimurile comuniste si fasciste nu aT trebul sa
unul dintre temeiurile originalitatii lor artistice. se exeluda reciproc prin eoloraturi politico-ideologice
Am considerat, de asemenea, utila delimitarea colaterale crimelor. De aceea nu e cazul sa credem ca 0
conceptului, 0 data prin relationarea sa eu dezbateJile dlmmuare a Gulagului este 0 afacere de stillga, dupa cum
asupra specificului national, ~, a doua oard, in raport eu Illversul ei apartine militantismului dreptei. Existft ~i de 0
analiza textual a propriu-zisa care dIi continut cstetic parte ~i de alta villova~ii care alimenteaza obscur ~l
diferentierilor din pcrimetrul mai larg al ~pecifi(;itatii psihanalizabil cerna. A scapa din strinsoarea lor ideologica
noastre eu lturale. Trebuie sa. acceptam ideea di, [a urma este 0 problema de eliberare personala a fiecanJia dintre
urmelor, orice am face si oricum am rasuci cultura nu 0 , la discutie.
participantii , lata, sa rna dau de exemplu: dupa
putem separa de Jdeologi~, oridt de barbar ar suna in urcchi , am imbratisat,
rcvolutie , )
tara diferenLJeri,
, idealuri Ie pol itice
apolitice acest adevar. Maiorescu, Gherea, Lovinescu sa ale dreptei in raport cu care n-am avut nici eultura politidi ~i
Mircea Eliade au practicat consistent evadarca din turnul de nici ra.bdarea sa-i detaliez relieful ideatic. Astiizi nu mai sint
fildes.Yo eomunism inehiderea intre peretii lui imaculati era 0 lntru totul de aeord eu muIte din ideile acelea pe care mi
form~ de ie~ire prin inchidere. Refuzul llnui anume Ie-am asumat atunci nediferentiat sub urgenta momentului :
militantism ideologic era un activism implicit de felul celui U era vremea, ziceam, lmpartini firului henneneutic In patru.
practicat de adep~ii lui Gandhi. Un fel de greva ideologica. in Cu tnupul am perccput ca nu e tocmai a~a, eft schimbarea. ea
aeest caz s-au salvat valonle estetiee cu pretul
, unei debilitari insasi, nu este un lueru simplu, eft nu se poate irnagina peste
a eelor moral-civice. Cultura nationala, nu intimpHitor a~ zice, noapte un alt slstem, ca nu exista, totu~i, doua Romanii, cum
5i-a asumat 0 forma (de oblrsie orientala) de rezistenta. prin lcea militant-patetic in vremea aceea Alina Mungiu. Nu
pasivitate. Ast3Zi lucruril~ s-au schimbat in' 5ens exista insi democrati eu totul si ins1 definitiv pierduti pentru
) , t , '\

occidental-heracleitic. Dezbaterile ~i polemlcile rcgases democratie, cu citeva exeeptii notorii care imi Intm-esc
afirmatia'. Am pliceput prin i~tuJ~il mai degraba subiective,
, cf. Hemnch r. Plett. \fttiin(a tl'xtului .~i anaHZH dt' text, l3ucurC~l1. deeil ina)t doctorale, di democratia, este 0 stare de spIrit, 0
Editura Univcr~. 1981.
30
TentZltil1 orien.tului 31
Daniel Vighi
chestiune culturala inainte de a fi 0 nOnlla legislativa ~I 0
institutie.
, Cioran, muste~te de energie. Ori ce este, in atari situa~ii,
banalitatea-plicticoasa a democratiei? Cum poate sta
Bacovia linga Nae Ionescu? La aceasta intrebare filozofia a
dat multe raspunsuri gresite in secolul nostru. Llteratura a
Democratia iesit
, mai bme din exarnemJI acesta al istOJiei.
, - 0 gestiollore a vulnerabilitiitii.
, Ceea ce
Inca nu ~tie intelighen~ia noasu'a este faptul ca demoera!ia
este (~i) 0 civilizatie a celor relativ stabi. a in~ilor Itpsit i de
spectaculozitate, a indivizilor eu anvergura pol nidi mai Scriitorul, Pi/ozo/1l1 ~i Dictatura. ScriJtorul a aderat
degraba mediocra decJt altfel, a indivizilor care nu se dm naivitate sau din lasitate la dictaturi, nu cl le-a creat,
plictisesc sa creadfi in mereu ace1easi lueruri simple. intiietatea si onoarea aceasta II revine filozofuJui, individului
Democratia este 0 gestionare a vuJnerabiUH1!ii, a indivizilor aceluia tare rnlnat in viltoarea vietii , de credinta
, di ideea este
care neavind ei insisi ceva care iese din domnia cantitatii (ca apanaj al democra\iei)
, , convingeri definitive, date
odara-penlru-foldeauna, nu Ie cer nici altora sa aiba a~a ceva. ~i intra mtr-una a calitatii. Dc altfel, idcile aeestea apaI1m ~.
A insilor care au mai intotdeauna intrebari de pus si mal putin ele unui stralucit glnditor tare pe nume Rene Guenoo.
rasp~nsuri de dat. In Iiteratura noastra scriitor de~ocrat a f~st Scnito11.l1 este mai aproape de dernocra~ie pentru ca sta mai
Bacovia: marginalul prin excelenta, ales in concretul vietii; fata de el, filozoful (~i ideologul) slnt
, cxc)usul, cel care a dont rnai aproape de dictaturi pentru eli lucreaza cu abstrac\iuni.
sa-si gestioneze singuratatile, neputintele. marginalitatea. Ion
' "
Barbu a fost aJtfel. La fel Emil Cioran. Personal, rna simt mai Or dietatura este creatie , abstracta prin exeelenUL , ESle un
aproape de non-eonformismul marginal si neeanonie al lui conS[11.lct (deatie. Scriito11.ll, atunci dnd are sirntul artet, adica
Bacovia. Sau al avangardei. De multe ori ~militatea literaturii talent. ~tIe di scriind despre absu'ac\iuni de felul iubiril d
este mai permisiva fata de dernocra!ie dedt Impenalismul tara ~i neam (sau de Europa :;;i de de111ocra~c), nu iese nirnic :
adeviirurilor inalte al ideilor, fie eJe si fil02ofice. Sau a cI trebuie sa stea in diversitatc. in cantitativ, in mediocritatea
ideologiei ca discumparare publica a ace~tora. lumii. In locul poporului din discursul filozofico~ideologic il
Mai e ceva anume care nicI nu poate fi spus foarte gasim in literatura pe Mitica la bere, pe Mara depasindu-si
sirnp]u: dadi serutez astazi figura lui Zelea Codreanu sau barierele etmce Sl , religioase de dragul nepotilor,
, pe Apostol
Nae Ionescu simt un ceva anume pe care, probabl], doar Baloga descoperind unlarutatea dintotdeauna inaintea moI1il,
intuitia scriitorieeasca i'l poate percepe: ceva Intunccos­ percepind 0 abstractiune care iI condanma la moarte (datoria
imperial in figura lor frumoasa, sigura. hotarita. meslalllca, de fa~a de irnperiu), p'ercepind alta care il impinge sa moara
indivizi care au intotdeauna dreptate, care reu~esc, pe care nu (glasul etnie) 81 inteJegind ca dineolo de amindoua este
~ "
Indrazne~ti sa-i eontrazici tu, un nimeni, un bandicapat, un Lublrea pentru non~ adica. in cele din urma, pentru viata asa
zero care. culmea, simte, are sentimcntul, eli c asa ceva. Lui cum cste ea: umila. eazuta ln cantitativ si in mediocritate. Sa
elea Codreanu ori i te aHituri si i te subordonezi, ori ii devii 11a lerte memoria stdilucita a lui Mircea 'Eliade sau Cioran, Ie
dU~ll1an, nu exista cale de mljloc, dupa cum nu exista iu respect infnco~at erudi!ia ~i talentul, insa ma simt aproape de
preajrna sa viitor mediocru, existenta banala, onzol1luri MihaIl Sebastian. Sigur ca Bologa este erou. sigur cli el se
pI'evlzibile. Totul este excePtIOnal in pr~ajma 1m ~1, vorba Iu" mintuie prin croism, numai ea Rebreanu I-a umanizat, adica
nu I-a proiectat definitiv ~i tara recurs in unilateralttatea
32
'fentatia orientulUi 33
Daniel Vie:hi
abstracHi a eroismulul. Tnainte de a muri, Bologa are nostalgia
viitoare a unei Civllizatii a lasitatii, ar spune ClOran. a marginalJlor; a t,ganului, a curvei, a opiomanului ~i a
, " bomosexualului. Ori ne place. ori nu ne place. Dad in
tolerantei care ne permite sa ne salvam pneteniile, at" 7;lce
Scbasti~n. Cine are drcptate? ered, indin sa ered tot mai contracultura power-flower, daca in ncbunia frumoasa­
tlnara-~i-conlestatafa a mi~carii hippy, s-a naseut ,.familia"
mult, cil Sebastian. A vern de ales intre lasitate si eroism,
credc filozoful Scriltorul zice di lumea este' un aInestec: ca lui Charles Manson gata sa 0 uCld1i pe Sharon Tate, nu
i'nseamna di nevoia de libertate 5i de contestare este
..ista UD eroism vulnerabil si ca nu intotdeauna invingatorul
ilegitima. Intotdeauna in libertate eXI;ta perieolul ca Charles
are dreptate. Democratia este 0 civilizatie care a f~vata.,
Manson sa a lIcida pc Sharon Tate. In numele aeestei
Invata mai depaLte, sa gestioneze vulnerabilitiHile 5i felul in
are' poate fi ingradlt putemicul - Puterea - il; a~~ fel mcit potcntialc crime nu putem institui dictattlra elitelor, fie ele ~l
sa-I vulnereze cit mal putin pc cel vulnerabiJ. Nu este cu minate de impulsuri etice in favoarea celor pro~h ~i l11ul1i.
putinta eroislllul in aceast~ civilizatie a vulnerabilului? Sa Our niei jnvers. N-au decit, la unna unnei, cei destepti sa alba
este ! 'Eroismul de a spune ca e~ti ~)nerabil, eroismul de a atlla libertate e1ta a meriHi prin Iluminarea celor ~1Ulti. Un ait
motor al pedagogiei mai efieace nu se poate i'magina:
crede ~i de a martunsi ea ai gre~it, daca crezi ca ai grc~it, sau,
dllupotnva, cclalall, eel in care sa ziei ca n-aJ gre~it, daca libertatea eelor care ~tiu (sau slnt morali) sa fie condi~ionata
de graduJ in care imoralitatea sau ignoranta eelorlal~l
crezi a~a. Eroislllul de a nu tacea despre anume lucrun.
atenteaza la ele. Orice lneercare de disculle ierarhlc­
Vulnerabilitatca Sl. auto-vulnerarea nu slnt inventij , israelile. autontar1sta falsifica democratia; domnia cantitiitii in dauna
cum ar spune Nae fonescu, ci realitatl ale clvilizaHcl
europene. Mosteniri iudeo-crestine. ch "iata noastr­ celorlalti (pc care 0 deplinge Guenon) nu ar treb'ui inJocuita
europeana are fundameme de ac~st fel se ponte'vedea din prin altceva: adlca eel ce ~tiu mai mull sa dotnl/eascii peste
oata istotia el. Pc de 0 parte eroismul lui Soerate, al lUI rOY, eel ce ~tiu mai pu!in. Mai bine ea ace~tla din lIrma sa fie
dependenti, de ignoranti,, sa nu poata sa nU-1 bage in seama, sa
at lui Isus pe cruce; de cealalta parte traditia , vUlnerabilJtalll
, ~lle di de .~oarta lor, a prostlmli, depmdc paradlsul lor
asumate in gestul dm noaptea d~ Ia gradina Ghetsimani in
sapiential. In cazul aeesta democratia, ca medlOcritate
care Ctistos se indoieste, se teme asemenea celor slabi. celor
Jtlema'tica ee este, decide ea si prostimea trebuie sa aibii
tara vocatla eroisLlluiui si eu vocatia vulJlcrarii. Asta nu
inseamna ~licldecllm aboll;'ea subtil-p;oleteultista a ierarhlilor puterea ~i inte)cptii sa 0 aiba ~I sa nu fie a cUiva anume in
valance, a elttelor, mai ales a lor, a notelor ~eolare maximc. . .
mod exelusiv. Dincolo de domniile caliUitii 5i ale cantltntil ,
guenoniste se aDa subleetli aeestora. Daca nu se va SLi luerul
Lumea est~ ~i exprcsia castranlor pedagogice necesare, a
acesta va fi eu putinlu ~I Gu)agul ~i Holocaustul. Se ~or striea
unifonnel ~eolare, a disciplmei rnv8.tarii, a eatalogului care J!l
dm nOll prieteniile: eel invulnerabtli vor vulnera pe cei
ma<>oara vrednic18, a lnvingatorilor, a concuTsunlor dl:': toate
~oillrile, a eelor care stiu, vulnerabili, eroil se vor desparti de lasi, cel eurati se val' trage
, a eelor inzestrati
, din.nastere. " ,
eoparte ~i VOl' iutoarce spatele celor pro~li ~i impuri.
Excetcnta va domm peste medioctitate. Nu se va tntimpla ap
eva, atlta timp cit eel care ~tie IlU va uita ceea ce ~tle, anume
.. Familia" lui Charles ,WaIlSOIl. Asadar, dup'
Holocal.lst ~I Gulag, omenirca are de invatat eft planeta nu adevarul simplu ca dmcolo de abstractnme este coneretul
\lCtli. Dmeolo de umamtate se atH OlTIu( dincolo de poporul
este numal a unora in dauna celorlal!l, eil lumen este ~i a
ro~an este Ton al Glaneta~ului, chiar dad I-a mdlgnat pe
34
'fentmia orientului 35
Daniel Visz.hi
Iorga. Mitica la bere este 9i el na~ia. R0tul ~i hotia la fel, cele
bune si cele rele laolalta. Natiunea nu este 0 abstractiune si
literatUra (in primul rmd ea) 'stie acest lucru; intotdeauna 'a
~tiut, numai ideologul (uneori ~hiar filozoful) nu a ~tiut.

Democratia iTltre analiza si psihanalizii. Ce este prin urmare


'
,
democratia?
I
0 posibiHi imagine in oglinda a bancului acelUla erientul: llcellstil realitllte fenomenologicil a
in care cutare Intelept da dreptate unei anume parti, da in reprezentilrii
aceeasi
' ,
' masura dreptate si, celeilalte, in asa
, fel lnclt alunci
c1nd a treia constata indignata ca In acest fel nirneni nu are
dreptate este de acord ~i eu cea de pe urma; In fond unica
dreptate pe care 0 face dernocra~ja este sa spuna ca tot i au Sirnplificand lucnnile, am putca afirrn..1. fapnd ca
dreptate In relativ si nirneni nu 0 are in absolut. Absolutul malitatea harniciei noastre hermeneutice ar putea fi
stani dernocratice este relativismul ei. Exista un adevar aJ aceea de a demonstra de ce este posibila seria
Gulagului si un adeviir al Holocaustl.llui. Aceasta nu scriitOlilor amintir.i (Mateiu Cardgiale, Ion Barbu, Mihail
insearnna ni~idecum ca nu exista Adevarul ca masura a celor Sadoveanu sau Panait lsrrati) ~i care este conrinutul
doua adevaruri, mai ales ca acesta are infatisarea elt se poate diferentei lntre aceasta serie ~i alti scriitori apartinand
acelei~i q:xxi literare. Analiza ar trebui sa deJimireze
de concreta a crimei. Intre glon~l care I-a~apus pe Iorga ~i
e1en~ntele de similaritate poetidi, invarianteJe In nmura
temnita care a spulberat viata lui Iuliu Maniu se afla adevarul
absolut al mortii. lntre evreul omorit in pogrom 5i romanul sa Icgitimeze seria enunt-ata ~i sa-i asigure iclentitate in
' ~ , jferenta. ~mersul de aceasta natura esle unul orlzontaL
mort la Canal nu exista niei 0 deosebire etnica. lntre Mircea
Eliade ~i Mihail Sebastian s-a spulberat 0 prieterue: fata de In izomorfie; cl poate identifica 0 serie de constante
acest adevar absolut toate celelalte smt doar adevaruri poetice, contlrmate. de altfcl,de critica literarii, cum ar
elative care ascund complicitati, psihanalizabjje. fi: cromatisrnul lexical de tip baroc, simbolismul de
sorginte folcloricii, poetica dublului ~i a dedubliiri i.
Iuuicul, Iivrescul oriental etc. etc.
Simpla alaturare a acestor caracteristici ne imlica
faptul ca exista 0 suprapunere Intre elementele de
continul. purtatoare ale unei viz.iuni specifice despre
lun~, ~j cele apartinand niveluluj strict fonnal, poetJc.
Faptul ca ac~tl scriitori au selectat anumite ten-e are
prin e1 Insu~i semnificatie poeticiL fiind sursa a
diferentei concretizate lntr-o realitate textuala speCl.ucii.
Impresia pe care 0 Ince~~ este ca, In diaJeetica dintre
folllk:1 ~i conti nut. cea ctintai este dctcmlinat5., in cam!
seriei scriitorilor supu~i analizei. de ~e1ecr.ia tcrnatica
intr-o masura mult mai mare decat, sprc exemplu. In
36
1'emuliu orieniulUi
Daniel V1Ehi 37
cazul poeticii avangardei, in care continutul este in
imregin~ predererrninat de cJJre C3utarea poetidi. in DxJsebirea apare (in raport cu fenoIrenologia
acest din urrn.a caz, aventura frazei esfe mai ifIlJXJrtant<l fomelor simbolice) in rron"'Cntul in care. in gandirea
decat aventura ca Btare, ~i-i datoreaza mull mal putin . rdigios-mistidi. unul din~ pob-i 10 ruscutie doband~te
Spre exemplu. cidol oriental ill poerreloI lui lon Bm-bu preJXln~en¢ !ata ~ celaIalt, in ~a tel iocal invarian}U
transcende textuI care rilrnarx: to~i un vehicuJ caire memfu.ica dcvme smgurol fapt demn de a fi Sl.-lUeat. In
aJteeva, cmar daca acesta din urrn.1. Se afl5 In tap:>rt de acest caz Unul "trd11Smutii valoarea ITI.lltiplului in sine,
biumvocitate cu textul. IIDtivandu-i specificitatea in plan devine p; ne~in¢ile fiindul-carc-ramane. {JCnnanentul,
poetic. Fat<l de a {Xletid. pw- insurectionala. cum este valoarea pmpriu-zisa ~j dephna din multiplu Si din
cca dadaism, bunaoara, lucrurile nc apar dcstul de spatele mulriplului. Acest ~pect va ie~l in relief tot mill
Jimpezi, in acest din unna caz con~inutu1 op::rei fiind acuzar.
chiar fOrma ei, Multiplul nu mai constituie acum dedit mJduriIe
sale schitTJbatoare. Unu] insu?i, dincolo de ele, este
COI1Stmltul, re_manentul. idenricul eu sire "ins~l,
Dinarnica integratoare a wntjnutulu.i III forma, a furu:1arrentul neschimbator al coruptibilului tranzitoriu.',l
unor constante spirituale in invarianre poetice, 0 regasim In acela!?l fel, In filozofia cllitutii se fXJf­
in esentialitatea religiilor. dar ~i in perspectiva larga a detennina consranre (de la cele conlextua]e }a ceJe
filozofiei culturilor. in primul caz, invarianta se textuale, cu specifieitatea lor shlistica, lematil.:a, p::>lcticii)
identifica cu divinitatea lns~i care intra intr-o re1atie prin care pot fi stabilile tipologii culhrrale. Acestea
op:Jzitiv<1 de tipul unu \ fllllltiplu eu lu~a. Procesul asigud. originalitatea prin diferentlere a unor spatii
ideatic consurnat in gandirea misticiIor se aseam.'ina p3.na culruraJe Jargi. cum ar fi cultura orientaIa in raport co
1a un punct eu fenorrenologia fOffi"kelor slmbolice ale lui cea ocddentala. Si in acest caz invariantele formale se
Cassirer. Aceasm asemanare esre sugeratil de ancliza lui Intcmeiaza p:: verticalitatea diacronica prio care pt)<ile fi
Rudolf Olo aplicatii constanrelor comune ale misticii
detenllinat con~inutul specific. A<;tfel. constantele2 care se
orientale ~i a ce1ei occidentak :
rnanifesta "in structura morfologica a unei culturi au
- ·.Multirrea este vazuta ca una" (5i numai asa
terreiuri paradigmatice motivate prin psihologia <Utei, ~i,
C,.<;te viizutii corect) ; de acolo. intr-una mai larga (ontoJogica) deterrninfu1d 0
~ ,,Ivfulpnra cstc vazutii in Unu" ; viziune specifica asupra reaJitatij illS8.5i. in acesr tel
~ "Unu este vazut in mu1tirre". procedeaza NietL'ichc In N:Jiierea /ragediei. disociind
UnuJ insu~i devine acum obiectul viziunii, ca inlTe dionisiac .'$i 3p)liruc in arta. IXzvoItiind sugestii din
supraordonat ~r preordon:1t mlll~imii. EJ CSTc mulripJici_ Schorcnhauer, conceptuali7-Mea apolinicului prcsupune.
tatea, nu in sensul eli rrultipliciratea ar fi Vnul, ci cu dupU Nietz.<;che, "aL'ea limitare plina de masura, acea
titlul de princjpiu subjacent nultiplicjtatii.'" !ipsa a pommlor s.1.lbatice. acea lini~te inteleapra a
zeului pliismuiror. Potrivit co originea sa. privirea lui
I Rudel[ OUo. A-Ji~li':a Orienta/ai .,; mi-;ticl OcddenrnJui,
Au;:ul'qti. Editura SeptentriOl1. 19\.13. p .D. I ;dell1,ibidem, p.l J.

2 ~'a Forme originare ireuuclhile, ('idus.

38
Tentatia orientulUi 39
Daniel Vil!hi
trebuie sa fie «solara» ; chiar in clipele de manie $i de
veslJ]'l§nt. Apusc<'U1uJ, dimpotriva, trai~te intr-0 cas~i. El
nemultumire, hand frumusetii se oglind~te 1n ea. Intr-un
~ un sent:i.Irent al interiorului, din care abia putea sa
sens cam foq.at, i s-ar potrivi lui Apollo ceea Ce
Schopenhauer spune despre ornul captiv In vaIuJ Mayei : se dezvoIte un s~ al exteriorului. Acest exterior este
un spa~iu nes~it. Rezulta vastitatea lumii.'" Legatura
"nalta, ~i se pdlb~c urI and , marinaruI l~i pune toata
lntte paidemna, ca realitate matriciala suprainclividuala. ~i
nactejdea in sanna.na lui barca. tot astfel, 1n mijlocul
unei lumi de chinuri, sm lini~tit omul singuratec.
om este concliponatii strict: ,lotre paideuma ~i viata
oamenilor exista 0 asemenea legaturii. imanenra, mcit
rezernandu-se Increzator in ace] «principium
indi viduationis». "I pieirea senti.Irentului paideumatic al spatiului are drept
urrnare ~i disparitia omului Ins~j". Mai mult inca:
Dionisiacul este descris la fel: ,,In ace]a~i pasaj, ,'paideuma formeaza rasele. Ea 11 consn'ange pe om sa
Schopenhauer ne descrie grOa7,.a nemasurata ce-l cuprinde
unreze calea pe care i-o traseaz1l. j'1 domina atat de
om cand se simte ln~elat de fom1ele cunoa5 rii
pearen
de-plin, Incat nirneni nu i se poate sustrage. mdit omul
ap relor ori de dire ori principjuJ ratiunji suficiente,
te
nu se poate dezvolta spirituaIi~te decat in sensul
intr-una din mtruchiparue lui. pare a suferi vreo
paideurrei ce-i este Innascuta".
exceprJe. Daca adaugam acestei groaze extazul iliitator de
delicii, ce se n~te din adancurile omuJui, ba c1liar ale
Dincolo de aceasm interconditionare autontara
dintre cultura ~i paradigrrele matriciale care-i asigt.ffil
naturii, de cate ori "principium individuationis" cste
origlnalitatea. pe care 0 vorn regasi ~i la Oswald
incaIcat, aruncam 0 privire In esenta dionisiacului, pc
Spengler sau Lucian Blaga, pe noi ne intereseaza
care ni-l
bepa.,,2 putem Inchipui eel mai lesne prin analogie cu
afirmarea unei orgarucitati care genereau1 modeluI eidetic
aJ unei ..reaIitiit:i textuaIe distincte": OrientuJ In jiteratura
In acela5i fel, In aceep{iwlea lui Leo FrobenillS,

realitate supraindividuala denumit..~ Paideuma

ramana interbelicl. Investigarea acestui model va avea 'in


exism 0
vedere radiografierea contextului. Schi{ii pentru un eidos
care predetennina creatia artisticil din perspectiva Lillei
al contextului. Radiografierea mcx:1elului eidetic at
organicita{i culturale dependente In specificitatea ei de

spa{iu. Constantele morfologice ale culturii orientale ~j

textului Si, 'in sIar\,it, supratextuJ. Primul model eidetic


ale celei OCCidentale sunt expresia de adancime a unei
este istoric ~i ideologic. AI doilea este stilistic,
con~tiinte paideumatice a spapuIui. Astfel, ,.rasfuiteanul
tematologic ::;f poietic. AI treilea Inglobea.za dimensiunea
sapientiala, filowficii, a scrisuI ui oriental. Evident ca
trai~te intr-o grota a lumii. EJ nu cunoaste un exterior.
toate trei se Intrepatrund In coerenta receptarii.
CortuJ sau nu este un interior. ci un percte de.'ipfutj tor

ne]uat In sea.ma, care-I inve]~te 'i'n mod trecator ca un

Diviziunea analitica nu pie.rde din vedere niciodata


sinteza. intregul predetermina partea. Synagoge este fu
ctiairesis. Unificarea ~i fragmentarea se Intanlp]a una prin
) Arthur Schopenhauer. Lumen co ,,"oinla fi reprezentore. vol. 1. cealalta.
cap. II1, p. 414. CHal In sludlUl lUI F. Nlelzsche. NUitt!reu troKl'diei
in volumul Dc la Apollo In Fuust. Bucurqu. EJllura Mcnulanc.
1978, pro 182·183.
1 F. NielLsche, op. cit., p. 183. I Leo Frobcnius. Paideumn. Bucure~li. Edllura McndiclJlt:. 19R5. ".
141
,•
~
42
'TentaJ'ia orientului Daniel illhi 43
sistem de idei . Se sustine cil principiiJe cultutilor
Orina. Fatii de aeesta, Apusul i~i poate deterrnina mal
orientale SWlt revelate ~j de aceea garantatc ; dar fomlal
riguros diferenta 'in p1an cultl1ral, dar ~ireligios.
nirreni ~i nimic nu poate sa ne dea un sistcm de idel
Spre deosebire de Orientul I.l1dep3rtat sau de
absolut, dacil tond depinde de axiomele alese. C..)
Apus, "Orientul", care cta specificitate constantelor
Singura superioritate a unei culturi tmditionaliste,
poetice ale culturii noastre, l~i are zone de
fata de cultura occidentala, este coerenta ei. Aceasta nu-i intrepatnmdere ~i de suprapunere part:iala ~i cu civilizatia
da, insa, nici lm caracter absolut.'"
occidentala si cu cea rasarrteana. Astfel, in cultura
Pentru Anton Dumitriu, cultura occidentala noastra, influ~nta bizantinii, urrnata de aceea prefanariota
depa~e~te fragrrentarismul prin abordarea sa complemen­
$i fanariota apaI1ine spatiului cre~tin. Inf)uenta turea, ~i
tara, inter- ~i pI uridiscipl inara , COnfOffil direia adcvarurile
mult mairestrfulsa, apartine unei religii monoteiste, este
par{:iale care dezvolta necontradictoriu 0 axioma datil j'~i
lIm-un anlll're, fel ~i ea 0 religie a cffi1ii sacre ~i a
Leduc relativitatea pennitand continua apropiere a
rsoanei. ~i intr-trn caz $i in ceHilalt, deosebirea nu are
cuno~terii de absolutul fiintei care se regase~te dincolo
de multiplicitatea demersurilor. arnplitudinea aceleia din analiza lui Anton Dumitriu.
DiferenreJe tipologice Orient-Occident sunt in
nsideram ~i noi, 'in Iucrarea de fata, ca stricta
acest caz mult mai subtile. mai ales atunei cand vor fi
abordare a invariantelor poetice specifice seliei
discutate din perspectiva traditiei ~tine. cateva
scriitorilor care vor fi analiza{:i nu sc peate restriinge la
disocieri generale pot fi, to~i. pu..o:;e ill evidentli chiar la
simpJa inventariere In plan poetic, dedit prin asumarea
o privire surnarii: astfel, ~tinismul msarrtean ortodox
riscului ca fenomenele luate in discutie sa fie aoordate
este indatorat Intr-o masUr3 mult mai mare filozofiei lui
daar cJjn perspectiva unilatera1-sincronica, In dauna unOI'
Platon, el ]nsu~i sensibil ta filozofia misteriilor orientale,
aborclari 1n diacronie, prultr-O investigatie genetidL Vom
In timp ce catolicismul datoreaza mult rnai mult
incerca, ~adar, sa avem in vedere 10 pennanenta In
fiJozofiei lu.i Aristotel, ra{:ionalismului ~i logicii sale. Nu
demersul 110Stru analitic intrebarea "de ce ~a ~i nu
altfel", mtrebare aparent simpUi in fonnulare, ins5 extrem 'intfunpHitor cultura europeana este construita. cum s-a
~'Pus, in logica gramaticii aristotelice. Teona, inteleasa ca
de dificila in cmar elaborarea raspu.nsurilor pe care Ie
pretinde. o construct!e ideatica non-contradictorie intemeiatii pe 0
Iibertate axiomatica, l~i gas~e, in traditia Europei
o plima dificultate se n<l$te din chiar faptul di postcarteziene, unul dintre temeiurjle specificitatii sale.
disocierile limpezi ~i funqionale din studiul lui Anton
Numai ca dupa Ren~tere, Platon reintrii in marele
Dumitriu nu se suprapun mtru totu] influente]or orientale
circuit a1 gandi.rii apusene, daca a lipsit eu adevarat
la care a fost supusa cu]tura noastrd.. Acestea i~i au, 1
randul lor, propria specificitate data cmar de faptul ca
vreOOara din acea.<;ta. Pe de alta parte, Biserica apuseana
nu s-a putut sustmge Cll totul caracteru1ui heracleitie a1
provin dintr-un Orient apropiat de lu~ occidentaHi, ~i,
eiviliza{:iei europene, de aici implicarea ei muJt mai mare
prin urmare, diferit de rasantul fudepiirtat din india sau
in concretul politic ~i social. In acest tel ar putea sa fie
interpretata ~i polemica doctrinarii dintre cete doua
J Id .. ibid., n. J 22.
biserici; rasarrtenii af~ ca sunt Wlicii pastriitori ai
adevaruJui revelat: din perspectiva eleatii, ei acuza
44
TE:ntZ1fiza oriE:ntuI Ui
Daniel Vi2hi 45
eatolicismu]
heracJeitic.
de faptul ca a cedat unei presiuni de tip

~i disociere 0 gasirn $i ill istoria artei:


astfel, prin Erminii, ortodoxia a supus viziunij sale
eleate eautfuiIe anistice pe care Ie-a mgriklit, In timp ce
pictura occidentaHi ~i-a intensifieat ciiutarile creatoare in
spirit herac1eitic. Grecul Potwniani - arhetipul S~iritUIUi critic
dintre razboaie intre oglinzile aralele) ale
.
, si ale tra itiei
modernitiltii .
Romanul interbelic radiografiaza mult mai complex
dedt ptltem noi ca simpli laici -astazi sau ieri - percepe
~alitatea balcanica si , mentalitatea care Ii da consistenta. ,
EXIsta 0 anume superioritate calma a conloeuitorilor mei de
provincie istondi, rna refer la Transilvania si Banat, care ma
cam plictiseste, are si ea 0 anume suficie'nta, mai ales ca
" ,
avem inca de perseverat spre occidentalismul revendicat de
unii (ardelenii) In dauna altora (rega~enii). Este adevarat di
burgurile transilvane difcra de tlrgurile lumii din vechiul
regat, numai ca ar trebui sa tim, macar din clnd in clnd
solidari cu desperanta lor ruina la gilldul ca, 111 fond, orasele
din Ardeal nu fusesera, totusi, , romaneasca. Chiar ~sa
.creatie , !
Nu Ie-am meut no1. Transilvanenii, banatenii , , bueovinenii
51
au avut ~ansa istorica a unei stapiniri rno~tenitoare a unei
civilizatii
I
care urea de la Ari5totel spre luminile secolului
caderii BastiIiei 51
, de acolo plna la Me Donald's. Ce slntem
, cei
noi in rapol1 eu toate astea? Rudele rnai sarace de la tara,
.
veniti, la urma. Si cum ne eomportam In raport eu treaba
asta? Pai in doua feluri posibile: [oarte apusean ~i foarte
anti; toata cultura noastra s-a sfi5iat Inlre aste doua atitudini.
Din cauza di avem un deficit de' occidental ism oi-\ asumam
esperallt sau il respingem vehement. Numai di niei Intr-o
parte nici In eealaWi nu se afla tot binele si tot raul eu
putinta. Bunaoara, dnd il aud pe domoul Paul Barb~meagra la
46

--
TentZltia orieDtuJUi

- Daniel Vi2hi 47
televiziunea nationala avertizind Unpotriva .,macdonaldizarii
Romaniei" nu ~i-e foarte 1a indemina sa-I aprob, mai ales cil Modernitatea contra Tradi~iei, ha:nburgerul contra.vecerniilor
nu de lllUJta vreme, tocmai de Pa~ti, la Timi~oara S-a drept cinstitoare, mersul pe Luna contra mersulUl la Athos:
inaugurat a~a eeva, ceea ee a aruneat In eriza autoritatea mca annie mal previzibil ~i nimic mai plicticos. Pot eel mult
parinteasca eonfruntata eu un soi de mIting din pal1ea eelor accepta, nu faptul eli ar fi una irnpotriv8 celeilalle, ei ca ar fi
doi prunei ai mei care se doreau maedonaldizati, ceca ce a si Itceva. Asta da 1 Numai eli ~i aici am frisoane dnd vlid cum
trebuit sa se i'ntimple; am renun!at pre! de '0 dupa masa , iscodirile video plitrund pina in tainItile cele mai ascunse ale
ascala la ouale frumos si tradJtional Incondeiate eu lavrelor ~i cum se lnealdi. Traditia din acelea~i considerente
simboluri de arhaica polisemie ~i ne-am ln1aNat In
' , O1uzeal-turistice care 'ii roma pe cuvio~i nevoitori sa se
aglomeratia macdonaldIzarij eu prieina. Mentalitatea mediatizeze pc mieul eeran in loe sa suspine dupa pustia
balcanica este si asa ceva: sa mergi la Me Donald's cam Cum mintultoare.
mergeam in e~pil~rie la eiuda!enia aceea ajunsa In ora~elUJ Asa si cu rnentalitatea noastra balcamca, 1m! este
meu de pe malul Muresului: 0 balena eongclata, adapostita pardi pe~tc'mina sa rna strimb subtlre la ine\'ltabi la el
intr-un soi de eort in car~, contra cost, ne era pennis sa intram realitate. Am creseut in umbra unui bazar dm vremea
sa-i vizitam ramasitele pami'ntesti. Se poate si asa. In lumea oeupa~iei otomane a Banatului care a durat 0 suta pizcci de
' ., ) , \
ani batu,i pe muehie. Sint convins ca pricep mult rnai bme
balcaniea pruneii se iotore aeasa eu steguletele Me Donald's
~i
din eometul eu Inghetata suspina 0 vreme ~u gi'ndul la eeva paezia orientului adapostlta io veehimea stilpilor pridvorulUl
IabaI1at al construcpei aceleia dedt un iraklan sau algerian
care nu prea are nimre de-a face eu misterele gindltoruluJ d
la Hamangia. $1 eu toate astea eu nu ma simI amenintal de fundamentalist. AHituri, peste Mures, la umbra sleJarilor de la
"artofii [ripti ai americanilor; cred ca este cu putinta 0 buna poalele dealunlor, e manastrrea fra~ci~cana ell j'nceputun de
' , prin veacul al paJsprezecelea; pretind ca pricep mult mai
conlocuire lntre buna lor Intocrnire si arhetipurile Tradnici.
Nu trebuie sa ne plasam In rapol1 cu ' spirituJ traditIOnal, In mull din adinea ei pace seeulara ded1 un lrlandez protestant
teIul antropologilor care II cauta pe Bigfoot pnn 'padurile sau eatolic din annatele acelea ale lor care Ie insingereaza
nord-americane eonvinsi ca el exista doar In smircllrile cele storia contemporana. Ce este, plna la urma, Tradi~ia? Un
rnai ascunse ale plane'tei. Este prezenta aici a defonnare att.ntat la reconciliere si la dialog? 0 incercare de abolire
P altentfl\t1 eu f0rta spadei? Eu spun ca eXlsta 0 Traditie a
rovenita din fictionalizarea modema a mentaJitatil Ooastre
care ne incredinteaza
'
cil Traditia
, ubirii si una a urii, dupa cum exista si 0 Traditie a luptei
' , este un ceva rnisterios
aseuns in castele veehi, i'n pivnite, poduri batrfne ~i Illllnastiri pentru ' apararea adevarului de ercdi~ta , si, 0 'Traditle, a
tibetane. Tradifia pretinde, conform aceste, mcotalit'!i. inecrdirii de a privi la eretie, la reformat si }a schi5mati·'
conservarea, apararea ~i pribegia i'n eautarea izoJarii primitive altfeJ dec'lt la un dusman
, definitiv. '
dintr-un inevitabil instinct rnuzeal cu care ar coJabora si Yeti
acela, Omul Primordial, sau cine 0 ft, dar si reverllle ~oastre
romantice. Doar in trecut, zieem In mod ~urent, se ascunde Sl cum sint incredintat ca Iiteratura nu poate produce
i'ntreg adevarul revelat al Traditiei. AceasHi perspecliva dictaturi pentru ca este mai eomplexa 51 mai deplina decit
, falosenia ideii, voi apela in contmuare la'realitatile dumisalc.
guenonista mJ-este aproape pina intra in conflict eu steagunlc
seotianului eu chine si chiftclc. Dc aiei meolo ne despanirn ! Iata~1 pe cutare gree, gazetarul Panaiot Potamiani din romanul
" ,
48 TentmiZl orientului Daniel Viihi 49
Sjlrfit de veac in Bucure~til al lui lon Marin Sadoveanu, un
Solidar cu 0 realitate spirituaHi - aceea a
ins cinie, arivlst, lipsit de orice tentatii
, gratuit-artisticc. Un Traditiei - pc care ar vrea totu~i sa 0 depa.'$easca, Bubi
reprezentant al modemilAlii capitaliste! Reprezentantul sill
se suparii, vrea sa paraseasca mas a , sa pIece, stamind
la masa eu boierul Bubi, cu amanta acestuia, Jurubita, ~i
terrerile gazetarului care nu dorea sa-1 scape din rnaniL
cu aJt i ditiva aserrenea, zeflemisind credinta in viata
~adar, grecul revine: ,,-D-apoi binc, coane. II spuse el,
viitoare ~i sentiIrentalismul care I-a Unpins pe tanaruJ
lufuldu-l de brat, se peate tocmai dunmeata sa rna
Bubi, reprezentantul Traditiei, sa rrearga la cimitir, la
lntelegi gre.5it? Nu suntcm noi capetele tari ale
m:nmantul batrarmlui Dor~, footul aren~ al mo~iei
societiitii: durnneata - metafizicianul, iar
tatiUui sau, baronul Barbu. Asadar Ion Marin Sadoveanu
pozitivistul ? !"
portretizeazli omul rmdern prin grecul Potamiani, insul
Tradipa este impregnata de tnetafi7.Jea, de exaltare
cu eonvingeri liberale, lipsit de prejucJecatile Traditiei pe
sentiwentala, sufera de lipsa a spiritului critic.
care 0 ironi.zeazc1 prin ,,ArgumentuJ boccelei eu
Modernitatea are mai purine iluzii, e.<;te cinicii din exees
putregaiuri (omul de indatii dupa rroarte) ~ al orgoliului
pozitivist, I~i exerseaza hbertatea prin atitudine cri ti ca.
spetei umane de a-~i presupWle singurci un suDet
Numai cii lucrurile nu au stat intocmai ~a in cultura
nemuritor, dind toate celelalte ani male, care simt ca noi,
noastra. In secolul treeut, tocmai exaltarea reformatoare a
se hranesc ~ se inmuitesc ca noi, mai modeste, n-au p3$opti~tilor a sufent de lipsa spiritului critic din cauza
a~menea nazuinte sau Ie asclUld ~i nu fae eimitire ~i
unUl entuziasm nediferentiat. tmpotriva acestuia se va
monumente; apoi, credinta ridicola. eu scanduri vopsite
pronunta Titu .Maiorescu In studiul progrdITlatic L
~i poleite 1a care te inchini, lipsi!L1 de minuni
con vi ngiitoare, ce nu se mai pot repeta eu vechile
contra direcliei de astiizi din coltura romami. Aici,
avantul refonnator al pru;;opti~tilor e.<;te considerat 0
minuni, in vreme ce oridmd pol;i face apa trecind un
,J-atacire totaHi a judeditei"; mai mult inca, "ratacirea"
curent electric prin volurre diferite de oxigen ~i
cste ,!enomenul eel ma.i insemnat In situatiunea noastra
hidrogen ; nebunia discutiilor inutile, ca la Bizant, despre
intelectuala, un fcnorren ~a de grav, incar ne pare cii
sexul lngerilor - tcate se a.rrestecau in gura Iarga ~j
este de datoria fiecarei inteligenti one.<;tc de a-I studia.,
lacoma a lui Potamiani, intrerupandu-se numai dupa
de a-I UIlTI3ri de la prima sa aratare In cultura romana
fiecare ar~nt de cate lll1 «nu e ~a?» $i 0
~i de a-I denunta pretutindenea spiritelof mai june.
tnghil;inrra de vin."
pentru ca acestea sa lnteleaga $i sa prirreasca sarcina de
a-I combate ~i nimici tara nici 0 crutare. dacii nu VOl' sa
fie ei ~i~i nimiciti sub greutatea lui"!.
I Cu toate eil. romanul lui 1011 Mari.n Sadtwcanu "face imprcsia de

roman vcehl, inL'1rzial In all seeol, pasu~ii a bal/llclanlsmului de


Dacit atitudinea aceasta s-a dovedit necesara,
~eoal~r' (Nieolac Manolcseu. Area lui Noe. 1. p. 255) el ~stl'
salutara chiar, In procesul ~ezillii culturii nationale pc
piJdultor toemai in aeeasti1 radiografie a contcxtului : dincolo de temeiuri axiologiee, in privinta aplidUii ei mai largi
formula. romanul preia tema conflictulUI dintre tmdi\lc 5i
modemllatc. cste un "document al micii hurghcLli" (N Manolt:scll.
I Tllu Mmorcscu. Opere. vol. .I. Bucurqtl. Edllura MIOt:rva. 1978.
~. cit., p. 255). actIve. In conllict eu pasivlsmul lum,; vcchi
p. 149.
n:pre7enlata de baronul Barhu ~i de fiul sau Rubi.
50 Tentzrtizr orien.tului Daniel Vi1!hi 51

asupra procesului de refonnare a societiitii roman~ti din post-hegeliene. Libertatea de a imprumuta cste limitata
punct de vedere politic, economic ~i institutional de capacitatea poporului de a asirnila inovatia fonnala ~i
lucruri1e smt eel pu{ln discutabile. Astfel, pozitia extrema a-i da, ill consecinta, continut. Este evident ca in planul
m privinta respingerii mediocritiip.i eulturale prin judeca}a artei aceastii atitudine duee inspre infundatura
critica s-a dovedit valabila pana In ziua de astazi. In proleteultistii de mai tfuziu, care restrfu1gea libertatca
n~le acestei atitudini au putut fi respinse toate artei In funetie de capacitatea de receptare ~i de
ofensivele ideologic-propagandistiee asupra eulturii care asimilare a receptorului. ~ aici ataeurile de mai tfu-ziu
au eautat: sa Wocuiasca judecata criticl eu utilitatea impotriva artei elitiste, care nu se adrescaza maselor
educativa sau propagandistica. Alta trebuie sa educe, s-a largi, menajand In acest fel efortuJ de asimilare a
spus adesea in ultirnele decenii, ea este rnenim sa inova{iei artistiee din partea celor carora Ii se adreseaza.
mxleleze con~tiin{ele dupa anumite tipare, au tot repetat Verdietul maioreseian este din perspectiva
mai marji de la Consitiul Culturii si , Educatiei
, Socialiste. civilizat.iei ~i a refonnei lipsit de orice nuan{a: ,.forma
$i ei, ~i altjj asemenea, au uitat (voit?) faptul simpJu pe tara fond nu numai ca nu aduce niei un folos, dar cste
care l-a enuntat Maioreseu In a doua jurnatate a de-a dreptul stricaeioasa. fiindca nimi~tc un mijloc
veacului trecut, ~i anurne ca, inainte de oriee, alta putemie de culrura. ~i, prin urmare, yom zice : este mai
trebuie sa fie artii ~i dupa aeeea orice altceva. bine sa nu facem 0 pinacoteea deloc decit sa 0 facem
Pe de alta parte, este adevarat eli atitudin lipsita. de arta f:ru.m:>asa"l. In raport cu aeeasra din lIIlTlii
extrema, extinsa. dincolo de marginile culturii, peate atitudine, Eugen Lovineseu diagnostiche.:iW exact, atunci
stfuni rezerve. "In aparentif', sustine l\1aioreseu, "dupa cfuld sustine ca ideea pleaca de la eroarea "de a aplica
statistica fonnelor dinafara, rotllfulii posed astazi aproape la civilizatiile de forrnatie revo1utionara, legi Ie
Tntreaga civilizare occidentala. Avem politica ~i ~tiinta. evo]utioniste.,,2 Criticul se desparte in ace..c;t punct de
avem jumale ~i academii, avem ebiar 0 constitutiune. jw1imism: "Ot. \ii 1a alte popoare inapoiatc - Rusia ~i
Dar, in realitate, toate acestea sunt produqiuni rooarte, Japonia printre eele dintfu - civilizatia noastra nu se
pretentii Tara fundament, stafii tara trup, iluzii tara putea fonna decit revolutionar, adica bruse, prin
adevar, ~i astfel euJtura cIaselor rnai inalte ale roll'lfulilor importatie integrala ~i tara refacerea treptelor de evolutie
este nula ~i .tara valoare, ~i abisul ce ne desparr de ale civilizatiei popoarelor, ca Franta ~i Anglia, dezvoltate
poporul de jos devine din zi in zi mai ad.fulc"[. pe eale organica". Teeria sincronismului se deosebe~te in
Argwrentul fmal din fragmentul citat introduce 0 esenta ei de evolutionismuJ organic ~i se circumscri
n~teptata renuntare la principiul intransigent at arrei traditiei liberaIe p~optiste, revolutionare, pe care 0
pentru arra atunci cfuld discutia se plaseaza ill perirretre extinde asupra eulturii in general: ,,La oriee altitudine
ma.i largi. Fo~le civilizatiei se struetureaza lntr-o geografica, ne folosim integral de ultimele inventii ale
societate printr-un proces de evoJutie treptata ~i organica, rneeanicei sau descoperiri ale medicinei; nu refacem
su..<;tlle mi~carea junimista Tn aeord eu ideoJogia
evolutionismului englez ~i a filozofiei gennane
lId., ibid., p.153.

:' Eugen Lovinescu. Scrieri. vol. VI L Bucun:·$ll. Edltura Minerva.

I Idem. ibidem, p. lSI 1978. p. 217.

52 l'entDlia orientului Daniel Vie:hi 53

fazele evolutiei ci, punandu-ne solid In acela:;;i plan eu adevilr, chiar daca adevaml acesta e altu!' Vrcau sa spun, in
ultima fazli a ~tiintei, beneficiem lara munea de rezultate trecere, eli a gindi l1teratura noastra din perioada comunista in
aeumulate ale muneii altora." func,ie de eategorii precum ,Jiteratura rezisten\ei" "literamra
Pentru 0 buna percepere a dezbaterilor de idei de la disidentei", "literatura evaziomsta" mi se pare 0 solutie cu
Inceputul secolului nostru este nevoie de 0 survolare ­ totul nesatistacatoare, In care autonomia faptului literar inca e
fie ea inevitabil sumara sau partiaHl
, - a realita.tilor
, istorice si
, o data saerificata."\
desigur ideologice care au motivat eonfruntarea Aeeste perspective, care tradue un weltanschauung, 0
traditionalism I modernism, veehe de-acurn si ale carei unnan configura~e mentala. in eele din urrna un mod de raportare Ia
Ie reg'asirn si
, azi in eultura nationala.
, ' lume, 1~1 au eeouri speeifice 1n social, In economic, in
Un singur exemplu, din multele posibile ale acestei psihologia sau psihopatologia raportarii la sine pe care 0
reglndlri ~i reco~iderari a eonceptelor ~i perioadelor de presupune nationalismuL Aut ~tefan Zeletin, Cit ~i Eugen
istorie literaril: ,.In ariee eaz - pentru a reveni - modelul Lovmeseu cauta motivatiile , in domeniul economic pentru
literar p~optist nu este un rezultat al revoluvei de la 1848. schimbarile fundamentale care se petree pc sol romanesc
Nici paradigma interbehea nu este una ale carei limite mamte ~i dupa revolu~ia de la 1848. Astfel, pentru Eugen
estetice sa se confunde eu momentele finale ale celor doua Lovineseu: ,Yunctul de plecare al acestei revolu\ii burgheze
razboaie Illondiale. La fel, a vorbi acum despre 0 literatura mHiuntrul Pfiucipatelor trebUle cautat 'in tratatul de la
romana postbellea ~i nu despre una "de dupa Eliberare" nu Adrianopol (1829), prin care, desfiintindu-se monopolul
inseamna 0 mai buna situare in estctie, pentru di in felul turcilor asupra cerealelor noastre. nt s-'a acordat libertatea
acesta eludam In contlnuare eonfiguratla , eelor doua modele comertului. Prin eontactul eu !arilc indusrriale apusene, in
(rnodemlst si postmodemlst) ce earaeterizeaza aeeasta cautare de plete Doi de desfacere ~i de materii prime, ineepe
perioada. Ex~mplelc s-ar putea inmul1i ~j cu alte idei primite descompunerea veehiulUl regim agrar si formatia burgheziei
~i aproape unamm acceptate, de~j acum avind 0 putere de romane. Daca drumurile eomertului n-~r fi fost 'aba-tute iamsi
cireulatie rnult restrinsa, apartinind trecutului nostru imediat: spre rasarit ~i daea stipuJa!iile rratatului de la Adrianopol n-~r
"obsed~ntul deeeniu", "ro~an politic" "textualism" etc. fi taeut eu putin~a penetra~ia vaselor englcze in porturile
Situatia in care De aflarn nu poate ocoh paradoxul: simtim dunarene, D-aID fi avut, desigur, dupa teoria materialismului
nevoia sa recuperam estetic toate aeele momente, forme ~i Istoric, revolutia de la 1848 sau divanurile ad-hoc de la 1859.
enomene literare care au suferit presiunea unel prea Razboiul Cri~eei (1854), de asemenea, n-a pomit deClt din
accentuate ideologizari - de unde ~i imaginea lor mai departe nevoile circulatiei marfurilor; prin el am fast ingloba!i eu
deformam, dar ~i sa Ie regindirn istoric ~i politic, msa de data totul in sfera de aetlUDe a capitalismulul apusean. De la
aceasta din perspectiva - credem - a adevaru lui obiectiv ceea tratatul de la Paris (1856) ~i pina la coDven\ia comerciaHi eu
e, vdnd-nevrind, impinge esteticul in planul secund al Austria (1875), comcrtul englez, ajutat ~i de eel francez, ne-a
interesului. Cele doua tendinte contrare sint poate un efect al dummat, eu deosebire. pietele. Avind, asadar interese de
post-totalitarismului. Comulllsmul este 0 ideologie ce aparat la gurile Dunarii, cap'italismul franco-englez a trebuit
exccleaza pnn dlspret1l1 atit al valorilor cit ~i al adevarulul.
Restabilirea lor este acum un Imperativ, insa mai ales in 1 Gheorghe Craciun, Pa.,~optism sou "bonjurism "? In "YalTa", 1/1997. p. 17.
domemulliteraturii valoarea nu poate fi din nou intcmeiata pe
54 Terulltill Ori~ui
po1itjee~te- d
Dan ieJ Vi e:hi 55
sa ne ia sub protectia sa; ne-a aparat, astfel,
Tureia si, mai ales, de Rusia; ne-a emancipat eeonomiceste
de Austria. De aiei, seria momenteJor istonce ce ~ll
caracterizat dezvoltarea Romaniei In veacuJ al XIX-lea. Si
pentru a nu pomeni dedt pe eel mai insemnat; trezind, in
IOteresul circuJatiel,
' tendinte
, de unificare politica, pe care :Jofre militllnti~m ~i nlltionllli~m : berilrill
"
ideologla timpului Ie numeste aspiratiJ narionale,
capitalisrnul e adevaratul generator al statelor m~deme.
Indarlitul Unirii Principatelor, trebuie, decl, sa vedem lleVOla .Ar Jj timpuJ ca Jiteratii nO$fri, ei mai aJes'~
capitahsmului franco-englez de a se razima, in expansiunea in romanul Lunatecii al lui Ion Vinea este deserisa 0
lui, pe un stat unitar ~i independent.'" lume a superioarei leneveli artiste eu inrudiri evidente eu
Ideologia rnodemitatii, eel putin in faptuJ cl Lueu Silion.
personajul central. este un dezabuzat, un Oblorrx:>v politic
51 itleologie. dupa cum observa Nicolae Manolescu
tntr-un studiu care il1sote.~te aparitia efutii: "Inrudirea
cea mai acL1ncl eu opera lui Mateiu Caragiale consta.
~te toate deosebirile, In faptul cl am.andoua sunt
romanele unei inaptitudini de aq.i.une. ayand ca eroi
ni~te in~i pasivi'" . In general, ne asigura critieuL
romanul este ,)storie a eheltuirii unei energii", de aiei
prezenta de inteles In paginile sale a parvenituJ ui . a
ariYisrului, ,,zg§reitu.l. cuceritorul, construetorul, ornul
acti v , desfa~urand 0 lntreprindere oarecare". Sunt cita{i
Nicolae Filimon ~i loan Slavici, respectiv Dinu Paturicl
~i Mara - cazuri de ~i ambitio~i, hotacip. sa-~i
schirnbe destinul ~i viata. Lueu Silion este un OblomJv,
un rafinat eu ascendenta aristocraticl, un contempJativ
care nu vrea nimie de la viata In afara unui epieureism
vag ~i el, antrenfu1d eu sine 0 lancezeala a naratiunii.
dupa cum 0 nu~te Nieolae N1anolcseu, s~ind ea
insi'l$i in sugestiile poetice ale unui gol existential, un
fel de absenta a finalitlitii vietii. a rrelancolie rara
moriva{ie clara. Lueu Sillon este un dezabuzat pragmatic
care ~tje, prin naiviw? trucate. sa-~i apere libertatea. La.
::.. Lovinescu. Istoria cll'iliza/iei mmf11le moderne, Bucllrc~{i. Editur;!
inceputul secolului nostru, eultura fO.maneasca fusese
MlJ1elVlJ, p.213

icolae Mano!escu. Lunoll'Cii in "Contemporanul". nr. 28 (978), p. J.


5 1"entzltia Qrientului Daniel Vi gm 5

dominatil de micul romantism de provincie de extract


samanatorist. Lovinescu intrevede aid temeiurile .5i nLl numai. Nationalismul cultural cu care int.ra
Lucu Silion ill conflict 'este animat harnic, rnesianic, d
"conflictului" latent intrezarit in secventa , epicii din militan'ti care umplu locul, vorba croniearului. Iacatii-l pe
remanul lui Vinea dintre rmdemistul Silion ~i ciracii unul vorbind inconfundabil, arnestecInd totul eu mixerul
lncruntati, ai pr"Ofesorului Fane Chiriac. Asadar , glndirea samanatorist. ace Alexandru Vlahuta , In nUJTI8.rul trei din
lor se va regasi ill fundarnemele unui "Taranism ma:i primul an de apantie a "Sernanatorului", In 1901: ,,Ar
mult principiaJ ~i, In OIice caz, politic, ce avea sa fi timpul ca litera{ii no~tri, ei mai ales, sa-~i Indrepte
vina literar ~i agresiv, fie prin samanatorismul luarea-aminte ~i toata dragostea 5pre popar. ate lucruri
rriuturisit reactionar al d-Iui N. Iorga, fie prin fnurx)ase nu s-ar putea scrie acwna pentnJ el! Icoane
poporanismul ~u pretentii , democrdtice aJ "Vietii
, din treeut, Intfunplfu.i vite:.i~ti, ispravi de acelea care-ti
rorrfm~ti·,. Para a nesocoti realitatea acestei dragostc maltA sufletul, scene din via~ de la tara, pilde Si
pentru taranime, n-o putem rnsa disocia ~i de 0 InvatA turi sanatoase date mtr-o forma ~gatoare, puterea
putemica urn fata , de revolutia , soeiaHi si
, de noile c1a'ie providen{iaHi a unui primar ideal, a unui proprietar, a
ora~en~ti, care au sqlimbat cu totul a'ipectul politic ~i unui preot, a unui InvatAtor - ~a cum Ii visaffi ~i ewn
juridic at !arii noastre. Conflictul se reduce. in fond, la ar trebui sa fie oamenii ~tia - bunatatea, jertfele,
lipsa de sincronism dintre prefacerea revolu!ionara munca ~ izb3nzile lor, i'ntropate In povestiri calde,
.nstitutiilor ~i a conditiilor de viata sociaHi a poporului sugestive, ~a ca eititorul sa se simta mi~ ca de
nostru si ' ~-prefacerea tnceata si , evolutiva a sufletului lucruri vaZllte aievea ~i sa capete Indemnul de a-si
romanesc. ill loe 1nSa ca aceasra lipsa de sincronism. aUt aduce ~i el panea lui de bine pe lurrea asta, de a se
de fireasca, sa-si , fi gasit 0 justificare eel putin , In face ~i el folositor eu ceva tarii ~i neamului lui :,)
mintiJe cugeratorilor 5i cercetatorilor stiintificL
) ) " ridicati, PentnJ corifeul samanatorismului, opera artistica
prin culrura la posibilirati, de reflectie , obiectiva, ea s-a trebuie "sa inalte sufletul." Aici apare, msa, deosebirea.
premcut futr-o ar:ma de lupta Impotriva mersului 11a fusernna.ta : ace.<.;t avant cathartic se dobfu1~te pOO
irevoeabil al revolutiei sociale. Artistii SW1t Jiberi sa se arra, creeie dezabuzatulmodem de felul lui Silion ; poo
dezvolte in cadrul propriei Jor senslbilitati, ,
orjoini
O'
si
,
al proieqia scenelor de viatii rurala In ideal, sustine
orizontuluj familiar - oaIrenii de cugetare sj de stiinta Vlahuta . Conform programului sam~matorist primarul,
nu trebuie sa fie numai expresia unor instin~te de' cla~a lroprietarul de pamant, preotul sau lnvatatorul ar trebui
sau de rasa. Posibilitatile liberei lor determinan sum adu~i ill literatura ,.~a cum Ii visarn ~i cum ar trebui sa
mult mai mati. and aStfel de oarneni devin exponentul fie oarrenii ~tia." Modemitatea sceptica crede ci
unei ideologii anacronice, uri'nd prezentuJ, Hi ucfind cu aceasta presuptme evadarea In ideal, fuga din realitate
fanatism treeutul, sravilind muti! mersu! istoriei, e usor penuu a se putea tmplini iluzionarea, abandonuI,
de Inteles ce pot deveni artistii, prizonierii instinctuJw' sl
'
ai propriei lor sensibilitati r ,
, ..."
I AIVlahu\a. Carp pentru popor. "Slimanatorul", an I. \901. nr.3
'in anto\ogla Pre<~'8 Ii/eraro romiineasc8. vol. II (\901-1948).
I '::. Lovinescu, !storia civiliza{iei romli"e moderue, Bucurc~ti, EditUI3
Bucure~li. Edilura pcntru lileraturil. \968. p. 9.
Minerva, p.l33
58 T lml'ZltiZl Qrientului
Daniel Vil!hi 59
minciWla. Siirrimatorismul pretinde ca arta este 0
Conflictul acesta substan~al a alimentat po1emicile
convenpe care se desta~oara paralel eu existellta pc care
o poate corecta pentru a se putea oferi oarrenilor ca vremii. Nico1ae Iorga se exprima adesea in acest fel
n:xxiel pedagogic. Acestei credinte prograrnatice i se paradigmatic: libertatea creaPei este resimtiHi ca sursa a
unar incoeren~e ~i a unei nevoi de epatare Jipsite de
substllTleaZ1l finalimti etice prin care ornul dobfu1~te
.,invlitiituri sanatoase." Alta nu conc~ viata, ci curge substantii. Revista "Samanatorul" nu peate fi, In
paralel eu ea pentru a i se substitui ~i pentru a se oferi accepriunea lui Iorga. ,,0 tribuna libera, de unde talentul,
ca alternativa mfultuitoare. Desigur ca 0 asexrenea fie eat de adevarat, sa dea dreptul fieciruia de a serie
viziune. ar putea replica In:xrernul, intra in conflict eu in orice directie ~i cu orice seop Ii place." Mai mult
IfOpriile intentii. odatli ce, tot aid, Vlahurn do~te ca inca: "Tribuna libera, care se peate asemana eu 0
"cititorul sa se sirnta mi~cat ea de lucruri vazute beriuie sau ell 0 cafenea unde vine ~i petrece oricine e
aievea." Ramane inevitabiJa intrebarea daca, In acest caz, in stare a plati , aceea peate fi buna ai urea, unde
redarea .,aievea" a vietii mai este ~ ceva ~i daca literatura n-are acea misiune mare de illdreptare \'i
lnIocuirea ex.isten~ei eu ceea ce aceasta "ar trebui sa fie" moralizare pe eare eu mfuldrie trebuie sa ~i-o recunoasca
este, In cele din ~, un fapt eu finalitate pcdagogica ~i sa 0 mdeplineasca 1a noi. E w~or a ziee ca literatura
~i chiar erica. Morala nu poate predetennina opera nu se exprima decat pe sine, ca ea cta fomlii frumoasa
Literara declt cu pre{U1 jertfirii rrenirii acesteia. In chiar rezultatelor observatiei, combinatiilor Inehipuirii,
aceastii pozipe sUi intreg confljctul mtre programul literar rnarturisirilor inimii l?i ca, prin unnare, nu poate fi vorba
samanatorist, de expresie traditionalism. ~i mxiemitatea de moralitatea ~i imomlitatea. ci numai de adevW.
artistica din prima jurnatate a veacului nostru cu care a frumuse{ea ei, pentru care singura jX)ate fi trdSa la
intrat in jX)lemici adesea violente. Fste adevarat, pe de raspundere.'"
alm parte, ca OIicare program literar mcearca, Intr-un tel eu tcate acestea, oricat Ii parea de inaeceptabil
sau aItul, sa predetermine creatia artistica, sa-i ofere istoricului, adevaruI. acesta este mai aproape de esenta
dnunuri de wmat ~i ~ete. Numai eli programele insa~i a literaturii : prima ~i cea mai importanta conditie
modemiste sunt mai aproape de ceea ce pare a fi esenta operel de arta este propria valoare estetica. toate
creatiei artistice ca expresie concreta a libertiitii :lelalte S1lllt secunde ~i pot. eel mult, participa la 0
creatorului ei. Dx>sebirea sm in faptul ca sarrimatorismul mai deplina definire axiologidi a ei. AL:~t ~i nimie mai
pretinde ca arta sa se supuna unor comandarnente mult. Razv:ratirea lui Iorga fata de mo~tenirea
extelioare ei. ill timp ce jX)etica modema este una a maioresciana, de fapt. este lipsim de obiect: literatura se
insurgentei. a revoltei ~i a elibeclrii din canon. Adi ca defin~te ea atare raportfuldu-se la sine ~i abia apoi
exact pe dos. Este adeviirat ~i faptul eli nici un program peate tinti, poo fmalimtile ei, oriclit de departe in lume.
nu poare garanta valoarea estetica, dar mei faptul ca 1903 Iorga sintetiza teate terrerile ~i frustrarile
efuziunile romantice. de in!eles pentru vremea lor. nu
acoma automat fieearui ins care serie versuri calitatea I Nicolae lorga Ce elite "SilO/ana/orl/!" ?, "Siimtinnlorul", an
de poet.
1906. Yol. L nr.l dm I i.muaric, pp. 1-3 in antologm Pre58
literara romaneO$·l'ii. YO I 11. P 21.
o

---
'fentmia orientulUi
traditionaJismului
' confruntat CD arnenintarea
, pierderii
specificuIui national tntr-o lite.ra.tu.ra care se i'nchina
- Daniel Vi2.hi
~ cltVa timp se cia scriitorilor povata sa
popar, la literatura lui sfmatoasa, eurara, senma, comoara
6l

se rntoarcl la
servWi modelor straine: ,,In aceastii eIipa _ scria Iorga _
de simpri, de gindiri care slnt ale noastre, de veacuri,
n-avem nimic de cucerit, nimic de adus ... Yo miscaz-ea
care pretuiesc mai mult decit orice ne-ar veni dinafara,
noastra politica e un timp de oprire, care va 'finea. orice am incerca pe cai zadamice. S-a spus de mai
peate, multa vreme JoeL. Ce avem de mellt i'nainte de multe on ~a ceva - nu-i nimie nou, mci 0 descoperire ;
toote e purificarea, lntregirea, lnaintarea ~j) rnaj ales,
s-a spus intiia oara ~j limpede acum vreo jumatate de
raspj'ndirea cuIturij noastre. Avern un stat national tara 0
veac de scriitori care se mgrijiau de viitorul, de inaItarea
eultt..rra nationala, ci eu 0 spoialii straina, frantuzeasca.
, literaturei noastre, dar pentru ca se repetli ~i astari, e
Avem visuJ de unire nationala i'n aC~i fo.rma politica,
'
IJ Leganam tIl vorbe ~i nU-l chemam La noi prin fapte;
bine, e timpul sa ne lamurim. sa futelegem ce vrem 5i
.. ,,1 ' ,
ce vreau al111 .
hotarele mai SInt Inca horare pentru cuJtura Iloa"rra. Ne
dorim uniti' La un loe si , nu ne cunoastem
, nieidecum."1
Ce presuplUle aiei fonnula ,,nimic de eueene, nimic de Mai tfuziu, gandirismul adauga programului samanatorist
adus ..." In raport eu un Ollzom al cautanIoT care s-a
o dirrensiune rretafizica ~i modemitate in expresie.
dovedit. din perspectiva istoriei liternre. ca persevera Ramane, in schimb, ~i rntr-o parte $i in cealalta, intact,
spre mcx:iemitate? ToM de cucerit, totuI de adus cm un soi de militantism cvasimesianic. Cu <l.?a ceva nu se
mai degraba un gTnd care se dovedea a fi mai pe peate impaca eroul din romanul lui Vinea. eli toate ca
masura eeJor de la "Vieata noua" din preajrna lui Ovid
~nsusianu. Acestia ' simteau
, ca ceea ee aducea Fane Oliriac, profesorul sau, mcearca S3-1 aderreneasca
pentru 0 aserrenea atitudine.
samanatorismuJ fusesc adw; deja: ,,0 patima, spunea
cfuectorul "Vietei , Doi", de care nu ne putem desface.
atima exagerariJor. Pomim lntr-o parte, ne dueem Creatoral~ in general, sa mearga cu aldorul
orbeste,' si
, nuT' ne i'ntrebam unde "om ajunge, ee roade Ja izvorul poporului. ConflictuJ roodernitate (respectiv
Yom cuJege. ill literaru.ra, ca si ill aJte rnanifestatiuni,
exageram iar de dtva timp, cum '
am exagerat prea, de

cosmopolitism) - traditie , (respectiv nationalism).


, a
alirrentat majoritatea polemicilor de nat:ura politica a
multe ori In treeut, si spre paguba noastra. Ne trebuie,
vremii. Numai ca attmci dnd Marcel lancu striga 'in
spunem, 0 jiteratura ~urat romaneasca, icoana a vie~ei, a

Sufletului nostru, 0 literaturii ~a cum put jna ni s-a dat


Contimporanul ci fnunosul este 0 prejudecatli, el nu
plnii acum. ~i d~i de gilldul acesta cIadim teorii, dam
mime; aceste medii amestecate ale avangardei: evrei.
anreni, greci sau rol'llfu1i eu ascenden~e incerte, vor fi
sfaturi pe care nu Ie cumpanim mai bine, care ne ~tiut de pe atunci ca va veni 0 vrerne cmd puterea
i'mpieclica sa vedem mai departe, sa jUdeeam mai drept.
politica va resti cunoscutul i'ndemn ca scriitorul ,
creatorul in general, sa rrearga eu ulciorul la izvorul
, de acolo sa se adape. Helas ! nebunii din
poporului si
IN. lorga, 0 /louii epocii literarii. in "Siiman3torul", 11, nr., din 18 mai
1903 ; repro In 0 luptii literarii, T, p 10.
1 Ovid Densusianu. Opere, vol. V. Edilura Minerva. 1980. p. 86.
62
Tentzatia orientulut Daniel ViQ:hi 3
avangarcIa au priceput eli ~a vor sta lucrurile, ca va
veni un anUTre ceas al istoriei ~i va exernplifica
patnmcIa In elasele de sus, incepand prin a fi dascaI 1n
, lui Marcel ranell, aceea despre frumosul ca
afirmatia particular lui Silion. Ajuns profesor universitar $i gazetar
reputal, Chiriae va continua" (inutil de altfel ) ,,initierea
prejudecatii. Vlahu~a ~i Iorga nu au ~tillt ~i nu au aVllt
premonit ia aceasta. Ianell, NJaxy sau Ron, doar ei ar fj fostului sau elev, dar de data asta ill culisele jumalistiell
putut spune inca de pe atunei eli apa din uleior are ~i ale politiell"l. ~i tot aici, ill lunlea presei, Ion Vinea
rea\.iz,eaza portretul, eu accente satirice, aI ideologilor
gustul hirtiei creponate care Impodo~te prezidiile
politieienilor. E de preferat ea literarura sa dobindeasca traditionalismului : severi, mcruntati ~i lipsiti de urmr.
aspect de berarie <.Iedt unul de templu taplin tn eare Yn m:xi cert Lueu Silion nu adera nki la ideile
e interzis sa f1uieri dnd anlll"re insi isi etaleaza lui Nae Tonescu din Cursu} sau de metaJizicii; pentru
prejudecifile. Asta nu a priceput-o Nieolae Iorga, ~i niei personajul lui Ion Vinea "preocuparea ~taflZieii" nu are
, si
VIahuta, , niei ehiar Nae Ionescu. "ca principal resort mcercarea noastdi de a nc smulge
din lumea realirapi sensibile pe care noi 0 consideram
,,-l.;U ce va pot Ii agreabiJ? intrebii LUCll ca 0 lume a aparcnte10r ~i de a ne pIasa mtr-o regiune
intimidat. u Tn discupa ell Fane OriIiac, profesorul einie care sa fie sustrasa fluetuatiilor $i nesigurantei.,,2 Eroul
~i inteligem aI tinerepi lui Lueu Silion, ne gasim in [ala din romanul lui Vinea nu eonsidera lumea realitItt.i1or
unei motivatii clare a unui obloITXJvism care sfideaza sensibile, aparenta ~i niei nu pare sa lrnparta~ea<;ca ideea
morala sociallL "Tu vrei", IT repro~eaz1i Chiriac, "sa ca doar aneorarea In orizontul metafizic al traditiei
fe~te omul de alienarea modem.a.
praetici un superparazitism ill daWla unui organism el
i'nsu~i parazitar. Nu merge ! Numai ca, tocmai In acest fel, III perioada
- ~ ee nu? Paduchii de trandafli n-au $i ej interbelica tradiponalismul s-a redefinit prin gruparea din
parazitii lor? Pasarea crocodilului n-are ~i ea paduchi ? jwuJ revistei "Ganclirea" illtr-un mod direrit de
T{, dezminte natura! protesta Silion". .$1 tot Siliotl i5i sfunfmatorism, prin ancorarea specifieuJui national 111
exprirna donnra de libertate cvasiabsoluta; ..Nu m-am cfirrensiunea sa religioasa de fact1..lI3 cr~tin-ortodoxa. In
naseut ca sa rna ehinui. Nu vreau sa fiu la porunea relatia eu sarnanatorismul exisra 0 continuitate dara de
nirnanui", se mfutwise.,;>te Lueu Silion. Cel eLi care ceea ce Nae Ioneseu credea a fi 0 depa$ire
VOI~te este un ins care pare sa apartlna galeriei econornicului prin spiritual In politica problemei
personajelor de felul lui Ianell Urrnatecu ~i Gore Pjrgu naponale3 . Acestora profesorul O1i.riac Ie ~te ernul in
- reprezentantIi unei ]umi care nu ~tie sa piarcIa . felul de odinioara al aceluia;;i Nae Ionesell, a efuui
Deosebirea fa~a de acestea este una (door) ideologiea.
Fane Oliriac are energia burgheziei In ascensiune, il
ciocoilor, ~i ideologia comilitonilor lui P~adia. El este 1 N. Manolescu, art. cit., p. 3.

~ Nae Ioncscu. CUN' de metafizidi, Bucure~ti. Editura Humanitm;,

un traditionalist Inzestrat eu energiiJe Lmui ins ill lumii


1991. p. 257.

mcxJeme. ~adar, ,Joarte inteligent ~i invatat. Chiriae are vCLi Nae loncscu. De In "Siimiiniilorul" In noul sial rom/inesl'

dez(want~iul lui Julien Sorel de a fj de fanlilie proasta


1

in antologia ROZ8 "linturi/or. Bucurt:~ti. Etlilura Rol.l \·anlunlor.

~i, In egala masma, ambitiile acestuia. EJ va cauta sa 1990,


64

figura
roman.
TerUtJtitJ orientului

nu pare deloc sniina de aceea a personajullli din

Este de remarcat llmorul ivit din chiar neputinta


--- Daniel Viihi

,1nsernnat", este altfel, este cclalalt,


~caD1area vizibilfl a alleritii~ii :
adica
.._ Cu cc va pot fi agreabil? intreOO Lucu
strainul,
65

adica

lui Lueu Silion de a se ,,ridica" la maltirrea c.eea


intinlida!." ee UIIIX::az3. cste descris de Vinea eu

"consecintelor" lIDei anehete de presa: astfel, un abil1tat pl.i.nA de umo!: unul pe care colegii de redac~e

e
subaltern al profesorului Fane Qilliac, bine I1"X)tivat ai ,.corsarului" nu-l au ~ etnocra~ii nu ~tiu, cum am spus,

ideologic, este, ~te, grav. Fundarrentalistul eu sa l'icIa ~ el se afla in pennanenta de veghe. vi~a lor

Interreieri etnocratice nu ~tie sa ri'da, nu-i place grecul este asemenea matrozilor aflati, pe un euiraSat al fiintei
'

Caragi ale si rUei sa-5i


) " vada natia intrupata de Lache si ~ na1)onale pe care daar ei 0 apara, in nurrele cii.reia doar

ei se jel~CSC in carturi ~i plantoane lara oditma :


i
Mache la bere. Nationalistul fervent este mai intotdeauna
indignat. Suparat i altii. NatilIDea sa: una ideaHi, pum, ,,!nainte de a primi vreun raspun..s, se simt W?or
curata ca soarele sfint de pe cer. Din ace3Sta nati une impins de 0 rn.ana care 1 se ~ezase eu po1iteta pe talie,
fae parte eei al~i, eei devotati. spiritele plenare, pe dind atletul eel pieptos $i ventripotent li raia
mesianiee, eu ocoo indreptati spre Wl viitor asemenea retragerea, poftindu-) sus, pe borduL biroului cu obIon,
unei gradini a delieiilor. eel care nu-i sInt pe potriva, ca pe un vas de razboi. ~i se vazU ineonjurat.".
ehiar romani fund, nu SIDt ontologie roI'Ilfu1i, nu slnt Urrreaza problema, punerea in pagina a stiirii conflietu­
frrese rornfuli, nu sint romfuri asa cum respiri, asa cum ale. intotdeaun a etnocratul cultural cautil problema care
te plimbi, ~a cum iu~ti, ~a' cum rnelaneo~zi sub
sa-i sustina nelinistile si hiimieia militanta :
lar de luna. ~ wei PO~ aluneca, din aeest paradis poV ,:- Sa ne 'dai ~n rilspuns la aneheta noasr:ra eu
ercmatoriul, grai. In sf~it. profeso~ul."
fi aiungat de un Dumnezeu etnie, natural-bun-roman ; de
aiei, aidoma Ingerilor vinovati, devii drac, a<.;ervit Dezabuzatul modem vrea sa-i domoleasca
infemului din Ia untrul tau si de 'dincol0 de fruntarii. rx temerile, 53.-i aplatizeZe biperbolizILri}e atitudinale, se face
ace.ea nationalistul
, care si~a
, luat 1n series rnenirea are ca nu pricepe. ca nu ~tie, soo ca nu cste la curent: .
perpetuu sentirnentul urgentei masurilor care trebuie luate
,,_ Care crematoriu?
pentru lnsanat~irea I1"X)r~a a tuturor. A poporuLui. _ Qematoriul din Buc~ti ~ TI informa uluit
Modernul cosmopolit este In viziunea sa un clorotic, un
apatic, un ins lnfrlnt necutreierat de pasiunea marilor
profesor~ul. Nu eiti? gazeta ') Opinia ducc 0 campanie
idei. Asa e dumnealui "corsarul" din romanul lui Vinea pentru dcsfiintarea erematoriului Capitalei."
Repunerea lucnrrilor In firesc cste preocuparea
si altfel, opus eu totul, este cloroticul dezabuzat Lucu
Silion, ins eu sInge amestecat. un grec. impur ramas pe modemului "dezabuzat"; el vrea sa traiasca tnrr-un aici
tiirmurile noastre din aceidcnte istorice. De aceea, sau firesc, nu aluneca pe pirtia imaginarullli debordant spre care
Peate din aite motive, (nidodatii fiU rx* ?ti care SlIDt eu
adeviirat motivele supariirilor etnocratului): "Corsarul 11
n 'imping tovara~ii de cart at cor<;arului pentru ca este un
apatrid. un v'indut, un neputincios lips}t de viziuni inalte; de
accea se ~i refugiaza in ulmirea (volt naiva ?) a nepriceptltului :
clintiiri eu 0 privire matcriaHi, grea, care te pipiiie ea pe
o pac;are in pia~a, In vanzare." Suspectul, impwul ernie,
se sin1te deranjat in eeva intim, In fond, el este
66 TentZlti::. orientului 6
DanieLYimi
,,- D aT ce zor are.?" Dar de cfu1d cu crematOliul, roortii no~tri Incep sa au se
hiar asa.
, "ee zor arc"? In fond este eu putinta , sa mal mtoarca In pamant. E 0 crezi~.
existe si crematoriul pentru cei care 11 doresc, de ce nu ? - Qed ca va ln~elati, se t'rnpotrivi SiIinn. Mo¢j
,,- Cum «ce zor are»? se incrunta corsarul, straduin­ no~tri, fie ca-i fugroparn, fie ca-i incineram, tot m
du-se totusi, sa llU ridice tonul. Crematoriul acesta este un pamant se intorc."
scandal. E 0 crima.
- Ce fel de crima ? Intreba Silion, intrigat.
Un z.funbe-t ironic ~i arnar fu dispunsul.
- Presupunem ca 5titi di la crematoriu se (lrd
cadavreJe.."
Lucu Silioo se refugiaza in adapostul aparem sigur al in beriiria literaturii, nimelli nil va aprinde ruguri.
lagicii, numai ca aceasta ou are relevanta , io atare discutie
, : Prea e lipsit de demnitate locul. A~adar, Lucu Silion arunca,
,,- Se ard care ~i cadavre vii ? voit (sau nu), in derizoriu discutla plin abordarea logica a
Con;;aru] cJatinIi dispretuitor din cap.
etaliului, prin detalieri care nu erau pe potriva vremii care
- PIietenul vostru vrea 'iri spuna ca e vorba de 0 persevera alnmdeva; la 31 iulie 1926, Nae Ioneseu declallsa ,
cnma lmpotriva tradipei ~i a credintei, interveni junele asteptarea reval utiei mistice careia cindva anume "in chip
, ,
profesor.
necesar ii vom culege t1oarea". Drumul pina acolo e lung: "in
- Iertap-ma, nu pricep. Nu vad logica."
orice caz", zice filozoful, "gcneratia , noaslra nu va triii
vedea logica Inseamna a ie~l din hortu~ dc1iclanlln intimplari Ie acestea".
sau, altfe!, a parasi; dupa cum lodeamna in cpod Nne
Nu avea de unde sa ~tie ca Ie va tra; din plill ~i ea
Iones('u, logica con lTactuali sta, a demOCl1i!ilor, in favoarca
munte1e care urma sa fie urcat va sfirsi , prin a se invalui in
logicii organict:'o Logica dinlauntrul logicii orgamce este
fumul co~urilor de la camerele de gazare in care chiar ca vor
menita sa dobindeasca iubirea din pOllmca, nu din libe11ate
arde cadavre vii. Pina atunci. vorba filozofuluL "incercarca
asumata. De aceea interYine "profe~ora~uI" ~i zice cum cn.
de a banui perspectlVele care se deschid in viTf' sint
existenta, crematoriului este 0 erima. Conform acestei logic] "premature". Ramine timp suficient pentru discu~ii ~i anchete
organiciste. cine nu iube~te, ura~te; cine nu eSle alaturi, cst
de presa in care premoni~iilc macabre vor putea fi, din
impotTlva.
pcrspectiva zilei de astazi. dibulle. Prin urmare, la observa~a
" ca e 0 crima rmpotriva datinii, asta nll 1m lui Silion cdm ca Oli sub lonna de cenu93, ori allmintrelea,
nevoie de deroonstra{ie, 11 intrerupe pmfesorul. Pan~
cadavrul tot pamint ajunge, dlseu\ia apuca pe potcci pre.sarate
In anii din llmlJ, llX1T\ii la lloi se Ingropau in ra
mant . eu umor negru :
cum serle la e<:nte : din pal11cI.11t te-ai J13'l(:ut ~i ill Jiink1.nt ...
68 'fentatia orientului Daniel Vll!hi 6l)

,,- Dar numai In parte! obiecta corsarul. Ce fad Iii" se vade..5te a fi 0 "stlicare" LmplJcita a valoru
cu fumul ? Cum Ingropi fumul ') Veeezi? ! suflete$ti a ceJor care tormeaza natJunea. Lucu Silion
- CoJegul rreu merge prea departe cu analiza, se intui~te consecintele actuJui, numai (.;j nu credc In

arnestccii Lrnpaciuitor profesor~ul. Parerea noastra e ca umiuile lui sau nu vre<1 sa cleadii pentrll a-~i apiira
llldiferenta. Atltudinea lui e::>le, ill fond, aceea a unw
incinerarea contravine neao~ei traclitii. Parin{ii, striibunii
democrat care vrea sa <UUrlt.'e ir Oledioclitate tumultul
no~tri nu s-au incinerat - s-au Inmo.rrnantat. corsamlui. PenOlJ lun~1 modema, problemauca Tradl\iel,
- Ca sa ~tepte In mornlc.mt Invierea, 11 contempla revolutla rnisticil si ultelc ast:n~nea adiea. dupa VJahllUi,
cu solemnitate corsarol. ,,lcoan~ din treeut-, mtfunpIari vlt~,~:;;tl, tspravi de acel~a
- Dar de ce Il-aI' a5tepta-o ~i Intr-o mica l.UTl3? care-ti lnal~a sufletul, scene (J 11 \iata dt: h.1 ~ara" i:U"
II intfunpina Silion. Nu vad dificultatea ! tn;bui sa ramlJlll cu..,J ce stilt. Litl:r<..ltltr:l, teologic,
polemiea de idei, dezb<.ucr~ cit dl" inalta. Acestca illsa
- Pentru ca se strica randuiala, proclama eorsarul.
n-ar trebui nicidccum exportatc. prin hotilriri unilatcrak,
- Care randuiala ? in templul eu aer de rnau"oku in C~1I"L .~ agita cor<,arul
- Randuiala cucernicii. ~i traditionaHi care cere ca minios. Este cit se poate de bine ca toate icleile de felul
mortii sa odihnea"ca dup3 un anume tipie: capul la celor de rnai sus - fie ek misticc, simplu uulllimste sau
riisarit, l1l£'1.inile la piept ct caetera! (CorsaroI parea nationaliste - sa mOlina in beraria litcr..ttUlil. Acolo eeJ
rnful ios)' ,. putin nimeni niciodatii. nu va apnnJc in Illllrdc lor
IX data aceasta baierul Lucu Silion este eu ruguri. Prea e hPSll de dcmnitatt: locul.
adevarat !Upt de Traditie ; e.'1tc construit altfel. Personajul
este cgaJ indifcrent atat fa~a de eei care ~'US~n ideiJe LuCY Si/ion .~jmboJiz£';j /ij
rcsun,elc de IJ1oderni­
anchetci, cat ~i fa~a de adversarii acesteia. late ale orientului. In
pemx.Lda interbelidi tn1U1t1onalls­
"Stricarea rfulduielii", pe care 0 deplange mul ~i-a anexat onentul ~1 loate ale sale pi in gI1lparea
corsaml rnfulios este in masu.ra sa sperie, - marturisesc din Jurul revistei ,.G£tlldirea' intr-ull mod dl ferit de
ca ruei mie nu-mi e..',te la indeml:na sa rna adaug 1£1 samamtonsm. prin ancomrea dabatcn!or spccificuJui
stram.,>?! sub fOIlll8 de eenu~a lIltr-O eupa - de fapt, mai national In di~nsiune4.1 sa rdigIocl.<. ;i dt: factum
toate ingrijomrile corsarilor spelie. Pe de alta parte, erestin-ortodox3. In le]a~a eu samanatollsmul exista 0
diseu!ia antrcnea.za cu sine vizjuni profund diferite continuitate datIl de (;eea ce "l\be IOl1c,,"cll credea a ti 0
asupra lumii. Problema valabila ~i astazi cste cum depa~ire a ecollomicuJ U1 pnn spirituJl III JXllttica
anurre pot ele fi anihiJate ca potentiala stare conllietu­ problerrei nationale .
alii; Lucu Siuon apartine, mai degraba, deterrninismului In eseul Sensul frndifiej, Ni<Jul'or Crainic
logic al secolului lurninilor; "Corsarul manios", de~partc limpede u'aclitiol1~Jisl11111 saman5tonst de eel
traditionalismului de f£1ett.lrii gandirista. Cci doi exprirna, practicat de m.i$CaTCcl b' .nclirista. Dupa Cl: ,.:sle alinnc1.l:
In celc din umlil, un punet de vedere care desparte faptul ca revista ..Gilndirca" ni(... ~t~nc.~tc Idcologia
profund erx)Ca dintre cele dOM riiz.l:x)aie mondiale. sarnanatoris~l autoru I Ie. lk''''partc 1X:11I111 i.I Ie suhlinia
Pcntm reprez.entan~ii tradi~ionalismului. .,smcarea dinduie­ specificltatea. Astfe! iuealul ..dol' de 1~1 .,~ZmiHlator1.1r'
70 Tentatia orientului Daniel Vigbi
era acela aJ consoliclalii unitatii politicc a romanilor in
Peste parnantuJ pe care am invaTat sa-l iubim din
are paseismul, pe care ideologia gandi,ista II respinge,
"Samanatorul"' noi vedem arcuindu-se eoviltirul de aUf al
este motivat run necesitip de exaItare a sentimemului
bll.erieii ortodoxe. Noi vedem substanta ace~tei biserici
nationa1. Samanatorismul exprima literar energiile vitale
arrestecata pretutindeni cu substanta etnica. Penlru noi ~i
ale natiunii: ,:raranul samanatorist e, de [apt, un erou
pcntru eei care VOl' vern dupa [Joi, sensu! istoriei noastre
de balada acomodat actualitiifij. E1 1Je<1. cat zece, face
~l al vie{ij ~i artei populare rarnane pecetluit tlacl nu
dragoste cat zece, taJ.bare.c;;te ca haiducii "i are a face cu
p.nem seama de faetorul CI'e{\tin".
cai de furat ~i ~I1'iui~e durdulii pe la hanud de
~nta articoluJui de fata aici 0 illtalnim. ill
drumul mare. Voind sa dellDnstre7..e vite:1.l1tatea rcu"ei. acea<;ta despaqire a curentului sarnanatOlist, de celalalt,
Literatura s[nnanatorista e 0 apologie a instinctelor
traditionalist gtindrrist, 111 dimensiunea sa spirituala de
primare tlezlrm~te dupa tehnica baIadelor popular·e. (... )
expresie rasariteana, ortodoxa.
Apologia epidi a instinctelor populare a fost exceslvi'L
Pozina aeeasta critica fata de sarrimatorism va
Un mare aport al uteraturii samanatoriste e descrierea
"trage rephca polemica a lui Iorga intr-o ancheta despre
aturii, a codrului ~j a cfunpului, in orgii de colori
noua spiritualitate. oraganizata de revista "Tiparnita
pentru a face dccorul instinctelor In desfa~urare.
literara". in anul 1<)").-8. Iritarea istoricul ui este evidenra :
deseori omul e numai lm pretext pitoresc In vigurosuJ
.,In timpul din \.UlTlli", manun5e.?te lorga, "am fost ataeat
tablou al naturii. Un duh al pflITlantului ta5TJe.5te pagan ~i de scTiitori pentru care am stirna, obiectiindu-mi-se ci
frenetic in aceste desClien autohtone ~1. sub puterea JUl. nationalismu! meu obscurantist impieilica elanuri de
omul lnsu~i nu e dedit 0 fapturii. teJurica pnntre alte
::;pintuaJitate religioasa. care tot urdindu-se ill sus ajung
tapturi telurice.
la TTlOl'mmUlll sfantului Sisoic (oo.) Suprema datorie
Conceptia aceasta a omuJui instinctelor aparc
religioasa estc de a ne inarepta, cu sinceritate,
astazi In toata insuficienta ei. Se poate reduce poporul
funqiunea in locul uncle suntem; iar sa nu Jingu1.iim in
romanesc la 0 viatli de instincte prirnare in SfulUl
limbajuJ umflat puteri pc care nu vom ajunge niciodata
naturii ? E sufletul rornanesc 0 totalitate de instincte in
care n-a intervenit lupta dramatica a com;tiintei morale ~i
sa Ie cunQa$tem decat ell tfunplele umflate ale unui
teolog. Nu vreau sa fae din tradi~ia religioasa pretext
dcci a co~tiintei reUgioase T ' . C~teva randuri rnai
pentru divagatii romantice ~i inaintea crudi lui Quistos
incolo deosebirea 7ntre cele doua nIi~cari trarutlonaliste
nu vreau sa m3 Jn~epenesc 1.11 atituclini de teatro. Nu
e.,>te exprimata. hotarat: .,Samanatorul·'. sustine Nichifor
trebuie nici sa rJ.tionali7..am ca ni~tc spiteri ~i nici sa-I
Cminie, "a avut vlziunea magnifica a pamantului
utilizarn pentru demollstratii scenice en un regizor" .
rornanese. dar n-a vazut cerul spiritualita~ii rolTIDne{iti.
polerniciJe care au durat mai bine de un
Nu-mi arnintesc sa fi intillnit 0 preocupare de biserica in
dcceniu Si jumatate eu europcnismuJ modernist. mi~carea
paginile "Samanatorului", nici daea lumina ei a sr:rabatut
de 13 "Gandirca" se va radlcaliza tot mai mult. In
vreo crea(1e samanatoristli (...

I NlColac lorg:J.. raspuns 1'1 anchem de:.prc NOlle spiritualitate In


I Nil:hllor Cr:J.inic, Sensul tradi(ici. ·'Gandin:a", an IX 1')29. ilL 1-2
r('\'ISla··Tlparni\.u literara . an L 1928.
In :J.nlologia Prese literarii rOmBnCJJsca. vol [I. p ~50
72
TentmiZ1 orientului Daniel Vil:!hi :I

Sensul tradiliei, spre exempJu. Nichifor Crainic vorbea roman~ti, cfu1d ele sunt, ca atare, gandite lntfua oara de
de procesuI de adaptare a rmpnunuturilor eulturalc la ~ ",,,1
un roman.
specificul national - pentru ca, treptat. atituclinea Detaii at de toate acestea, personajuJ lui Vinea,
gandirista sa Imprumute rigiclitatea ~i intoleranta ultimul fanariot, sta dincolo de polemicile veaeului, nu
doctrinam de tip politic. Faptul a~'ta va genera In ehiar se alatura gandirismului In dezavuarea s~lInanatorismului
cereul celor apropiap de gandirism distantari eritice ~i niei nu Ie respinge pe arnfuldoua in favoarea
tr~ante, in numele aceJeia.'?i libertati 1>pirituaJc eare tine modemismului. Lueu Silion simbolizeaza resl.l!'Sele de
vie cullura. Poziria aeeasta 0 intllnim ~i Ja Lucian Blaga modemitate ale orientului in eultl1ra si
intr-un eseu publicat in revista "Saeculum": ..~ 1a un , civili7A.tia
,
rorn.aneasdi. El este mal aproape de esenta pragmatica ~j
tinlp lncoacc", remarea filozoful. .,se auele destul de des
lipsitii de fervori n~ianice a ceea ce Gore Pirgu
ace~t cuvint :«ce nu e ortodox, nu e romaneso>
nlllTe~te "viata care se vierui~te", Lucu Silion nu crede
Nimeni nu pretuie5te mai mulr decrt mine fervoarea nid In "metafizica" sufletull1i. fie el $i national. nu estc
religioasa, In orice forma s-ar lnanifesta, dar nu prea
cutreierat de revetii1e lui Bubj Barbu din romanu] lui
Inteleg care e pretinsa legatunl nece.o;;arii ~i exclusiva Ion Marin Sadoveanu, nu vede In oglir1L.i venetienc
Intre ortcx:loxic ~i mmfuutate. Mill precis. Iegaturi Intte "scorburi de lumina" In care omul se a<;cunde treptat In
ortodoxie ~i romanism au fost :;;i pot sa fie muJte $i
mister.
felurite. aceasta In spirituJ contingentelor istOlice; nu
prca 1nteleg insa pretinsa ,,nece<;itate excJu!>iva" a aeestei
legaturi dnd se pune problema in chip abstract $i
filozofie $i oarecum to afara de timp. Okj sau admitem
eu teologii ca doctrina ortcx:loxa e de natt.l.r'8 divina,
inspirata de sus, ~i attmci ea e «dumnezeiasdi», iar nu
<<romaneasca», sau admitem eu filozofii cl doctrina
ortodoxa este ~i ea 0 foarte nobiIa opera umana $i
atunci ea a fost gandita de sfintii parinti. care au fost
rretafizicieni ~i in ~eeJa~i timp greei, sirieni sau egipteni
de rasa ineem. In cazul din ullTliL rornanii prin
exponentii lor ehemati pentru acea<;ta, to primul rand
prin preop. ll-au fueut dedU: sa-$i lns~easca gfuldirea
panistica, 0 gandire care sub raportuJ incliceluj etnie
inseamna gandire greecasea, siriana sau egipteana . Ca
filozof, trebuie sa privesc lucrurile sub unghi striet ~i
pan3 la carat fiJozofie. AJtfcl, filozoful u'ebuic sa
renunre la vocatia sa. Voi continua deci <;3 SUSPII ca ~j I Lucian Blaga. Despre viit()rul filoz()fiei rom8nt'~'ti. "Sacculum",
idei filozofice nu tocnlai ortodoxe pot sa fie foane n L nr. 1-2 in anlologla Pre.~'JJ literura r(lfnHneo~·di. vol. fl. p.
623.
74
'fentlltill orientului Daniel Vi2:hi 75

sincrorust - pe de alta parte. Influenra orientaJ­


balcanidi participa 1a arnfu1doua eurentele acestca, prin
vechirrea bizantina $i ortodoxa se alaturJ lumii traditiei,
dar prin ferrrentul negustorese, cosITlO{X>lit $i
preponderent urban participa ~i la rnodemitate. lata, spre
lumea veche ~til in amortire exemplu, ill romanul Slilr~jt de veac in Bucur~ti,

descrierea ,,iconostasuJui" (simbal al lurnii vechi) care a
apaJ1inut rnaIrei bfu:ranului boier Barbu. E de remarcat
aiei prezenra ridieata a cuvintelor din sparill1 bisericesc,
Imaginea boierimii autohtone Tncepind din
arhaisme, grecisme exotice, denllmiri de sfinti Si, mai
pelioada Pi1t ptistii ~i pTna lirL.i.u In vremea interbelica
0
a1es, un ritm al frazarii care aminteste de Mateill
instituie una dintre eele rnai importante diferente In
Caragiale:
c1mpu] Lemarie al literaturii, [iCeea c/intre ooieri ~i ciocoi
,,De patruzeci de ani, intr-un colt rntunecat al
Cea dintiii perpetueaza imaginea insului de 1a rara, legat iataeului, batrfulUl baron pastra neatins iconostasul maieii
organic de lTaditia autohtona, ea in viziunea emineseiana
sale. &a 0 tfunpla grea de stejar, frurnos hOrOOtim
sau In rornanul lui Nieolae Filimon, In cicl uJ rornanesc dintr-o impletin.u-a warn in ramuri de lauri, In fnmzi~ul
al lui Duiliu Zarnfireseu, in parte din proza sadoveniana
careia se repetau, de jos $i pana sus, ni$te caUireti mici,
sau 'in literattrra samanatorista. Conform acestei viziuni,
eu sulite sub\iri ~i eai ridieati tn dOlla picioare pe
boierol autohton cste constlUit unilateral ca "personaj
$oparle lungi. Ca 0 annata rnihunta, alcatuita dintr-o
pozitiv:' AHituri de el este prezent eiocoiul, realizat ~i
multime de sfinp Gheorghe urea lntr-o lumina ro$iatidi
el wli lateral, ca negati v at celui dintfu. Acest personaj
~i nesigura spre cer. De timpla aeeasta erall atamate
apaqine galeriei dominante 'in proza interbelica de figura
ieoanele. In mijloc, 0 Maiea Domnuhri, marc, suflata eu
lui Gore Pirgu. La Fel eu T'anase Scatiu sau Dinu
aur: stantul Nieulaie, episcopuJ Mirelor, $i sffultul
Pfuwidi, laneu Urmatecu, din ramanul Sfar~jl de veae
Haralarnbie, amfuldoi purtiind ciirti Ie intelepciunii;
in Bucure~1i de Ion Marin Sadoveanu, t:r.1ie.5te InlT-un euvioasa Parasehiva, ell Indepartarul schit, umflat din
dublu ircconeiliabil, se vrea pe rnasura lumii boieruJui
able de argint, in fund, pe lima ce-i povest~te tara ~
Barbu, tara sa poam fi eu totuJ al ei. De aici
stantul Stelian, aparatorul copiilor. alaturi de sIantul
comportamentuJ sau eontradietoriu: viclenie lingu.c;;itoarc
Cristofor; sIanta Vcuvara, patroana familiei lor, 'in
rata de boier ~i grosoHinie agresiva in raportwile sale eu
aghiazrna careia nllmai manla Mitrana ma.i 1mbarbura la
subordona(ii. Ca rn proza lui NieoJae Filirnon sau DuiJiu
zile mari, Si puzderie de icoane rnai mici, de sidef, de
Zamfirescu, In roman se eonfnmta doua lumi: una
aur $i de argint, pe care sfintii, sau erall subt:iati
P11io 0J1
1<'ltie-burgheza $i eealalta ideaJist-mistocratiea. In
grec~te, sau Impod.obip ~te, eu frunze $i eu
planlll rnai larg al dezbaterilor eultllrale djn perioada
hlamide, purtand cruci ell dite doua brate transversale $i
interbelldi aceasta eonfruntare este prezenm In discursul
flamuri ee fluturall din van. Pe langa ieonosrasul acesta,
ideologic tractitionaJist-samanatorist, Si mai apoi gandirist
aronul a trecut In fiecare zi, iar dimineala ~i seara s-·
- pe de 0 parte, ~i diseursul modernist, proelrrope<U1 ~i
70 Tentutia orientuIui
Daniel Vi e.hi 77
inchi nat.,,1

taeute de baron. Multe erau iscaI.ite. Toate purtau anuJ


fconostasul este a metaforli textuala care pe eIe, cele ale lui Bubi mai ales, la toate varsteIe,
oved~te faptul ca "structura extra-textuala este intocmai rx>rodan Ie privea, fuma tigarli dupa tigarli. ~i ganduJ,
ierarhizata ca ~i int:reg limb~ul operei artistice. In plus, great, abia de i se muta. de pe una pe cealaltii, ca 0
inserdndu-se 'in diferitele mvele ierarhice, unul sau altul J}1.IJScii Ien~a de vara.,,1
dint:re elementele textului vat intra ln diverse legaturi 'fn:franra fiind. lumea veche sta in amorpre, i~l
extra-textuale"2. Traditia simoolizata de iconostasul In SCIUtea.za propriul !reCut lntr-un fel de nostaJgie vaga.
fata ciiruia se inchina in fiecare seara boierul este Speeificul lumii acesteia este lncrernenirea, apoi 0
popu]ata de sfin~: "stantul Niculaie, episeopul Mire Ior", nezdruncinatii lini~te etica; viata lui Ioachim Doroclan
"sIantul Haralambie, purtand". nu intampliitor, "ciirtiJe erd "rnxiesta ~i cinstitii." Aceasta din l..Ulllii
inrelepciunii"; "sfantul Stelian, apamtoru] copiilor"; rnodestia ci.nstitii. - este 0 alta ,JegfuW'c1 extra-textualii"
"sfanta Varvara, patroana familiei"; toti a~tia sunt III masura sa justifice poetica irnplicita a romanelor
"subtia{.i gr~te" sau "lmp<XIobiti ruse~te." centr'ate tematie pe binomul rrodernitate-traditie. 0 alta
"Legiiturile extra-textuale" pot fi dezvoltate (in triisatura distinctiva a traditiei este una de naturiL sa-i
perspectiva ideologica. istoricii. sociologica) in paradigma zicem, stilistica: batrfu1Ul arresteca t:reburile ~i socoteIile
tradi{.iei; pe de alta parte, acestea devin ,.legiituri lui "cu a lini~te ~i eu vorbe ce-i veneau dintr-o
intnHextuale" In economia romanului. Tn care prezenta nelncetata citire a Vielilor SJinlilor r' La fel ca In
sfintilor, bunaoarii, are rost ilustrativ In eOllstruqia opera sacloveniana sau In aceea a lui Mateiu Caragiale,
personajului : 'in aniliele situatii iconostasul este simbolul lmlba se vact~te a fi prineipala mocIalitate de evocare a
unor realitap istoriee. care ~i-au gasit 0 "rea1itate" lumii vechi. SimOOl al tracIi{.iei, Joachim Dorodan
textualii.
"vOrne.5te" 0 Limba a cazaniilor sugcrind 0 trai nicie
Tradi~a dep~itii de vremurile rrxxierne este moraHi, 0 sanatate etiea: .,OJ <<I1J.l1lfu1ii» pe mo~ii (cwn
ilustratel in romanu] lui Ion rviarin Sacloveanu ~i de Ie spunea taranilor), eu negustorii ~i eu ooierii. 0 limbii
fostul administrdtor al m:>~iilor baronului Barbu, Ioachim ~j 0 rostire ~eza.te ~i ~teptate poo ton $i cuvinte II
[))rodan, inlocuit din funqie de pragmatismuJ energic al taImacea.u buna-credinra ~i cumintenia". 10 acest caz
lui Ianeu Unnatecu. Doroclan trai~te rntr-o "easel de-a legatura poate fi consideratii una intra-textuala.
Barbilor", uitat de oameni l?i de vremuri. 0 aura ContrastuJ oxymoronie este prezent ~i 111 modul in
romantica Ii invaluie viata :in:franra. Doroclan ,.nu mai care este construit un alt personaj : BubL fiuJ boierului
vrea sa iasa din easel", se rnulturreste sa "stea eeasuri Barbu. Acesta s-ar vrea un om al lumii moc1eme,
Intregi ~i sa privea.sdi peretele de dea'iupra divanuIui, pragmatismului burghez. ambitie pe care Iancu Urrnatecu
uncle ca 0 floare, erau batute In tinte fotografii vechi, o va exploara fu beneficiu propriu pentru ca, d~l
umblat prin strainarate, Bubi apartine tot~i lumii vecru
rornan~ti. lnceICarea sa de a i~i din cercul
I Ion Marin Sadovcanu. Sffr,il de veac jiJ BuclJre.~ti) pp. 228-229.
; lOlln LOlman. La structure du texlt' Hrtistique. Iraduil du rus~e
priffuit-nostalgic al aristocratiei se coneretizeaz1i pnntr-o
par Anne Fournier. Bernard Kreisc. Eve Mallen::1 CI JocJle Yong.
la dJnxtiDn d'Hcnri Mcschormic. Ed'!inns GalhmanJ. 1973. p 90
SOliS I fon Mann Sadoveanu. Sffr.rit de veoc fn BlJcure~ti. p. 86.
78
l'entlltia ol'ientului 79
Daniel Vi!!.hi
ini(:iativa ce se va implini numai In imagiIlat:ia sa.
recurs la istorie, la acel ,Jucru de prcf' la care visa fiul
opunerea pe care i-o face tatalui sau, baronul,
arc in ea 0 mcarcatura parabolica, dar poate fi baronului Barbu. Traditia acestei atitudini urea spre noi
interpretata ~i ca 0 alta, posibila, metaford textuala: din vrern:a cronicarilor ~i nu este lipsita de ternei, cu
Bubi \'rea sa yanda 0 parte din mo~ia farniJiei pentru a roate ca adesea a suspendat spiritul critic necesar privirii
ri.dica 0 fabrica de oglinzi, lucru considerat ,,!$i 1'olosit01", lucide asupra a ceea ce suntem. Efecte]e unei asernenea
{)i frurms.' , In argwnentatia sa, fiul baronului este
atitudmi au fo..<:;t, mai apoi, circumc;ctise unui anume
inconsecvent: utilitarismul ("lucrul de [olas") cste fatalism care, s-a spus. ne-ar fi Tnscris 'in matricea
contrabalansat de atraqia pentru gratuitatea frurnoasa, spirituala. Istoria este 0 reaJitatc imuabila, un dat greu
a<>ernanatoare saflIe) or de Ceylon ale altui aristocrat, de mxlifieat, 0 oglinda venetiana ale carei "ape fug ill
Aubrey de Vere din nuvela Remember a lui Mateiu adfulc": omul este sub vremuri ~i nicidecum aItfe!'
Cardgiale. In chiar ganduriJe lui Bubi imaginea ogJinzil Acest prizonierat ill istorie a generat de-a lungul
veacurilor 0 atitudine regresiv3 a civilizatiei romane~tj in
pare a fi suportul imaginativ al scrutarii sinelui tn clipa
cfu1d TI destifinuie tatalui intentla: "Vam di va face pe ffiIXlIt cu tumultu1 lumii Iargi. Prin unnare, poporul
ceilalti sa creacta ca propunerea nu este terreinic gandita roman are incrustat in gena sa na~ionaIa un sJ?eCific
paradoxal, acela aI popoarelor batrane, al unOI' civilizatii
daci va parea lncurcat, cand se intillni deodata In priviri
cu e1 Insu~i, rasfriint Intr-o lunga ~i clara ogJinclli au epuizat istoria ~i t::raiesc intr-un crepuscul
vene(:iana. Era un lucru de PIet, ale dirui ape fugeau In postistOlic. Am triiit sub vremuri tara sa I'e~im sa Ie
actanc, facand 0 scorbura de lumina. cu imaginea omului dominam vreodata. Ne-am nascut Infrdnti, ca ~i batrdnuJ
lot rnai Sc8zuta, ~i abia departe illecata 'in tran"parente Ioachim Dorodan care trilia lotr-o "casa de-a Barbilor"
ceturi verzui. Rama era tot de stic1a, ln~urubaUi In ui tat de oarreni ~i de vremuri.
c1~tare colorate"l. A gandi temeinic insearnna, In acest Acea.st:a atitudine extrem-critica profesma :in
, a fi pmgmatic; capabil. adica, sa desfaci fiCtlunea vremurile modeme de Emil Cioran, de pilda. este rrenita
de realitate, sa despaqi proiectul utopic de eel sa contracareze lipsa judeciitil severe ill raport cu noi
In~ine, lipsa care nu ar face altceva decar sa perpetueze,
utilitarist-practic. Aidoma oglinzii venetiene, traditia este
ntru Bubi Barbu "un lucru de pret", spa(:iu al prin automultumire ~i autojustificare, un anistorism fatal,
iluzionam, un mister "ale clirui ape fugeau In ackmc, o "sciidere a omului", ~a ca :in oglinda lui Bubi Barbu.
taeand 0 scorbura de lumina" In care ,imaginea omului" Acesta este un neputincios social, 0 victinlii
este "tot mal scazuta." sigura a vremurilor noi ; fiul baronu1ui trai~te rataeit In
rcverii vagi, Intfu7.i.e In fata icoanelor, a amintirilor ~i,
Scilderea imaginii omului, al acelui om viguros
reprezentat de Iancu Urmatecu, este rnetafora insuJui chiar dadi nu vorbe9te ca 'in Vie/fie Sfinti/or, are 0
aflat sub vremi, victirna a istoriei. Pomind de la 0 slabicitme pentnl ardi, pentru poezie, mai ales. Celalalt,
emenea viziune, lncercarea de a ne defini spiritualitate.:'l insul modern, este mwt peste ase~ea gratuim?, nu are
~i specificuJ national s-a illtfunplat mai intotdeauna pri timp pentru ~a ceva. Din aceast.~ cauza atunci cind, la
mceputu] construetiei fabticii, Bubi sc arata foarte
preocupat de ceea ce inccpuse, Umlatecu este sinceI'
1. M Sadoveanu, ibidem. p. 90.
I'ngrijorat: ,J-{;'mlicia tc1naruIui baron Ii cllidea de banuit.
b _
80
"YentZltia QrienJuJui Daniel VilZhi 81
Nu era numai 0 spoiaH'i ~i 0 fnlm.1ntare de pe lIcasupra
lucrurilor, ci el ~gea eu truda panii In adancul lor. Nu
eeononuc, minora cultural ' . Comportarrentul lanarului
era un joc, ei mund la fel eu a lui, eu mesc sill-ite ~al1
Bubi se asearnana eu eel al crailor lui Mateiu Car'dgiaJe,
fntfuziate, eu seri pierdute In discutJi, ill toV.'idl~ia eelor
trei Bellini sau numai cu Marco. Erau alergaturi prin I Constnnun NOlca afirma. intr-o confennlli linlltii ]a Berlin il1 1943,

targ, ciiHitorii pam la locul viitoarel fabrici, erall tocmiri IOtilulaLa Ce e etern .~-j ce c istoric in cultura romancasc8?
grele s,i tot zbueiumul llnei grele afaceri. ~i Unnatecu (pagini despre .m.fletal rom;jne.~c. Bucure~Li. Editllra Humanil:ls.
L5i spunea ca daea va tine a':itfel, gandul, banuit gaunos 1991) ell sUntem 0 cullura minoril.. farli en acest luenl sa inscmne
~i ajutat de el. s-ar putea schimba i'ntr-o infiiptuil'c nC<lpiirat 0 I11fenonlatc call1aliva. Ceca cc ne indlvidualizeazii sunl,
temeirucii". inamtc de once. realizruilc cullurii noaSlre populare. calilHtiv
Omul lntors eu pnvrrea ~i eu sufletul spre lreeut
comparabllc cu celc ale marilor cUllun. Pozi\ia seamana eLI aceca a
autohlUI1Ismului de c:Xlract samanatonst care credca Jcsprc sine eli
nu peate ,,lnIaptui temeinie". nu are consecventafar-J t:xpnmil. un dat fundamental (de natura folclonca) al spccjficuluj
glone a acumulani, este Jipsil de motival1a Cc1.5 ti gului. de nostru cultural ~i implicit national. Numai elL fala de acesla. NOlca
batnea arivistului dupa recuno~terea soc i aHi ~i avere ia disLanla in spiritul sincronismulul lovinesclan. Rlidacmile
pentru efi Ie are, prin na5tere. pe amandoua. Pe un ruralismului nostru dihnuic dlO llmpun ilnllce. cfind, strfuno~ii get]
asemenea calcuI se bazeaza laneu Unnatecu $i nu da c:rau s-aleru. fala de grecil invecinati, care erall ora~cni. Aceasl1i
gre~, ]urrea trdditiei este Pasiv3, tara energie: pe aceea conSlat,lre ,Hi n~lere unci aliLUdi11l Iran~antl.: prin care Noica Se
putIDa pe care 0 an~ 0 folose:;le, n.5a cum am spus, alalUrJ.. a~a cum am spus. lendinlci modemlsle din cullura 11035Lra.
pentru reverii, incursiuni imaginare, sclutnrea unor "No I nu mal vrem". afirma Constanlln NOJ(;a. "sa fim eLemii slilem
proiecte care !~i consum.a 1n propria lor apan{.ic cncnria UI istorici". Mal npoi ,llLrm<ltilIe slInl inca mai declsc:
care le-a dar n<1{)tere. '\:conOmlel.:~LC ~i poll!ir..:c~IC. r..:lIILuralicc~tc ori splnlualtce~lc, simlln1
:1 IlU nml pUlcm de mull Lral inlr-o Romanic pmnarhala. Salc<lsca.
dl1lsturidi:'
ConHlclul dinlre pianul clem ~i eel iSloric al deslinului
nalIOnal esLC analizat de ConstanlIn NOH.:a $1 in eseLlI Sunet agrH
pre deosebire de boierul decadent, blughezul, .~'tJU ,<wflet pastor/ll ? Disoclerea inlrC clem $1 Istonc esle proicelala.
semenea strilinuJui venit de niciunde, tara trcCUl ~i tara In aceSI Cal. asupra conslderatlilor pnn care eivilizillia noaSlra
ascendenre, mvest~te totuI In prezent ; pragmalismul sau traditionalll este definIta en timd una de lip pasloral. In orozitic cu
este cinic ~i arivist: Jumea noua s-a nascut in preajma aceasla din lIrma. civJlizalia agrara oferi'i poporului noslru
lui. Daca vrea sa lJe aJtfel, se multU~~tc sa inlite, sa-~i disponibilitilti pentru a sc ridica la nivelul planului istoric. deoarece
puna 0 masca pe care In striifunduri 0 dispretuie~tc "nu oriel: Lip de vial~ rurala eSle vegelativ. slatic, ncpolitic ~l
pentru cii Ii simte deficitul energetIc. Plcdoaria In conservator: nu once tIp de tariln eSIC insutlc\il dour de 0 energie
pa~,va. Exista ~ocicta\j de tip rural ce au ~i foq1{ de expnnsiune.
favoarea tradifiei este resimtitii, mal mtotdeauna, de omul 1>pml ofensiv. pUler,,; de afinnatie". ExemplIficarea llpului agrar.
lUrnil nmeme ca ,.ineficientii·" "paguboasa" SOClaJ :;.i istone. al naliunii recurge In probe care it apropic pc Constantin
NOlea Lit: ,maliz.! cC0110n11ca Liv factura IIhcrnla. li.5a cum 0 tnli'iJnim
1,1 ~tefan Zcklll1 : ., Dc pesle 100 de ani:' -SUSpI1C autorul - "de la
paccil inchcH\1l1 la Adnanopol. cand ROl11ii.nicl agrarl.: Is-au deschis
posibIlllili de schimLJ. poponil roman S-ll agrarI3mzat" (Stefan
83
82 'TentZltia orientului Daniel Vil!hi

adicii pentru viata trilita in risipa dezinteresatii: "Bubi 5utlelUlui pastoral. in feluJ acesteia, tfularw boier iubea
avea ochi lacomi ~i-i placea sa curnpere c... )
runanu ,,In orice Imprejurare muzica, de }a Hiutari pana la acel
baron trecea eu birja prin piata ~j pe 1a badinii $i venea v~nic Beethoven, pentru care nu era zi sa nu !>'e ~eze
incarcat cu de toote. Era insa la el mai degraba 0 1a plan ~ ~i 1n ceasuri singuratice, credinta, ce-l apropia
Hicomie de viata. decat de rnfu1diu ~j un gust de risipa. tot mai rnult de gandul unei vieti de dincolo de lurrea
IX multe ori it indintau mai mult ~nii de la care accasta." In fel romantic avea delicii contemplative $i
cumpfua decat marfa pentru care nu se tocrrea. lei ~i 'everii subtile:" Sirn~ca 0 pUkere nespusa, tot atat de
colea. descoperea ~i cate un lucru bun de tor ~i fill': mare ca In fata bucuriilor de roade, de parfumuri, de
stridii de Ostanda, homar de Bosfor sau [mcte din Italia dirnuri ~i de poarre, sa se umple cu stele ill nop\i.l
~i nu se [erea sa pl<lteasca fcarte scump, in ianuarie, .>enine, sa ame~eascl pe prapastiile gandulw ~i sa se
mic~uneJe $i liliac de Nisa, pentru ca sa impodo-beasdi desfete intr-o lini$te ~i pace lnspre care illtreaga lui
mesele prelungite pana seam sau pana noaptca tfuziu, 10 fLinta, neflicuili pentrU lupta se indrepta. De aci ~i 0
jurul carora Ii pHicea sa srranga prieteni $i sa 'hemare putemidi la el, in 7jlele de toarnna ~i
vorbeasca"l. Craila.cuJ prelungit ~i pofta dizcrtatiilor prin1<1var3., 'inspre lungi visan prin cimitire.,,1
intretinute bahic 11 despfu1:eau pe Bubi de eficienta
burgheza, alarurandu-l mai degraba de lumea boen-ei
artistice - posibiHi replica ill conternpordlleitate a

IClin. Bur/:heziB romOnii. Originea $i ro/ul ei istoric. Bucurc~ti.


Edltura Humanilas. 1991, p. 52.)
Yn deve11lrea poporuJui noslru ar coexlsta. dup1'l lanfuuJ
Noica. alllturi de suflelul agrar. de natura islond de tip ofcnsiv. ~i
suflctul pastoral deschis spre etemitaLe care nu ar caracleriza taranu I
agrar, dupa cum doruJ esle 0 rcalitaLe suflcteasdl speclficii
nomadismului pastoral. infruntarea acestor dou a realitali sunelc~ti
este proiectalli de filozof in milul biblic, in care drama jerr.firii
sufletulul pastoral apare ca neceSJtatc a inlrilni noastre in iSlonc ~i
in modemilate : "Abt:l e cioban ~i Cain t: plugar. Abel nitace~te
pnn lumc, ~i Cain friimiinta locul. Jar Cain ucide pc Abel.
Inlotdeauna Cain ucide pc Abel. Mii. gandcsc, de pildli. la celc douli
su[\ete romane~ti : sUfletuJ pasloral Si cel agrar. Tot ce c nostalgic
si setc d\; zan nOI tine de sufleLUI paslorului. Dar a \recut pesLe el
sufletul stawtor aJ plugarului, ~I I-a pustllL: are sa-I pUSLIlUScii
Suntem \llfa lui Cam in Care Abel n-a murit Inca de lol. Dar va
veni pe(\capsa lUI Dumnezeu - ma~lna - ~i-i va milium pc amandol,
pcntru ea neamul lor sa creasca hiblic. dmcolo tic l[lfIJe lAm" (C.
NOIca. op. cit.. p. 3H.).
I Jon Marin Sadoveanu op. cit., p. 209.
84
Tentlll'iZi ortentulUi
Daniel Vi£hi 85

In temeiurile originalitatii noastre etnice sc ami


fondul tracie, apoi romanitatea modelata de influentele
sud-slave ~i de ecumenicitatea cr~tinar:a\ii ortodoxe.
Mircea Muthu defm~te specificul nostru ca rezultat, mai
Radiografill extra-textuala a :scri:sului degraba, a1 diferentierii structurale prin care influentele
oriental externe capma chip original. Dupa aparitia tureilor tn
Balcani, tirnp de 0 jumatate de mileniu, "existen~
popoarelor din rona sm sub semnul eroicului". In tot
Is/orin in oglinda - specificuJ naponal prin acest timp ,,Bizantul rlU:nanc tenren de constanta
recursul la istorie. In dezbaterea asupra specificului referint3. pana la 182]", de a<;e~nea "turell trebuie ~i ei
national, influenta orientala este situata Ja interseqia integra? in acest «spirit» (...) prin zestrea de Intelepciune
autohtonismuJui cu europenismul afumat dupa generatia. oriental a - manifestata in creatia populara - ~i pe
p~ptista. Prin Yechin~ sa, iniluen~ arientaHi se care sud-estul 0 preia, naturalizand-o In eonfonnitate cu
inscrie in cadrele traditiei, fiind totodata ~i a deschidere specificul fiecanu popar. In contextul de mai sus, Anton
eatre un anun~ spa{iu culturaJ est-eurapean Cll pre)w1giri Pann, de pilclli, nu este scriitor sud-est european. ci wlul
inspre OrientuJ apropiat. ~finirea conceptuIui nu poate roman, un roman ca DivanuJ persian (Mihail
evita cateva intrebari fundamentale sintetizate de catre Sadoveanu) nu e 0 creatie sud-esticii, el apartine geniului
Mircea Muthu in studiul sau Literatura romana ~i creator rornfulesc, ca Si balada despre ~terul Manole
spiritul sud-est european. Autorul citat se mtreabii, pe ~.a.m.d.
builli dreptate: "Ce este «spiritul sud-est ew-opean»? Oiutarea diferentei specifice este cu totul
Paate fi el exact circumscris unei epoci deci 11 putem interreiata In arealul spiritual sud-est european, cu
considera ca pe 0 realitate istorid sau dimpotriva, nu e bservatia ca, fiind astfel in raport cu veclnatarile
declit 0 notiune vaga, lipsira de substanta Si cu pretenpa noastre cultura1-istorice, este la fel ~i in interiorul
de a trimite la 0 fonna mentis ideala, atemporal5 ? Daca culturii noastre nationale. Scriitorii Panait lstrati, Mihail
nu exisra 0 definiJ:ie precisa (~a cum se poate vorbi de Sadoveanu sau Ion Barbu sunt altfeJ in chiar 1iteratura
precizie in terr:renii istoriei CU]tura1e), se pot delimita noastffi (~i) prin preluarea creatoare a acestor influente
to~i TJ.i~te COmponente, ni$te elerrente ce l-ar aldtui ? cuJnrrale st::raine. Aceasta dubla diferentiere este. in fapt,
In ce raport ne aflam noi fata de «spiritu] sud-est expresia unei sinteze specifice care masoard distanta
european»? In sf'~it, constituie e) un tenren de stilistica (psihologica ~i ontologica) care II desparte pc
referinta In procesuJ de eluciclare a relatiei specific l'v1ibail Sadoveanu de Liviu Rebreanu. ~i unul ~i ceJaIalt
national-universal, national-international tn literatura ?"t exprirna artistic 0 an~ sinteza originara ~j In acela5i
timp originala: pe de 0 parte spiritul mediteranean ­
liric, ludic, colorat lexical, bizantin, dar $i folc1orizant
- dincalo un spirit, mai degraba, gennanic. atent la
I Mircea MUlhu. Litera(ora ramana -ii spirllu/ sud-est european, IlStrUctie, la idee, la tew ;;i la "austeritatea" expresiei.
ucure~li. Edilura Minerva. 1976. p. 17.
86
'fenfMia orientului Daniel Vilffii 87

De aceea consideram ca, pennu a putea defini In Schimbarea la fata a Romaniei, Emil Cioran
sinteza, ca diversitate in wlitatea noastrii clilturaHi, ne-ar proiecteaza istoria 1n cultura, incercand sa 0 defmeasdi.
fi utila ma.i degraba calea rnversa, de subliniere a in acest fel din croar interiorul ei: .,LipSe.5te deveniril
diferen~ei , cu observa{ia ci originalitatea este urmarea Rornfuliei un sens ascendent. Schema forrnala a soartei
naturalizfui.i acesteia in masurii sa genereze prin ea noastre este orizontala. Ne-am t:fuat in vreme. Popoarele
111S8{;i 0 cliferentii specifica In cultura na~onala. In fcrieite ale pamanUllui sunt irup{ii ~i de aceea soarta lor
termenii clisocierilor lovinesciene, spirituJ oriental ne ~te implicit reprezentarea verticaIei. Gotieul este
apare ca fiind, mai degraba, un fel de si ncronism stilul ascendentii, aJ elanului vertiginos. <1'11" orientat. al
autohtonizat prin vechimea infIuentelor. Cultura sud-est devenirii tran.,eendente. 0 incJjvidualitate sc determina
ern'opeana a generat 0 sinteza in spiritualitatea noast:ril dupa eleIrentele gotice din suDet. Predominarea lor
care a premers cliferente1e duse pana. la confruntare camcterizeaz1i pregnanta ei. Elanul unci culturi expriJT~
ideologidi mtre national ~i european di ntre cele doua prezenta interna a patosului gotie. Qici goticul este
ffiLboaie. Din aceasta cauza, ea a fast adesea invocata ~j verticala sufletului. Din el deriva tragicul, sublimul ~i
de traditionalismul aurohton, dar poote fi considerata ~i renuntarea, ca pac;iune rx;ntru alta lume. Absenfa
prilejul primei sincronizliri europcne, chiar daca limitate goticului din con~tiint:3. te asimileaz.ii 1ini~tit ~i caIdut
la 0 anumita zona definita printr-o istorie comuna ~i devenirii. all.lllcandu-te prada timpului. Destinul, ca 0
printr-o ecuIrenicitate religioasa de tip ortodox. Neagoe lunecare onzontaIa, este negatia gotieuIui ~i a
Basarb, Dimitrie Cantemir sau Anton Pann aPartin complexelor de viata naseute clin el. NeamuI rornfulesc
celeilalte Europe, cdei rasaritene. ~i de 0 paJte ~i de n-a ll-ait sub semnuJ spiritului gotie. De aici : pasivitatea,
ceaJaltii exista ac~i vointii de sincronizare ; scepticismul. auto-dispretul, contemplatia domoala,
preponderent religioasa, dar Si politica (dupa modelul religiozitatea minora, an-istoria, inreJepciunea cari
imperial bizantin) in aI doilea caz, hota.rator laica in eonstituiesc aspectul negativ al specificului nostru
traclitia liberalismului revolu~ei franceze, ill primul. national. a<;pect din paeate central. ~a ne-am trait noi 0
Orientul, In acceptiunea luer8rii de fatii, este, mie de ani ~i ~a va trebui sa nu ne mai traim miile ce
.c;;adar, ~i 0 n"'D~tenire "pozitiva", expresia unor constante vor unTIa.'"
culturale care au generat 0 tipologie generala (una dintre SensuJ juctecatilor severe al cunoa.c;;terii de sine
mai multe posibiJe) ale discursului literar interbelie. .n fragIrentul dtat este, indiscutabiL unieul valabiL este
Orientul este ~i Gore Pirgu din romanu] lui Mateiu unica modalitate de evitare a feti~ismului mitologizant.
CaragiaIe Crail de Curtea Veche, adici dezagregare, Tmditia europeana a unei asemenea atitudini. i~i are
abjectie, mahala imundii, dar ~i episcopul Platon din riidacini ill gancfuea lui Socrate. amplificata prill
Sakkollclion din romanul sadovenian Creanga de aur _ cre~tinism. Orice pI asare in afara accstei paradi~
simbol al unei aspirapi rnistice, aseIlliinandu-se lui epistemologice ne plaseazli dineol0 de esenta spirituali­
Na<;tratin Hogea din ciclul baladesc-oriental al lui Ion tatii eurooene In ceea ce are aceasta mai autentic.
Barbll.

L.:.miJ Cioran, SclJimburea 10 {alii a Romiiniei. Bucure~ll. EdilU"


Vremea. 1938, p. 63
br _

88 Tentafill orientului
Daniel Vighi 89
Complexitarea <.liagnosticului stabilit de Emil
Ooran J'n rupon eu specificul national este Jndi mai Disocierile sunt Inca mai limpezi tn alte diteva
accentuar de complexitatea generata de paradigma fragrrente pe care Ie reproducem pentru concizia lor
lraditionala, aceea a omuJlli sub vremi. Un exemplu, run inataeabila :"Unire n-ar fi Intre rornaru. eand unul ar fi
ultele posibilc. este eel oferit de Toan Hdiadc tot ~i ceilalti 5 sau 10 milioane nirniea; atunei ar fi
Radulescu chiar la inceputurile dezbatcrilor despre unul ~i eLI nula. ~i Cll nula... aclidi unitatea
specificul national Tn eseul EchilibruJ J'ntre 8ntiteze. In absolutismului. (...) Unitate dar este unul ~i nu nurnar, $i
cest eaz explicatia permanenfei in vitregiile istoriel i~i ciind unul dintre to? l~i aroga dreptul de a fi totu1 in
are te~iun intt-o ganrurc liberal-democratlea. exoticti persoana lui nu este prineipiul unirii ~i aJ tariei, ci al
aproapc. orieum ~ origmaHi. Ao;;tfel, dupa ee este fOlmulata espotismului, al urii ~i al disolutiunii" C...)
te7...a veche: "Imprejurarile noastre au fost eu totul .,Recun~tem unitatea ca fapt, nu 0 putem lnsa
Itele: ne-am depmat de popoarele de familie \au stllpc confunda ell unirea, ~1 cand este vorba de principiul
rornane ; am dimas i.L.ola{i ~i purini, rneonjuraW de vccini unirii nu-l putem personifica mtr-un despot, lntr-un
tari. Nu se vede In istoria noastra de patru seculc ineoo desbinator maehiave1ic, nici Intr-un Heliogabal (...)
sa fi avut treizcci de ani de repaus; ~j timp putin ~i Unitate este in Rusia: aeolo unul este tot ~i ceilalti
brafe putine nu pot. f~te, produce cat timpul mult ~i nula."
bratele multe"l, 5eriitorul eonchide intr-un rei ne~tcptat : Regasim eu ~urinra in acestc afJ.ITnatii principiile
.'Cauza di cxistiim pana astUzi nu e ca am fost tari ~J gandirii modeme referitoare 1a comunitate ~i colectivitate.
numero~i ~i ca vecinii no~tri au fost putini !;ii debilj. ei Cea dintili se struetureaza pe prineipiuJ unirii, arudi al
pentru ca instltutiunile ne-au intillit eu unirea $i ne-<lU unei structuri care eoaguleaza prin individualirati
ferit de unitate". Rapornnile clintre cele doua conceptc detenninate de interese nationaJe, politiee sau eulturale
sunt definite In tem1enll ftlozofiei dialectice ca spat1u al aswnate In libertate. In raport eu acestea din u.rrn.a,
libertalii dobandit In diversitate. Disocierea este limpede unitatea este principiu autarhic, capabil sa rnetamorfozeze
~i plina de consecinte pentru lumea rnodema: "Gmu comunitarea in colectivitate, diversitatea 1n unifonnitate
zieem: Unu ~i eu WlU. ~i eu unu ...atunel ~jwlgcm In anihilatoare. ~adar. flinta spirituala a unei natiuni este
Unire. expresia comunitam a lIDor idea1uri comune In raport eu
Cfu1d zicem unu, ~i eLI nula. ~i eu nula. ~i elJ care individul ~j poate prezerva libertatea sa.
nula...ajungem munci la Unitarc. Este nerndoielnie ca scenariul idcatie a1 lui loan
Prin urrnare. LInde este unire, toti sunt ceva, ~i Heliade Raduleseu peate fi contracarat relativ u~or prin
nde este unitate, aeolo unul este tot. ~i cejlalti nulu"l. referin~ele concrete 1a istoria noa<;trii. Dialectica sensului
centrifug peate genera la un pol al lui anarhia ~i
disolut:i-a statala ca sttuetura eoerenta, iar dincolo. la
celaIalt pol. poate da n~tere autoritarismului despotic.
intre an/ilea'. n\l(.:ur('5[J. Astfel, cand alltoritatea statal a este dizlocam de
diversitatea anarhica, riseul este acela al disparitiei lose.5i
a statului, ~a cum s-a I'ntfunplat eu Polonia veacului al
XVITI-lea. Pe de alta parte, atunei eand eomunitatea se
90 Tentmia orientului Daniel Vie:hi 91

rrobilizeaza liber In jurul dltorva idealuri, clisciplina ~i culturale dintr-un complex provincial, a doua oarll.
dobfuldlta acrrfel se dovede~te superioara clisciplinei Imbrati~area lor necondifi,onata din acel~i cauze.
impuse autoritar. Pentru prima data In istorie acest fapt roan Heliade Radulescu Ie intersectea.za pe
(de sorginte ideologica, alta decit cea religioasa) s-a petrecut amandoua Lntr-o atitudine care Ie gol~te de substanta ~i
dupa revolutia franceza, clnd am1ata Frantei revolutionare pe una ~i pe cealalta. Astfel, tntr-un reI de protocronism
a Invins in l-azboaie, cu toate ca era mai slab dotata, avant la lettre, Heliade descopera principiiIe democrafi,ei
tocmai datorita faptuJui ca soldatul francez avea 0 In toata lunga noasrra istorie. Ni se spune, de pilda,
lllOtivatie superioara inamicului sau. Faptul acesta a cum ca Dacia colonizata de romani s-a opus Rorrei
dimas valabil pfula ill vre~ modema a ultirnulul imperiale, adica acelei lumi In care domi nll. autoritar
razboi mondial, in cc:u·e autoritarismul dietatwilor militare unitatea anihilatoare, unde unu] este totul. iar ceilalp
a fost InfTfult de aparenta slabiciune a comuniG1tilor sunt nula ill arit.metica unei adunfui In care
democmtice nevoite sa-~i dobfuldeasca f011a disciplinara individualismul este sacrificat In neantul unei unitati tara
prin mobilizare Jiber asun1ata. perspective. Dacia era, tn acele eonditii, 0 lume care
Prin lI1lTIare. afim13pa lui Heliade ramane intelegea sa perpetueze spiritul democratic aJ republicii
aetuaJa : spiritualitatea are nevoie de libertate, iar aceasta rornane consolidat de ~tinism ~i de practica
din ~ nu poate exista decat In comunitatea capabila desemnam conducatorilor locali ~i ai bisericii prin ceea
sa-~i formuJeze idea1urile altfel decit prin constriingeri ce astiizi numim procedeu electoral. Dupa loan HeJjade
exterioare propriei sale fLinte spirituale. Radulescu acest spirit s-ar fi pastrat de-a lungul istOliei
Gandirea aceasta evasidemocratica, subJiniat5. doar in teritoriile principatelor ron~.ne.5ti. unde
apKsat 'in capitolele despre importanta votului ca conducatorii satelor ~j ai ora5C1or, ca ~i domnitorii, erau
nlanifcc;;tarc libern a vointei comunitare, este mai apoi ale~i prin vointa satenilor, a boierilor ~i a clerului.
proiectata asupra destinuJui national illtr-o tonalitale Dincolo de asta, biserica apuseana va conserva
exaltata. specifica ideologiei ~i gfuldirii romantiee. autoritarismul central al cezaruJ ui ronlan In persoana
Studiul acesta este pilduitor pentru cele doua mcx:luri de lapei, in tirnp ce bisericiJe rasaritului I~i vor prezerva
raportare la specificul national: pe de 0 parte caraeterul comunitar, ecclesia, adunarea tibera care se
desehiderea spre lumea larga,pe de aHa parte, reruzul exprirna liber 1n desemnarea liderilor spirituali.
acesteia prin recurs la propria noac;;tra istorie, eu valoriJe ~a cum am spus mai Inaintc, efectul acestei
ci culturale ~i religioase. In ace.'>t din I..IIll15 caz, n~teptate suprapuneri gole.,?te de continut ~i realitat
sublinierea diferentierilor pana Ja consecintele lor istorica nationala, dar ~i principiile liberal-democratice,
extreme favorizea.za izolarea. Dincolo, ill cea1alta fapt care IT va despa¢ pe Heliade de pa~opti~ti, cu atilt
perspeeti va, efectu1 este aceJa al unui freamat mal mult eu cat, 'in contradietie eu mi~carea reforrnisili,
cosmopolit, In dauna lInor necesare incursiuni Heliade se va tmpotrivi emanciparii t3rani1or prin
substantiale 'in fLinta noastra spirituala. ~i de 0 parte ~i lmproprietanre. Atirudinea ace~L"ta contradictoric inceardi
de alta asistam la spectacoluJ stfuljenitor al Ullor fiustrfui sa lmpace in sine cele doua mari curente ideologice ­
subiacente : 0 data refuzuJ orgolios al modelelor politicc modernitatea ~i traditia - care vor domina scena
politica rornanca<;ca.
92 TentatiZl orientului Daniel Vil!hi 93

tilizarea istOliei in scopul ilustrarii anumitor latit puterea tureilor In Europa: 0 vreme peste tot
doetri ne politice 0 vom regisi ~i mai tarziu in urrburam ~i po1iti~te ~i biseri~te, caci tot atunci au
polemiciJe din revistele ultimului piitrar at veacului fost Conciliul de la Constant; in zilele lui emu
treeut. Eminescu l~i exerseaza verva polernidi pe aeeastii r3z.b0aiele Intre Franta ~i Anglia, trei Irnpamti i~i
tema. ale carei railiicini Ie descoperim inca in vrernea lui disputau sceptrul Gennaniei ~i trei papi scaunul Sfantului
Heliade Radulescu. Satira eminesclana i~i sublimeaza Petru, atunci tr'aia Tarrerlan ~i Baiazid Fulgerul, c-un
indignarea In efecte umoristiee: "Unde foe", se intreaba. cuvant s,i Asia ~i Europa crau in foe."
amuzat poetul, "a citit venerabiJul l'edaetor al Mai apoi Emine.'iCu se lanseaz1i intr-o interpretare
«Romanului» toate pove.~tile astea? Sau ~i Ie ideologica, Ingro~arn voit paoli la carieaturii: ,,Mircea
Inchipl1ie~te singur, i~i baga degetul in gum. ~i Ie avea un fiu din flori, un bastard. anume Vlad,
inventeaza ? nationaluJ-liberal al ,,Romanului."
Dar sa adrnitem pentru un moment di aceste Tarn-sau fiind pe tron 'inca, ~i anume fiind aliat
lucruri ar fi scrise undeva, sa adrnitem ~~dar : al Europei intregi ~i oeupat eu pregatirile bataI iei de la
ca 0 partida national a exista din timpul lui Nicopole, VIad, fiuI national-liberal, nu g~te atunci un
Mircea eel Mare ; lucm mai. bun de mcut dedit sa inchine fara Poloniei
ca ea sustine emanciparea taranului ; printr-un hrisov datat din Arge.,? 22 mai 13%".
ca ~ef de partid era VIad Dracul ~i VIad Te~. Artieolul sffu~~te printr-o diatriba <..'are amint~te
lar pe de alta parte exista un partid reaqionar, tonw vehement-incriminator din Scrisoarea m. "Dar a
care se dizi rna pe straini $i voia intarirea privilegiilor. numi pe Vlad Tepe.5 ernancipatorul poporului,
Sa mtrebam. 3,$adar, istoria cine era aeel Vlad national-liberal etc. e curatii copiHirie. Noi, nu-i vorba,
Dracul, ~eful partidului national-liberal de pe atunei '1"1 le-am dori mq:ionaliJor-liberali, d-lor Giani. Cariagdi,
Poetul intreaba. istoria pentru a I-e<l.5eza luerurile Carada, ~, C. A. Rosetti, tot romani de cea mai
in temciuri logice necesare pentru 0 serutare a veche origine, un Vlad Tepe~, d\ci i-ar lecui pentru
realWitilor vechi lipsite de ceata ideologiei. Istoria este totdeauna $i (de) priet~g cu Rochefort ~i de muJte alte
privita in cadrele ei generate $i doar prin rap::>rtare la suferinte. Ar vedea dlUlmealor cc liberal era Vlad Vv.'"
acestea este judecata domnia lui l\I1ircea eel Batrful. Din Mihai Eminescu se lmpotrive.5te 'in acest articol
punet de vedcre ~tiintific. atitudinea aceasta este unica tentatiei de ideologizare a istoriei ~i de transformare a ei
valabila. ,Mrcea 1", ne reaminte.5te poetul, .,3 domnit de Tn suport ilustmtiv de tip propagandistic. Oi poetul
la 1387-1419, adeca trcizeei ~i doi de ani. In timpul sau Ins~i nu a fost consecvent cu aceasta atitudinc, faptul
01..<:;a Lancaster a a:.iuns pe tronul Angliei, au trait loan acesta se poate explica, la fe1 ca ill cazu] lui Heliade,
Huss ~i leronim de Praga, au primit burggravul pein stIUctura fundamental romantiea a personatitatii sale.
Friederich de Nurenberg marchionatul Brandenburg,
s-a-ntcmciat actuala Casa imperiala. a Gennaniei; s-au

I \1ihai Emincscu. Opere. a.rt. "Are haz «Romiinu/»..., vol XII. I Mlhai Emincscu. Opere. n. q{).
BucUr<:5Ii. Edllur,\ '\c:.tlkmki. 1985. p. 40.
94 Daniel VilZhi 95
TentZltill orientului
lume, care, cercetat eu iubire, sa nu dezvaIwe 'in
adfu1citrea lw 1aturi eu aclevarat pretioase"l.
tn citatul de mal sus exista 0 afumatie pe care 0
vorn llIT11fui. In cercetarea noastrll, anume faptul ca ,,in
fu-ea IOrnanului din c1asa mijlocie (...) s-au adaugat
'Tflrgul in sitrbiltoarea iarmaroculUi importante aluviWli balcanice." CaracteruJ cultural
sincretic a! tfu"govetului din of3.$ele din Muntenia ~i
Moldova datorea.za atat fonduJui local, cum. II n~te
Tudor Virum, dar $i inf]uentelor acestei prime
<<sincronizari» vechi cu I~ culturala ~i religioasa din
In aborclarea specificului national, inf]uenta sud-estul european.
orientaHi poate fi considerata plima noa<;trli
"sincronizare" In spiritualitatea mai larga sud-est
europeana asimilaca fondului nostru autohton. In Sllldiur
despre Ion Barbu, Thdor Vianu integreaz.a balcanismul in comparatie cu ltll'rea satulw, omogena etnie $i
fondului nostru autohton; tot aici enunta ~i diteva pastl::itoare a traditiei. o~elul balcamc, a~ cum apare
in proza sadoveniana2 , bunaoarii, este amestecat.
diferente specifice. Astfel, pentnl Tudor Vianu:
cosmojXJlit :
"Componenta balcanicii ill frrea romarlUJui, mai eu seama
.Ma lntorceam in tar~or $i acolo Trnl reluarn
a valahului de ra Dun are, a fost de eel rmi murte on
jocurile eu semeni ai n~i de napi fe1OOte. In tar~oru1
trecuta cu vederea. Literatura noastrii s-a opnc s
~ trfuau destul ovrei. In jund atelierelor gaol erau
Tnregistreze. Portretul rommmlui, a5a cum s-a elaborat
grfunaditi lucriitori adu$i din Austria: natii arrestecate.
Tnr:r-un veac ~i mai bine de literatudi. cultff, a pus ill
care vorbeau l~~te $i nernte~te."3
valoare fie nazwnta lui carre Oxidentul latin, tn care
lri.i.iesc neamurile eu el, fie substratul patriarba! ~i mral,
care i-a lngaduit sa se pastreze de-a lunguJ atator I Tudor Vianu. Opere, 3. Bucure~lI. Editura Mjnerva. 1973. p. 280.
veaeuri neprielnice. Inteleetualul roman ~i t1iranul rornful ~ Este eVIdent di proza de 11nerC\c pe care 0 avem aici in vedere
au fast eele doua personaje mal de.<.;eori retlectate de nu corcspunde scrisului oriental In opera sadovcnlanli. numai ca nu
scm torii n~tri. asia ne-a Jnleresal In primul rand in accasta !>cqiune. ci. mal
Se Intc1ege ca in astfel de conditii flrea dcgrahii. radlOgrafierea altcrita\il la nivel contextual. Alterita[ea este
rornfulUJui din c1a<;a mijlocie, ~a cum el s-a zlirnislit o constanta a modt.:1ului poetic al scnsului oriental, eSle "0
COndl\IC" a conBLituirii unui lechnc. Dcsigur. conSla.nta aceasta poa!e
dintr-un fond local peste care s-au adaugat importante
Ii prcLeOla ~ III all tip de proza. este mal larg cUpnnz.alOare decat
aluviuni balcanice, a ramas 0 regiune aproape necercetata IImltelc modeJului nostru. Ceca ce ne inlereseazl[ pe nOI eSle 0
de scriitorii no~tri. Balcanismul a devenit ehiar pentru .1f/IIITR' allerilillc CiU'~ da na~len; unui ImllJ1Jt: lechne. Allfd nlel
reprezentantii inteleetualului ~i taranuluj roman 0 n-.lm pute<l Jvca pretentia c1I nc \-om pastra In marginilc modelului
categorie inferiaar.1. demna mai c1egraba sa fie eombiituta nl'stru care I~i ar~ propriilc: ddermlllnri.
~i, dupa putinta, anulatii. Nu exisca Ynsa lueru, tn aceasta Mihail Sadllveanu, C'a}man in Opere. 10. Bucure~Li. Editura de
Slat ~nlru hleraturil ~j arla. p. 634-636.
96 'Tenh1tiu orientului
Daniel ViQ:hi 97
LuIrea urbana diferll de cea rural a ~i pnn
1rezent:a realitiltilor specifice civi.lizafiei industriale: luare-arninte, apoi Indriizneau sa arate un ~irag de
,.Auzeam de cateva ori pe zi sirena fabricii : priveam de hurmI.JZUIi, pierdut printre celelalte grdrnezi stdiucitoa­
,,1
pe deal trenurile care veneau ~i se duceau;,,1 sau at
mxlului de viata o~enesc: ,~ ~tecam la In iarmaroc curio$ilor Ii se prevest~te soarta:
petreeerile de iama, la patinaj, unde cavalerii "guzgani albi ori papagali ell peoole smulte scotcau din
tngenunchiau ca sa lege patinile domni~oarelor; Ifni ·afturele pJanete, In carc se spune norocul, diti ani
t.rai~ti ~i ce nllI'l"ere sa iei la loterie."
placeau balurile din parcul romovanesc, vara, unde
l"re{>teri dibaei taeeau sa izbucneasca artificii In cerul Este prezentii ~i lu~ ce~torilor: "la un pod,
noptii: ~i eram rnfuldru de fanfara lucratoriJor, care un ce~aror rutTl.1n canta cu mana intinsa fiigaduind raiul
'inflorea toate petreeerile ~i adunarile lor galagioase."z :re~tinilor rnilostivi; altii se tfuau pc jos din multirre,
Centrul viepi targului pare a fi iarm;urxul, eu eu piciaarele frante, tdigandu-se numai ill 1l'lfu1.i." 2
aglorreratia sa halueinanra de mfufuri ~i de oarreni . Muzica nu lips~te niei ea: ,,0 caterindi se tfu1~a
CorreJ1Ul agim multimea ill ritmuri ~titoare : u jale lntr-o parte." Altundeva se lntind hare: ,,In
,,PrilvaIiile erau lnnoite; pe priijini, in euie barute mijlocu] cUJ1ii, pe banci de bmd, ~1.ntau Uiutarii.
afara, smteau aninate toate soiurile de marfuri pestrite; scripca tremura subtire; a trfunbitii facea intorsiituri,
piei de opinci, sumane, abate, eizrne $i fierro-ii. tn d mai tari, cand rnai slabe, clnd di~ite, clispemte
A

mijlocuJ unei mate de oarreni, un eunosditor cerca pardi; 0 ghitara tnserrma tactul eu bornb5niri adanei ­
~i jocurile pomeau uneori furtunoase, uneori dOITlOalc 'in
fiarele unui plug, in alta parte, un negustor se baHibanea
eu ni$te femei ~ l$i striga pretul, se Intorcea, Ie lasa sa saarele fierbinte ~i in praful luminos care se ridica
se dep8rteze ~i Ie striga lnapoi. OaIrenii, in sumane $i vfutej .',3 Distraetiile sunt felurite: "Scaunele Tndircate ~i
eu e~rre foiau. se strecurau ill $inlguri dese, felurit colorate ale scranciobului sc inaItau, sc coborau."
gramadindu-se unii tn altii. ~i t0ti vorbeau, racneau, se Atitudinile O<lI"renilor sunt surprinsc eu umor 'in
opreau 0 clipa, pomeau iar, se strigau, pluteau tntr-un "nebunia" scrfu1eiobului : "Dnii cinsteau Yin, opriti sus ill
mugct neintrerupt:'3 cruce. Fetele radeau, tipau U$ar in cobo~urile repczi. Si
Meserii stri'ivechi sunt evocate prin cuvinte rare: ciind roata se aprea, se auzea sunetul de toadi al
,,rc:lt~", "coropcar',, ,,hunnuzuri": "Sub bolta vechiului
lenmului ~i strigate ra~ite'~.
rat~ boierese din cap3.tul dughenilor de piata, un Ca ~i in proza de mai tfuziu a lui M. Blc.cher,
corojX<'1r l~i Intinsese pe a panza mare toata marfa: intillnim illci figuraril a lume de panopticum, un univers
luciirii, margele, cercei, inele $i felurite podoabe ieftine. aI artificiaJitatll dublat de un boicot al "everumentului
rn fata lui se opreau gramezile de fete, priv~u lung, eu major" ~i al intfu'nplarilor ell .,rn.iz1i." lamlarocul trlli~te
delieiile iluzionani. In subtextul sau eel mai de

I 'dem, op. ciL, p. 634.


dem, ibidem, p. 635. I Idem, op. cit, p. 165.
j Idem, Floarea ofiJiti1, Opere, 3. edilie critidl. dt: Cornel Simio­ J Idem. Ibidem, p. 165.
nescu, BUCllrC$li. Editura Minerva. 1986. p. 165. 1 Id. ibid., p. 175
lId. ibid.. p. 175.
98 Tentmia orientului Daniel Vie:hi 99

dinlfumtru pare sa aseunda 0 metafom textuala. 0 tradit-ie ~i influente modeme insufieient asimilate, vor
parabola a nevoii omului de fantastic, de exotic; nevoia coos titui tot atatea "puncte de vedere"
evacliirii futr-o lume paraleUi, diferitii, ca Intr-o uri~a interpretativ-ideologice ale naratorului in sensul lui Jaap
poveste despre rnecanismele receptiirii, 0 leeturii a J..jntvelr . Meul romantism postemine.scian, samana­
misterului de balel, cu efeete care amintesc atmosfera torismuJ ~i, mai apoi, gandirismul au vawt in o~ un
expresionismului : spapu al lipsei de identitate, 0 1~ a Sodo~i, loe
"iargul vuia de lu.Ire; oarreni fugrarnaditi ca predilect al irnoralitiitii, al parvenitismului ~i al unei
sardelele cac;cau gura la corredii, prin colb ~i eaId1.lICl. alterim{i p~jdioase. Romarutatea, paradisiaca aproape.
Panorama eu baba care joaca nu lipsea; era ~i MuzauJ este privilegiu sm:esc: la sat se p3.st:reaza nealteratc
de la FiJadelfia, ~i eel mal mare om din lurre, ~i un virtuple striimo~~ti, in timp ce in o~ totuJ este
saIbatie din Africa; era ~i iluziunea seeolului al XIX-lea a.rresteeat ~j confuz. Mai mult: acesta pare ca a Incaput
sau Bosco eel tanar. «care nici nu va inchipuifi. pe mana profitorilor, a ciocoilor ~ a unor negustori
doTllflilor !», era ~i Cireul imperial ell calul care socot~te straini. Paginile care tlflreatii vor incerca sa ilustreze
~i rnaimuta care trage cu pistolul ... Emu eele mai alese fel uI in care apare irnaginea stclinului in proza
minuni ale Jumii, ~i top aeei oar:reni insemnati fusesera, interbelicii despre o~elul de provineie din fostul regat,
dupa cat spunea la Vieana, la Paris, Ia Londra, la dar ~i in Bucllre$ti. Intenponam sa vedem, dupa 0
Constantinopole, ~i jucac;era Inaintea imparaplor ~i sugestie a lui Tzvetan Todorov, ,,modul in care eul
regilor ~ lar acum i~ afara, inaintea mulpmii (autohton) 11 descopera pe eelaIalt"(alogeni Inrr-un
lrnbulzite, sutlau ill trfunbi(.i de Ii se umflau ochij In cap perirretru al alterit3tii pe care prezenta lor 0 instintie.
car cepele, udau 1'ngroziri, I~i varau eutire In milini ~i Strliinul, ca element exterior unei strueturi InchegateJ ,
sahii in pantece, 1'~i trageau pa.lrre, se legau eu fuinghii, introduce in scrisul oriental, incipient tara indoiaHi,
se radeau cu brice de lemn, fungi de un stfuljen, - ~i terneiurile polifoniei (intra ~ extraliterare) stabilite ca
toti strigau eat ce puteau eat:rii «dormUi» adunap., ca pluralitate a vocilor ~i a co~tiintelor4.
intrarea e numai ~i numai zece bani, «poftit-i de intrat-i, Apari{ia strainului 1n Jumea rom.fu1eascii este
ceva nevazut ~i neauzit !»"I prezentatii de Pornpiliu Eliade cu un resentiJrent
romantic ~i paseist specific, de altfel. epocii - sf'ar-.o;;itul
veacului treeut - confonn unei paradigrne de larga
Specificul textului eu tematicl orientala este dat
de caracterul sau subiectiv-polemic poo care naratorul i$i I Punctul de vedere, traduccre de Angela Martin. studiu inLroductiv

structureaza narat:iWlea .o;;i 0 controleaza printr-o regie de Mircea Martin. Bucure$ti. Editura Univers.

rnediata ideologic. Caracterul COSTmpolit al o~ului, ca 2 Tzvetan Todorov, Cucerirea Americii. Problema CeluilaJt. l~i.

~i sentimentul unei Iumi n~ezate, arrestee exotic d lnstl tutu I European. 1994, p. 7.

'aceea a comunit1l\ii Lradilionale.

I Idee<! aceasta se prolecleaza sumar tn observ,wa dup~ care

1 Idem. La iarmaro(:, 18 Mere~·ti. In Opere. 4. Bucure:;ti. Edilura "Con~liinla eroulul cste data ca una sLraina. apaf\infuld altcuiva",

Mmerva. 1987. D. [·B. ~hhail BahtlO. Proble01ele poeticii lui Dostoie.-ski, Bucure~ll.

Edllura UOlvcrs. 1970. p. 9.

Ma, _
100 101
'fentZltia orientulUi Daniel 'll1ilii
raspandire, prezente ~j in romanuJ lui Mcolae Filim:m, lor scandaliz.eazli pana ~i p~alele din provincule vecine,
ill vOOevilurile burl~ti ale lui Alecsandri, In articolele pana ~i pc domnitorii fanarioti care, In mai multe
politice ale lui Emineseu. Prin diversitatea sa ctnica, riinduri, au cerut ~i au obtinut 1rnpotri va lor fmnane d
ord-~ul este inferior satului. Omogenitatea etnica a extelminare. Dar revin eu fiecare noua dornnic, sa yanda
acestuia trebuie salvatii, mai ales ca o~u1 pare definitiv $i sa eumpere cereale, sa practice camata ~i sa
pierdut din ca~ invaziei negustorilor ~i meseri~ilor de necinsteasdi familiile."
toate n~iilcJ. In viziunea lui Pompiliu Eliade, bunaoara, PopuJatia evreiasca a ora5elor din Principate est..e
negustorii anneni sunt "cci mai cinstip" penrru cit "se pre7entata prin ocLlpatiile spectfice. Evreji se
dovee/esc cei mai Jegati de \Arli" ~i "se a"imiJeatii mai tndeletnicese eu micul comcl1, mai mult: ,,11U vor sa
repede restuJui popuJa{:iei." Alte caJitati : ,.Nu fac mulra ri~te ninric: ~ di se mu1turresc, la inceput. sa vanda
zarva, sunt cumpatati. a~czati. economi. r~i mal pastreaza ~ame, lapre, fructe. Indeosebi raehiu, de cde 111.:'U multe
pentru 0 vrerre limba ~i triisatwile etnice: Ii recunO\'ti on dres cu apa; sau fac contnibanda CLl cereale. Cand
dupa tenuJ ~liniu ~i pfuul negru. In fiecare an pleaca evreul a strans ceva bani. 'incepe ncintfuziat sa-i dea ell
In Transilvania, In Ungaria, in Silezia, in Moravia, In earnata."
Brandenburg, la Venetia. ca sa faca cornert cu vite mari Conform unei vecru traditii europenc. ae~tia sunt
~i mici din Principate. In tara, soot mai ales negus tori considcrati intru~i veniti de aiurea care llriisc societatea
de tutun sau de obiecte de lux, pe care Je adue din in mijIocul ciireia triliesc: evreli ,,mmutesta un dispret
ciilar01'iilc lor din Europa. indeosebi de la Leipzig: de profund pentru ceilalri locuitori ai ¢rii, pe eare-i
unde Ii s-a tras ~i numele, de lipscani. Yn linii maIi se cllprinde sub nwn:~le generic de «goi». adicii
poate spune ca dintre toti strfunii din Principate ei sunt <<l1ecredinci(~i» .
eei rnai iubiti S1 cei care iubese cel mai mult tara care ~nii ace~tia vorbesc 0 limba lie neinteles, ~l.
II gazdui~te." . fnsa prine1paJa lor virtute este faptlll ca eWI1 veneau din tan diierite. ~l lor Ie era greu sa se
,,dllpa 0 suta de ani abia de se mai aude vorbindu-se tnreleaga illtre ei; in general. folosesc un arnestec de
despre ei: ttebuie sa se fi topit aproape toti, pe dialect german ~i de ebraidi. Poarta nume care nu se
nesimtite, In masa populatiei .,,2 i"ntillne.<;c In nki un calendar ~i pc care localnicii nLl
Negustorii greci sunt insa eli totul ~i eu totul Ie-au mai auzit: Wc, $loim, Leiba, Nufer. Ii recun~ti
altfel. Ace~tia Yin .•din toate colturile Greciei ~i ale irred.iat dupa port ~i chip."
1Urciei, din Albania. din Moreea, din Macedonia ~i, Grecilor ~i evreilor Ii se ala.rur~L In a doua
od.ata aj~i aici raman." Comportarrentul lor stamc.~te jumatate a veacului trecut, negustori ~i rreseri~i nernti
mfuria evocatoare a istoricului: "Cruzimea !;>i ne~inarea sau italieni, apei institutori din Franta ~i de prin Anglia
- subiect distinct, Si ~tia. al cercetarii de fa¢.
I lntcrtsant cstc faptul ca in rrclI.a pc care 0 Yom analiza, influen\u
pentru ca. prin ei, societatea romaneasdi se confrunffi cu
'deo]oglca rndical-naponalistil l'psqte. accasta pare a fi apanaJ aJ
al doilea val de imigran\l. ce-i drept mult mai restrans
dczbatcfllor pohllce; tn lill:ratura mterbclic5 de extract tcmatlC
numeric. Prezenta lor presupune institui.rea unui dublu
onental tolcran(a Inlcrclnicii cste 0 rcalttale incontcstabiHi.
l Pompiltu Eltade, InfluenlJJ frnncezii asupra !.pirifului public tn
Homanin. Originile. Bucurc~li. Etlitura Univcrs. 1982. p. 1O~. I Pompiliu Eliade. ibidem, p. 104
102 entmill orientului Daniel Viehi 103

raport de alteritate: fata de autohtoni 1?i fata de alogenii


proveniti din lurrea Orientului (cazul grecilor. turcilor,
arrnenilor) sau legati prin traditie ~i religie de ae~ti
(evreii).
~. prima "penetrare" prill imigrc¢e a
societatii romal1~ti i'n ordinea vechimii este. ian1
mdoiala, rea onentala care dateaz1i lnainte mca de epoca
.

1umea lui Jtic Kodaru


fanariotii. De aceea. nego\Ul ~i rnulte dintre rreseni au.
confonn lui Lazar ~aineanu, denumiri turce .sau grece~tj : Arnestecul etnic din spatiul balcanic este 0
,,Meseri3..$ii emu organizati In corporatiuni distincte $i caraeteristicli a acestei lumi care. eel putin .in literatura,
separate, numire Isnafuri. avand fiecare cate un staroste apare ca ftind extrem de toleranm. Xenofobia 0 gasim
sau reprezenrant oficial: acela al argintarilor .se numea mai ales in diseursul politic. Literatura, pentJU ca se
cuiungj-b~a. al bacarulor bacalb~a. aJ barbierilor n~te din viatii ~i pentru ca este expresia nemijlocita a
.
berber-basa. al .
bucitarilor ahciba<>a, al cavafilor
cavaib~a. al cojocarilor (lJ:TJP&l:iti In ba..'iCalii ~i i5lJcari )
<leesteia. inf8ti$eazii aJtfel realitatea. lata, ca exemplu. pe
0U.ra Chi raJ ina, pe frumoasa ei ~, pe fwl ~i fratele
ciufcib3..$a. al croitorilor terziba!?a etc.: tot a,;,a bruklrii. lor, eel prieeput la dans, cheltuindu-1?i viata in petreeeri
cavafii. cherestegiii. dulgherii, macelari i etc. Gradele alaturi de "turci. greci ~i citeoda.ta rom1ni", ciici, tine sa
profesionaIe erau : cirac. ca.Ifli. n~ter.'·l ne spuna povestitoml, .,nationaJitatea nu juca mei un ml,
eu conditia ca cwtezanii sa fie tineri ~i frumo~i. delicati.
discre~i ~i nu prea grabiti"l. ,..Amestecarea m¢.ilor'·
3seunde uneori adevarate mistere ale ascendentei eutfuui
personaj. cum este cea pe care 0 dczvaIuie prinrul
Mavrocosti, ,,frantuz;ului" Antoine Bernard in romanul
sadovenian Nopfile de Sanziene. care a fost interpretat
ca un roman al ehemarilor ancestrale, 0 victorie a
vechimii impotriva lumii modeme : .,..noi". se
rnarturi~te Mavrocosti. .,nu suntem greci dupa
infati~are: suntem carreni mici, eu umerii obrajilor u~or
proeminenti. Leaganul neamului nostru a fost deci Asia,
nu Elada. Nurrele nostru originar nu-l ~tiu. !.rau dus
puhoaiele. viscolele ~i uitarea carra rnarile
etem-mi~catoa.re ( ... )"2 Sit cu toote ca "pamantul

~llineanu. InnuenlB orienta/ii Bsupra /imbei ,~j "u!furii !Pan;1I1 Istrati. Chira ChiralilllJ, p. 52.
romine, Bucurescl, Edilura Iibranei SOCl;:CU & comp. llXJU, r ~ Mlhail Sadov~anu. Noplile de Sinziene, in Opere, 12. Bucure{\ti,
CCXXl. Editum d~ slat pentru Iiteralllra ~i arta. n. 416-4L7.

L..
104 TentZltin orientului Daniel V i2hi 105

Moldovei are proprietatea de a aIre,.<;teca natiile". totu~i, foarte prieten~te. SehimLul de vorbe seintinse, din
crede prinrul, eeva "tot a rfunas din vechii pecenegi. Au rfu1duJ eelaJant venira 1£1 noi pipe, pgarete ~i alte fleacuri
ramas eel putin cfueva nume, simboluri ale luerurilor de t~ti"l.
odin i Oc-rra' ,1
Barierele lingvistiee nu sunt prilej de poticnire a
"Amestecarea rasei" pe parnantul MoJdovei s-a eomunicari.i, dirnpotriva, srnmese tID urror spumos :
petrecut In vechimile istoriei cand viteji precum Nicoara "Un capraI' balan, eu ochii fexute vioi, striga :
Potcoava au dus ,,0 via{li de pribegie, ( ...) prin stepe - Effendi ! hei effendi !
tara how, pe ape repez1 ~i limpezi, prin tan inflorite ~i - Evala ~ zise, de dineolo, Wl ture lnalt ~i b3rbos.
prin pustietiiti arse de seceta,,2. ~i eu toate ca .,tureii, - Moclis hacana! vorbi foarte series caprarul.
tatarii ~l le.~ii murrmrrali eu groaza nwneJe lui, ~1, III Ghel burda? Perpelita hacana', tangar mangar brlengher
naIueirile de spa.un<1 ale aeelor VTemW"J in£rieo~ate, buf! TureuJ ramase eu ochii holbati, wa sa priceapa.
falniea lui fiiptura se arata Il1tr-o ~nealii de sange"3, - Nu prieeput? Tntreaba diprarul. $i flacaii
eu toate acestea In tinuturile Moldovei ~i in cele ale prinsera a r.ide. Tureul l~i intinse $i el gura, eu dintii
Dobrogel, In pragul secolului nostru, ace$tia au s~it albi, tntr-un rfu; feticit, l~i scoase plpa din tunica ~i 0
prin a trfu p~nie laolaltii. In vren~ lui Sadoveanu, zvarli eaprarului.
satele tatarC.5ti din Dobrogea searnana eu cele din timpuJ -Sabalairosum I... striga caprarul, ridiefutd luleaua.
lui Nicoara Poteoava; ~i atunci, ca ~i a<;tiiz.i, "Prin ar'$ita $i turcii izbucnira In ras. De ad prietenia se Intinse pe
verii, pe ulitile intortocheate, prin casutele sapate mai toata linia. far dipralUl care ~tia tur~te sta mfuIdm ea
mult In parnant, pJutea 0 pace ~i 0 jale de mimi. Rar, un p~a ~i scotea, din efutd In cand, care-o yorba
pe la 0 cotitura, un chip pistrui, eu ~urubwi pe 1£1 n3stIU.';mlci, care stfunea riisul tuturor' , ;'.
tfunple, eli tiehia soioasa to cap, sta dupa 0 taraba Ca ~i 'in ca.zu\ evreilor, ~i nrrcii din Romfulia
murdara de lemn, lotte oale de 1m, tintind Inainte ochii interbelica se indeletniceau eu comertuJ ~i, mai ales,
mid ca doua piroane oo.tute sub frunte',.j. tineau cafenele, ~a cum campatrio?i lui Iosub atineau
Relatille dintre oameni se pot injgheba flfese, calea drumepJor eu ~rre. Cafenele1e tureilor din
ehiar ~i In vrerre de riizboi. 0 scena de acest fel este Bazargie seamana eu cra;;rrele evrei~ti, acel~i aspect de
posibila 1n vrerrea scurta cand a:rrrele contenesc ill paragina te mtfunpina ct1nd patrunz.i in spatiul lor strfunt
riizboiul din '77 : "Soldatii taeura 0 vreme, apoi Ul1ul de ~i mtunecos; m~teriii difem fata de efrreiurrele din
]£1 ooi zvarli 0 glurna. Un rfu; stapanit se Intinse. Un tfugul moldovenesc, cele dintili. au Ul1 inconfundabil aer
turc dispunse Tntr-o roI1'1fu1easdi stricata ~i alt ras pomi. oriental. : ,,0 maghemita: de bagdadia carcia te lov~ti cu
Apoi Wl caprar azvfrrli illl pac de tutllil. un fruntao;; un capul, ni~te divanuri cu rogojini, 0 vatra eu ciirbuni, sub
pesrret - ~i o~tenii turci l~i ariitau clintii albi, ranjin spuza. un ibric ~i citeva filigene. Instalatia e gata. Vezi
cafenele de aeestea pe toate uli{:i.le. una lfu1ga alta. una
J Idem. op. cit" P 416-417
peste drum de alta. cativa mw;terii eu tmban, gravi ~i
2 MihaiJ Sadovcanu. $oimii. Opere, 2" p 52.

~ Idem. ibidem, p.52.

1 Idem, Ccasuri de plu:e. In POJlestiri de riizboi, Opere, 3. p. 69.


4 rd .. ibid., o. 91

2 Idem. op. cit.. p. 69.


106
'entmia ol'ientului
Daniel Vjg:hi 107
omoli sorb ciudata licoare ca ~i cum ar mdeplini un
oficiu ~i rostesc din cfu1d in cand care un cuvant. Ori ~adar, evreii sunt prezen~i mai intotdeauna 'in
mai degraba tae"'. de.<;crierea carcimrelor ~ Intr-un anume Joe, 0 "ovreicuta
[lll'IlfuIa" este t:inta unor glume licentioase, care U
stfunesc 0 stfu1jeneala feciorelnicii.: ,,0 ovrcicuta rurnana,
pieptanatii frumos, cu parol lustruit, aducca gustiiri, yin
Cfu'ciwna este un tapas frecvent In proza ~i fripturi eu un zfunbet ademenitor: «Mai dorip.
sadoveniana despre targul inceputul u:i de secol. Aici :eva?» ~i totdeauna erau rasete tari, batili In pal me,
intaInim rnorrente dramatiee, pasiuni dezlanruite sau cand aghiotantul l~i ducea amandoua rnanile la mustati
altele, donr umoristice. Baba .Maranda, In cutare nuveUi, ~i, rdnjind, spunea gluma obi~nuita: «Firc~te ca ne mai
poveste5te jupanesei Anghelina cum anume ,,~-a dus trebuie ceva!» Fata se lnro~ea, l$i tremura u$or capul
pfuinteIe la ~ma din sat, la Sura, ~i s-a pus sa beie pomadat, apoi rndea ~i ea, ariitfu1du-~j dintii sclipitori.'"
nun." Neavand cu ce pla.ti panntele ,,~i-a lasat potcapul Petrecerile sunt animate de ~rnarul evreu, de
zlilog". ru;;a inca! ,Jidauca" 11 tot striga "cand n vedea rig ani lautari ~i de cantari de mahala: " Em un chef la
t:reeand prin caparul uljpi" ~ 11 'indemna sa vina sa-~i toana. D:mmul Iosub numai in papuci, eu laibaruI in
sCQata potcapul, dar "panntele i~i 'indesa paIfuia pc oehi vant, L~i plirnba in toate pi:irtile barba ro$ie ~i obrazul
~i se ducea gIont inainte..." Finalul intfunplarii este pistrui, aducea biiutwil intruna $i era foarte vesel,
n~teptat ,Jidauca Sura" daca a vawt "ca nu mai vine Dimachi scarpa di n scripdi $i Ciobanu zdriinganea din
preotul, s-a apueat \'i-a pus oua in PJtcap.',2 cob:z1i, $i anlfuldoi cantau cat IT pnea gura :
carciumarii sunt mai peste tot evrei; a'ipectuI «~-am avut, de n-am avut,
~trelor este descris cu voluptate aproape ~ In fapt. La nimenea n-am ceru!»,,2
ruina lor exprima ceva din viata mizera a oamenilor din Adesea se petree in cr~ll1a lncilierfui inevitabile.
aceste locuri. Cfu-ciuma evreului Iosub "era 0 !?andrama In de.c;crierea lor este de remareat .frecventa ridicata a
neagra ~i urfua. cu ni~te ferestre chioare $i zoioase, _ verbelor de mi~care care redau cinematografic
~i sta pe 0 coasra, sprijinitii in propteIe marl de stejar. intensitatea intfunplarii: "Se facu un zgomot asurzitor.
~abia sta; te rnirai cum 0-0 da vantul jos." EchiHbrul Nevasta ~i copiii cra.5marului sanra. lncepura sa tipe $i
ei precar prilejui~te prozatorului 0 compar<1{ie nu lipsira sa planga. Ceilalp trei romfu1i apueanl pe omul rnfu1ios
de urror: "Tot ~a ~i betivul : se clatina ca dus de apa de bra~e $i cautara sa-l scoata afarii - dar el se
In toote pfu1ile, $i nu cade. Te g§nd~ti di trebuie sa fi. smwlci, dadu cu pumnii ~i picioarele. Dupa aceea il
o minune la mijloc. IX buna sarna ca 0 rrrinune ca asta apuca de barba (pe ~marul Iosub, n.n.) ~i-l trase pe
tinea 'in picioare ~i ~ma din Paiseni."3 IX>delele pline de norai, injurfuld $i racnind eu mame.
Dimachi $i Ciobanu 0 apucasera la fuga pe u~a dindos.
C§.tiva oameni care treceau pe drum intrarii ~i, cu
I Mihall Salloveanu. BBzargic. Tn Opere, 10. p. 400. totii, taoarara asupra [X)robanrului. Se meu 0 invaIma-
2 Mihail Sadoveanu, Cra,fma lui mOf Precu, Opere. 2. edilic cnlJ­
eli de Ccrnel Simionescu. Bucurc~ti. Editura Minerva, 19X5. p. 291.
,1 Idem. ComoarJJ doroban/ului, Opere, 3. p. 99 .. I Idem. Foare oOlilii. Opuc. 1. p. 1.L.

~ 111t:1ll. Como8nl dorobJll1tlJllJi. Opere. 3. p. 99.


108
Tentatiu ol'ieJItulUi Daniel Vilrhi 109

$ea1a nemaipomeniffi. SeauneJe, rne.sele pariliau ~i se pistrUi, Lmbracat In zdrente; acest jupan ~ulam tfu.·~te
starfunau, stielele cadeau ~i se spfu-geau sunand, dornnu) toata ziua pe witile ora.,?elului, ~te greu ciirueiorul eu
Iosub tipa, nevasta-sa tipa, copiii {ipau, NecuJau menea, so<lii, $i din cfu1.d in cand, ca 0 euno$tintii veche, s-arala
oarrenii strigau, - apoi deodatii izbuenira toti afara, in copilului umbra aplecam, s-arata caruta, nourul de praf
ploaie ~i noroi".'
uriu, ~i rasuna strigatul prelung, r~it :
Ocupa{:iile evreilor in targuJ sadovenian SUnt - z:octa electrica! doi graitari pabarul! ZocIa
dintre cele mai diverse, toate au msa un inconfundabil electrica !.. ."1
aer de sarJeie, de precaritate sociaHi care constituie, de Altundeva, ocupatii similare earacterizeaz1i
aJtfel, sursa unei expresivitati obtinute prin deserierea personaje asemanatoare, singurul element comun
evocaloare, ea ]'n prozele eu tematicii asernanatoare din saraeia: ,,I{ic Zodaru triigea In toare dupa-amiezile un
r. Peltz, Ury Benador, M. Blecher sau Panait lstrati. lata: camcior pe ulitile targtl!loruJui nostru. Cu amandoua
cum este prezentat un bUjar evreu :
m5nile aduse la spate, Tncovoiat adfule din $ale, eu
"Calul de la trasura, caramiziu, slab, eu coastele mustatile In piept, parea ca trage 0 povara ooa$a. Dar
~i ~olduri1e i~ite, mergea In trap ostenit. Pe capra, in caroeiorul scund n-avea decat daua tiniehele murdare
~ezat cam Tntr-o parte, ca sa poata vorbi cu m~teriul, din care turna iei-colo, oprindu-se pe la case. gaz
jupanul, eu perciuni, eu barba ~i musta{i1c ro~cate ~i eu albastriu. and pomea, spatele i se lncovoia mai tare $i
obrazul ea stropit eu sange. piirea ea dorrniteaz1i. Din gla<;ul lui eiudat, subtire ~i ragu$it, Ingana prelung :
vreme in vreme, birja dadea Tntr-un hop: calu) sliibea ill -Hai gaz ! hai gaz !,,2
pas. Atunci ovreiul inaIta eapul, se apleca asupra ehilnei ~i ehiar daca, lntr-o an~ situat'ie, evreului nu i
~j, Tnvfutind bieiuJ pe deasupra capului, rcknea speriat: se eLm~te ocupapa, ehiar daea nu practica niei una din
"Dio -clio Loo" Urma 0 ploaie de lovituri eu bieiu~ea ~j cauza sameiei care 11 scoate practie 'in mara socie~,
eu coada bici~tej; gloaba se optintea-. Negrea era eu toate acestea oamenii ii atribuie una anwre, ea in
.repezit pe spate ~i tncet ~geau ceva mai repegior cazul lui CaIman ciiruia j se spunea Gubotam) : "Tr8.ia
pana la alt hop."2
ill rnrg la Pa$cani, un ovrei. care pana attmcea nu mi se
Negustoria marunta este TnJdalitate ind.irecta de parea foarte nacajit. TI ehema CaIman, poreclit Ciubotaru.
caracterizare a evreului, praeticarea ei Insot~te aspectul Nu $tiu daca flkea eiubote. Nu I-am vamt nieiodata
exterior specific aJ acestuia. Specifieitatea este adesea lucrand. to cocioaba ill care traia, era cu neputintii sa
subliniata $i prin fclul de a vorbi al personajuJui: instaleze un atelier. Abia aveau loe sa se lnvfu:ta el,
,,Printre )ucruri1e Impresurate de lumina mulra din lumea nevasta, eei doi baiep ~i ceJe doua capre. Cred ca eei
aceasta mare ~j now, se mai arata copilului ~i umbra doi baieti, Machi ~i Acl, dorrneau eu eapul pe blana
trista, i'neovoiata a lui jupan Sulam, negustorul de apa caprelor, altfel n-avea eum sa-i euprincUi 0 cocioaba care
gazoasa. NaJt, slab, eu barba .cara, ro~eata. aseutita; eu nu masura mai mult de trei p~i in lung $i-n largo
musra~i lungi, subt un nas mare, e-o fa~a plina de
J Idem. op. cit, p. 113.
I Idem, MQrmantul unui copil in Opere. 4. p. 14.

1 tdem. fpc Zoduu, In Opere, 7, Bucure~ti. Edilura de SIal pentru

~ Idem. FOBre oli/ita. Onere, 3. p. 142.

arta.
Iiteraturli ~i p. 554-555.

110 enJ'lltil1 orientului Daniel Vi!!hi 111


Acoperi~ul acestei locuinte era aldituit din toate minunat cum odraslele lui Israel invatJi litera legii. C-o
tinichelele gasite In gunoaie ~i r§pi".1 varga groasil, Her-Bed biltea tactul, ~i copiii cfintau In
Comporta.rrente sorprinse din afara comuniratii, cor Iectiile, necontenit, ceasuri Intregi, eu voci subtiri ~i
are lasa sa se mtrevailii atitudini pasionale, sunt monotone.
evocate prin apari{..ia cutfuui ,.Reba" a1 carui singur semn - Invatatura-i lucru mare ! zicea I~ic cUitinand din
distinctiv este faptul ca poarta straie "evropen~ti" : cap ; ~i pornea la afaceriJe ~i nevoile lui :,1
,Aproape de amiazil, coItal acela de rarg se Figura negustorul ui Mcu Braun din romanuI Foe
d~tepta. Venca Reb-Itic. Glasul lui de departe sc auzea in banal ea lei de 1. Peltz este emblematidi pentru
ca 0 talanga. Copiii ~i ferreile apareau in praguri; ~i (~ ghetoului, a ulitei evreie~ti eu orizontul marginit
rno~neagul, subtire ~i slab, imbracat «evropenc~te», In ritmul anodin al unor existente fara perspectivu.
lnainta manios. cumpanuldu-se u~or. l,?i indesa eand ~i Orientul se distileaza, ca la Sadoveanu, in aglon---.erat--ia
cand paHma rupti:i in cap ~i se uita uriH la cei care 11 excesiva a meseriilor ~i a negustorilor ratati, chinuiti de
impresurau. Apoi se oprea, ridica purrmij spre casa lui visul himeric al Imbogaprii. ...Autorul rcu~~te", crede
Befeu, croitorul din col~, ~i prindea a dieni romane~te, Crohmillniceanu. "sa dea senzatia Ingran~dirii existente
lucru pe care numai la betie II facea:' 2 lor condarrmate la recluziune. Olsatorese biltrfine,
In ciuda saraciei populatiei evrei~ti din tfirgul cbelneri reumatici, negustori ambulanti. actori ro~i de
moldovenesc, Sadoveanu surprinde ~i 0 virtute a ftizie i~i consuma vietile obscure in ocliii in..alubre sau
acesteia, ~i anume pre~rea il1vataturii, fapt pe care II in ceainani mizere.,,2 Pentru George Oilinescu, romaneJ
evodi ~i Dry Benador. La Sadoveanu hKnI1 acesta estc
lui Peltz sunt "monografu de cartier ~i intercseaza prin
clescris cu umor. dar ~i eu adrni.ratie :
aspectul colectiv." Meu ~raull "e un cuceritor, un fel
"Oiteodata II zaream ~i clirnineat.a, mai ales 111 de bancher balzacian, care speculew1i un marc han
'lele ploioa.'ie, cand ulitcle tar~orului no~tru. se
sordid, azi) al epavelor evreie, Si asigura pe mati sume
prefliceau In adevamte rauri de noroi. Yn ~a dimil1ep, Harml cu tei In scopul de a-i da foc. Insa Hanul e
Itie Zodaru avea alta rreserie: ducea in spate, Ja ~eoala incendiat cfind nu rnai era asigumt. provocand ruina ~i
ovreiasca, copiii mfuunp. Ii culegea de prin cotloane, de moartea lui Micu.',3
prin cerdacuri plouate, de sub guri negre de lli?i. li lua
Exotismul nun~lor ~i a1 ~eriilor, investigatia
eu ~t~ug mcarca ~i Incepea sa triinteac;di prin glodul unui m:rli u marginaL mo~tenitor al lUmll orientale, este
ad§nc ciubotele-i uri8.?e. Cei patru-cinci pnmci, eu straie dublat ~i de un apetit epic, cam aglomerat ~i el, uneori
~i batiste colorate, stateau aninati ca lipitorile de el, pe
exce..'\iv, ratfuld efectele prin densitatea faptelor relatate ;
grumaz, in spate, pe umeri ~i pe brate. Ajuns la heider, Micu Braun este un Cesar Biroteau. dupa cum afi.rrnii
Ii descarca In brat:ele lui Her-Berl, un rnalamed lung ~i
~irat. Dupa cfueva cilraturi de acestea. chichineata
lnvatatorului se umplea; ltie vara capul pe ~a ~i privea I [demo Lwc Zodaru in Opere. 7, p. 554-555.

, Ov. S. CrohmlUmceanu. Literatura romBnii intre cele douii rii.,·

boaie mondiale, vol. 1. Bucure~tl, Edilura Minerva. 1972., p. 344

I Idem. CaIman, 10 Opere, 10, p. 634-636.


'. G. Cilinescu. Istoria fileraturii romene. Compendia. Bucul'C\'Li.

~ Idem, Faare ofili/ii, Opere, 3, p_ 155.


Editura penlru hlcralura. 1963. :107.

'fenfutiZl orientului DanieLYi2hi 113


CrolunaIniceanu. Peltz Ii descrie in fel balzacian maru-ea amelican, ca sor-sa a primit 0 mie de «dolari»~i di In
$i ciiderea: viata sa este 0 ogJimJa a unei lumi afIma ill ~'eYa luni are sa pIece acolo la nouJ imbog3.tit.
perrnanentil zbatere, 0 lume n~ezat1i: ,.Domnul Micu a An~nca! Te joei cu An-erica!" Mai apoi s-a. aflat cii
avul 0 tineretc rilia.citoare. Panntii s3.raci, lucratori Micu a ajuns "un mizer Incasator La tramvaie" $i a fost
Illtr-un atelier de croitorie, frati ~j surori cu nemi1uita. tratat ca atare de fO$tii lui cona(ionali eu toate ca
Batriinii s-au stins pc tacute ~i pe nesirntite, In noptile aventurierul Ii serie surorii sale ca "avea lcafa mai burn
tara bucurie aJe ulitei. Fratii ~i suroriJe s-au risipit. Villi deem In armata ~i toarli ziua se plimba ell tramvaiul
au devenit, la randul lor, 1ueratori sau tiniehigii, eu electric, nu cu cai, ca acasa." :Mai apoi, dupa ciitiva
neveste ~i copli, fetele s-au mantat ~i nici 0 swpriza nu ani, ~tirile despre Braun dobclndesc din-ensiuni
li s-a ivit 1'n viata.. El a salahorit 0 vreme, copil, Intr-o legenclare: ,.Ulita a Inceput iar3.:?i sa ~optea-;ca, sa
pravaI.ie mica din Dude;;ti - unde soarele nu intrii dedit nascoceast:a, sa zburde. «MieL! e taIhar 1a drumu ll1are:
la zile rnari - eand patronul era obligat de vechea lui de mic a tost crud ~i cam santo Jefui~te trenuri Intrcgi,
ofrica sa se mute pentru 0 Ju.na, doua la Filaret." I I'n banda, exact l:a ill America». <<Micu nu-i tillhar ­
Ghetoul trdi~te alaturi de reveria imbogatirii ~i rectificau altri - e numai un atlet ill circurile
pe aceea a evadarii peste ocean, in America. Micu ambulante. Sperie lumea cu nazdrav3.nii. Trdnt~te clmtr-o
Braun reu~~te sa pIece acolo ~i toti cunoscutii rni~care un vHijgan uria~. ~igur pe ~t~ugul lui ~j e
comenteaza plini de invidie intfunplarea: ,,Fosta ulita, tot illdriigostit de-o araJx>aidi pe care a luat-o eu cL ill
eartierul s-a minunat. Micu Braun in America ? 0 Europa. Acu' e la Paris sau la Berlin. (~a' de unde»,
adevarata grozavie ! Ce-o sa facii nebunu' acolo ? Tori face alta eategorie de localniei. «Micu habar n-are de
nernaneatii ~tia cum se lnvartesc de 0 caIte de vapor, cire, nici de anlboaice. E tot 1a New York. S-a angajat
cum 0 ~terg ! Ei padisesc mame rebegite sau tap ell mtr-o pravalie de manufactura». Nu-i cl atat de priceput
un picior In groapa, neveste lara nici un ban in casa _ in bran$a asta ? L-a ~i intaJnit cutare ~j l-a illtrebat de
i'mpovm-ate tnsa de copii ~i frati marunti ~i multi - ~i ce nu scrie un rand acasa, sora-sii? Dar Meu a
trimit apoi, din lnfrico~atoarele ceta? de piatra ~i 1ernn, lojurat-o ca la Buc~ti ~i a raspuns cii n-are de ce ~i
lungi scrisori s~ietoare, in care tremura dorul de casa, niei ce sa-i scrie.' 'I
de-ai lor, de tot ce-au lasat ill UI:I11B.."~ Ghetoul o radiografie a lumii evrei~ti intreprinde ~ Ury
comenteaza ill felul lui ispravile lui Mcu Braun; cand Benador In rornanul Ghetto veac XX construit pe ideea
.cesta trimi te acasa 0 [otografie care U InIati~ in cii "spiritul de discriminare r'dSiala se pasrreaza In 1uItlea
"unifonna de soldat arrerican", sora lui Ii arara burgheza m:xlerna ~i ca el continua sa oblige populatia
fotogra:fia CllIl1l1atului ei, ,,grataragiul din Dude~ti" ce 0 evreiasca 1a 0 existenti! izolara. Nu e ignorat l'nsa nid
prezinta cunoscutilor la cr~I'Tl3.. Imaginatia PJpuJara se roJul conservatorismului iudaic. Spre deosebire de Peltz,
inflarreaza ,10 carciuma eu vinul vestit aJ podgorii lor Dry BenOOor pune chiar accentul pe fortele coercitive
odo~tene" ~i hotar~te ca ,,Micu a ajuns general din sfuml minoritatll evreie~ti, pe tradi~ii re1igioase ~j

I 1. Peltz, 0p. cit., p. 12.


~ Idem, Ibidem, p J 4. I'd .. ibid., p. 17.
114 T~ntatill ori~ntului Dantel Vigbi 115

eulturale. dfuld romanului 0 factura etnograficii"l. TaHU - ...Eh ...da, la Montreal zic $i Cll"l
lui Baruch. .Mcneil Landau, paras~te un rarg obscur dill Imaginati a locuitorilor ghetoului COl1Struie$te
Moldova, n1fulat de s3I-acie ~i disperare pentru a se fictional lumi paralele. strabatute de miraculosul oriental
stabili In Braila. Poezia provineiei din Vcchiul Regat se exotic. Numele unor mcserii se alatura unor realita{.i
piislIcaza intaeti'l.. ace1a~l arrestee de san'kie dezolantii iudaice n-ansfigwate fantastic: ,,lukJ tinicbigiul spune
lntr-o aglon~rare urbana precadi. ca in rornanul lui intamplarea cu eei patruzeci de rabini din I~i cari au
Peltz. ~scrierea ora5ului 1.5i g3se5te expresivitatea i'n vrut sa OOud din cef boul care poartii In eoame cheile
cxploatarea llnui ~m~ pitoresc urb~m de traditie rnfu1tuirii evreilor.
ba.lcanidi, mal putin prelent in proza noascra ca~ i~i Dogarul Nuham a trait, uite aiei, In h,m unde ~ed
cautii ::>ubiectelc sau in lun~ ruraHi sau in rrediile cu totii, intfunplarea cu reb Matesiuhi, scriitorul de Tore
aristocratice. intelectudle sau ewnpene de up occidental : care mai Iocuie{lte Si acurn acol0 In odfuta cocotata pc
,,Mendl a ram'ts ill fata casu~ei miCI aplccara intr-o cele patru trepte $i selie cu ut>a ~i ferestrele lnchise $i
pane, dm hanul asta nesffu~t. eu alte douiizeci de Cli homul astupat. Cu patruzeci de ani In l.lftTIii s-a
cocioabe. una langa alta, toate la fel, sCc~date de lumina furi:;;at Intr-{) noapte necuratul prin co~ul sobei ~i i-a
galbcna a lunei mari, rotunde, care e acuma deasupra spureat 0 Tara abia ispravita"l.
bisericii ClI lIel eupole, din curtea de alaturi. Totul din Imaginatia populara, foLdorul cvreiese ~i traditia
jur pare fantomatic: luna em-e vfu;l~te pc cer, cvreii .-eligioasa specifiea se Implete$te eu ineursiunilc liv:re.~ti
miei carl vin din o~, eu p~i obositi ~j sunt i"nghirit:i In istoria neamului israel it, dar ~i 'In marile legende
de gurile cocioabeJor $i copiii can alearga descuJti prill medievale eu Golemul sall 'in realitati imediate cum ar fi
han,,2. aceea a eeleb:rei afaeeri Dreyfuss: jnsu~i tata poveste~te
La fel ea in romanele lui Peltz. lurrea aceasta i~i intfunpUiri minunate din cfu1.ile pc cali Ie eete~te:
duce traiul prin eeainani ~i hanuri sordide, prada pov~ti din vre~ inehizitiei spaniole. eu copii de evrei
acelei~i reveru himerice a evacliirii peste ocean: ..La dipiti ~1 ajUW?i alXli episcopi sau sfetniei ai regilor;
coltul bulevardului eu srrnda Mare, Mendl s-a oprit, ill suferinte1e dipitanului Dreyfuss, exilarea lui pc Insula
fata ceainiiriei Petersburg. la fel ell ceainfuia din Dracului, apoi relntoarcerea in onoruri. Mnuni eli
Dorohoi. $i aiei stau ~ezaD: evrei ill ju.."Ul Ireselor ude. Golemul din Praga, omul de lut. ciiruia rabinul i-a pus
band ceaiul <<prokuski» 10 farfurii mario ~i ,uei - Ja reI sub limba nurrele eel adevi'irat al lui Dumnezeu;
ca In Dorohoi - rei mai multi stau cu capetele nenorocirea aeeea din seam de Vineri, Cc1.nd rabinuJ
ingfuldunue ~i privirile pierdute in gal. Dad! te apropIi uitfuId sa-i seoam hfutia de sub limba ~i nemaiavilnd
de ~<;e ~i tragi ell llrecbea. desI~e~t.i Intrebi"ui ~i voie s-o faca, pentru eli se aprinsese Intilia stea ~i
raspilllSw-i fa fel ca ill ceairulria din Dorohoi : 'ineepuse Sfunbata, Golemll1 a dus 1a sinagoga raul Intreg
~i a illecat or~ul".

: Ov. S. Crohmalmceanll. op. cit., p. 345.


2 Ury Benador. Ghetto veal: XX, Editura Libriirici "UmvL:rsala" I Idem. ihidem. p. 47.

Alcalay et co .. BlIcurc~tl. p. 47. :! Id .. ibid., P 19.

l..
I I (i
Tenhltia orientulUi D;ulicl VI~JJJ 117

Sprc deO$ebi.rc de romanul lui Peltz. in eel aI lUi batuii. AnuJ asta au Jnst injunghli'!1 P~lll1l cngJ '/1. lIll
Ury Benador "trilbat realitari ale vremi i. sunt descrise ne!!fU ~l dOl chineii. La Clllblli R..:.'!!aJ ~i 1.1 C1ubul
intaJniri pol itice ale sociali~li lor in mijlocul
car
ora evreii Ce~-e<.lli~1I1or sc !Jlcn1 -.1 S'_ crL~tigj inll'-Il I1l)aplC a\cri ..
<;e sirnteau fa adapost de ofensiva nationalista ~i Ae~tc n.:..t1il:ltl ecnn'"lmice I::-J ;J1\ r:kl~icml inL;l In
antisemiW. este dcselisa raseoaJa din 1~7. spaima ill ~ln2'a Europei ~rft.".lntcllc") i1~l', ,L1. Dupa "ldill 1
[at a unui posibil pogrom, figuri ale militantiSmului Zelctin. acea"t.J arE' "In iLnJl geIY·",l!e. ~l\":d':;l~;i in"liw\ii
mmanese de stanga de talia lui Stefan Gheorghiu sau 5i se indreapla in dcee..l-;;I dlTCc..'!IC, tk<;1 (~u->;[irilul m::rgt:
Panait Istrati. Romanul prezinta $i mi~CclIea sionista sau ~ ineet decJt ApusuJ'I. Di/oh arc..,l n~rl<.ll(i il \el..hiJor
nedrepUiti de felul expulzarij eruditului rabin Moses inslllu\l.i se datnrc;.te relPtJiit'l comclciClk 1I1tLll1a\lonalc,
Ga<;ter.
~d cum apar lIe deSc..Tlse 'In pwz~ h II BCIl..1L!pr, in
ROlTk.'1Jlul cxplo<lteazcl, de asemcnea, la fel ea ~i spauul trep Idan l d1 unUI p..!l"'. I ;i"~iri te:m. ill cLllupa.
cele ale lui Peltz sau Sadoveanu, resursele de pitoresc inceputtmle acestul P'()(,·~S "unt situale Uep;H1.e in limp.
lexical. de 1.1 numele personajelor pana la cosmopoli­ odatu ce prcx.'esul 1l11ema\ ionallz<1ri I cconomiL'c pnn
tismul amestceat, apetitul pentru InsU~irea Jimbilor striiin relatlilc de schimb COI~rCli.lk :>Wll pla~~lle In Vfl:n~a
necesare inaintan i III societate dublate de preocupanle eruciuddor. cfind ,,-;.tu sl<lbilil rrirreIe contactc
literare '.'i filozofiec ale eroilor, eonfruntarea lntre negustore~ti lntre OCX':ltlCl1l ~1 Ori~m. Bene 11 ciarclc
curentuJ asimilatiOllis( cu eel al pastrfuii identitatii. princlpale ale ace:-.lci prim,~ Intc mapClnaliz&i eeonomice
Emulatia eulturaHl ~i politica se intaInC:?te eu aeeea a au fost orasele italiene Gell()va. Pi"a >;1 Vt~netla. inr,
imbogatirii r<3pide care transform8 lumea dupa ritmul tlupa 1300, 51 alck romcu It.'~{ I, UL,-XUHC pillle din
nemilos al aeumulfuij ~i al prosperitatii dobandite drumwile spre Asia treccau peStL' rcglunea dinlre Dunfuc
spectaculos in acelc vremuri premergatoare prirnul ui ~i Nistru, Spatiul romanesc a ad:ipo~ltil lTli.tI ales un
razboi mondiaJ: Jnca nu s-a deschis navigatia pc conlC11 de tranzit. ,~po/..ilde princlIXlJc " sU!,~ine
Dunm:e ~i se ineheic contraete pentru mii de vagoane de Zeletin, "ale nwfwilor nclusc elm Onent erau
grane «a Jivrer». Genn:lIlia ~i Austro-Ungaria pHitesc ConstantinopoJe ~i Cathl. colon!'1 genovczLl din Crimeea.
preturi nebune~ti. Sc zvone~te ea se pregatese de razboi. De alei schimbul eu 1:'liropa ~ faeca ~le tmuturile
De cand s-a desehis Duniirea portul pare 0 padure noastre pe doua cii.i prindpJ.1.. : una ce pomea de la
nes~Wi de catarguri. elevatoare ~j ~lepurj , OJeiul Cetatea Alba, smuxltea Moldova sprc Gali\ia, de tmde
humie zj $i noapte de vagoane, carure eu saci ~i stive mfufurile plecau WlCOri mai depmtc pUna la Dcmzig sau
imense. Portul vui~tc. In o~ pravatiile sunt pline de chiar peste mare., in Anglia ; aha. ce pornea din actancul
eumparatori. Cfu-ciumile de la bariere, din mahalale ~i Europei, din Tfuilc de .los spre SlleLia $i Bocrrua, de
suburbii rasuna de clliote ~i de cintec de armonica ~i de aiei spre orCl$ele sase~ti Sibi u ~i Bra.so\ $i apoi de-a
eaterindL Strada Nopth e lumin.1ra toata noaptea mai viu hmguJ MLmtenici ptma la Braila ~i tic aici la Mare":.
ea i'naintc, ~j felinarefe ro~ii s-.1u mrnultit. Marinari Conc1uzia analistului romcl.n cSle, ~l'5adar. di drumuriJe
stnlilli parascsc ca~ele ziua m amiaza mare inca amet:it ,
i
cu 0 droaie de copii ~j p~lamaJe dupa ei ~i se duc
de-a-dreptuJ la politie sa se planga ea au fost furati ~j 'J/wimi, p. 5(i.
II S 'Tentntia orientului Dallle! Vi!!hi 119

"~estea comerclalc au fost in nilisurd <;a provaace rafXxturile sale patrim-hale ~i sibt a lUCIa dupa trebuinte­
rena5terea MoJdovci ~i Munteniei, odata eu pnmele Ie capitausmulw'·!.
decenii ale veacului a1 XIX-lea. Prin Wll"klrc, sllstine Un asen-cnea cornert, Jin ce in ce mal libe.r.
Stefan ZelellI1, "atat de "parprea, cat ~i unirea popurului practica polTuriJe de la Dunare inca din a doua jll1Tlatate
roman e deci un rczultat al telu]ui In care se a veacului fananol. Aici trai~te 0 lW11e. pestrita, arrestee
Lndeplme~te procc.suJ de circulatie a mfufuri lor in k; Levant ::>i Ckcldcnt, esle un mewu al uventurierilor,
cupnnsul tanlor rornane". In acel~J reI este explica15 ~i dar ~i al pove.,;>tilor seruationalc. Figura emblematica a
iLOltu'ea noastriL inccpand din vcacuJ at XV-lea ....:a ~i acestui uruvel"S e:.(c Panait Iso:ati. prczent In chiar spa~iuJ
int3:rzjerea cu aproa~ opt veacw~i a formfui i burgheziei fictional din romanul lui Benador: ,Zalman 1-a infonnat
ronl.:1ne$ti. 1-1'occsuJ cste concorrlltent ell a <.leplasare -<1 [strati c acum zugrav. Jar a fiicut dc toate: a carat
vizlbila a centmlui economic european dm sudul sad 10 port, a fost lopatar, a carat caramizi pe la
continentului. adidi. dinspre Halia, Spania ~i PortllgaJia binale. a fost hragaglU ~i odata cu bmga impfu1ea un
spre nord, adici spre Olanda, Anglia ~i r~anta. malli.fe.,t socialist. I} carte, un sfat intelept ~i 0 vorba
Rede~teptarca interesului pentru rasantul Europei incepe buffii. E tuberculos, s-a ttlVaIJt pe unde vrei $i pe unde
din a doua jumatate a veacului al XVlli-lea prin nu vrel ~i a plecat de cfueva on prin striiirratate, ba ca
supraproduqm din Occident, datorata intrexlucerii muncitor pc un vas, ba ascuns intr-un harnbar. Acum e
~inismului, dublatii de nevoia gasui I de piete abia in tors din Egi pC2 .
con~rciale noi. Tratatul de la Adrianopol inUitudi
monopolul comercial otoman, acordiind ~anlor ronlfule
libertatea comerciaHL Din acest IUJrrcnt i'ncepe cel<l$i spat.i.u, databil concret, upare chiar la
dizolvarea treptatii a vechilor structuri economice $i Panait (strati. In Nerantula, crouJ povestirii locuie~te de
sociale din pOOcipate, mardind in ace1~i limp debutul la saisprezece ani "pe Ulita evreiasdi, 1a Braila."
confruntanlof polLticc ~i ideolagice dmtre reaqiunea \cee~i mahala, ca 10 romanul 1ui Benador, este
conserValoare ~i liberalismuJ de import occidental la noi. prezenta Si aici - loe aJ unei comunitii{i cOllstruite pe
Regasim aici teza lui Noica despre intrarea noastra din o solidariC3te in saracie, dorninata de oralitate ~i de lipsa
eternitatea Incremenitii ill vaJtoarea istoriei : "Cfind 0 tarJ inwvidualismului burgbez care izoleaza gospociliriile Tn
capitalism patrunde intr-o ~ara agricola pri mitivii , e.1. se dosu1 zidurilor fnalte de piau-a ale gardurilor. In mahala
vede pusa ill fata acestei problen~: sa determine a nu exista secrete. totu! trfu~te 1n transparent:a, destinele
produce pentru schimb, deci a munci in chip intensi'" tllturor se afla 1£1. iodemana pentru a fi correntate Tn
pc ni$te tfu"ani, ce pana atunci erau obi~nuiti a produce :eainfuii ~i birturi sar-mane. Acestea 'insotesc din depalte
nurnai penuu nevoile Lor proprii ~i eventual ale destLnul protagoni~tilor prin comentarii intfunplate in
stapanilor pfu:t~ntului pe care erau a$ezati . Acesta e aerul J'ntesat de fumul tigikilor din locande. k?adar, "La.
chipul ill care capitalismul mineaza vechea economic a l11ahala.. ct.rr{iJe sunt despfu1:ite pOO garduri din $ip::i
tfuii respective - economia naturala - ~I 0 revoJutlQ­
eaz.a in economic bfuleasca. in producric pentnJ
schirnb". Pri n acest proces "ramnul estc srnuls din d .. ibid.. P 65
l 1II) Benal10r up. dr.• p. LLL
120 'f~ntZ1tia ori~ntului 121
Daniel Vif!hi
vechi. Poti vedeCt tot ce se pctrece la Vecll11. Si cum diso)ut"ie - sursa a unui pitoresc nascllt din cnza; una
lUIl1e<l pe aici e [oane cunoa')a $i nu prea polilicoa')a, de Identitate ~i alta a ne~ezarii tcmeinice in aile cadre,
fiecare se uita cit avc.-'l poita"l. Privirea anmcata pestc un a.m:stec compozit dominat de asimtlarea Partia.la ~I
gard este apanajul unci lumi o-rund in cadre lradirionalc, de kitsch-ul congenital: ,Bra.ila, un or~ cosnx:>pollt ~I
ino--o solidaritate cu tcmeiuri folclorice. 0 )ume care port de-o prcxJigioasa activitate, atragea Intte zidurilc ei.
tranzitea.z.8. knt spre umfOJnlitatea II1dl"tincta cx:lata. eu marti speculatori, toata crema aventuriclilor
imburghcLitilor. Ace~tia de pe um1£1 i~i piertl luentitatea levantini, lacoma dc imbogatire: greei, mmeni,
~i pitore:,cul inceputuri lor pcntm a se pierdc in macedoneni, bulgan. Extrem de cutczatori <:>i, 1n
anonimatuI urban ::11 eclor cm-e au reu~it. D..: accca In majoritate, oameni cinstiti, ei cautau sa adune avere prin
pmza lui lstrati sara.ntocu) ~i vagabonduJ sunt purtatOlu nlunca. prin economie ~i, evident, ajuul{i dc nome.
Imei identitap origimtrc, eu dit se afla mal la marginea Pe drumul acesta anevoios, ajutond reciproc.
"ocietatii cu alar pcu- a ti mai II1tcresanti en subiect epic. r3bdarea, avaritia sordida, constituiau fOl1a ~i singum lor
CXlata sdipat1 din ace.a.<;ta zona intra in "lcreotipie. l$i 6arantie de succes. Timp de ani de-a randul ii vede<:ll
pierd interesul epic ~i devin altceva: nil?tc iru,triiinati tfufuld ill) carucior eu feJ de fel de mfufuri sau
rata de eel pe care I-au paras it tr'aind incvitabil dublu lancezind ill fundul unei dughene jigfuite. Si cu toate di
din neputinta funciam de a fi altfel. unau gologani peste gologanj, foarrea ~i paduchii era
Mecanismul acestei schimbfu-i la fata este de partea lor de viatii. Apoi, I'ntr-o buna zi - dupa
aturli economidi. A reu~i In viata inseamna aid a dispari~ja care trebuia sa I'nsel'nne pentru ei tirnpuJ pc
cvada din ghettou, din mahaia pentTIJ a-ti pute<t ridica in are-I depune crisalida ca sa devina fluture I'~i constn.I.ia
graba garduri 1nalte de piatrii.: intrnrea In randul o moara de taina; Lm a] treiJea se rncea camatar.
burgheziei urb:me presupune 'inainte de toate 0 Auzeai ca unul ~i-a cumparat un rernorcher sau un
restrangere a transparentci dintili. La fel ca in dcscricrea argobot ~ atunci, lepadand la gunoi slinosul lor costurn
lui Dry Benador, j'mbogatirea este un soi de agitatie national, adoptau un incomod costurn modern, incepeau
nelini~tita care schimba oan~nii ~i lumea toam ~i le sa-~j cladeasca confortabile locuin~e in inima ord.,?ului ~i
potenteaza amandurora pitorescuJ. Acumularea presuptme dcveneau ni~te ~arlatani"l.
d.iferen~ieri dobandite pe roate diiJe. un creuzer cromatic,
Pitorescul acestei lumi este asen~nea chipuJu'
cosmopolit, 0 1ume diversa cu traditii multiple ~i. tot~i, Nerantulei. fara din mahala, iubira in egala masura de
am ritmul ox:>lcom aI acesteia. Orientul ca "pamant eroul povestirii ~i de ill) aItu1, un grec tfular pe nurne
american", ca loc al tuturor posibilitatilor proiectal intr-o Epaminonda de pc uJj{11 kalimere.:7SCa. Fata este ea lllS~i
zvarcolire exotica, plina de cuIO<:1re. Orientul pe calea exotica, aidoma fructului c<rre ii daduse numele,
despiiqirii de sine, de rnolcomeala seculara cm'e l-a Pnut "Nerantula", ni se spune, ,Snseamna mic porteca] amar."
mai mult pe langa istorie, Orientul intr'at In etica Olipul ei este specific oriental: "Oache~a ~j cu par
protestanta a capitalismului este 0 lume atlata in bogat, semana cu 0 tigmlca. Coada H'k:'lrC, impletita

I Panait lstrati. Ner811lu/o ~j alte pm-e.';liri, Edilllra MlIlerva. I ILlem, VialJJ dlLlIra Mmcrva. Bllcurc~ll.
1983. r 353
131l\.:urqll.
R3. p. 55

I.....­
122 ill
'feruatia orientului Daniel Vighi
ingrijit. Fata - ovala. fO<.U1e serioasa, eu ochi piitrun71l­ cJe fata literatura france-ni - eu un "coil de natura
tori si buze camO<:L<;c - era intotdeauna curata, ca si rustic." in serisul artist efectul urmarit e Il-.ai Intm de
m1iru'lc $i picio<:treJe"'. Exotismul rcvine numit ca at~e toate eel irnpus de eo~tiinta mtistidi a aotoruiui care
in dcscnerea fetei. aJatLU"andu-se i'ntI·-un fel specific vrea cu oriee pret sa-ti demonstreze arta, sa () impona
prozej orientale din litcratilla noastra: unUl procedeu care ill con~tiin~ eititonlJui. Cu totul a.ltfel 5taO lucnlrile .In
va fi fo!osit palla la sarietate ~i rnanierare 1n proza lui cazul prozei lui Panait Istrati care scriind Chua
Hinu$ Ncagu. ~adar. 0 sinestezie specifica d1i euloare Chiralina. era "numai un am si Inca deloc un scriitor.
prozci acesteia, ame~tec de lexic eu sonoritati levantine, A meeput sa serie din viatli, m;ca se poate spune astfe~,
dub!at de 0 savanta dozare a descrierilcr prin percep~ii din mijlocul vietii, din afara de arta.,,1 Pentnt l<;tratl.
senzoriaJc: gusruJ, pipaitul, culoarea ~i parflJmul sunt m)adar, ceca ce conteaza intili de toate e marnnia
i"ngcmanatc savant. Nerantula "avea camea tare ca piatra. sincerii, traducerea acesteia In pagina cat mal aproape de
Un parfum necunoscut parra atunci - parfull1ul cfunii I~ care a generat-o. Exotismul autonuui nu este
iubite - Imi patrunsc In sange. Era ca mireasma unui cautat sau lasa impresia ca nu este ~a. el este intim
fmct exotic pe care-l gu~ti Intma datii"~. Mal mult - $i egat de aceasra lume a cafenele10r levantine, iube~te
tot specific lumii orientale - este arnestccul dintre .,tolaneala In care consumatorii ( ...) flecarese. carrd eu
rnolcome.a1a aparenta a vie~ii ~i acffincilTX:<.l patetidi a aer adonnitor. cfu1d eu aprindcre. Narghilele puf~e,
~'entinentelor care 0 strabm dincolo de Incetinelile ei. sforfund apa din sticHi mtr-un concert monaton, zart1Ille
lubirea pentru fata ell nun"'C de fruct exotic pare di se tiidinesc date de-a dura pe table ~i cafeLele tw"C~ti
lntampIa foarte depmte de clocotul lumii. sau, mai bine purtate pe sclipitoare ravi de niche1, se perinda netncetat
spu~, dincolo de indiferenta ei orientala. ,1n jurul nostnl, prin aceasra lume trmdava. care, cand 0 vezi mereu
plliitill. Ulita. de ascmeni. pustic. ac~j ~i la oriee ceas din zj, te face sa te mtrebi din
TotuJ se petrecca Intr-o dupa-amiaza inabu$itoare ee-o fi traind."2
e august, eand triintorii mahaJalelor dorm, cu totii. dupa Cafeneaua aglorrerara (spatiu In care rraiesc
ce-au gonit m~tele $i-au lasat perdelelc." laolalra oameni sarmani, Infranti. pc care vazandu-i nu-ti
Viltute.:'1 prozei istratiene consta in capacitatea ramane decit sa te intrebi, aserneni lui Istrati, "din ce-or
acesteia de a zlIgrilvi frost realitatea. Scrisul oriental fI traind'') 0 gasim ~i in proza lui I. Peltz sau Benador.
fiuctifica expcrienra de viata tara alibiuri livre$ti. Pentru Si la a~ti scriitori cafeneaua este semn pipaibil al unei
Garabet Tbraileanu ,Diferenta .')pecLfica ~i calitatea xistente marginale. Alei. vorba lui Istrati. apare adesea
esentiaHi a d-Jui Istrati e lipsa Jui total a de "europeanuJ Ingfunfat de originea-i «eiviJizata», inlarurand
«liternnu;sm».,,3 In comparatia sa Ibrliileanu merge mai eu dispret pe indigenul umilit care i-a dUcat pe pider
departe ~i ~aza in pardlcl un pare stilizar - In cazul In inghesuiala."
in aceasta margine de lun~ evrei, greci, arabi. sau
romfu1i practiea rreserii sezoniere. trcliesc din expediente
I ltkm. Ncranfu/a.... p. 353.
lu .. ibid., p. 356,
1 G.lrabel Ibriiileanu. Sludii lilerare. 2. Rucurqll. Edllura MlIlerv,l. \ Idem. ibidem. p. 73.

1979. r 7"2. - Panait lSlrali. VietH lui A.drian Zogrofi. p. 594.

/24

---­ --
'fentmia orientulUi 125
Daniel Vie.hi
~i la voia norocului. $i pentru ca sunt marginali, au Un
sentiment aI soJidarita~ii in ratare. ill c~ec. n'aie~c
acaparati de doua vise - reverii 1ntfunplate ill furnul
afeneJe!or: un vis aI fmbogatirii rapide $i pe cat se
rx>ate miraculoase ~i ill1 altol aI evadfuii. Daml de duca
11 gasim peste tOl 1n proza lumii orientale; la fel se
i'ntfunpJa acest fapt In lumca crailor mateini : altundeva ,.Rel1mtul" - prototipul strilinului apusel1n in
luclUrile nu difcra eu nimic. Din perspectiva sociala. nalcl1nia
explicaria estc la Indemana; subiecfii reveriei acesteia
oresc sa seape dintr-un loc aJ saraciei, ered ca
'iirii...,indu-l !~i parasesc ~i nenorocul ~i neferieirea. Este Cel mai adesea prezenta strilinilor :in romanul
aeea.<;ta 0 l~ Ineredinrata ca destinu! omuJui este istoric sadovenian este ilustnui v eXlerioara in sensul
detenninat de hazardul pe care ti-l poate aduce pribegia. discursului narativ traditional, personajul estc pereeput
A sta locului presupune a te motiva Tntr-o munca lipsita din afara, nu pare sa aiba secrete pentru nar-atar, acesta
e spectaculos, a te Inereclinra valoriJor 1umji capitaliste
domina personajul-actor prin gradul de ornniscienta,
!;ii poruncilor ncmiloase ale aeumulfuii ; or. eroil acestia
nu au ratx:iare de a purcede la asemenea l'nfcIptuiri lipsite Investindu-l cu 0 anurre misiune ill acord eu ceea
de anvergura, ci sum fun~ntaJ niste in~i romantici, nararorul ,,,,;tie" din istorie. Inainte vreme, pe timpul lui
dupa cum ne incredinteaz1i Panait ISlTati intr-o "Va.",ile Vocia Lupu", al lui ~tefan eel Mare Sail ,Joan
marturisire care nu mai are nevoie de acL1ugiIi :"Viara Voda Arn~u", rostul strainului era unul mai ales di~
este un cuptor care eere sa fie alimentat neeontenit eu natura misionara; ~a e Guido SoiaIi, de la misiunea din
energii noi ; tatuI e modificare, transfarrnare In biDe sau I~i 1n Frafii Jderi, Guido CeJesti din Zodi.
ill rau. Cine se oprC$te In loe, piere; ~i e mai bine sa cancerului, slujitor carotic la sed.iul aceJeia,?i rnisiuni;
dai lUleori Indarat decar sa nu te mj~ti".' al{ii sunt doctori : Angelo, din Frll/ii Jderi, este
barbierul italian a1 lui Stefan eel Mare, sau slujesc la
caste: un sas, Ferent. este "vatamanul carelor', ill
Nicoara Potcoava? aitul, pe mDne Cro~ Maria,?, ost~
I1earnt. trude$te In riizboi In Eratii Jderi.
In vrernuri.le rnai noi, apusenii practicil. meserii
are Ie SWlt peste mana romfulilor; ~a este lohan
~inistu1 in povestirea CocostarcuJ albastru, Anton
ITlOranll din Bordeenii, neamt care se poarra eu luleaua
intre dinti-. Alt neamt, Frant, este paeiurar 1n Venea 0
moara pe Siret, altul, cu aceI~i nun~. este doctor
I Idem. ihidi.'m. n. 416.
(Mormantul tmui copil).
126

Ocupa~ijle
Tenhma arientului
occidentaliJor (lifera $i de cele ale
evreului, ale tureului sau tatarului. Nearntul este ~.inist,
rrorar sau doftor, lohan Cart, din Tara de dincolo de
-- Daniel Vighi

cand anum1ti vizitatori apuseni de vaza, cum ar


fi baronul von Hacken eu sotia, viziteaza padurile
Va!ahiei din pasilll1e cinegeticii. de~coperii deprinderi ~i
1
127

un striivechi, cum ar fi amnarul eu care paduraru


To[11;l ~anu Ii vine In sprijin doamnci baroane care
negura, este $i eJ, aidonla cut-a:rui "taIian" Pittini din elte
alea Frumoasei. padurar; "TaJianii" pot fi mai multe se chinuia zadall1ic sa-~i aprincUl tigarcta eu
Inca, ,,~ Gheorghe" este pazrric de cimitir, Antonio ,Je01nW?oare k " nerrebnice ale lumi.i m:xleme. Si aici
1
Tnvie rnortii In povestirea. Umbre.
este prezenta, 1n contrast, lurrca veche.
Strainii apuseni par sa aiba ceva din aClul pestri~ Singurillatea occidentalului stabw.t in lurrea

al personajelor din iarmaroc, iata ,,\ill doftor neam~" adus satloveniana apare mult mal frecvent decit 'in cazul

de "un biet mo~neag" la baba dllmisale. "Doftonll" se rasanteanul ui , al grecwui, a1 tufeului sau al tatarolui ~

poarta "eu ochelari de aur pe nasul ro~", se decl1i la un ac~tia sunt de n1al multa vrerre In legatudi eu tinuturiJe
sci de operatiuni care par vrajitore5ti pentru asistenlii: "i moldoven~ti. "sunt mal de-ai locului." Singuratatea este
se uitase in gum, II scosese limba, 0 batuse pe spate ~i aIci expresia lU1ei altenta?- care nu s-a putut sublima ille
pe piept, - de se ingrozise ca de alte-cele biata~a altceva. A fi singur presupune a perpetua tara sperant
Casandra." ,,Bietul mo~neag" ~i "baba dumisale" sunt altentatea dintfu. In aeest fel este descrisa via\a eutillui
actorii dir~i ai unei naratiuni care se descopera pe nearnt "pn¢$it", dintr-O ciucllitenie, In Delta:
rnasudi ce asistam la des~lll(lrea cronologic-liniara a ..Am pleeat foarte uiroit de pe grindul lui domnu
acpunii. Atitudinea povestitorului se dezvaJuie In reactJa Fran\. L-am ma.i vazut pc ~ de doua ori trei ori. Era
eomporta.trentaHi a personajului : "biata matu~a acelru;;i., dar cine era? - Ridicam din umen: Cine
Casandra" povestCl?te ca ,,sc ingrozise ca de alte-cele" de peate ~ti '! _ De unde venea '? Alta taina.. - Ce c:lrarnii
gestul "doftorului." I-a silit sa se cxileze aici? - Tot taina. N-am ~tiut
Ca ~i In cazul altora, moou} de a vorbi este ~i el niciodata. nimie. - Cfu1i n-avea. Reviste, scrisori, nu
mijloc de caracterizare indirecta, modalitate de a sublinia primea. Nirrenea nu-l 'lntreba, nimenea nu-l cercetase."
alteritatea: ,,La urrna, neamtul Intreba : Fragn~ntul apar1ine discursul ui emotiv care
- Asta nu muncat carne ? ,,scoate mal degraba la iveala dispoziti a afectiva,,2 a
- Nu ! striga m:>~neagu] seuturilndlH~i p1ctele. Nu naratorului ~nit sa sublinieze ~ misterul vie~i
se cade: - post ! personajului prin sublinierea lipsei comunidirii sale eu
- Aber prost nu se peate, zise doftorul uitandu-se lU"l"l"Ca exterioara. Dispozitia interogativa. a naratorului
peste ochelari. La. di nsul trebuie carne mult".1 este unnatii de tot atatea nega~ care indetermina S1

ldem. Vales Frumoasei. in Opere, 14. p. 496.

~ Bucure~ti, Editura Univers


I
I Mihail Sadoveanu. lJliitu$a Casaodra, in Opere, 2. Bucun:~lJ
Jaap Linlvell Punctul de vedere, p. 78.

Edltura Minerva, 1985. cdl\lc cnllca de Cornd SimiC'nt:scu. p 3 Vi

f2R
'fenfZ2tiZl orientului
Damel Villhi 129
suspencIa is tori a anterioam a personqjului. LCe<.t ce
felwitele soiuri de rate salbatice, de 1£1 cele mai mititele
llrTreaza se Inserie in paradigma tradi~lonald a lipolOgioi
si lUP ca rdndunelc1e, care traiese In vadwile Moldovei,
discursului narativ JTl3rCat de onmiscienriJ naratoru]1Ji prin
revenirea spre lm trccur disUU'nat ~ timpuJ verbal al
.ana la gotce $1 alte soiuri man $i nrre care yin numai
discursului, de~i se des~oara la perfectul compus. are 0
primllv<u-a de prin departate smfucuri. cine $tie de unde,
funqie prospectiva in mpoI1 eli fragmenuJl de rnai de la marginile lumii..."[
fi om al locului pretinde ie~irea din cvocarea
lnainte care joaca roIul de sisrem referential f<l(:il de
ulteriOaId sa desf%u.rnre emnologica : In tlmpul trecut a1 verbului, personajul devine din narat,
naTant; povestirea sa, care dovede.5te 0 experientii
"A$a a t.rai t acest om 0 vrcn-x:: pe grinduJ I lit. Pe
cinegetica sigurii, se desf~oarU $aU Ja un treeut apropiat
um~ batrnnerca ~i rcumatisn~Ie J-au ingenunchiat. N-a
sau la timpul prezent ; Tn acest leI alteJilatea diminueazi1
mai putut sU-\ii ingrijeasca gradma, cande Stop i-a
murit. floarea I~ie s-a useat, aT fi rnurit ~i el de roame,
In ritmul vietii trdite eu serrenii.
intr-o alm povestire, un oareeare ITlO$ Gheorghe
ingur ill bordeiuI lui, dadi nu dadeau ni"tc resear'
..«a fast odatii talian $i papist~»:, dar acu-i «de-a
peste eJ. L-au lidieat ~j I-au ad.us alci, la cherhanaJelc
din Jata noastrlL Ii dadeau saIbaticii ac~tia ai Delte;
no~tri:·>." E"te prezentii $i aici a~i trecere dinspre

pane ~i pc~te, dar n-a mai trait mull, s-a swns in seun.
timpul tI-ecut spre prezentul verbal aJ integriirii Tn
a Juat in nX>Imant taina vierij lui. comunitate. Ideea este IDtanta prin reluarea cu valoare
semnificativa a diferentierii timpului verbal: ,A t:r8it el
L-au dLls oamenii Intr-o lotea ~i I-au fngropat pe
poate cx:lalli. intr-o tara departatii ~i nedeslU$itii, dar acu
grinduJ pe care triiise vreme Tndelungarii. Acolo doarme
~-acuma Revarsanle Dunllni Insa au m.l.lit parnantul; sta aiei, la marginea tfugului, ell rrJilrup Deana." :Mai
bordeiul s-a risipit, s-a dus : nu se mai cunoa~te nimic; apoi, In acel~i nm a1 omniscientei naratoriale, asistarn
~i la 0 anticipare eerta a destinulu.i : ,,~i de-aiei n-are sa
saIbaticia a eucel;t grfuiina: nimenea n-are sa mal
se mai duca niciiieri." Integrarea sa In eomunitate este
cunoasca niei locul uncle hodin~te Ol11ut acela pc care
cine ~tie ce tragedii mtunecate I-au gonit din lumea um1aI'ea stingerii alteritiitii in vederea intriirii 'in rfuldul
civilizam in ace..'\te singuriitap ... "I oarrenilor: ,Din $oacfi,a ce fusese, femeia 11 facuse om.
Acu era Tn rand eu lumea." Urrnarea flreasca a acestei
Alp apuseni s-au adaptat, au devenit oarneni ai
locului ; "dornnu Lohan" cun~te tainele vanatului ~i ale
rnetarrorfozc pretinde $i 0 alta mxlificare a timpului
verbal. lmperlectul, ill cazul acesta, exprin~ durata unei
padurii ca oricare locaJnic: "eLl voce domoaUi" accsta
]~j laITl1.JIe'?te interlocutorul ,.ce feJ de dihanie spanoa"a-i istorii triiite: "Gospoclarii din sat Ii ziceau (<TIlO~ule»,
mia, Cum trebuie sa te apropii de ea, lUlde trebuie s-o «11fu1a5ule» ; unii ii siirutau mana; eli multi biitrilni din
atdi. Cr'd euscru; umbla 1£1 nunti ~i ]a botezuri ~i avea
a~tepti la panda. 1mi vorbi aooj ~i despn.' difcritclc,

I Idem. Pribegll. in Opere. 6. p. 98.


I Idem. CocOo';UircuJ albllStru. in Opere. 7, p. 309.

--
130 TentooZ1 orientulUi Dani~hi 131

scaun ill sfatuI cetor curninti." ~e uita la toara. casa muruica ~i din ce In ce sim~~te
In alta proza "Strfunii mergeau pe drumul din durerea mai grea"l. lXsGTierea tn cazul acesta este ,,0
mijloeul satului, - spre cr~ma." InI*~area lor amint~­ aet-iune goaHi", 0 suspendare a naratiunii 'in vederea
te, nu intampHitor, de lurrea iarmarocuIui: .,Emu sublinierii cliferen~ei lntfunplata prin faptuJ privirii
Tmbracati ca pJoje.,~tenij iarmaroaeelor moidovene~ti: cu nedumerite sau nascute din inactivitate, cum ii spune
nadragi largi, eu brilie late, cu ilicuri lustruite, cu palaru Ricardou, dupa 0 sugestie dinrr-un sUldiu celebru al lui
m:>i, mguste-n boruri. Aveau gente mari, pline ~i grele, Philliphe Hammon2 . Privirea eroului transforma aet:iunea
la ~olduri. Mergeau repede, stfunind cu ciubotele colbul 'in contemplare: "aqiune goala" poo care "acronia
drumuJui. "2
obiectului devine diacronie ~ observa~iei (timp mort)"J
Alteritatea este aid sustinuta de pasajuJ descrjptiv ,,lmbraciirnintea nemteasca", ca "acronie a obiectu­
care, dupa cum spune Ricardou, suspenda timpuJ, opre.5 te lui", se rretamorfozeaza ill "diacronie a aet-ilUlii":
cursul actiunilor ~i perrnite insralarea "unui timp mort sirnbol al ernanciparu sociale. ,~cu. om cu oehii
...) a unei actiuni goale..3 . ~adar, faptul ca "Striiinii 'ter.;i, cu mustatile lungi. ~i sl11fu'cilind inouna din nas,
mergeau pe drumul din mijlocuJ satului" nu e.<;te in ra de mulr notar In Brosteni. Fecior de ~ vechi, nu
masurii sa Ie asigure alteritatea in satul In care au putea ~5te sa se poarte dedit in suaie nemtt?$ti>4.
ajuns ; abia descrierea imb.racammtii (,,Erau imbrd.catJ ca In aIte povestiri, "tinuturile nernt~ti" sunt
pJoj~tenii iarmaroacelor moldovene.5ti") 0 (X)ate face "inonim a1 striiinatatii: "Batrfinul avea un treeut desrul
plio functia de emblematizare a descrierii ca "inserare a de neguros, nimeni nu-i cuno~tea tinere~ea. Doar el
unui indiciu diegetic, retrospectiv sau prospectiv. singur, citeodata. Iasa sa se priceapa wlele lucruri. ~a,
Descrierea de acest fel", ne asigura Ricardou, "peate dadea a in~elege ca pe Hinga ciobanie a rnai tacut {)i
contine chiar g~nii unor actiuni viitoaret>l. FaptuJ ho{ie prin finlla.uile nem(~ti, cu Buracinschi, cu
acesta se va futfunpla cu necesitate ill proza de fata, Piele-Verde ~i ell aIte fete".s
oaIrenll ~tia se comporra ciudat (~i) pentru di sunt Valoarea generica a ,,nean~ui'" ca denumire
1mbr8cati altfeJ. ~i cum mai peste tot in proza pentru strainul apusean, este probata ~i de un ,Jeah"
sadoveniana stramul este sinonim cu •.nearntuJ"; ~are tot nearnt se cheama: ,,Liza, - Garofita, cum ti
,,straiele" difente de cele populare sunt $i ele 'ceau toti -, ( .. .)~i nlllllo1ra treizeci Si cinci de ani, era
.,nemt~ti": "Pe Ion i1 napiidesc gandurile; se uita la tanara., eu obrajii nlIreni ~i ell ochii plini de riis.
eopii, se uim la nevasca, se uira. la haineJe lui nem{~·ti, Adusese ell dfulsa ~i pe neamful ei, un leah bun ca LID

I Idtrn. Gradina morfii, in Opere, 7, p. 548.

em, Jon Ur.<iU, in Opere. 2, p. 159. p. 159


~ Idem. Do; straini. Tn Opere, 2, p. 367.
Qu 'est-ce qu'tlne description 'in "Poetique", fir. 12.
1 Jean Ricardou, Noi probJeme ale romanuJui, Bucure~li. EdiLura

1 .I~'\n Ricardou. op. cit., p. 36.


niven;, 1988. p. 36.
4 I<lt:m. op. cit., p. 307.
4 Idem, ibidem, p. 38,
.' Idem. Cr~mH lui mo~ Precu. in Opere. 2. p. 272.
32
Tentutiz:a orienJ:ului Daniel Vig:hi 133

copil, doctorul orii.5elului".' Mogo~oaia fiind tot al baronului, bronzmul dipata 1n el


~i In romanul Sliir$it de veac in Bucure$ti. o pdivalie cu locuinta. Si adudlndu-~i ~i cele doua
asim. In preajrna lui lancu Urmatecu, mai multi strdini surori gen-x;.ne, Mili ~i l\.1ali, fete batranc, singura lui
2
apuseni . Pri ntre a~tia, Nois Schweickert, un neam~ 'amilie, a pomit negustoria de astazi, Vindea de toate,
adus tn Buc~ti de bamnul Barbu, boierul camia dar mai ales vindea coroane de margele."1
Urmatecu Ii administreaza mo~ii1e. Neamtul fusese in Existenta lui Alois Schweickert se acomodeaz.a,
"tinerete tipograf. Apoi incercase rre$t~uguJ turnatoriei ciudat, cu existenta orientala prin proliferare baroca a
1n bronz. La Bucure!~ti 11 adusese" , ~a cum am spus, obiectelor omamentale clin preajma sa. Neamtu! triiia
"baronuJ Barbu, pentru 0 statuie cumpiirata la Viena $i exotic lntr-un colt de Bucure~ti exotic $i el. De altfel,
lotarata salonu1u.i din casele ce1e mari boiere..~ti, stau.de exotisillul ca paracligma a scrisului oriental se poate ivi
sosita Cll arnandoua bratele rupte. BaronuJ, nemangaiat, a din ~1.litati aparent nesemnificative, cum este cea in
cerut lm ~ter de la ateJieruJ care 0 turnase. ~i care trd.i~te Alois: ,,Yn fata clopotnitei de la case1e
Schweickert a venit $i a 1ipit brate1e, di nici nu sc mai bisericii Cretulescu, unde strada era mai strfulsa ca
cuno~tea. ~i a riimas. Vechiul han de la PoduJ nicaieri ~i era lngramadim de pravaIii cu nume stdiine."
Nu Intfunplator priivilia nearntu1ui era napadita de
I Idem. Mormfintul ULJui copJ1. In Opere, 4, p. 58.
obiecte ciuda.te: ,,Era 0 Ingriirnadeala c.a de nnticar, de
Unul dlnlI'e ei era Marco Bellini. IvIl In jurul familici baronului
arbu, odata cu inccpulUl conslrUqiei fabric II pc care ~I-O dorca
sta1Uete, de tabachere. de pinteni, de cutite de bronz. de
fiul accsruia. Acesta era "un italian cu pam I ro~u. pistruiat. gras. vase de metal, printre care diteva coroane de rn.:"irge1e
uraliv ~i agitat, cu unghiilc negre ~i mirosind veo\inic a mahorca. umpleau locul. "Ciuctatenia, exprcsie a unui altceYa
adus de Bubi de la Murano, ca specialist, inca din zilclc primelor semnifieauv, se reflecta ~i In aspectu] strdinului: ,Era
lucran, pentru ca totul sa pomeasca. intr-o bunli ,Jnduialli". Si tot
un om uscapv ~i 'inalt, cu ochi alb~tIi, blfulzi. Cu un
cu aceastl! ocazie "ca\lva lucraton, parte italieni. parte vlene7.i.
fusesera gazduiti In locuin\e u~oare de lemn. ~teptand sa S~
cioc bogar, prins In barbie, parca scria clin mi~ciUile
sf~eascii IOlIcaga cladire ~i instaJa\ie. care pana in iama trebuia sa falcii, "in aer, cuvintele cand vorbea. Plete ciUunte ii
se sfar~easca". (Ion Marin Sadoveanu, Sfiirfit de "ene in Bucure~ti, acopereau urechile rotunjindu-i capul, frumos desenat,
p. 120.) purtat rnfu1chu pe un gat sub~iat de guleruJ scund, In
Alt i straini sunt prezcnlj in roman, bunaoara madam
Incheietura ciiruia se lnfoia 0 cravati'i neagrli." Exotic
Blanche. modisLa "de lume bunli a Bueure~tilor de atunci" pc care
Bubi 0 cuno~te pentru cli trecea in fiecan: zi cu Jurubita, [iitoarca
fUnd, strdinul 'indruma gandul spre ana: ,,Meseri~
sa, pc la magazlOelc acesteia. Asemenea vlenezulul Alol.s vienez, Schweickert avea totu~i 0 In.rati~are de artist.,,2
Schweickert. madam Blanche avea 0 prlivaJie pe podul Mogo~oaia Intr-un fel asemana.tor slnt descrise ~i surorile sale:
menita sa dea lustru occidental vietii bucuTe~tcne : "Paril.il1niC venlll1 ,,A.rnandoua aveau aproape aGeea$i lnfliP.Sa.re, care 1a
de mai bine de treizeci de ani tn lara, eu trasuri I'ntregi phnc c
cuui Inalte ~i rotunde, eu cufcre incareatc cu m~tl, eu dommoun $i
fel de fel de costume penlfU balurile maseate de atunci". madam I Ion Marin Sadovt:anu, op. cit, o. 71
Blanche "c1iJilu7ea gustul", "cu prietenie ~J respect dupa clJentela".
2 1d~m, ibidem, 11. 71.
134 'Tentutiz:a orientului Daniel Vil!hl 135

prima vedere atunci cand nu se mi~u ~i nu vorbeau, Silion Intr-un oblomovLc:;m rafinat sau, ca eroii lui Istrati,
putea iU5ela prin lini~tea ei. Pieptanaturi eu col~ sub face amt de multe tncat nu mai face nimic senmifieativ.
bone{ele de dantele, voHin~e multe pe rochii largi ~.i Se agita ca sa se agite. TriUe~te In sinele propriilor sale
negre ~i 0 risipa de podoabe de jeuri tot negre (lanf\lri, Tnf'aptuiri ca s~H;i satisfaca fo~ fiqionaHi. Scrisul
briJ.tari ~i cercei) Ie dadeau 0 eleganta romanticii, oriental, baroc frind, doband~tc ac~i lentoare:
Tncarcata, plina de linii rotunde ~i mici ca ~i ele.,,1 descriere excesiva, narariunea pare a fi de multe ori mat
Contactul cu exotismul, Cll alteritatea, prolifereaza in degraba un pretext a1 celei dintfu; reflex, acesta. al
descrieri baroce ale unor obiecte inutile (msa) semnifi­ "'tfuii de a fi. In artificialitatea moarta., in illizie, in
. . danteJe " , "stat uet e , "vo l~an~e ,,,podoabe"
catlve." H H
. supra-realitatea d~ dincolo de natllri\. Scrisul oriental este
implicit (~i) un boicet al evcni~ntullii (prin pmliferarea
Lumea orientala ironizeaza sUbtil, tara incrance­ sa excesiva), 0 modalitate de relansare mereu ~i mereu <l
nare, pretentia vienezului Alois Schweickert ca ar fi descrierii ca suspendare a timpului. ca logocronie
contribuit la prosperitatea ~i civilizarea vietij Bucllre$ti­ (Ricanlou). 0 afirrnare a spa~uJuj ~i a ~patialjzariIor,
lor. Orientul se lasa Intotdeauna civilizar in fatalismul adica a incren~nirii In obiecte. Scrisul oriental graviteaz1i
sau anistoric de catre energia (de sursa protestanta3) a 'in jurul nu~lui Si nu al verbulu.i. Visem:.a la
occidentalului. Faptul acesta este Intemeiat pe un an~ Tncre~nirea atemporalii adapostitii in meandre1c
mod de a gandi ~i de a se StruCturd mental in jurul omanlentatiei. SensuJ oriental bnde in cll.iar litmul
unui imaginar specific. In lurrea oriemala, eroul nu face ~cIiinuii sa proiecteze lumea Tn panopticum. Aeesta este,
nirnic important, are reverii in fata oglinzii ca Bubj de altfel, "figura textual a", tropul, ,.metafora poietica" a
Barbu, fiul baronului, stli la taifas in cra5me deocheate scrisullli oriental; obiect, drum ultim ~i mecanism de
Tn felul comilitonilor lui P~adia, se refugiaza ca Lucu producere textuala - panopticwn-ul este imagine a unui
eleatisrn 'irnplinit, 0 incremenire in care verbul a fost
suspendat $i a intepenit in hieratismul nu~lui. Prinp.1
I Id .. ibid. p. 72.

Ferid din DimDul persian este supUS la proba tlicerii, a


2 Odatit cu inainlarea sa in rang social. Ianeu Urmatecu I~I sehimba

~i felul de vlala. Rude. apoi aile chlpun "mal vechi ~l ()bi~nuite" in suspendarii, inainte de teate, a verbului, este lmpins in
casa familiei incep "sa vic dill ce in cemairar... Lor Ie lau locul umea (ta.ellt1i) a panopticurn-uJui. devine obiect lntre
"magislrali, banchen. avocali ~i calcodata diliva parlamcnlari". In obieetele lumii; pove~tile fiIozofilor sunt ~nite sa-i
acel~i timp "VCChllc slugl s-au schunbat $i cle, en ~i felul dl; a apere privilegiuJ de nu se dezvaJui, de nu se
servi. Servltoarelc nu mal umblau In papuel ~l legate la cap. CI In
lnetarnorrOu'1 :in instanta narativa.
rochii negre. ~ortun alb;;". Schllnbarea aceasla de eomportamenl i se
datoreaza lu! "mamzel Helene". "[ran\uzoaica purtala cu c3tiva ani Orientalismul este adesea confundat eu opusuJ
in urma pana la Bucure}ll de toande zburdalnice all: inimli"( p. ~au. Alois Schweickert este j'ncredint:at ea se comportii in
195.) : alla dedit madam Blanche.
mod apusean-heracleitic; de aeeea desffi$oara In
l Vezi Max Weber. ElicH prote.'iUmlii $I spirituJ capital/smalai,
bcnefieiul ci"ilizaliei, a5a cum se ~i cuvine, 0 mare
BU(.:un:~ti. Edltura Humanllas. 1993.

136
l'ematia orien1'UJ.ui
Daniel Vi2:hi 137
energie. nun1ai di aceasta se Lntfunpla In bencficiul unei
inutilitati orientale. Energia sa e~ueaza in sens e1eat 1 • ceea ee el aduce acolo - "coroanele lui de rn.argele'·
Bunaoara, marea ,.convingere ~i rnulrumirc" a lui Alois - sunt offiarI':enta!ii artificiale, 0 realitate a barocului
Schweickert este lnfaptuire.a civilizatorie: .,Spune8 di la oriental care se Impotrivt:.5te (ill felul decadentilor lui
venirea sa in tara. eim.itirele eapitalei serrllinau a cimitire Mateiu Caragiale) naturii : "pomi ~i buruieni, ill eimitire,
de sat ~i cii numai el. eu coroanele lw de nmgcle. k-a aduce cfunpul", ill tirnp ce eL vienezul cu Tnfiitj~are de
t 0 fara care sa Ie lege cu chipul ma.i nou aI ra.rgului. artist, schimba locul, 11 scoate din destinul sau natural
- Porni ~j burUIeui, in cimitire, aduce efunpul ! penlIU a-I sublima prin artificialitatea moqii. ~i s
Dar mortul ce aduee eu el? se llllreba patelic pretinde al lumii apusene. Alois a sf~it, tara sa ~tie,
Schweickert. In cele mai inalte clipc. ale sale, In C~-e pIin a fi instanta personificata a mentaluJui oriental. In
buna dispozitie, patin1a negustoriei ~i un simtfunc.1nt sens occidental el sc iluzioneaza heracleitic, crcdc ca
bW'ghez at moztii se uneau pentru a-I cia cuvinte este agent al unei modificiiri a lumii din preajrna prin
sincere"2. gravitatea ill~epenita a unui ornarrent de un superb prost
Alois Schweickert urbanizeaza eimitirele capitalei gust. Scrisul oriental este expresie a unor tensiuni
care. pam Ja apariria sa. ,,sernanau a cimitire de 'laC; oximoronice de acest fel. Toata zbaterea lui Alois a fost
~nita sa nasca ~i, mai apoi. sa intretina 0 asernenea
tensiune.
I $i mamzel Helene are ccva anume din [elul de a fi ill unui artisl
ratat, pastrand eu sine inulililatea gratillasa II aCl::-.lUlu intr-C' IlIm..:
pragmullca, aflala in asccnsiune malerinl1! ~i socia15. Pre/cn\a l:l dJ
dlstJnc\ie victll ~I (1 raflnt:a/a. in IUllIca Bucllrc~tl)or. Vlala ":1 ,U'C
doar aceasla Justlfieare. ac.eal>ta unica ratlune de a il In lapl.
mamzd Hdene esle 0 viclimii iar "iuta 1::1 un ':$ec. Yn tJlll'n:te <l
Cllnoscut "uoul din nenum5ratll romfuli care au Ill\ J\..tt (. ..) la Paris
sa deosebcascli un tablau de altul. sa ascullc 0 mUZlcLI. 0;3 cilcnscil
o earte ~i sli luheasc,\ 0 femelt: :;;i care, dupii Intoarccrea in tan'.
lrchuia sa Ie uite pc lO~lte penlru a sc face om seno~ paSlrdnu
numai 0 mcsene care Ii ingreuneazi'i lol mal Ulull trupul ~l mlnlCd,
a pn:Jungil eu 0 i'ndriiznealii mal marc dedit u ector/aHI lovara~i de
str<1inatatc visul sau inutil ':>1 a IUUI-O tU el pc 1ll.mlle! Helene.
Fjre~le ca. odilta aci. feme);) n-a mal pu!Ut sii ]uptc ell piirinlii
bilialului, cu gnp multor hectare din Oltenia ~I ell f'l!;.1 unor vecini
de mO~Il:. eare era hot{U'ata sfl ajunga neva..<;ta penuu cd HVI:.\ p..tr.lle
~i n-awa trecut. $, maIn7el Helene a ramilS In lad sa Jl;a Icqll Ut:
limba fraocczlL mm Intai In elite lin pen!ilOn. apoi pnll famllll." (p.
195.).
! fd. ibid., p. 72.
138 Daniel Yililii 139
Tentmia orientuJui
exista"l. Eliberarea artei din detenninismul mirretie estc
formulatii, dupa cum ne asigura Todorov, inca de
Schelling; pentru acesta ,,regula artei e,,,te frumuset ea ,
arta e,<;te 0 'intrupare a frumuserii care e,<;te superioara
naturii. aceasta flind guvemata (~i) de alle principii dedt
frumusetea,,2.
1emn de busuioc si

rosu

de cirmiz
Artificialitatea prolifereaza. mai ales denominativ,
este 0 instaurare a lumii obiectelor, altele decat cele
mundane, lntr-un sistem sufieient si~i care se
de la context la text
concretizeazli plin functia staticii ~i unificatoare a
descIierii; aceasta din LUma Incetine~e ~i amphfica
povestirea dupa 0 morfologie a iregularului. RaportuJ
Raporful /latural-artificial in scrisul oriental. 0
onflictual dintre povestire ~i dcscriere se proiecteaza In
componenffi poeticii a scrisului oriental este artificial i­
altal - acela dintre ,,natural" ~i "artificial" - care urca
tatea. Artifexul. Ca manifestare omenea<;di, artificialitatea
dinspre ontologie spre poetie3 . Opozitia acea.sta define.5 te
pn:~supune existenta produsului :fficut de mana omeneasca.
irnitand natura sau. dimpotriva, lnlocuind-o. Aceasta
poate fi ~i expresia unei "nesineeritati'" 111 raport eu 1 Tzvelan Todorov. op.dt., p. 220.
Iurrea, nu neaparat in sens etie, ei altfel. ea depa.5ire a ~ Idem, ibidem, p. 221.
.\ Toata aeeasta "punere In sceniC' a subslanlivulul-ca-obiccl-numit
principiului imitariei din arta clasidL ,,DdCa alta", sustine
(din perspcctiva onlologietl) define~le 0 vilrsta 11 limbajului ca forma
T7vetan Tcx.lorov, .,ar izbuti sa i se .supuna (principiului de reprezenlare pc care Michel Foucault 0 stahile~te istoric pc la
imitatiei, n.n.), deci sa produdi copii perfecte, nu se mai inceputllrile seeolului al XVII-lea. intr-o perioada numiUL de el ~i
vede in ce-ar consta interesul ei. de vreme ce prototipul de al\ii, baroca. In viirsta barod a reprczentilrii prin limbaj,
"giindirea Inceteaza sa se mi~te In c1emenlul ascmanaril.
Simililudinea nu mai eonstituie fomul cuno~tcrii. ci mai curand
J "Slncentatea arllS1u)ui In viata lui pcrsonalii este deei un lueru. SI ocazia erorii·'. (Michel Foucault. Cuvintele $i lucrurile. 1996. p.
Wne de pSlhoJogia ~i de morula lui ea persoaniL «sincerilatca» lui ca 93). Poetiea orienlalii, barochi/anla fiind. cste 0 "eroare nccesara" a
anist c un .Ill lueru : ea e sinonima cu ~tiinla ue a face 0 operii reprezentlirii prin asemanarc. Ca mod de pereeptie 5i de reprezenlare
«sincedl», adici1 cilita en atare de Cilitorii sih, esle de fapc ~litnla a lumii. serisul de aceasta factura din Iltcratura noaslra inlerbelidi
de a face 0 opera lIUC vanua , 0 opera. pur $i simplu.". ~tiinla apaf\ine accstei perioade in care, dupa cum ne aSlguri'i Foucault.
aceasta "se ob\ine prinlr-O anume distan\are spccifldi (...). distan\arc "Epoca Asemiiniitorulul C pc cale de a se inchldc asupra slqi. in
ce cstc Insa.5i idenLifiearea «eullli" cu lin «altul» «de cst un urrna-i ea nu lasa dedit jocun" (Idem, op. cit., p. 93 ). Cc allceva
autre»), a eullli cu non-cuI, Cll lumea" Orina Mavrodm, Poieticii $i sunt toatc aceste pcrsonaje dedit melaforc alt: jocului (masca,
poetica, 19R2, p Ill). Prin urmarc. artitleiallt~uca baroca e<;te dedublarea, artifieialitatca. raportul uinLre 3ll1intire ~I uilare).
nesJncentalc ontologlca ~i 0 sincenl,uc POlCllc1L In sensul dcfinit Barochlsmul oriental al literaturii se ordoncaza in jurul fonnulel "nu
mal sus. sum ce par a fi", iar pUlerea de vrajii a jocului epic cre$te "clin
I TZV Cl1ln Todm(\v. Tt'orii ale .<;jmholului, Bucure~ti. Editura aceasla. nouli Inrodire a aSt:manarii eu ilu/ia". Peste lOI Tnlalnim
nivl:rs, 1l)l{1. p. 220 "hlmerele slmilitudinii", adidl arli ficialilatC:l. trompc-l'tH..·jl-ul. sau,
14
Tentmia QrientulUi
Daniel Vi!!hi 141
barocul scrisului oriental prin dOLla tipuri de
comunicare: unul ,,«Japid.:1f», stilizat ~i el, dar tarea lnfloritii a podoabelor vestin-entare :
ne-«inflorit»" ~i eeJaJalt .,ornamental" ~j ,,In-florir,,J. In ,Boieru/ ~j jupfine.1Sa sunt imbraaJ{i dupa ultima
plan poetic aeeasta rnarcheaza "disputa dintre atici~ti modif. ConstantinojXJJul este Parisul lor ~i eei ce vin de
(c1a~ici~ti) ~i asianici (manieri~ti)":!; reaJjtatea aceasta acolo ciau tonul, eaei I17Oda. se schimM nrreu, dadf nu
face parte, dupa Boeke, "din ten~iuniJe arhaice ale ifieru.ra, eel pupn in ce prive.,c;te stofa ;'ii podO£'lbele.
spirituJui european:' ~adar, eel dintfu Stil, eel aticist, Bojedi poartii rochii Jungi, Jargi, Ilirif guler,. fJ€1pud din
.Jnseamna In retoriea antica: den", eoncentrat, Japidar, marochin, cingiilori de C8$mir ~j ;xllvari un'a,si. Nevestele
iseusit, esential. Asianic desernneaza contrariul extrem: Jor poartif 0 rochie Jungi1 ~j fifrii cute. foarte strdIlSa sub
exagerarea, cchivocul, {X)mirea artificiala de Ja neesenrial san} ~j Jiisfind 0 Jibertate depliml pfintecelw'. pc c.e11"e
~i 'invaJuirea videana In prolixitate a miezuJui, redarea Lwele dinrre eJe if au dizgra{ios de proeminent.
subiectiva <<truclind» ill mod con~tient unghiul de fmbmdiminteE ambelor sexe este brodatii cu aur {ii
perspectiva"3, argznt. lama. poartii bJiinuri seumpe aduse din Rusia, pe
Poetica scrisuJui oriental aPartine decisiv asianis­ margine eu firerun' sau bradeni de Ja Viena, Uneori
mului, omarrentatiei ~i artificialiilitii4 , Ea este expresia ooieru] poartif 1a brfiu un jungIJer. Jupilneasa. acoperitE
artistica a unci realitap ontologice, a unei propensiuni de perle :;i de gz'uvaemri, cste intotdeauna inannatE cu
speciale pe care 0 ,.descrie baroc" PompiJiu Eliade din un soi de mEtiinii Cicute din ~iragl1ri de perle. de
necesitari, a1tele decat cele artistiee, istoric-ontologiee miIrgean, de agatii sau lemn de trandafir. obiect mem't.
mai degraba, Istorieul radiografiaza, tara sa doreasca c.a evantaiul apusenceJ()J". sa dea mfjjnilor de Juero.
numaidedit acest 1uero, riidacinile ontologice ale serisului AdeseE, pretul tuturor acestor nestemate se rime;! la mal
orientaJ ca tntrupare a unei lumi care triiia In artificiali­ multe zeci de mii de lei. PentnJ a fncheia, trebuie sii
adiillgiim cif oojerii (eel pU(in ilceia eare au aces! drept)
1$j lasii barba sii le creascii oneal, tunsii astfe1 InGar sii
cum Spune Foucaull "vrcmea iluziei comic~, a IcatnilUI cart se
le ascundii goliciunea gfitulw'.. in schimb, toti se poartii
deduhJeazii ~i rcprezinta Un teatru. a qlltproquo-ulUJ, a viselor $i
u capu1 campier ras )'i ennetie aeoperit eu 0 tichie
Vi7lunilor. eSle CPOCil ~mlturilor care In$aHi" (ld., ibid.• p. 9~,)

mare de blanii, iJ1 fOm:J8 de balon. numitif cucii, eaJpal


I Gustav Rene Hocke. II-Ianierismul in literafurii, Bucure~Li, Editura

IlIvers, 1977. p, 27,


sau i~Jjc, Mifri.nJe4 tiemei diferii ~i dind. din fntJmp1are,
2 Idem, ibidem. p, 27,
'oj boieri de primrang reu.resc sii giiseascii a triisura ~
J rd .• ibid" p 27,
care sa incapa amandoi, ell calpa.ce cu tot, atunei le este
4 Proza onenlalii sadovenianii. sprc excmplu, este preponderent imposibil sa se prive<l..<;(.:/f in fi:l{ii... C1it despre jup§nese,
baJOcii. loe al ~xcesulul cromatrc. al sonoritittlor curitmicc ~i al de all toatif fa/a pictaJii: obm)ji fn alb, buzcle in
construc\lilor slIlonimicc. Deslgllc cii scriilura sadovenianii de extract c.armin. genele $i :.prfinceneJe in negro,. $i, peste piirul
oflenlal eSle en insa~i cirCUll1scrisa sintt:zci sj)t:cifice a artet ~ale In Jor. impartir fn nenumifrate eodi{e, poartii. in v§rful
campul can:ICl I$i dohandc~tc Idt:nLJtatea poeticii ~i stiJisllca. mal ales capului, 0 bonetlf in forma de coco fncifrcata de pierre
In nivd I~xlcal. prin folosirea frecv~nla a tllrcismclor ~i grecismclor seumpe $i flori of ,
eu valonre cvocatoarc,
142
1'"entatiZl orientului Daniel Vj~hi 143

Podoabcle ~i impodobi.rea sunt reflexe ale vietii se sarutau ~i spuneau cuvinte de dragoste ~i Incepeau
traire sub imperativul acestei traditii. MO$tenirea ei sa-mi fadl toaleta ~. Dupa aceea, tori trei, Iuandu-ne
ramaneintaeta peste doua veacuri m proza istratiana: de mana, cliin~am dupa moda turceasca ori greceasdi,
Chira Chiralina "se gatea de dimineata pana seara" $i i?i ne imbrat-i~.'"
mama ei ,;fiieea 1a feI", dici !?i "ea era tot atat de ,,Lunga operatie" a 11llpodobirii are ~i 0

frumoa<;a." Deserierea operapunilor cosmetice este 0 semnifieat:ie poietica, este 0 alegOlie a tranzitivitatii
metafora a artei (orientale in acest caz, deoarece dinspre semiotica senmuJ ui ditre rrecanismul de
proJifereaza exotie ~i baroe); este ,,0 instaurare a lumii producere textuaHi In care un Ioe privilegiat semantic 1]
obiecteIor" in-florite care nu sunt in sine, sau, dupa eum are verbuJ. In Tracta/us..., Wittgenstein "defin~te'.
spune Heidegger, aiei nu se ex-ptme "caracterul de lucru aserrenea lui Heidegger. "lurrea cn totaljtEte de fapte,
a1 lucruluj" ~i nici calitatea in sine a obiectului ca nu de lucmri." Pomind de la aceasta consideratie, Paul
lIstensil, ci este, mal degrab~L 0 alegorie a artei care Rlcoeur introduce in defmirea discursului ,,11oi eategorn".
,.re-Lida In Opera de arta", ca operatiune cosmeticii (in considerate specifiee, pe care Ie n~te "ale proclucerii
vederea erearii frumosului). $i mtrucat este ,,0 $i ale mundi" prin care se realizeazli 0 "dispunere" care
2
opercqiune", se vade{)te a fi singura in T1'1fu;ura sa ascuJtil la rfutdul ei de anumite reguli fonnale .
surprinda vastiratea Iumii care $i ea este opera Cele doua eroine ,,muncesc" ca sa "produdi" cea
infiiptuire; numele tumii este verbul intrucar aceasta, mai importanta categorie a "operei". inteleasa ca
I urrea, nu "este un obiect" ; "nu este 0 simpUi insumare lntaptuire a FrurnosuJui, ~i anume stilul. Aeesta este
a lucrurilor existente", dupa cum nu este .,un cadru doar expresia wlei mdividU11lifa(.i pc cale de a se face, In
imaginat (prin opera de alta, n.n.) ~i actaugat la suma acord cu asertmnea lui Aristotel din Metafizica (981a),
celer existente." Opera de arta cuprinde vastitatea lumii uupa care a produce Inseamna a produce singularitati :
daar pentru di in ea ,,Lumea actioneaza ca lume, "Dumnez.eu Ie poruncea apoi sa se Imbaieze ~i sa-:;;i
«I~te» (Weir \\/Cltet) ~i are un caTacter mai accentuat unga corpuJ eu elixir de smima, sa-~i infriigezeze obrajii
de fiintA"). cu abur de lapte, fierband la foe mic; sa-~i fadi paruJ
RaportuJ, transpus in regim denominativ, dintre lucios cu unt; ~a-$i lustruiasdi w1ghiile eu 0 pensula
alta ~j opera de arm este similar eu ccl clintre lume ~j lnmuiata in esentfi de anilina de acajiu. Era apoi 0
~ntreaga daravem ell tcaleta gene1or, spranceneIor,
lumil"C. La fel cum lurnea este ex-punere in ($i prin)
Iwnire, frumosul este ex-punere in (~j prin) opera: buzelor ~i obrajilor. ~j ciind totul era gata, unnau
dejunul, fumatul ~i siesta. Se trezeau cfu1d soarele era 1a
,,Dintr-o eutie de fild~, amandoua Inaintea oglinzij. i~i
chindie pentru a arde aromate, pentru a bea siropuri :;;i,
taceau genele eu chinoros inmuiat in untdelemn.
sprdncenele cu illl toci une de Iemn de busuioe. iar pe in sl~it, pentru a incepe marea daodana a ziJei:
buz.e, pe obmji, ca ~i pe unghii ctadeau cu ro~u de dmtecele, dans urile, ehefuJ, care tinea pana
la miezul
carm.az. $i cand aceastii lunga operatie era s~ita. ele

I Marlin Heidcgger. OnKillen opcrei de artii, BlJcure~{}, dilura


1 Panail hlrali. Chira Clliralina, p. 50.

Humanilas, 1995. P 68. 2 Vl;li Paul Ricocur. Meta/ora I'ie, 1984.

144
'fentlltia orientului Daniel Vighi 145
noppi"l.
piette." Pantazi crede ca asemenea dorinre par mai
Asianismul, ca "pornire artificiaHi", dupa Cum II degraOO desprinse din "minunatul basm al acelei
n~te Hocke, este prezent ~i in opera lui Mateiu
Domnite a alintarilor care fu strabunica."
Caragiale. Mai Intai gustuJ pentru fard - simbol al intrebarea pe care avem sa ne-o punem este
ghizarii ~i al viefii traite In artificialitatea deghizatii
Jegatii. de rostul 1'n reprezentare al tuturor acestor
convenlionale. Batriina matu~ a lui Pantazi se deda
obiecte-numite, de la podoabele desuete ale surotilor lui
3CeStei fudeletniciri parra spre sear.1 :,.Eram ziInic actus
Schweickert, la cele rafi nate ale Olirei Chiralina ~i ale
dupa amiazi la dansa. Acolo starn de fata la dichiseala
rnarrei sale, apei safirele de Ceylon ale lui Aubrey de
ei ce se prelungea pfula seara,,2. ~j vlastar at
Yere sau culoarea verde ,,harazita din oa!?tere" mat%ii
aristocratiei apusene, Aubrey de \!ere, eroul din nuvela
lui Pantazi. Sunt acestea senme naturale, adidi un
Remember, este ~i eI ,,0 papu~ su]e~nita" du-eia "u
"elerrent extras din lucruri ~i constituit ca semn prm
flutura uneori pc buze un SUI-as l1e1ini~titor, sub arcul
cun~tere." Adiea LUl anumc ceva "precis, rigid,
sever al sprincenelor trase negre cu condeiuJ ."3
incomod" pe care spiritul "nu-I poate lua In stapfulire"l,
PoooabeJe vestimentare, ineleJe ~i pietreJe scumpe il
sau semn conventional ales dupa anurre criterii, adidi
individualizeaza pe Aubrey de \!ere care este subjugat
"simplu, u~or de tinut miote, aplicabil unui nu.rnar cat
de culoarea albastrii: ,.Aceastl coloare ii era Indeosebi
mai mare de elerrente, susceptibil de a se diviza el
draga noului meu prieten, el 0 pulta in iosa:;;i fiiptura
ios~i $i de a se compune ; semnul instituit este semnul
lui, 1n ochi ~i sub pielita foane striivezie a mainilor, In
In plenituclinea functionarii sale. El este eel eare face
cari cand Ja una cand la cealalta sclipeau ~apte inele, demarcatia futre om ~i animal"2. lmi. pare cii
gemene teate - ~apte safire de Ceylan. Cu bri'itara ~i
obiectul-numit, ca semn aJ rcprezentfuii, nu este eu totuI
parfumul, acea de neuitat mireasma de garoata ro~ie,
ici una oiei alta, este interludiul specific poeticii
ineleJe erau singurele lucnui carora la rii.manea
baroce, este semnul natural care tinde spre arbitrarietate
credincios - lncolo, ca imbracaminte, nu ~tiu sa-l fi
lntrueat similitudinea sa - ca semn natural - nu ma:i
vawt de doua ori la tel. Dar toara aceac:;ta rnigaIoasa
este ocazie a cun~terii, ci a erorii, este asemanarea cu
gatea1a nu era 1a dfulsul clecfu un a.manunt dintr-un
intreg desavfu1;it, de 0 fericitl anmnie.'~ iluzia, eu un spapu semnificant extrem de lOtios, in care
orice semnificatie devine cu putiota rara sa-~i piarde.1
In acel~i feI, matu~a Smaranda a lui Pantazi este concretetea sa naturala. a.iloarea verde peate fi simbol a
harazit:l din ~tere culorii vern, sirnbolizata de smarald,
dupa vointa rnamei sale, "cairna.cifrneasa Pauna", care a
:eva in registrul mitopoetic, dm' peate fi ~i altfe!. In
aceasta libertate asurnata stu tot potentialul sau
legat-o cu juran1fu1t sa nu poarte tcata viat:a alta
nestemata ,,~i sa se 'lmbrace oumai 'in culoarea acelei polisernantism.
Oitica a identificat Tn romanul lui Mateiu Ou-agi­
ale, in ehiar acest spatiu aI reprezentarii, principiile
I Panait [strati, Chiro Chira[ina, p. 56.

2 M. CaragJale, Opere, p. 85.

3 Idem, ibidem, p. 33.


) Michel Foucault. CuvinteJe $i lucrurile. Bucun;::;u. E<.!Irura

4 Id., ibid., p. 34.


Univcrs. 1996,p. 104.

Z Michel Foucault, op. cit., p. J v ' ,

L46
'fentl1tia orientului Daniel Vil:?hi 147

irnplicite ale artei, ~a cum apar acestea ill dandysm, In hUZUf ~i de risipa." Pentru dandy opera de arta este
traditia europeana prezenta ill concepria existentiaHi, dar croar propria sa viatii; la aceasta se adauga aplecarea
~i estetica, a unui Baudelaire, Barbey d' Aurevilly sau carre "vocalia teatrala eu disponibilitatea de a altema
Huysmans. Dandysmul, ca ,,fiIozofie a iluzionfuii", dupa ~e, ceea ce presupune pastrarea libert3tii ~i a
cum it define{ite Ovicliu Co~ l..IITl1fu1d unor sugestii din de~ari.i interioare, necesare dialogului clintre om ~i
J
Jules Lemal'tre. Pentru criticul inainte citat dandysmul mas~
_)("J
.
are 0 dimensiune prep:mderent dernonidi, de extract
romantic: "Voluptatea siguranfei morale, refuzul comuni~
c3.rii, caceala ~i sterilitatea sunt trilsaturi satanice, carora
masca impecabi Ui a dandy-ului Ie spo~te puterea de
fascinatie. Individul, eon~tient de excep{ionalitatea sa,
sUbliniaza priI1 sernne,( ...) neaderenra lui congenitala la
spiritul vremii sale, separatia radicaHi, prin mijIocirea
dispretuJui, inreles ca 0 tehnicii asceti~1. de aparare a
unicitiitii sale, de indistinqia ~i trivialitatea celorlalri."z
Ovidiu Cotru~ considera ca interpretarea dandysmului din
opera mateina dear din perspectiva antagonismului
na.tllrli-arta propusa de exegeza lui Liviu Petrescu este
sumarii ~i nu acoperii complexitatea problematicii Tn
discutie, cu atat mai mult eu cat refugiul fu conventie $i
10 artificial, adicii "oroarea de natura $i de natural" are
temeiuri dernonice, amintind de filozofia marchizului de
Sade, la care Mateiu Caragiale ajunge prin influenta
baudelairiana. Este rara indoiala adevarat cii exisra ~i Wl
substrat dernonic al personalitiirii de tip dandy. numai di
nid antagonismul natura-arta, susTinut de Liviu Petrescu
in studiul Reali/ate ~i romanesc, nu peate fi inHiturdt.
"Oroarea de natura $i de natural" presupune tocmai
refugiul ill conventie $i artificial al "gusturilor subtiri $i
d~ertaciunilor marunte" pe care Ie gase5te Pantazi ill
viafa caimaciiJresei Pauna, dublate de ,,iubirea de flori ~i
de mires~, de scumpatati, podoabe ~i odoare, pefta de

J OV. COlrU~. Opera lui ilta/cia CaragiaJe, Bucurt::~li, Ellllura


Minerva, 1977.
2 Idem. ibidem, p. 84.
I rd., ibid., p. 89.
148
'fentmiza orientului Daniel Viehi 149

~ti gata sa desfaci din tine ~i puterile cele tainice; dar


a<;emenea invatamant pr~jdios nu se peate ca<;tiga
decat acolo unde este filntfula rara fund, prin care pop
srrabme pe tilrfunul celaIalt. Acolo am fost ~i eu In
tineretile mele, dupa pilda tunrror tnain~ilor rrei,"!
6rientul singural'ilplor fecioal'e Dupa inip.erea in Egipt, ucenieul cste trims in
Bizant ell ponmca de a cun~te ,,~zanle impara{lei
~ti ~i tocmea1a adevarata a legii lui Hristos, care se
perspectiva filozofidi
zice ca r'dsare asupra veaeului nou ca un aIt ~o...'U'e.
Vrcau sa ~tiu care-i taina ei ~i daca este 0 taina nom.
Vreau sa eWlOSC ~i bunurile ~i puterea pe care 0 aduce
in/eleptul - simbol aJ Orientului in pro. Imparatilor. Astfel invatiitura celer ~apte ani se va
sadoYeniana. Inte1ep:iunea este dobfuldiffi de catre erou
adaogi,,2. Prin lumare, misiunea lui Kesarion Breb est<
sadovenieni prin inip ere, consideraffi, dupa traditi i
una spirituala, el va fi trirnis In lllI"re ea sa eW1.C>3Sca. ~i
orientale. forma superioara ~i completi'i a cunoa5terii. clmoscand sa poal11 j udeca pennu el ~i pentru maestro
Aceasta din u.rma este menitii sa ~igure initiatului sau noua tnvatanrra ere~tina. De aceea, romanul Creanga
armonia sufletului cu trupul In lumina netulburara a
de aur este unul a1 eun~terii. al unei modatitati
valoriIor etice. Magul Decheneu Ii rnarturise{ite
gnoseologice implinitc in fel traditional pnn initiere.
diseipolului sau Kesarion Breb faptul ca ,,Noua
Pentru implinirea cunoa:;;terii Kesarion nu se va folosi de
(inte1eptilor n.n.) nu ne e ingoouit sa traim dedit prin
I'$une ca instrument, pcntru ca aceasta, ratiunea. se aiM.
spirit eu dragoste ~i dreptate; gura, auzul ~i ochii nu
a.:;cunsa 1n escnt.a lumil, dupa cum crede Alexanchu
trebuie sa mai slujeascii patimilor trupului.'" Breb este
Paleologu, care gas~te aiei 0 paradigma traditionaHl:
trimis 'in Egipt ca sa petreaea ~apte ani pentru a ratitmea nu este instru~nt a1 omului, ci esenta a lumii
eUl1o~te mistereJe lumii. Alegerea sa dintre to~ ceiJaIti
pe care aeesta 0 descopera treptat. Pentru a dezvalui
discipoli s-a Jacut datorira catorva calitati -- rezistenta
r'apunea existentei "e necesara operatia spiritului pe care
fiziea , agerirre a rnintii ~i putinra infranani - pe care, nu 0 putem numi deeat transcendentli sau mai exact
de aItfel, magul i Ie rn3rturi~e desehis ueenieului sau : transcendere in imanenta: transeendentei i se atribuie,
"Th ai mal mulffi putere ~i agerime in trup Si poti ~adar. un caracter functional ,,3 . Aeeasta "cranscendere ill
mdura mai bine asprimile vietii de rand; am eunoscut imanenta" este numele pe care Alexandru Paleologu 11
la tine ~i aseutimea spiritului, dici ai fost in stare sa te cia initierii ca modalitate gnoseologicii specificil tradipei.
apropii incet-incet de adevfuuri. Ai invatat lnfranarea {ii pentru care transcendenta are caraeter instrulrentaI, in
te-ai deprins sa stai necontenit treaz eu spiritul. Ai
Inceput a citi eu destula ~urinta In oameni ~i In lucruri.
I ldem. ibidem, pp.2l-22

Id .. ibid., p. 23.

Bucurc~ll.
!
1M. Sadoveanu. c.rean/fo de Bur, in Opere, 12, ESPLA. \ Alexandnl Palcnlogu Trcpte/e /umii..au co/ell ciitre ~;iJJe :1 lui

[958, p. 23
,llillail SadoHmlJU. Bucul'e~ti. Edltllra Cortea Romancascli. p. 47.

aniel Vighi 151


150 'fentZltia orienhllui
stU in sine, curat ~i etem, contopind contrariile, tiinta ~i
timp ce ratiunea are unul substan~ia1. De aceea, aUll1ci nefU nta. Acest eeva este un abis despre care ,nu se
cand transeendenta are 0 existentli reala supra-muncl.anil,
poate spune ~i nu se poate gandi nimic." Mfuturisirea
rclatia ell aeeasta nu paate fi dedit una statica,
ucenicului lui Dechencu ne arata faptul di Breb gandea
1ncremcmtii 1ntr-o nostalgie exlaricii, In timp ce pentnl
~j credea 'in fel gnostic, fapt despre care, de altfel,
episcopul Platon l~i cUi searro. odata ce banuie~te ,,In
Breb, ca subiect at initierii. este, mai degmba, un
instrun~nt eu valoare functionaHi.. Aceasta rastumare a
tovat"fu?ul sau un epopt"t. un initiat 'in misteriile cleusine
perspectivei, 1n care ratlWlea este substantiaIa, ontologica
anticc. Cu alat ne apare mai remarcabila tolerant
iar transcendenta, functionaJa ~i gnoseologidi, pretind blitrfrnului useet crc,-:;tin, eu cat m1rturisirea lui Kesanon
putea, relativ u~or, sa treaOl elrept erezic. rmadre
"treccrea de la credin¢ la gnoza, adica de la un stadiu
afectiv la un stadiu intelectual, cee~ ce flU nllnlal di nu doetrinam. Existenta a ceva "cural !;'i in sine" de;l.<;Upra
SIintei Trcimi estc erczic suborclina~Ulnista, daca
~mLlleaza afeetivitatea, ci 0 adance.}te printr-o cxacta
Lomprehensiunc, ca de pilda tolel1U1ta, Intelegerea ~l acceptfun cit acel ceva situat deasupra ar fi Principiul
prietenia lui Kesarion Breb pentru staretul de la Uruc, Tatlli. IX altfe] , ,,::;uoordinapanismul c..<.;tc 0
Sakkoudion, precum ~i concordanta lor in ch~tiuni
esentiaJe',I. rntr-adevar, la 0 privire mai arenta, aHit
consecmt~i a disputclor teologlcc trinitarc ~i hristologic:e.
Combatfuld pe ereticl, unii scriitori ortodoc~i au aIi.rrnat
Kesarion, cat $i Platon din Sakkoudion par adepti ai ci\ Eul este mai mie dedit Tata-l, deei subordonat Lui,
gnosticismului sincretie din al doilea seeol cr~tin, ~a intcrpretfmd a;;a locurile In care Iisus Hrisos ZlC~ eli. este
cum ni se releva faptul acesta in chtar intillnirca cdor mat mic dedit Taral -;.i in care vorbc.5 te despre ~upunere
doi care recunosc tacit 1nsemnatatea lnvataturilor din
atalui"2.
Egipt. Mfuturia a ceva de..'lSupra Treimii este ~uspecta *i
Pe de alta parte. init-ierea. ca "transcendere in c crezia ,mtitrinitarista 'in varianta apropiata de aceea a
imanent", presupune rnex:lificiiri spirituale ~i 0 desav~ire episcopului Beryl de Bostra, din Arabia nord-vcstidi. 111
a personalitatii dupa stravechi precepte antice grec~ti, a doua jumatate a secolului at ill-lea, care aflOlla ca
dar ~i indepartat orientale. Kesarion Sreb acceptii
.JISUS nu uvea Inainte' dc 1ntrupare divirutatca Sa; In El
cre~tinismu1 msa ii adauga alta inv5tatura ascun<,ii, mai
~ste divinitatea TataJui"~. intreaga. aceasta credint5 eretica
c.<:;te de sorginte ncoplatonica: Fiul pnn~te din
veche Inca: ,,Marturisesc, l"fuipunse Breb, di Spilitul lui
Dunmezeu s-a Intrupat: aceasta este treirrea catra care
Prineipiul Unic divinitatca ~i prin acest fapt participa la
Unitatea v~nica a Fiintei. Dogma ortodoxa af]J111<-l
trebuie sa ne pleciim, dar, in afara de aceasta ala1tuire a
cugetului omenesc ~i deasupra ei, sta curat ~i in sine ce dimpotri v 3 cli Flul este In raport de cocsemialitate eu
este etem, cuprinzand fiinta ~i nefiinta. A stat ~i va sta
in mara de orice. Despre acest abis nu se poatc SPWlC
~j nu se poate gfuldi rumic,,2 . ~adar, Kesarion Breb
I ldem. ibidem, p. 38 slud.:o\lll>r
~a7li deasupm rnisterului intrupiirii ~i aJ Treimii ceva ce _ btoriJJ bj<;ericii 11m. er.'k1/£·, manual pcnlfU u7u1
InstlllllUhll
lllslilult:lor tellloglc~, vol. I (l- \054), Bueurt:~ll. Edilura

Blhllc ~i Je M151Unl.· OrnJux.a. 1956. p. 136.

I Idem. ibidem, p. 48.

~ M ~adnve:\nu. Creal/ga de aUT, p. 38.


, Ldem. Ibidem. p. _,8.

152
Tentatia orientului
Daniel Vie:hi 153
Tatar, fund v~nic ~i cauzii a lumii ca ~i Aeesta sau,
cum se mai spune, de-o-fiinta. lntunerie, tocmai pe acest din UIJna 11 nurresc, eu 1DJ
$i, in s~jt, cea mai grava rnfuturisire a lUi temrn impropriu, cauzii.,J. ~i porn~te de 1a cercetarea
Kesarion Breb este aceea care a.fi..rma ca aeel ceva aflat cauzaliratii fenorrene1or, Socrate sI~te in Timaios (46
deasupra Sfintei Treimi este un abis In care se e) prin a Ie elimina eu totul: "Toote acestea sunt cauze
conto~te fijnta ~i nefiinfa $i despre care nu se poate auxiliare de care divinitatea s-a folosit ca de ni~te
gandi ~i spune nimic. Aceasm cl'edinta ne trimite departe slujitoare spre a Ie irnplini, atat cat era eu putintll, ideea
de lurrea ~tina. Marturisind abisul ca principiu etem, binelui celui mai mare. Cei mai multi carreni socotese
Breb lncalca hypostasianismul - dogma centraIa a Insa ca ele nu sunt cauze auxili are, ci cauzele lns~i al
cre~tinismu1ui ill care Fiul este persoana., iposta<; divin, tuturor lucrurilor - eele care, prin actiunea lor, racesc
~i lnfieroanta, coaguleaza ~i dizolva, ~j altele ase~nea.
adica om ~i Dumnezeu. ~ aItfel, divinitatea rns~i ln
cr~tinism nu JX)ate (j un abis de <lincolo de yorba ~i Nwnai ca ele nu sunt in m3sm-a sa. llITneze ruei un fel
gand ; ea este. mai degraba, 0 Jimitii tara limite, un abis de plan sau de ratiune indreptata spre vreun SCOp.,,2
ipostasiat. A,c;adar, initiatuJ vede esentele m fenorrenalitatea
Iumii, realizfuld transeenderea In imanent, despre care
FaptuJ ca Breb ga.nd~te In traditia filozofiei
p1atonice apare $i dintr-o alta mfuturisire esen~jaIa: v~te ~i Alexandru Paleologu. In lumina acestui
"-Iimba orreneasca, pannte al rreu, e prea samca ~i adevar dobandit prin initiere, Kesarion Breb vede ceea
poate taImaei numai putine lueruri. .ce asen-enea ~i ce altii nu pot mei macar Intrez.ari: "Cu acea lumina
ochiul vede ncindestulator. Nu se poate spune nid (aceea pe care a pus-o Creatorul in firul de saman{c1
despre aIte sirnturi ale noac:;tre cii. sunt aseutite. Lumina n.n) am talmacit ~i sfatuI dintru mceput al rnantei
pc care Dumnezeu 0 pune ]'n firul de sarnanpl e mai "asilise"), se marturise~te el episcopului din Sakkoudion.
presus decat simturile trupul ui .'" Lumina ascunsa de Kesarion Breb int:rupea:z.a idealul oriental al
Dumnezeu in fuuJ de samanp1 este esenta lumii care nu lntelepciunii care este devenire, procesualitate neintre­
se poate dezviUi In eauzalitarea (expcnn-entalist rupta, nazuintii niciodata tmplinira eu totul: ctaea i-am
deterrninata) a fenomenelor mtmcat .,e mai presus declt spune tntelept i-am ~tirbi lns~i lnte1epciunea, penuu ca
sinJturile trupului." Distinqia aceasta 0 gasim 1n dialogul aceasta este nurrele unei raYne, dupa cum 0 rnarturi~te
Phaidon (99 b): ,Dar a pretinde ca ceea ee savar$ese Socrate in Phaidros (278 d): ,,Daca i-am ziee intelept,
- ~i savar~esc cu spiritul meu - se datoreaza unor ac:;tfel iubite Phaidros, mi s-ar parea ca.-i dfun un mult prea
de cauze ~i nu faptului cii aleg eel mal binele, Insearnna mare nUIre, vrednic nurnai de divinitate. In sehirnb,
a iti iei fata de limba 0 nemasurat de larga. Iibertate. spunandu-i filo-sof, adicl iubitor de inte1epciune, ori in
Ynseamna sa nu fii In stare sa fad distincp.a rn1re ceea
Plalon. Phaidon. In Opere, Yol. IV, edilie tngrijitl1 de Petru

ee este cauza in sensul strict a1 euvantuJui ~i ceea ce I

Crc~ia. lraducere de Petru Crelia. Bucure~ti. Ed. $tiintifica ~i

apare ca indispensabil pentru ca 0 cauz1i sa se poatii Enciclopedica, 1983. p. 113.

xercita ea atare. Or muJti, b~ibfund ca printr-un , Platon. Timaios, In Opere, vol. VII. editie Ingrijitli de Petru

Cretia. lraducere. lamuriri preliminare ~i note de Clitlilin Parlenic.

I M Sadovcanu, Crea"ga de aur, 1"1. 3 Bucure~li. Editura ~tiintific3. 1993, p. 160.

1 M. Sadoveanu. Creanga de Bur. p. 39.

-~ - - ­ -
154 Tatl'ZltiZI orienJului
vreun alt chip asemanator, i-am da un nume care i S-ar
potrivi mai bine ~i ar suna mai nimerit"t. Yncerdind sa
- Daniel Vighj

JjrI1pede exprimata ideea razboiului nevazut al sufletului


ell tentatiile l~ti pe care 11 va diseuta arnplu ~i
155

inteleaga Inte1epciunea, episcopul l~i SCIUtea.za prietenul : tCOlogia ere$tina. Acest razboi cu sine ~i in sine are a-I
ceea ce "vede" este pilduitor: ,,Ban-anul Platon se purta orice 'intelept pentru a dobfulru. asen~nea lui
lnehina a doua oara, indr8znind In acel~i timp a privi. r<esarlon , ,,0 lini~te ~i 0 tane In afara de patimile
V'azu in ocoo strlUnului ceea ce oan:x::nii de rand DU pot lumii." N;adar. sp\.U1e Socrate. "Trebuie sa lufun aminte
arata. Era in ei () lini~te ~i 0 tarie in afara de patimile ca tn fiecare mntre noi existii doua principii care ne
huni.i ~ era ceva ce se imbina cu cerul ~i cu nes~ita mana ~i ne stapanesc ~i pe care le llIlTlfun orilncotro
stralueire a zilei mflorite, pe cand dinspre hipodrom ne-ar duce; unul din e1e e sadit in noi din n~tere, ~i
veneau zvonurile zavistiei amesteeate eu pulberile. anurre dori nta de placeri ~ celaIalt e 0 incredintare
Trupuri ~i patimi t:recltoare, cand in afara de toote ~i dobfulditii, ~i anume gandul di trebuie sa tindem spre tot
peste toate stau fnunuseta ~i lumina,,2. ce e mai bun. Aceste doua principii care saJ~luiese In
Inteleptul are in sine dreapta masura ~i ascez.a noi, acurn tritiese in am-x>nie, acum se iau 1a harta ; ~i
lnfranarilor tru~ti dupa cum Ii rnarturi~te magul cfu1u biroie lmul, efuld celalalat. lar cand 0 judeeata bine
Decheneu, discipolul sau:" Noua nu De e ingaduit sa chibzuita e cea care ne nlfula ciitre bine ~i biruie,
t:riiim dedit prin spirit eu dragoste ~i dreptate; gura. numim aceastii biruintii - europatare. Dimpotriva, cilnd
auzul ~i ochii nu trebuie sa mai slujeasca patimiloT o dorintii ne trage 1n chip nechibzuit catre plaeeri ~i ne
uupului"3. Lini~tea ~i taria tnre1eptului stau ,,J'n afara de tine in, stlipfuUrea ei, aceast8 IllSUipanire asupra fiin~ei
patimile lumii", de aiel izvo~te toata frumusetea ~i noastre priroo;;te numele de desfr3nare"l.
lumina sa ca expresie a anticei sophrosyne. ldeea este Adevarata ,,lnstapfuJ.ire de sine". cea1alta, cea
prezenta la Platon, in Republica (43e); ea pre~ge eliberatoare. ck" n~tere katharsis-ului: ,,~i oare pUlifica­
cre.5tinismului ~i 11 prefigureaza in acel~i timp: rea nu este tocmai ce spune invatatura aceea de
"Ounpatarea", a.firrna Socrate, "este un fe1 de lllIre a demult? Adidi. strll.dania sufletului de a se det~a cat
bunei randuieli, 0 InstapfuUre asupra. pUicerilor $i mai mult de trup, de a se obi$nui sa se concentreze in
pofte1or. Se spune, nu prea ~tiu cum anume, «sa fii sine. strangandu-se 1n el 1llS~i din toate ungherel
stapful pe tine insuti» ~i altele aserrenea care indica trupului, de a t:rID atata cat sta 1n puterea lui, ~i in viata
nutJ:ele cumpi:itarii. Nu ?,>4 Yn Phaidros este mca rnai de acum $i in cea care wmeaza, singur in sine insu~i.
desprins de trup ca de ni~te lanturi".(Phaidon 67 a-di
1 Platon. Phoidros. in Opere, vol. IV. edilie ingrijit! de Petru

,,lnvat atura de demult" pe care a dobandit-o Breb


Cretia. traducere de Gabriel Liiceanu, Bucure~ti. Editura ~tiinlificii ~i
este aeeea a pitagoreicilor, care suprapuneau pwificarea
Enclclopedjdi, 1983. p. 491.
kathartica peste dobfuldirea aononiei ca raport ideal al
~ M. Sadoveanu. Creango de our, p. 40,
numerelor de aur ~i ea expresie a muzieii ; lnte1epciunea
\ Idem, ibidem, p. 23.
este annonia sufletului, tot ~a cum muzica este arrnonia
Platon, RepubDC1J. In Opere, vol. V. t:dqic Ingrijit1l. de Consrantin
Noica. Petru Crelia. traducere. interpretan:. l1l.muriri preliminare. nole
~1 ancx1l. de Andrei Cornea, Bucure~ti. Edimra ~tlinlifica ~1 ; Plalon. PhlJidon. Opere. IV. p. 431.

Enciclopedica. 1986, D. 217. :'. ~Iat()n. Phaidros, Opere, IV. p. 67

156 'femZltia orientului Daniel Vilrhi 157

sunetelor, {TItre una ~i eea1aWi nu exista dcoscbire. ell zugdi.veli Ie, ell nUl'Ierele ~i ell. semnele gandului,
Faptul acesta i se arara lui Socrate in vis : ,,M-a bantuit ad§ncindu-le ~i patrunzan.du-se de ele."
toata viata un anun~ vis care, sub Infati~fui Frumusc~ea naturii II apare batranului Platon din
sehimbatoare, lmi dadea de fiec.'lfe data aceJa5i indemn: Sakkoudion ca fund ehipul vamt al spiritului, ~a cum
«Socrate, arta Muzelor sa fie sarguinta ta.»." Jar eu, se dezvaIuie acesta din "dulceata bunata~i" pe care 0
pana acum, In~elegearn di indenmul ~i incurajarea din mtrevede in "vorbele sprintene ale strainului" din Dacia.
vis au in vedere tocmai ee meeam. ~a cum un Olvintele In~elepte ale lui Breb ,,erau pentro sutletul sau
alergmor este fneurajat de speetatori: credeam ca prin uscat de schivnicie ca ni~te flori ale acelor tfumuri lntte
artii a Muzelor visuJ Intelegea «nmzica» cea mai inalta, car~ plutea corabioara lor. Era deasupra ~i In jurul lor 0
vreau sa spun fiJozofia, fndeletnieirca rTea obi~nuita."1 lumina ferieita de pril113.vara ::;i pe marea lina rmaeeau
Prin urmare, lntelepciunea consca in punerea in mires me, ciiutandu-se. La insula cea mare Prinkipos
arnxmie a sufletul ui eu trupul, dar ~i ell armonia atfunau de ziduri $i foi~oare rugii 1nfloriti albastru $i alb
cosmosului care are ~i el un suflet armonie, adidi ~i se vedeau cu ocoo slooozi gr3rneziJe de trandafui. din
muzical, dupa cum se spune in Timaios (34 b): ,Dupa care localnicii scot oleuJ eel bine-mirositor"2. Aiei
ee a pus sufletuJ in mijlocul universuJui. ~miLrrgul I-a descrierea sugereaza anronia cosrrosului prin efeete
intins prin tot corpuJ acestuia ~i, mai mult, I-a In~urat sinesteziee ~i cromatismul intens al imaginii. Lumina
pe dinafara lui, fonnfuld un urn vers care !-Ie rote..5 te in fericitii a pnlnifverii exprima katharsis-ul pwificator,
cere, unic, tara pereche, singurarie \'i avand prin propn cun~teIea mistica ~i extatica pe care 0 gasim ~i 111
sa virtute puterea de a eoexista eu sine, neavand nevoie fi1ozofia islamiea in noriunea lsrfiq care estc ,,nun1e
de nici un altul, pe deplin co~tient ~i iubitor de sine verbaJ semnificfu1d splendoarea, lumina soarelui la
Lns~i. Din aceste motive, DemimguJ a zfunislit universuJ rasant"3~i, rnai apoi, in~elepciunea ~i teosofia, sursa a
ca pe un zeu fericit."2 ilumirulrii ~i revelatiei fiintei.
Si pentru ln~elep~ din proza lui . I\1ihail Si In traditia extrenronentaHi, natura este adesea
Sadoveanu universul este un zeu fericit. In Divanul perceputa in feluJ unui mister. In COTrentariile chineze
persian, Sindipa II ini\iaza pe Ferid, fiul lr,.paratului, ale lui Zhuang Zi la cartea despre Dao ~j puterea a
aratfu1du-i frumusetea lumii :,De patru ori pe zj scotea poetului filozof Lao-zi, universuJ este "frurms ~i tacut."
pe cocon la lumina ~i-i arata cfunpul ~i padurea ~i toat, Pentru antichitatea ehineza "CeruJ $i pamantul sunt de 0
frumusetile lumii, ell 1l0rile, gazele, paserile ~i animalele. mare ~i de nespusa frumusete, insa nu rostesc niei 0
I le spunea pe toate ~i i Ie taImacea, ca sa Ie cunoasdi singura voma; cele patru anotimpuri llfIT'eaZ.ii 0 lege
bine. I le spunea ~i i Ie taJrnlcea eu pHicere ~i bucurie. vizibila (= a altemantei) tara sa vorbeasea-n vreun fel
ea sa fie lnVatatura nu silnieie, ei desffitare a vietil. despre ea; cele zece mii de lueruri au un prineipiu care
and se 'intorcea singur Ferid :in odaia cea alba, statea
I M. Sadoveanu, Dillonul persian, Opere, 15, 8ucuft:~ti. Editura dl:

Slat pentru Iiteratura ~l arta, p. 358.

I Idem, ibidem, p.55. 2 M. Sadoveanu, Creanga de our, p. 45.

2 Platon Timaios. ODcrc, vn, p. 147. I Henry Corbin, Histoire de La philosophie islamique. Gallimard. p 289.
158
T'entntin orientuJui
Ie face sa se ImpJineascii ~i pe care nu-l pun In CUvinte.
InteJeptul se intoarce eu gandul la izvoarele frumusetii
- Daniel Vililii
Acesta se mfuturi~te Genovevei de Brabant, credin­
159

ceru1ui $i ¢mantullli $i pricepe principiuJ eclor zece mii ioasa so{ie a prlntului. dezvaIujndu-~i priceperea Ln arta
de Jucruri. De aceea ornul desav§r.;;jt nu fiiptui~te, jar vanatorii prin lnviitilturi deprinse de 1a semenii sill ,
marele fnte1ept nu ereeazli nirnic, caei ele conlempla, Andrei ValahuJ a Invfitat sa urle ca lupii ,,lntr-o oala de
numai, feJul de a fi al Cerului ~i al pamantului.'" Jut." ~i tot el poveste~te ca a urmant "cu parmtele
Inte1eptul nu agreseaz..a natura, ci cauta sa-i Patnmda rneu ~i bouri, pe potecile muntilor, In locuri pustii. ~i
misterul intrfuld In annonie contemplativ3 eu ea. In cuno~team unde sunt iazuriJe castorilor, $i-am deprins
lntroducere la cartea despre DdO. sinologul Dinu Luea, multe viclenii ca sa-i pot prinde. Veneau carra ace1e<li'i
traduciitorul textului, exprima, eu 0 remarcabila coerenta, locuri la panda ~i lupii ~i ra5ii ; ~i rna Invatasem sa rna
profunda doctrina orientala a non-lmaptuirii prin care strecor ~j eu, ca sa nu rna sirma ac~ti vanacori .,,1
este pastrata ordinea fnii: ,Jluminarea nu este lns8 Locurile WIde a trait vanatorul Andrei sunt proiectate
numai contempJare a apari~iei, devenirii ~i extinctiei hiperbolic in fantastic ~i mitologic: ,,Mal este, :Maria
IUcruriJor (felul tn care se manifesta Dao _ sau starea 'a, sprc grani{a O.lrnaniei 0 apa unde se adapa bourii,
sa 1atenta), ci $i 0 intuitie deplina a coerentei cu mult mai larga ~i mai. adanca dedi.t Rinul $i se
fundan~ntale a universului (cap. 56), In virtutea chiama Moldova. 1ar dincolo de acea apa se intinde
prineipiului 1osu~i aJ uniffit;ij (cap. 14), af acelui ceva care negura pustiei cine $tie pana unde, la un loc fioros.
face uni versul safie ceea ce este. Unu sau Dao Acolo se afla 0 ~tedi afunda prin care se poate
(cap.39).n2 A~i idee 0 gasim ~i In fJIozofia cr~tina. razbate pe tarfunuJ ceHilalt. S18. In ace! loe, pe ce1llialt
1a sfintii pannti rasanteni: "Toate cate a facul tiirarn, capcaunul eel mare c-un ochi in frunte. care-i
Dumnezeu, ~a cum s-au rucut, sant foarte bune. Dadi domnul ~i stapm1Ul semintiilor rele.,,2
diman a;;a cum au fost tidite sunt fomte bune. Dar dadi Legiliura cu natura este nebuJoasa, greu de
se mdeparteaz..a. 10 chip voluntar, de 1a starea confomlii descifrat pentru ca este invaJuita in misterul praeticilor
a
mu.naturii,
n ~i daca Yin fa 0 stare contra natlllij. ajung Ja magice nascute din credinte striivechi care nu pot fi
desl~ite limpede. in nuvela Morminte soldatuJ Grigore
)

kre1epciunea este lnsopta. ~i de eruditie care nu


Prieeputu este aghiotant al wmi ofiter pe care-I lnso~~te
este lntotdeauna dobfulditii din dirti. ci ~i din
In primul razboi mondial. Aici este remareat de acesta
,Wl0Cl.$terea ritmurilor ve.5nice ale narurii. in nenul1l<lrate pentru curajuJ sau - soldatul aduce apa unui
scrieri sadoveniene fntaInirn aceasta. realitate. In romanuJ sublocotenent care suferea de sete de ]a 0 ffultana aflata
Maria Sa Puiul Padurii, printul Sigfrid IJ are ]a curte sub focul inamieului - Grigore l~i motiveazii curajul
pe Andrei Valahul, LUI vanator din pfutile MoJdovei. printr-o modestie sustinuta de gandul 'inte1ept aJ
destinului orrenesc: " - Sa traiti, domnule colonel,
mi-a venit &?a. Dacii e randuit, rooartea gase~te ~i pe
1 Lao Zi. Cartca despre Dao $i pOlere, compJebltii ell pasajt.
iJustrafi've din Zhuang zi, Bucurc~ti. Ed. HumLlniliis. 1994. p. 63.
~ Idem. ibidem, p.30. 1 M. Sadoveanu, A1iiria Sa Puiol Piidurii. Nunta Domnitei
, Sf, loan Damaschin. DO/(J1Ultica. Bucure~li. Ed. Scnpta. 1993. r. 190. RuxnndiJ. Opere 11. BU(;Ure~li. ESPLA. p. 202.
2l.dem. ibidem. p. 203,
160
enh:ltill Qrientului Daniel Vighi 161

viermele din stancil. lar daea nu e randuit<1. pentru mine, randuJ sau subiectul unei initieri profunde care i-a
adicii daca nu mi-a venit ceasul, pot umbla sJolxxJ. rnodificat via~a: "Din ~ul acesta al initierii ~le am
Numaideclt eu nu ma dusesem de joaca la fantana, avut un ~entirrent dcosebit pcntru Gngore. Nu pnetenie,
luand nllJTeJe Dornnului in d~ert. Ci aveam treaba; _ ceva mai subtiJ ~1 mai organic, un feI de legal:ura
caei lui domnu' sublocotenent u era sete.") SoldatuJ munghiularii llltte mine, p{unant ~i acel om r..lf. Curfuld
eunoscator al tainelor pamantului este, ca ariee Intelept. core<;ponuenta n-a mill rarnas decat il1tre doi tenneni:
impodobit eu virtufi morale, ~i nu numai : ,,Mai tntili, inima ~ ~i pfuna.ntul, ill care s-a integrat Grigore
Grigore Pliceputu era Ull om eurat din punet de vedere Pneeputu. ciind I-a venit ce.asul sa se adaoge la
fizic. ~a u. era mtotdeauna alba, hai na periata. strdrrll..~j.. '
fntruna IJ vedeam d.riirnaluind ~i descantand apa. Curaria Dmcolo de simoolurile arhaice ale "parnantului
lui se extindea ~i la cele morale. Onoarea lui era mai viu", Sad0ve<.U111 pare prcocupat mai deg,raba de
presus de barrii pe care Ii uitam prin buzunare; pre7entarea Lmui Intelept care cuno[t$fe magic taine1e
mineiuna 0 ~eza mtre paeatele negre". 01 toate ca parnfmtu1ui ~i ale istnr1ei. CunOc'l~terea este Insotitii de 0
praetiea magi a, soIdatul ~aran crede in escatologia
suTl'lii cit: valon morale: In acest fel a eUllo~te devine
~tina: ,,noi, domnuJe colonel, avem un trup care se
preface ill pamant ~ iar sufletuJ se In:tato~eaza la scaunul sinonim eu a Tc intdep?; atunci cand esrc diutare a
Irnparatiei. ca sa-~i deie ruspunsuriJe. Dad raspum;u!ile escn~elor, cunoa~terea cste m.1.i mulr decat simplu efort
ies bune dupa lege, sufletul ramane In lumina IIl1p<Wtiei, rational. care adesea se poute cheltui 1n aparente, dupa
iar dadi se dovede5te pacatos, atuncea cade In Tartar, la cum ne. lncreclintcaz<'i Socr.llC. A eunoa~te presupune 'In
intuneric vc:;;nie"3. Ca tOli inteleptii de felul lUI. Grigore acest eaz a patrullde in esential, adidi a te ini{.ia
nu ~tie carte. Soldatul cerceteaza tainele pamantului cu 0 devcnind. de aceea, un alt om Din ace<lSta eauzii, de
"fureuta" de miice~, un fel de ,.creanga subWe cojita. fome lTlulte oli. descrierca narurii doband~le, la
bifurcara." Tc1ranul descif.reaza semnele acelui .Jemnu~"> S~Jdoveanu. valon Hlltlatice: dmcolo de aparen~e
tot ~a cum colonelul eite~te semnele caqilor; lemnul Ii stapane~te ITJetatizica. JXx...'Zi.a universaliilor illcremenite
arum prin semnele lui uncle se atla "pamant .,,;~", adica eare tc pot seoate din nebun1a agita\.iilor vane ale lumii.
ace! loe ill care "n-a siipat ~i n-a sewmat niciodara
In povest.i.rea Vechime, mistcrul pJin de poezic aI natuln
mana de om". Grigore Ii indicii ofiterului lceul potnvit
pentru a-~i sapa adapost: ..Nu se cuvine sa dadim este subliniat de un celcbru vcrs emineseiall care
adapost", sus~ine eJ "pe un loe unde sc gasesc astruca{.i rciirturisC9te aceea.o;;i intuitic tulbuditoarc ill simplitatca
m::>rtii. Nu-i bine sa Ie tulbwdDl tihna." ,Furcuta " din de dincolo de vren1J: ,,La topografia aceasta se
lemn de ~ IT ajura sa "citeascii" istoria nationala. adaogeau bcidetwile. lnsa nu semana 0 vale eu alta ~i
.ra.zboaiele ~i rnorpi din treeut, asa tllc<l1t colonc1ul este Ia un brad ell alt brad. Valurile de ieri nu mai sunt ;
Tot alte unde suna aceluia'ji pfuau...

I M. Sadoveanu. Opere, vol. 15. Bucure;;li. ESPLA. p. 180.

Si sufletul tlorilor de toamna s-a ureat spre stele. $i

: fdem. ibidem, p. 18 I.
~usura £lIt vant. Luccsc In intw1eric a1ri ochi de Jinx.

J Yd., ibid., p. 185.


Lupii S-<lU fun~at In alt ponor. Buha cea rnare ~i-a

162
TentatiZl orientului
Daniel Vj~ 163
I'chimbat scorbura. Cerbii ~i-au rnutat bar:aIiile in aJt
e aceea.'?i ; spurrla ce plute5te In vfutejuri acurn dispare,
povarni~. Tn fieeare eupa e altceva; nid Doi TIll mai acum s-aratii iar, si nu dureaza niciodata. A'itfel, in
slIntem acei~i. AJaltaieli eram inchi$i in case oribile
aeeasili viata, sunt ~amenii ~i Cl$ezfuile 101"."1 In alt loe,
intr-LU1 onL5 de canlpie ; asara am respirat clin nou aerul
meditat'ia pare desprinsa din tema fortuna labihs a
muntelui eu mircasma <.Ie brad ~i ra.5 . ina; mi-am simtit Ecleziastului din Vechiul Testament. Mai mult,
inima batand ca Ia 0 amintire veche, pe care ~i
compamtia SO$ nestatomice imprumura 0 imagine
stramo~ii mei au uitat-o. Astazi Dr-um Intins Ia soare, ell
aeeea a spwnei rnarii - din pc>emul Viiafa lumii a lui
bratelc rii.stignite, uitfu1d toate triste~ile. In asta sara am
.Miron Costin: ,~a-i viata: spurn.a pe apa.
observat ca fusesem WI slrm:n, din veaeul eel uitat, cazut
OclIICnii ac~tia care nase ~i mar, cine poate
intr-un veae nou ~i ridicol; ~i m-am reJnton. la
b~tina.'" uno~te de unde vin $i unde se due? In acest loca~
trecitor ~tiu ei pentru cine se trudese ~i eu ce-~i ineantii
In POJle$tiJe de la Bradu Stramb, Sadoveanu oehii? Nu ~tii ce se sehimba mai des: stiipfuml ori
eonditioneaza inrelepciunea de a<;ceza, de aL'ea desfacere
saIa~ul lui. ~i unul ~i altul se sehimba ~j tree ea roua
de patimile trupului, despre care Ii Tllfuturisc5te lui
pe zarele. Cfu1d roua se seutma iar floarea riim.me . dar
Kesarion Breb, ~cru} Decheneu. A<;ceza este iTIsotita de
mdata floarea se vestej~te la soarele diminetii. and
gustuJ Sillastriei, al re[ugiului m saIbaticia natwii 5i In
floarea se ve{)teje~te $i ramane roua; dar n-a tJ.-ecut ziua
tacerea COntemplativa. In povestirea Puntea, ,.Kamo
~j piere ~i roua." In fin aluI vietii sihastrul este
Ciorrei a vazut lumina Iumii Lno'-un ~at de Janga KiOlO .
nemultumit ehiar de tilma din pustietati ~i de dragostea
la anul 1154." Datoritii giDg~iei ~i agetirnii sale ajunge
a pentru coJiba ~i pentru placerea singuratati i. Exigent:a
"eopil de casa al impfualuJ uj Go-Toba" ~1.. mat apoi,
sa nelini~titi1, nevoia de perfectiune a')ceticii aanspar in
nn iseusinta 111 muzica ;,i litera!uf,'L ,..s ecretar al
muzicaJitatea cadentei din fraze care par lTI1prumutate din
departart~ntului poeziei:' Dupa Tmaltea tataIui sau.
litaniile biblice: ,,Budha a mvatat pe oameni sa nu se
Ciomei "a lepadat el singur straIucirea lumii, dilltfmd
alipeasca de cele lu~ti. Chiar dragostea pentru coliba
lini~e sutletului sau. NenorociriIe ~i carastrofele timpuJui
l'l'ea, ehiar ~i asta trebuie s-o socot 0 piedicii intru·
ajutand, Cionlei S-d desmeut Cll totul de veaeul sau.
ilwninarea mea spirituaJi1. Q.un pot eu pierde 0 vreme
Triiind 111 singuratate a scri~ aeeste pagini, prccum veti
pre{:ioasa bueu.randu-~ de placeri nefolositoare? In
vedea surprinzatoare."2 Nea,?teptate 'in paginile sihastrului
pacea dimi netii, am eugetat indelung $i, Tn inima mea,
nilX'n sunt refleetiile meditative pe care Ie yom rcgasi in
m-am Intrebat: «Te-ai pustiit de lume, ti-ai luat prietini
spa~ul european. lata-I, cazand IX ganduri 11] fclul lui
muntri ~i padurile, ca sa-ti alini sufletul ~i ea sa urmezi
Heraclit : "Cursul raului trece tara contcnire, lnsa apa IlU
ealea lui Bucilia. Insa de~i Tnfati~ ta din afara e de
I M. Sadovcanu. lre~hime. in Opere. vul. 15. p.ns stant, suiletul tau e eufundat Inca intru prihana".
~ M. SadOyeallu. Punte in Pove.ylile de /3 Hradu Striimh. (IprT('..
16. Bucllre.5li. ESPLA. p.221
I rdt;m. ibidem, p. 223
164 'fenh:atill orientului Daniel Vie:hi 65

Sensul mai adanc al acestor povestiri este acela trebuie condusa de lnteleptl la fel ea In Republica lui
ca dincoJo de clvilizatii ~i traditi-i religioase, omenirea se Platon. D;: aeeea fiii de lmparati trebuie sa deprinda arta
confiunm eu acelea;;i tntrebfu-i fLmdamentale. In aeest feL filozofiei, la [el cu printul Fetid din Dbanul persian.
povestjrea Carlea ieromonabului Vichenlie Sipka $ahul ini(iaza pe eunoSdltOli i sill ~i 'in taina cumpatarii,
ilustrea:zli 0 alm tema frecvenm 'in literatura ~i fiJozofie: aeel sophrosyne al grecilor antic}, podu<.tba radi a
rosturile suferintei in purificarea morala a omului. Tema, 'LnteleptHor orientali :,,Dar faptul di doi juc<llOli stau de
des Intiilnita In ~tinisrn. nu este strfuna niel gandirii o parte ~j alta a tablei, eu rnijloace materiale egale, au
orientale budhiste. IerornonahuJ a fost fiul unei ilustre inseamna oare egalitate in fata eelor pfunantci;>ti? Mai
familii a ruistocratiei poloneze din veaeul al XVI-lea, muir: nu lnsearrma neegalitatc in ceca ce prive~te eele
creseut in traditia rnfu1dra a onoarci cavale~ti $i a spiIiruale.
curajuJui razboinie. Condarnnat la rnoarte de diseula{ii Dei jucatori se cuvinc, dupa Jegea ~ahuJui. sa
ucraineni. viitorul sihastru scapa eu viata. riinit mortal d .,tea eu blandeta ~i eu IngacJuinr<.l unul In fata eeluilalt.
mai multe ori. L!;)i uim vj~ pe care a trlit-o ~i se Sa nu arate nerabdare, sa nu rostelliica vorbe nepotri vite,
retrage in pustie. sa nu se supere. Stapan~te-!i, deci, oomirik violente!
zactarnicia lumii 0 regasim in istoria legendar'd a ne porun~te Sisa,·l.
aparitiei jocului de ~ah in romanul Soarele in balta sau A$adar, iate1epciunea presupune sa Iii "in cUll10nie
aventurile $ahului. Inte1epciunea este a<;emenea unui joc. cu tine, eu serrenii ~i eu l~ toata. Oriee fom'ili de
ea ~j aceasta ~ahul ~i este suficient si~i In feluJ artei : agresiune este 0 lipsa de tntelepciune: Antoine Bernard
de aeeea a evadat din istorie ~j s-a proicctat In d.ll1 romanul Nopfile de Sanziene agreseaz.<:\ batrana
metafizicil: .Au pierit lrnparapile, s-au risipit ~ezfuile I~ mteJcapta, seotand-o din ntmw'ile ei ve.5nice pTin
oarnenilor, s-au schimbat alcatuiliJe 110roadelor, s-au planul exploatarii forestiere a Oxirului Borzei. Totul i se
priIrenit zeij ; $ahul a ramas; e 0 institutie divina. Ar opune. ()(~nii. dobitoacele padurij,· fenomene1e
parea 0 ~tim\ii. dacii n-ar fi a<;>a de mult jex.-. Pare joc. ITeteorologice. Printul Mavrocosti. stiipanul padurii,
msa e eu mult mai mult declt: atat"l. Brahmanul Sisa, s~~te ~i el pria a resirnti prirrcjc1.la hotarfuiJ de a
inventatorul jocului. I'i ga<;e~te semnificatii spiTituaJe, inde codrul prin care a abandonat intelep:;iunea
vorbe$te despre egalitatea oarnenilor fata de cele locurilor. Decizia $8. ameninta sa izgonea<;ca din Paradis
rnateriale $i despre inegalitatea. Uniea demna de a fi wnea care trilla acolo, la poalc1e Codmlui Borzei~.
acceptata, pe care 0 instituie spiritul. Brahmanul este
noocratic la fel ca multi alp filozofi orientalj: lurrea I M. Sadoveanu. op. cit., p.58
Accastli IDlerpretarc CSlc resplOsll de Nicolac M,lnCl!cscu : "Rcvolta
:!
Borzet cslc fabuloasa ~i impr<,~slOnanla at5ta \'feme CUl. din unghiul
1 M. Sadoveanu. Soarel£' in baltii sail aventnrile ~J1IJUluj. fn IOgincrului asaltal de t:venimcnlc Slranll, nu nc-o pUlell1 exphca.
Opere, II. Rucurqli. Edllura de slal pentru 1ileralura \oi nnll. p. Sadovcanu nc lasa el insu~I. un limp .-;[\ crt:dcm fn IOslincluJ de
587. ap5ran:: al cou.rului, ce tace corp cOlllun ell "am~nl en Pcccneaga.
166
TentQtill orientului 167
Daniel Yil!.hi
~inrlll l\1avrocosti co~tientizeaza Insa prirrejdia In chiar
ci,,~lizatia moderna, a natura misterioasel simboli7.atii in
c1ipa ill care Sofronie Leca, arenda.c?ul nlO~ici sale, ii
povestea plina de poezie a pasarii Tami care traie~e 1n
vo~te despre dreptul Codrului de a-~j perpctua
cxistenta: ,,Mavrocosti fu izbit de acest argurrem Siberia ~i ill ~nuturile Tndepfutatc ale Coreei clin
strdIl.iu. Prin ce procedeu ajunsese r~l sa descoperc povestirea Taori? pasarea tainicii a carei poveste 0 $tie
preocuparea chinuitoare din adancul eel mai afund at b5tr'"".mul cmnez Li-San: "Siberianul s-a mirat ~i a
sufletului sau? Ce ill!elegea I..eca prin dreptul BorL,Ci?
'intrebat ce este. Tar vanato1UI eel batran Li-San i-a spus
JXlvestea pascrei Taori, care nu cia glas decfu ill {jnutul
Are In consideratie acele legaturi multiple ~i delicate
Usuria, In Chirin ~i Core;a, In loculi tmi, Pa.serea <lsta
mtre generatii ? rntre oan~ni ~i 1uCIUTj ? Intre toate ~r
nu-i nicaieri 10 alta parte a lwnii. Nu se gase~te expusa
ceea ce nume..c;c oa.rrenii de rand Dumnezeu?
in nici un mllzeu de zoologie. Cu aJutoruJ lui DUIl111ez.eu
lntr-adevar, Mavrocosti considera eu aprehensiune
poate I1U se va ga~i niclodaili. Cel purin a~;a ml-ar
crescanda primejdia care se apropia de acea [TUmuse~a,
placea mie, ca paserea Taori sa nu se gasea~a nicicxlata
de acea marefie a vietii, de acel paradis al frat.i lor no~tri
mai mici."1 Intr-un muzeu de zoologie ~i c;;5 ramme acolo 111 Su-hai,
~adar, lntelepciunea Tn accep~
cat va 11 S<.1 mal fic in Su-hai singurfuatc fecioara.
l:i oriema15 Pa.c;erea aceasta nici oclinioarli n-a Cost vUzuta de
inscamna ill proza sadoveniarul asceza, pace Hiuntrica
retragerea ln singurallipJe unei l1atu~ ochi OIrenesc, afmna batranul Li-san Si Nlkolai Balko
netulbw-ate de nu vraia sa creada. Nlcicxlata ll-a :u~it-o ochiul on1Cnesc,
caci e 0 pasere a singuratiitilor afunde $i e prea sfloasa.
contra strainilor prjmcjdlo~i ea ingmerul Bernard. Firl'tl pruclica Dacii mergi asupm ei, ea se tot ducc Tn rilii unde nu
POZJtIV~, a ralJ(1nalislu!ui lnglner francez c surpnnsa de uisparilia
unor obiccte, de nei"nalOtarca lucruJui, de prlvJrlk eompliee ulc peate razbi panlfultcanul. Strigmul ei s~ auJe numai
oamcnllor carf' par il ~tj ecva ce lUI il scapi"i rnsa, la urma. autorul prirnavara.'"
dlvutgli pe adevarali i organi/aton ai ostilitalilor in pcrS(lalla Sihastria In .,SillgUf"dtatea fecioara" a naulrii se
padurarului Peecneaga ~I a boierului Lupu MLlvrot:ostJ. care nu mal asean13na Lmei existente cvasiooenice -- dupa cum Sf"
vrea sa eoncesiom:ze pacturca )1 nu :?tit: cum sa rezilreze contractuJ rnarturise~te eremitul nipon Kama Ciomei : "Oilld flU am
eu francczu I. Ei se folosesc dL uncle unpre.lur1l.ri naturak. pun la
cale 0 scrie de Jncldcme, deten11lnand pc Bernard, mal mull lIgasill
In mine 'inderTIn sa m,l i"nchm ori sa cetesc scriptmile
deCal speriat, Sa abandollcze part1Ua. Tema nu l: fabulousa n:llsten\J sunte, rna octihnesc dupa cum mt-i gustul ; llu-i nimeni
a codruJui, ea stlhlC pdmaril. Ja opera civili7.atuare a IlmulUJ, ci sa ma opreasca, n-am eu mine nici LIn prietm rata de
pozitia (frecventa la Sadoveanu) InlIe oamcml vechl. de lipul care sa-mi fie Jl.l~inc. Faca a-mi fi statomicita 0 lege a
bOIl:rului Mavrocosti sau aJ paduraruJui sau -conservaton ~I ulorl~ti. taceni, tae, fiind simrur ,,,2
lri'imd eu Un vcae ori eu mal mulle In lInna - ~I oamcnll nlll, eil
Bernard. spldte bllrghele, in caulare de ca~lIg ("ural. tnJifctent de
apunilc putln poellcc alt: afaceni." , M Sadovcanu, ruori, paserea luillicii. in P()Jle~lile 161 ;raau
I Mlhajl Sadovcanu, Nop/ile de sfinzicne. In Opere 12, Bucurc~tl.
Slriimb. Opere. 16. p.260.
ESPLI\. 195H, p. 67. M. Salhwcanu, Punft.. in PO"e~"li de I/i Bnldu Str/imb, Opere.
16. D. 235_
168 Tentatia orientului
Daniel Vil!hi 169
Tacerea, ca proba. a virtutii ~i ea asceza
priroordiaUi, i se cere ~i prinPJ.lui Ferid m DivanUI afara-i mersul Universului ~j niei nu poate euno~te,
persian. Aici, filozoful Sindipa ,A luat pe cocon ~i I-a tnlauntrul sau, mceputul propriei sale fapturi. Prin
dus cu sine ill chilia sa, unde avea altar al zanei Isis. W11lare, un asemenea om n,1l poate sa LITCe pe mun?i
L-a supus '1n genunehi, I-a binecuvfultat $i I-a pus sa Kunlun ~i nici nu poate rataci pc tiirfunul Marelui Vid."l
jure cii. va fi mut ~apte zile. Oind a lidicat ochii, Fetid Proba initiaticii a tiicerii este prezenta ~1 in
a vazut-o pe idolita zfunbindu-i, eu aratatorul mainu preceptele sectei antice a pitagoreicilor, dupa cum ne
stangi pe bwe - indemn la tacere."1 incredinteazii Aulus Gellius :"Cel care era cerceta! de el
Aceleia!?i probe i se supLme, UIlTIfuld acelea~i (maestru n.n.) ~i gasit apt. era primit de 'Lndata la
ponmei egiptene, ~i Kesmion Breb. La tntrebarea inva¢tura $1 i se prescria un anwnit timp de tiicere. Nu
episcopului Platon, acesta 1'1 dezvaJule ratiunile aseW1Se se fLXa la toti aee1~i num1r de me, ci fiecare i~i avea
ale taecrii contemplative: .,- 0, pfuintc ~i prietinc, nu e timpuJ sau, stabilit dupa eapacitatea sa presupllsa. Cel ce
pedeapsa. Am stat eu mine msumi, lludindu-ma sa tacea aseulta cele ce spuneau altii ~i n-avea voie sa
dezleg Intrebarile tara riispuns. E nevoie pentru ac;ta de intrebe daca. nu Ie intelegea sufieient ~i nici sa
tacere ~i singuratate. Destadindu-ma de tot ee atama ~i comenteze ceea ce auzise. Timpul de raeere nu dura la
mtuneca, m-am dus sa vad nurnai eu duhul:·2 nlmeni mai putin de doi ani. "2
In Invataturile daoiste chineze irritierea Ins~i este In Islam, euvantul este pereeput, Ia fel ca in
o illvataturii tara euvinte sau care tinde sa evadeze din c~tinism, ca prag diferen{.iator intre umanitate ~i lumea
ehinga inguc;ta a limbajului mtr-o adevarata CIuciacta animala, fund, de aceea, un senm escntiaJ saeru : "omul
mUla prin care individul se ic1entifidi mistic CLl Dao, eu singur e clliruit eu vorbire pentru cii., dintre toate
neantul care cta sens dinlauntru existentei mse5i. Door creaturiJe pamant~ti, slngur el este, direct ~1 integral
pim ncnumire se poate numi Nenumitul, orice alt efolt <<faeut dupa ehipul lui Dumnezeu».~ Si eLL toate cii
este partial ~i relativ. In eo~ntariile lui Zhung zi la "omLL] singm e dfuuit eu vorbirea" si , aiei tacerea este 0
~

cartea despre Dao, adevaml aeesta este spus limpede' eonditie a contemplarii mistiee: ,.In eiuda anumitor
.,Cel care ~raspunde efuld II intrebi despre Dao nu 11 aparent-e, cum ar fi absenta monahismului ca institutie
euno~te pe Dao, iar cel care lntreaba despre Dao nu a sociaJa, Islarnul, care prevede saracia, postul. singwiftatea
auzit de [apt despre Dao. Nu se pun intrebari despre ~i mcerea comparta toate premjzele unei asceze
Dao, iar dadi se pun intrebari :raman tara riispuns. A c.ontemplative:>4
Intreba despre ceea ce nu se l'ntreaba I'nseamna a intreba In mistica ~t.ina orientala taeerea este adese.:'1
in gol, iar a dispwlde la ceea cc nu se raspunde invocata; adfu1cirea in tacere apare ea 0 roodalitate de
'insearnna a nu patrunde in interior (= a nu percepe
esenta lui Dao). Cel care, tara sa fi ajuns ill interior, li I Lao zi. Dno $1 Puterea, p. 43
ulus Gclltus. in Fi/ozolia grenca p/inii 10 Piaton, yoU. partca a
ra.emunde eelui ce lntreaba in gol nu poate eontempla 'in
II-a. Bucure~ti, Ed. Sliinliflca ~i Enclclopeulca. 1979. p. M.
• FnlhoJ Schuon. ,Sii j'a(elegem Islemul. Introducere in
I M. SaUOV\;,lUlll. Divanul persian, Opere, 15, p.361. spirilunlitJlteJJ /umii musuJmane, Bucun;~tl. Ed. Humamtas. 1994.
~ M. SadclVeanu. (rcango de our. p. 136 p.ll.
Iuem, ibidem. p 18.
170 Tentatill orientuJui
aproplere de taina ftin~ei divine: "Cel ee se Ingrije~te
- Daniel Vighi

dizloca lurrea. Din aeeasta cauz5. trebuie Inte1es In


pro{unZirrea sacralitatii sale magice.
Personajele sadoveniene par mai
171

degraba
de moarte a I'ncetat de a mai vorbi; iar eel ee a
dob§ndit darul lacrimilor sufletului fuge de limbutie ca apartinfuld acestei conceptii despre euvant $i mai pu~
de foe. acel care acorcta cuvantului mai ales 0 funqie
semaneia , de instrument al comunic3rii. Cuvantul pare a
Iubitorul de singuriitate ~i lini~te ~-a ferecat tica
gura: eel ciiruia Ii place sa se arate Tn lume lnsa, este fi pentro Sadoveanu, mai degraba, 0 energei
alungat run ehilie de ciitre patima'·!. Pomind de aid, (eficacitate, actiune, foI1a) ~i rnai pu?n ergon (munca,
fIlozofia er~tina I'dsanteana a disociat Intre .,Partea opera. luClU). Sau, altfe1 spus, un ergon care ctezvolm 0
rationala a sufletului" care "se lrnparte iar~i In euvantul anl.lI're energeia. Ix. aeeea, toata poetica sadoveniana
mintal ~j eel rostit. Cuval1tul mintal este 0 mi~eare a este constr'Uita ~i se construi~tc 1n vederea a ceva care
sufletului. care are loe In gandire tara niei 0 exprimare. o de~~te ~i 0 mglobeazii. detenninandu-i specificitatea.
Pentru aeeea de mul te ori, ehiar earrd taeem, desr~uram La fel ca vechii magicieni, Sadoveanu nu se folos~te
in noi In~ine 0 Intreaga vorbire ~ diseutam eand de euvant in sine $1 pentro sine. ci in vederea invoearii
visarn"2. unci lumi pentro corporalizarea ei 'intr-un aid ~i aeam
in
Filozofia modema a identificat ~i ea In aecasta care sunt ale cititoIUlui In masura in care apart unui
atitudine radaeinile stravechi ale credintei dupa care prezent etern al operei. Atunci clnd eroii sactovenieni
sunt nevoip. sa n~ misterul ei se mult
umese
euvantul ~i realitatea cxistentei ca atare se 'intrepatrund , dupa
~i se justifidl Wla pc eealalm. In mitologia antiea stravechi precepte orientale, sa tadi, penU1J ca ~tiu ca
greco-romana, la fel ca ~i 'in geneza biblidi, euvantul doar in acest fel ei pot corporaliza misteml.
este lu~a lns~i. aetul numi.rii cste concomitcnt eu eel
a1 creatiei lumii. Din aceasta eauza. dupa Ernst
Cassirer: ,,Limbajul ~j mitul sunt ffirudite de aproapc.
Pe treptele timpurii ale eulturii wnane, legarura lor este
atat de strfulsa ~i eooperarea atat de evidenta, fudit
separarea lor este aproape imposibila. Ele ~l.il1t doua
vlastare ale uneia ~i acelei~j ractaeini. in elipa in care 11
IntaInim pc am, il intaInim ill posesia faeultiitii de a
vorbi ~i sub influenta functiei creatoare de mituri.··~ In
vechime, a;;adar, euvantul avea mai ales 0 functie mitici.
dar ~i magidi; invocat, acesta putea crea, modifica ~i

I loan Scararul. Scor» raiu/ui. Timi~oara, Edilura Amarcord. 1994.


p. 282.

~ Sf. loan Damaschin, DOKTJ1:Jtic:». p. 79.

Ernst Cassircr. &'t!1I despre om. 0 il1froducere in fi/ozofilJ


cu/turil umant!. Rururqti. Editura Humanitas. 1994. p 154
172
-------..;---'-"~~-..;--..;-..;---------
T'entafia Ol'ientului
Daniel Vi2:hi 17

ei monstruos, fizionomia mutilara ( ...) pare sa


confmne
impresia ca evenimentele reale ale vieti i se succed
confom'1 rigoriJor unei estetici a misterului $i ca.
parafrazandu-l pe Wilde, istoria imita ana."! :M.asca,
m'asca - principiu poetic al ocuHiirii ~i simboJ aJ anommatufw' ~j aJ indecerminiiri.i, ilustreaza,
reveliirii dupa exegetul inainte dtat, principii poetice de natl.lrii
"apofaticii." in contrast Cll acestea ,,0 poetidi <<pOzitivii»
evalueaz1i lucid raportuJ dintre «partea de taina» a
«istoriei» ~i paJ1ea ei «dezvaIuita»; cuno~terea BU
In Comentariile entIce ale Op:rei lui Mateiu anuleaza misterul estetic al facerii operci,'·,i Poetica
CaragiaJe, ma.scii, atat ca simbol aJ artei, dar ~i
aJ tnl.irii 3.lXlfatidi simbolizata de masca "anuleaz::l fOlma. speci~
echivoce care Intre~ne mistenil eSCe fi'eevent menponatii. ei ideala, fund ceea ce Mallarrn6 nurrea ,.1e poeme tu"
fn interpretarea lui Ion Vartic, masca "reprezinta un (intocmai cum teologiile negative sustm di despre
semn aJ excep~ei, 0 rnartunsire plastica a fiinrei obiectul tran,,<;;cof1$tient a1 clivinitatii singurul enunr ~i
POsedate de frumos.'" MID mult mea, n1£'L'>ca are 0 suprema. elocinta estc tacerea).
funetie bi valenta: este simbol al artei, dar $i aJ' trifidi MigaJa indelungaca a lui Maleiu Caragiale
duble. , ,Rasfrangerea in afan! a acestei trairi eclu voce se exprima, poate, TIll In primul rand un stil laborios ~i 0
rna.teriaJizeaza in masca, i'n coloratura afectiva ce se pa(jrna a desavar.;;irii prozei de arta', ci, ca ~j In cazul
vad~te In graria stravezie ori 'in t~a
\lio/enta a lui Flaubert, care visa «un Livre sur rien», clificultatea.
machi~ului. rkt01111area vie{,ii provine din oroarea de tot impJinitii fom~i in c1imatuJ fiumuse~ii negative, al eanti
ce este natural (...) Masca da COntU! unui moment-limita vid fascinant 0 irealizeaza."1 Aeeste eonsideratii subtile
.n viara estetului, ITlarcand 0 concentrare simbolica
'in planuJ "principiilor poetice" se Intemeiaza pe ie/eea.
(precum 'in masca plurifonna a lui Klingsor, erouJ lui

Hermann Hesse) sau 0 dedublare (ca In portretuJ lui


Cornel Mihai lonescu. PoJlmpsesle, Bucurc~ti. Edilura Lartca
~i
I
Dorian Gray)."2 Fiind ..'limbo! al artei a1 vieth' dUble,
ronuincasca. 1979. p. 81.
masca este parte importanta din filozofia iluzionfu-ji, dar
1 Idem, ibidem. p. 81.

~i a scufundarii In anonimae. In accepDunea lui Comel


1 Crca\lu lUI Mateiu Caragialc a fosl caracterizala in g.:naa) de
(rillc:l in fclul und fiqiuni dominate de mc)an~olia Lrecululul
Mihai Ionescll ,,PrOgresia necontenita a anonimatului de

la fizionomia reaJa la masca ~j de la aceasta la reversul

Inlf-un prczent blcisnic. De ulci re7uhfi uou(\ moduri nar'ltrvc:. doua


atiluuini ~i ll1ai mullc registrc de vorblfe ale croilor. I\ce~lul
il1anihelsm moral II corcspundc. dupa Tudor Vianu. "un manihelsm
J fon Yank. l'rei coment;lrii nJateine In Spt'Ctacol interior. :11 vocabularulul. din care '>crisul lUI Matt'iu Caragiah:: il?i pnmc5tc
CJuJ-Napocd. Edllura DaCIa. 1977 .. p. 50 una c1mLre pecclilc el ~lilislice cele mal Iz.biloarc". (Tudor Vlanu.
1 fdem, ibidem. p. 49.
-trIa proz/Jlorilor romani. p. 349.)
• Cornd Mihai Ionescu, op. cit.. p. 83.
174 Daniel ViQ.hi 175
TentZltia ol'ientului

conform careia masca ascundc 0 realitate, ill timp ce aid sursa tamei, din chiar acest mod de a exprima ceva
pentru Ovidiu Cotru~, masca "are rolul de a unifica, de ~i de a te limita la atat. Viata dubIa a crailor, vial
a i'nJatura spectacoJul dezoJant aJ cfjscontinuitii{ilor vie{ii traita In LUl1bra ~tii $i a cereJTX)nialului, cste prezenili
interioare. In mitologia sa estetizanta, oarrenii se 'impart In scrisul lui Mareiu Caragiale Tnca din vre~
ill doua categorii ~i dupa relatia dintre eul lor ~i rnasca volurnului de poezii. 0 anume realitate istoriea
pe care 0 poartii. La eei aI~i masca este concrescutif cu servilismul extrem, maretia ritualizata, Yieiul, erudit ia)
obrazuJ." Dirnpotriva, pentru "canalia de la raspantiile cta ~tcre unei anume ,,realitiiti poietice." Boierul
ulitelor" de feluJ lui Gore Pirgu, ,,~tile pe care Ie trfuldav din cutare sonet matein canta In strana bisericii,
abordea.za raman extenOare, neaderenle la euJ sau lipsit In aeel~l timp jefuie :;;i ueide cu sange rece. Tootl
de consisten~; ele ~i cfjvulga u$or cmacterul de ~ti, acestea sunt expresii oxymoronice ale unui mod de trai,
divulgand totodata $i pe purtatorul lor. Viata interioara a pe care 11 yom regasl In chiar viata dubla. a crailor.
oamenilor lipsiti de taine nu 'ingMuie distinctia dintre un pUftati de Pirgu spre destrabaIari nocturne greu de
continut latent ~i unul manifest. Ei l:;,i dau ill vileag, In imaginat tn timpul clium al vietii lor.
orice ocazie, strafundurile adevi'irate. De aceea simpla lor Faptul di decrepitul boier l~i mangfuc, din dind
prezentare este sufidenta; anaIizarea lor a1' fi de prisos. In cand, hangeml - gest anamnezic simbolic al regasirii
Acolo unde masca 1$i indeplin~te roiuJ ei miintuitor, rnaretiei aristocratiee - apare adesea figurat In roman.
:criitorul flU ingJdwe analizei sa piftmnda. TiIrfiml '~adia este subicetul. unei met.amJrfoze ciudate, uneori
rtcesta este inchis indiscretiilor iscoditoare'l (subi. n.). "fiinta lui cadea Intr-o amorteala a~a stranie, ca acela pe
in acceptia noastra., ~i pomind de 1a aceste are Pirgu II tara, fard impotrivUe. dupa cIfu1sul. nu arata.
considerente, masca poate fi interpretatii ca expresie, a fi P%adia-eJ-i'ns1l5i. ci nwnll trupul sau.'· PovestitoruL
simbolica ~i metaforica, a raportul.ui dintre oameni. oar eL cuno~tea mijlocul "de a-I rechema la viata"
Ma.~a este rrxxf de sociaIizare a individul.ui nevoit sa se aducand yorba "de ceva din vremuri de oCinioara, de
.ate 1n afara intotdeauna aItfel decat este eJ lnsu~i. "Cei demult", atunci "omul se lnvjora. ochii i se Inseninau,
al~i" au sentirrentul acesta, ei pricep di lumea este 0 un suras trist Ii lumina rece fata stinsa."
conventie, un ceremonial, ca are inHhmtrul ei 0 "A aduce vorba" este sinonim eu "t11fulgfuerea
imprescriptibiJa "vocatie teatraUi." Masca ne apare In hangeruJui", arnfu1doua sunt intaptuiri anamnezice.
acest eaz ill felul unei nevoi acIane resimtite de a trill aceJe clipe masea orgoliul.ui nobiliar care Tl desparte de
dubIu, ea figureaza, ~adar, nu numai principiul apofatic lu.rrea din preajrna dezvaIuie chipul sau eel Uiuntrie,
at fiumusetii negative obtinuta prill. regresia In anonimat, figurat fiziognomic In felul unui semnificant lipsit de
i $i expresia a:fi.rrnativa. a ·unei anume supra-real.itati. De semnifieat, al "unui text" cu sistemul referential pra.bw,;it.
Chipul (masca) lui Pa~adia este ll1etaforn a acestei
refennte sw:pendate ca temei al literaritapi: "Ce frumos
I Ov. Cotru~, Opera lui Mateiu Caragiale. Bucure~ll. Edllllnt cap avea totll5i ! 1ntr-1n5ul atipea ceva nelini~rjtor, atilta
Minerva, 1977, p. 7l.

....

76 Tentz:atiz:a orientului
Daniel Vi~hi 177

" _ 0 singudi data trfu~te omul pc parnant 1 Si


patima i'nfranaHi, atata trufie apriga ~i haina invdijbire sc
parnantul e a1 nostrU. PentrU noi I-a facut Domnul!
dcsr...<Unuiau 10 trasatw"ile fctei sale vc~tede, ill cuta
sastisita a buzelor, ill puterea nanlor, in acea pri vire PentrU noi, rodul arborclui ~i umbra lui. Pcntru noi, raza
tulbure Intre pleoapele grele.'" soare1ui, zeama strugurelui ~i camea berbecului. Pentru
noi crangul eu pini ~i mfuldrele eiobaneut e , eu sami
Dedublarea, masca, sunt prezente ~i In nuvela
impietri\i in van-turt, eu oehii cutezatori ~i eu dorint
e1e
Cosma de Panait Istrati. Aici ~te pusii In relatie cu
.,isprava romanticii" a doj haiduci care descind 1a nemasurate" .
Justitia sociala :;;i pedeapsa divina sunt ~i e1e
arhonte1e Samw-akis. ca sa eubereze un tanm- tovara~ d
invocate ~i evocate: .,D'Jr nenorocire ruwa care $i-o
haidueie. .,Emu doi din acei dilugfui, dUltori de la
1l1Su$i mai mult dccit peate sa mu~te eu cele Joua
Ierusalim ori de la SantuJ Munte, foartc nurrero~i In
randLU; de dinti ai c;ai! Semenii sai vor fi lipsiti de
tara. care ce~esc pentru nlfulastirile lor. Inalti ~i voinici,
ca arnfu.I\ll. ei purtau pJete ~i barbi lungi ~i ro~cate, partea ce Ii se cuvine ~i Domnul se va mfu1.ia."]
povcstirea - 'indeletniciJ:e draga orientalilor
aveau [ete1c arfunii, sutanele In zdrente, emIle pline de
noroi( ... )"2 ajura la dedublarea ($i implicit la mascarca
e51ugarilor-haiduci: ,,Bine primit de arhonte. Cosma ;;ti
Limbajul celor doi este ~i el 0 foI'Irii de
"mascare." ACe{itia i se adreseaza boierului in stilul
sa c~tige increderea gfuzii, eu povestirile hazlii de la
emfatie. eu inversiuni sintactice speeificc bisericii rasari­
sranllli Munte ~i chiar eu glulJ'}e Jezvcl ite, care nu prea
tene: rau biseric~li. PentlU lnraia oW'a vcdeam pe amauti
uitandu-$l rrenlrea lor tidiloasa $i devenind mai
" - Fcncit fie muJtrellumitul prin mfui.nimia lui
:..rrhonle Samurakis ! Ferieita fie nobila lui sotie. ee.:1. mai omeno~i ~ radeau eu totii de sc prapadeau:,2
virtuoasa feu'de de pe pfunfultuJ rom1nesc! Ca ni~tc
"Tre'nti s1ujiton ai Domnului cum Slmtem. petreeandu-ne
toam vi~ Tn pesturi Si rugaciuni pcntru slava lui
Dunmezcu ~i odihna suiletclor. veniln. eu flUnti plecate.
sa cerem marelui arhonte ingaduima de-a nc lasa sa-i
sarutarn poala halatul ui, ~tiind cii ruciodata om Il-a balul
la u~a lui lara sa 1asa Incarcat de daruri !,,3
Haiducul Cosma roste~te ,,0 cazanie" care nu-i
place arhontelui. $i aceasta este 0 masdi care ascunde,
dar ~i ~pune prin chiar faptuJ ac;cunderii ei :

I M. Cu·aglalt:. Opere. p. 53.


~ Panail Isll'all. CO~fM, in MO$ Anghel. p. 227 I ld~m. ibidem, p. 230.

anal! [Sll'utl, op. cit., p. 227. =' Itlem. ibidem, p. 230.

178 TentZltia orientului Daniel Vil!hi 179

are Wet functie de translatie, iar povestirea se comport~'i


In felul unui semn natural care nu ajunge 1a
arbitrarietaIe, euno~tere inlocuita prin magie. Taifasul
despre "vedenia trecutului" nu este 0 fmma de mascare
a realiffitll, de transfigurare, ci una de substituliel .
ltitualul po~e:)tirii in ~rient Aceasta este eu putin~ datorita credin{ei lOT tn
capacitatea euvantului de a fi llll"rea rns~i.
Reprezentarea se intfunpla prin dizlocare, iar fietiunea
este chiar aeest proces de substinltie totaHi. Ec:;te, adidi,
In Craii de Curle1J· Veche inta1nirn peste tot expresia abolirii arbitrariului.
fragmente de ritual care celebreaz1i cuvantu) ~ povestirea in raport eu aceasta, gluma lui Pirgu are un
(ca mijloc al iJuzionani necesare evadarii din realitatea anume rust: acela de dezanieuJare, nu a iJuzionfuii, ei a
negustoreasdi grosolana); aceasta Insot~e dezrna~ m:x:anismului care a Inlesnit aceasta dizlocare ontologidi.
alcoolic ~i Ii eta consistenta spirituaHi, TI transfigureaza: Gluma care "prdbu~~te In noroi" este 0 formif de
"OIltul lui Comus ne intrunea, cam de 0 luna aproape subnlinare a cred.intei in plltinf.a existenrei lui Logos
zilnic, la pranz saLl la cina. Dar adevarata plaeere 0 spennatikos, Cuvlintul dintai, eel care nu a reprezentat
aflam In Yorba, in taifasul ce 1mbriqi~a nurnai lucruri
fnnnoase: dilaroriile, arteIe, literele, istoria - istoria I Aceasta lransfigurare substilUliva. pc care am asemanal-n maglcl
mai ales - plLltind In seninaratea slavilor academice, de pcnlm cii nu ne-am pncepul s5-1 spunem allre!. eSle numila de
unde il priib~ in noroi glurna lui Pirgu"!. Heldegger aratarea nawrii de oped .1 open:J: "In mii1larea sa,
Pe de alta parte, pentru arnfitrionii lui Pa!?adia, ltlmpJul conferii lucrurilor chipul care Ie esle propriu $i oarnenilor
perspectiva asupra lor in~i$i. AceaSlii perspeCllva ramatle deschisa
povestirea este forma de obliterare a reprezentarii in
alaUt vreme cal opera esle oped\. allila vreme cal zeuJ nu a
sens realist. Povestind, ei nu spun ceva sau despre ceva parasil-a pcnlru loldcauna. La fel sc Inla01pHi ~i Cll slatuia pc care
anurre, creeaza 0 alta lurre, devin din naratori, actori. biruilQrul 0 i'nchina zeului Ea nu este 0 capie dm care PO{I afla
Ei nLl povestesc, ci triiiesc in chiar spatiul fictional pe mai lesne cum arala zeul ; ea eSlc 0 opera care face ca zeul insll~i
care il creea:l..a: ,,Eram trei ocIrasJe de din~ti eLI nume sa fie prczenl ~i care, aSlfc) esle zeul Insu~i .. La rei se intampla ~i
ell opera lilerara. [n lrugedie nintic nu esle reprezenlal Si prezenlal :
sHivite (...) Rasansem in arnurguJ Craiului-Soare C···)
aici se petrece cu adevaral lupla dinlre zcii vcchi ~i eei noi_
Tineri de tot, intr-o caravana, scufundasem pe furtuna Nascandu-se in rostirca poporulul. opera IIlt::rari'i nu vorbc~tc dcspn:
ni~te tartane barb~tiC ...) am petrecut cum TIll se mai aceast:\ luptii. ci lransformii roslirea poporului In a~a reI Inca!.
petrecuse ~i nu se va mai petrece (. ..) etc.. etc." VerbuJ acum. fiecare cuvant eSt::n\ial poarta accaslll luptil ~i cheama s'
dCCIZi ce anume cste sHinl ~i ce bleslemal, ce eSlc miirc\ ~i C~
nClnscmnat, cc anllme e~lc viteaz $1 ce esle la$. ce anumc l: nobil
I Maleiu Caragiale. Opere. Bucure~li. Editura Funda{iei CUlluralc ~I Cc c mlzerabil, CJnC-1 sliipan ~i cine sluga (v. Heraclit. Pragm.
Romane, 1994. p. 59. 53)n (Marlin Ht::ldegger. OrigilJea operei de JJrtii, 1995. p. 67)
180
T'entutia orientului
Daniel Vif!hi 181
l~, ci a creat-o. ,Ja mal lasafj, nene, eiubucele
astea", Ie spune Pirgu - instanra narativa (~i nu nurnai) cu abilitate pe trunchiul destul de firav al evenimen­
a "viefii care se viep1ie{lte." Pentru el ~i pentru lu~ telor".]
tcara, acest proces este imposibil. Din pacate euvantul Simbolul acestei dezarticulari plurifonne, proiectie
nu se poote substitui lumii, acesta este concreseut I'n in plan jXJiebc a decadentei ca mod de viat<'i, este, In
propria sa struerura sernnificanta. Gore Pirgu este roman, ~a cum am spus, Gore Pirgu. Acesta este 0
aparatoruJ arbitrarietatii semnului. "lichea Tara seaman ~i rara pereche". fiind "de mie
Cele "doua impulsuri absolut eontrarii" aflITIlate strieat pana la mactuva, giolar, ri~car, slujnicar, lnhaitat
de Thdor Vianu (~i preluate de 0 parte a eritieii) care cu to(i ccxlo~ij ~i masluitorii". ~i cum lllIl'ec1 lui Mateiu
ar marca stilul operei lui Mateiu Caragiale In doua Caragiale i~i mascara vrednicia prin ascendenta sangelui,
direqii poetice: pe de 0 parte efortul de construqie Pirgu nu putea "avea In sange" decit doruJ "vietii de
ficr,ionala, intr-un regim al imaginarului dominat de dezmatare tiganea.c;ca de odinioard. de la noi, eu
registrul "nobil ~i grav" prezenr In eVocarile lui Pantazi clragosteJe la mahala. chefuriJe la manastiri, cfultecele
~i P~adia, ~i a doua oara, lntr-unul preponderent realist, tara perdea. scarbo~eniile ~j masciirile". E1 intruchipeaza
vizand 0 anurre destriimare decrepita ilustrara de Gore decadenta lurnii vechi - alegorie $i metafora textuala a
Pirgu. sunt completate de critiea mai noua din dezarticularii jXJieb'ce - este "trfuldavuJ boier" fuel
perspectiva funq:iei de repre--zentare a person aj eJor. ascendenta boiereasdi. In compara~e cu el, P~adia este
Astfel, Ivrarian Papahagi identifica "funcfja de simboJ al efortului de construetie coerenta. lll1 principiu
reprezentare a personajelor" la nivelul limbajului tns~i aproape c1asic pe care povestitorul 11 imagineaz.a "in
care "este supus unei distorsiuni eu valoare semnificanra cxlaia lui de IUClU, la~ de lini~te ~i reculegere, in care
pentru intreaga opera materna: cautfu1d sau provocfu1d nimic nu patrundea din lumea de afara" dominarn de
exceppa, Mateiu Caragiale 0 situeaz.a Ja toate nivelurile spiritul gregar al lui Gore Pirgu. Atraetia hipnotica a lui
textului, de la cel expresiv-stilistic la eel al tehnicii P~adia pentru acesta din urrna se explica prin oculte
narative. al compozifjei sau al construirii personajelor. atractii de felul acelei "coincidentia oppositorum" din
Avem de-a face In felul acesta eu un efect co~tient de ezoteria mitologica. Efortul fictional constructiv al lui
ambiguizare, demonstrabil la fiecare et~ al textului".' P~adia este ill aceea!?i masurn specific lui Pantazi. se
Ace..<;t impuls }X)etic al dezartieularii illtrerupe poate sus\ine cii amandoi au convorbirea (adidi fictilll1ea
liniaritatea epica ''prin sincoparea ordinii acestei ~i arta rxx:tica implieirn) "miezoasa ~i cuprinzatoare.
naratiuni, prin introducerea unoI' paranteze, evocan, re\inuta ~i mili.estrita, tara labiirt8.ri. razne ~i prisosuri".
proieqii onirice, portrete sau descrieri care se compun Alta fietionala a arnfu1durora ''invaluia in mreje
puternice. uim=a, rapea, fe~a"2. msotirea lui P~adia

man
49-50.
Papahagi, Eros ,"'i utopie, in Figurile ambigui/8(ii, pp.
J Idem, ibidem, p. 50.
M. Caragia1e. op. dt., p. 54.
182
'fentatia orientului Daniel Vie:hi 183

cu Pirgu exprima Tn plan poetic necesitatea resirr¢ita de chiar: ''Taina, element fW1damental al poeticii mateine
autor de a aJat1.rr'd. reveria romantica ~i evadarca In I$i denora functionalitatea" dupa cum sustine l\1arian
spatiul ficpunji care pot s~i lntr-tm vag indistinct, de Papahagi, "ca tap! de h'mbaj: ea este in acel~i timp
impulsul descrippei realiste menite Sa-I dea celei dintai acoperire ~i descoperire, mascare ~i revelare".J Stilul de
ooncretete. Pirgu este totodata e),:presia unui anUnll~ lata este 0 Intrupare a stilului artistic; viata lui Mateiu
derrers oognitiv al autorului InsU.5i, caruia Ii Inlesne.5te Caragiale se lntfunpIa dupa imperativele operei : aceasta
incursiunea intr-o lume marginal a : "Pe cine nu cunotitea din I.IITIl1i nu se hranC1?te din viati\, din biografia
intr-adevar, unde DU piitrunsese? In zavorihele case ale creatorului ei, ci tocmai invers. Um'larea acestei
negustorirrei sperioase ~i speriate, 'in ferecata cetatuie a r3stll.man de perspectiva atrage dupa sine autonomizarea
ovreimii I'mbuibate de bel~ug". Gore Pirgu desf'ace de [actma mc:x:lema (l discursului epic C~ l~i recreeazil
misterele; trece dinoolo de "zavoratele case ale propria rcalitate. Vawt altfel, pana ~i .realismul invocat
negustorirrei" ~i de "ferecata cetatuie a ovreimii". In de criticii 1n rapJrt cu Pirgu devine un sisrem referenrial
aceI<liii timp Pirgu este ~j un factor dizolvant, expresie a in marginile unei oonven\ionalitati anificiale. plasate
crizei din care se n~te arta mxierna care cste ~i ea, la paralel eu existenta insfuJi. Astfel, in accep~iunea lui
fel cu Pirgu, 0 "uneaIra de dezalciituire ~i de nimicire". Nioolae Manolescu, parra ~i vorbirea argotidi a lui Gore
Acesta este un sacerdot aI dest::rfunari i, aI dezma~ul ui Pirgu nu este, ~a cum sus\inusera atatia comentatori
apocaJiptic, 0 ciWiuza ~j totodata 0 "Intrupare vie a dupa sugestia lui Tudor Vianu, direct impl1.1mutata din
lnsll{li sutletului spurcat ~j scarnav al BuclITe~tiu1ui". realitate, ea fiind, dimpotriva. expresia stilizata. a unlli
Pelerinajul sau se petrecea Intr-o Iume dezc'Uticulaffi efort de oontrafacere. Ca ~i in cazul luj Ion Creanga,
moral : "cu <ffinsul am tarbacit, pe lap<wita ~i pe zloata, Mateiu Caragiale "creeaza 0 limba autentlca. adicii
clisa uli~elor tara caldaram ~i tara DUm:: de pe Ia valabiIa, dar care nu este cea vorbira".2 Personajul este,
margini, prin funduri de maidane pline de gunoaie ~i de tara indoiala, vulgar, msa nicidecum limba sa care este
mortiiciuni, am intrat pe branci apmape, il-. zapll5ala millastrii ~i cultivata, 0 expresie a unei culturi a
chi~imiilor scunde, cu pfun§nt pe jos ~j spoite tot ~a de argoului. Prin urrnare, putem presupune cii hexisL:ll la
proaspat ca tigancile ce, In flenderite ro~ii sau gaIbene, Pirgu 0 folosire oo~tient5. a limbajului incult. Personajul
legate numai cu ° vipu~ca de carpa sub gcnunchi, se nu e doar sub raport moral un mare p~iv, dar ~i ca
dadeau aoolo parlagiilor ~i matarilor pe 0 bancuta, 0 orbitor al limbii strlizii"). Poote di tocmai de aceea, ca
cinzeacii de trascau sau un pac de mahorca". I "purtator de cuvant (in sensul cel mai propriu) a1 (\vietii
Fiind plincipii {X)etice, person~ele romanului care se vietuiC\>te», Gore Pirgu, in mementul in care afla
matein ilust:reaza prin ceca ce fae 0 ana poeticii ~i un
mod de raportare Ia utiIizarea limbajuJui. Mai mult . Papahagl. op. cit., p. 76.

I Nico1ae Manolescu. Area lui Noe, 3, 1991. p. 80.


1 Idem, Ibidem. p. 80.
184
'fenhuill orien.tului
Daniel Vilrhi 185
ca povestitorul inten{ioneaza sa serie despre vlata pe
care 0 traiesc, 11 ironizea71i, repro~andu-i tOC'mai faptul cum nu ~te 0 autenncltate realista, rornanul lui
cii nu ar cuno~te "yiata care se vietuie5te". IXosebiIi Mateiu Caragiale nu urmar~te niei una sirnbolici:
exista. mai ales lotte modul in care se raporteaz'l fata de autenticitatea fund 'in Crail de naturii estetica, romanul
conversatie personajele din roman. Astfel, "domcniul se pune, mcepand de la limbaj, sub pecetea Brtej"!
vorbirii lui Pantazi este mitologicul. ace..c;ta "nu estc Povestirea construitii "ca 0 retorica, nu ca 0
ironjc, ci serios", In timp cc Pirgu "punea distanta fata realitate", povestirea ca iluzionare, capcana ~i mijloc de
de expresiile lui, Ie uti Iiza ca pe un cu{.it cu doua seductie este 0 constanta a scrisului (dar ~i a viepi)
r8..i~uri",1 (Pantazi nu are duplicirate lingvislidi: "El, ~pre oneotal(e). lata un exemplu, din multe posibiJe, in
eoscbire de Pirgu, care mfumHl hmba ca pc un
nuvela Stavru de Panait lstrati. Erou! care poarta
instrument, este impregnat de limba lui ca de 0 SlTl1fire
numele acestci povestiri este negustor ambulant,
111 care s-ar scufunda cu ochij iI1C~"2.). Ptrgu utltzeani
"limonagiu din cauza mfufli ce vindea prin baIciuri."
argoul ~i cuvintelc pepulare 'in timp ce Pantazj rolos~te
Stavru a riitiicit lW1ga vreme poo Egipt ~i s-a reIntors in
arhaismul, limhqiul cl.rturaresc, pretios ~i poetic, la el
tara pe cand avea "vreo douazeci ~i cinei" de ani,
"scufundarea in limba este ~i 0 scufundare In trecut".
"poseda" (...) "cativa bani ~i trei limbi orientale." Aici
Vorbind, Pirgu caricatwizcaza, Ln limp ce PdJ1lazi
s-a hotarat sa se dipatuiasdi, numai ca viata vicioasa pe
transtigureaza: eel dintai se expril113. zei1emlsitor, al
care 0 dusese se va dovedi un obstacol greu de trecut :
doilea idealizant. .MoJeluJ limbii lw Pirgu e~te "eel
,,A, eata nedreptate e 'in viata!" se de..c;tiiinuie el
vorbif', al lui Pantazi "cel scriplic". Mai mult: In
tovar~ilor sal. "Unui om sehilod de un picior sau de 0
regislruI perforrnantei lingvlstK'c rropriu-zise. Nicolae
ManoJeseu, stabil~te ca Pirgu ,'vorbe{;te", ancordndu-sc
mana, nimeni J1u-i anmdl dispretul lui. ~i toata luT11e<.1. 11
priv~te cu mila; dar fiecare se eta inapoi, nimeni nu
~a in prezeu, In spiritul comun, pragmabc. antiromantic
simte mila inaintea unui schilod al sufletu1w'.·' 2 Prin
~i antiidealizant, in limp ce P<l.';iadia ~i PantnzJ
sintagma din urrna, 0 sinecdoca abstracta, dupa
"povestcsc, proiectandu-se ill acest fel in trecut, in
manualele de retoridi, Stavru se referli la
spu'itul ciirturilresc ~i eroic pe care II invaJuie tn
homosexualismul la care s-a dedat pe malurile Nilului.
patetism, to vrajfL Ln acea mreaja putemica care "UiIT;':Cl,
~i eu toote ca deprinderea aceasta IT taeea eu totul inapt
riipea, ferrneca". De aici con cl uzia lui NlCulac
pentru 0 ciismorie obi~nuitii, Stavru nu renun~a. Ambitia
Manolescu di 'VaJorile prozei lUl Mateiu CaraglaJe
lui de a reveni in mijlocul oamenilor norrnali va sf~i
:rebuie privite ca [lind plane, I1U adanci, d~i la 1el de
tragic: viitoarea sa sotie 50 va sinucide ctin cauza
inefabile ; tin de 0 arta a onzontalitatii l;>i a stilului. A5a
oprobriului la care va fi supusa de propda farnilie.
lId .• ibid.. p. 83.
ibid.• p. 83.
] 11..1 •
, ld . Ibid., p. 83. lId .. ibid., p, 108.

2 Panatl Istrati. StJl"ru, In Chirs Chiralina, Bucure~li. Editura

Minerva. 1983. p. 32.

186 TentZltia orientulUi Daniel V~e:hi 187

Aceasta este, sumar, structura epica a nuvelei. Talentul observa deficitul in receptare al celarlal~i care "au inima
de povestitar u va ajuta pe Stavru sa i~i sedudi nu Ul'Suza ; ei nu retin decat partea anecdotica."
numai viitoarea so~e, ci ~i intreaga ei familie. lata-l A avea ,,inima trrSuza" presupune a nu fi
intr-una din scenele in care povestirea sa fa.rmxa disponibil "emotionalismului romantic" necesar pentru a
spectatorii: ,In timpuJ rresei vorbesc, povestesc aprecia evocarea unei atmosfere specifice ("tIistetea care
istorioare .<;>i scene triiite In Anatolia ~i staruiesc mai ales invifluie covoareJe \<;i ariimurile de Damasc") lntr-o
asupm tristepi care lnviflw"e covoarele ~i ariimurile de povestire de tip baroc In care lllIlr.a este descrisa, ~i
Damasc, la a caror fabricare, in totul manualli, se vad "povestita', prin abiectele care a populeaz1i.
lucriind copii de cinci ani .<;>i blitrfulj aproape orbi"J. Interesul eelorlalti, al celar cu ,,inima UfSllZlf',
"Strategia" sa narativa are In vedere un anume este centJ·at asupra receptarii narapunii tn dauna
mocI de a ,,reprezenta prin povestire" ceea cc Booth deserierii, a faptei ~i nu a resorturilor ei sul1ete.5ti.
n~te "aspatuI neillfranat al errotionalismului Constatarea nu-j este indiferenta povestitarullli, ea Il
rornantic"2: Povestitorul "stifl71ie': cum estc ~i firesc, avertizea:z1i ca ar tJ'ebui sa panisea.sca familia 10 care a
"mai lUes asupra In'ste/ii.'' Scena In care "se vad Jl.irrerit. Analiza receptarii are ill acest caz a functie
lucrand copii de cinci ani ~i batrani aproape orbi" pare prospectiva deoarece anuntii dezastrul de mai tfu-ziu,
sa trimim .<;>i ea la realismul crud, de sorginte sociaHi, nascut din chiar faptul cii "publicul" sau nu este sensibil
specific secolului trecul, cfu1d exista pcricolul ca la starea sufleteascii, la descriere, la analiza
"prapastia dintre arm ~i rea1itate sa fie complet intraspectiva; acesta este interesat, mai degraba, de
astupata"l. anecdatic, de fapti, ori aceasta nu se va putea I'mplini,
Modemitatea naratiunii se revendicii tocmai de la ata nu va deveni fe~ie ~a cum se cuvine Lntr-o
distanta pe care 0 instituie aiei conventia: totul se casnicie. Previziunea povestitorului se va dovecli justa.
Intfunpla 1n vederea seductiei cat se poate de concreta a Mai mult mea, din felul in care i-au fost ascultate
publicului ~i, tn mijlocul acestuia, a fetei. ~ Ii sun pov~tile el a priceput ca familia fetei nu este dispusa
adresate mai ales rresajele povestirii, .,emotionalismul sa dep~easca "anecdoticul": ,,Asta 1mi displace ~a de
romantic" ei Ii apartine; naratorul este atent Ja efeere, ult, cit sunt gata sa bat ill retragere la vreme ca nu
gand~te la raporturiJe discursului sau eu eei care le veneam ill casa asta pentru a rna msura eu tcata lumea.
recepteaza ~i aproxiIreaza mesajul in funetie de Fata era pe gustul IreU ~i numai pe ea 0 Vream',L.
destinatar. Constata ca ,,Pove.5ti1e !rele interescaza pe Pentru ca nu poate fi pe TTlfu>ura .,vietii care se
domni~oara ~i cu tristetea lor Ii srnulg lacrirni', ~i tot el vietui~te", vorba lui Gore Pirgu, Stavru se refugiaza. in
conventia povestirii, In ]urrea. paraleHi a fictionalului, a
I Panait Istrall. op. cit., p. 32.
1 Wayne C. Booth, RetoriclJ romanullli, BUCllre~!I. bdiwra Unlvers,
1976, p. 161 I Panait 'bira ChiralinlJ. Bucurc~ti. Editura
1 Idem. ibidem, p. 161.
Minerva,
188
Tentatia orientulUi
Daniel Vi~hi 189
revenel, a inefabilului muzical; t:rili~te ~i el, adidi, sub
pecctea artei: "eu ea, legaturile m::le se marginira ]a 'are se pune 1n abis, poveste1jte despre sine ca
snoave ~i IX>vestiri. ( ...) Veneam In fiecare sear-a sa povestitor, dar se povest~te :?i m calitatea sa de
petree doua-trei ore langa ea, sa-i IX>vestesc, 8a-i spun perfonner, de subiect al evenimentelor narate.
glurre ~i cfueodata sa-i cant arii orientale, rrelodioose ~i In Chira Chiralina, acel~i Stavru continua
jalnice." povestea, de data asta la cererea unui alt "public":
ov~ii sm de pribegie prin baIciurile valahe. Ace~tia
Efectele asupra "publicului" sunt diferen?ate, se
fntind de la mul~ calculara pana la extazul sunt ~i ei fascinati - in felul fetei aceleia - de
cathartic: ,,MatU$a ~i b5trfulul erau mulrumiti, dar fata litmurile fiqiunii; de altfel, foamea fictionaJa pare sa
era lncantata. Ea vrea m::reu, mereu..." fie 0 caracteristica a lumi i orientale.
$i chiar daca pretenti-ile destinatarilor sunt Insistentele celor care asculta Povcstea sunt pe
contrare, IX>vestitorul, ca OIice artist autentic, gas~te ma.sura nevoii de fiq:iune a acestei lumi care tr<ue.5te la
soluru, diversifica mesajul : marginea mgusta a realim{ii ~i a iluziei : "Stavru se lasa
,,- Povest~te-mi ceva, donmule Isvoranu; ccva rugat de tovar~ii lui care, de 0 ora cereau sa lc SpWl2.
(rist. ..
povestea copilariei sale ~i a surorii. pe care 0 evocase la
Tatal sarea in sus :
Inceputul povestirii lui din pod." De aItfel, dispozi~a de
- Nu, nu trist ! Iv1a plictis~te !
a pavesti cste intacta chi8.l· dac5 pretinde un efort, salt
Bine, atunci ceva vesel! adaoga ea, rrelanco­ mai bine spus, un clisconfort suflete..c.;c.: "nu-i lipsea
lidi. pofta de a iSlorisi, cad suiletul li era acum dispus sa
a voi IX>vesti ceva care sa Impace pe toam evoce aceasta depfutata amintire, dar ~a se Intfunpla
lumea, zisei eu". cand vrei sa te atingi de zagazurile ruginite ce opresc
Realitatea prozaica nu participa la iluzionarea prin
trecerea apelor n-ecutului : lti place sa te lasi rugat."1
arta: ,,In tirnp ce povesteam, tat81 adorrnise", cea care
A te lasa rugat pentru a IX>vesti intra tn
o resirnte ca pe un evenirrent crucial este Tincuta, fata protocolul ritualizat In lurnea folclorica in timpul
hariizita lui Stavru, ea era ,,mai ~cata ca totdeauna." ~ezatoriloT de care aceste personaje nu sunt despfutite cu

Arta, ca seduetie majora, dar ~i Prestigiul imens al totul. .M"ai mult, pentru ca povestirea sa poata sa
IX>vestirii fn Iun-ea Halirnei, transfigureaza crupul fetei lnlocuiasca realitatea este nevoie de 0 regie savanta, 0
care va plati eu viat:a aceasta pJacere t:recltoare: ,,Pentru arnanare, 0 punere fn cadre a naratiunii. ~a cum am
intfua oara In via~a rna gasii atunci singur lnaintea unei spus, exista un protocol al povestirii care trebuie
fete frumoase, care rna priyea eu ochi iubitori , u~zi, respectat in buna trad.i~ie a naratiunii clasice. Este
sdlnteietori." prez.entam sumar natura, dar ~i obiceiurile orientale:
In nuve]a de fata personajul este inzestrat cu ,lntiJL?i pe iarba moaJe a tufi~ului, ei fwnau tacut.! (oo.)
triplu rol In arhitectura discursului: el este ~i narator
I Idem. ibidem. o. 49.
190
Tentatia orienhl1ui Daniel Vil!hi 191

Stavru se seula, aduna cateva crengi llseate ~i aprinse


focul, ~i cand jeratecul Eu gata, eaura in diruta seulcle
pentru preparat cafea, fierse apa ~i arunca ill ibrieul de
arama, zabW ~i eafeaua necesarii. Dupa care. eu un
talent de cafegiu, V8rSa liehidul spurnos ~i aromatic In
trei filigene, se %eza turee~te ~i J'neepu.,,1 ij~donism oriental. Dimensiunea sa estetica

Intreaga IllIre orientaHi este evocat in gesturile


plltine ale lui Stavru. Este prczenta aici placerea
petreeerii laolaWt Multi prozatori au fructificat
hedonisrnul dom:>l al acestei ~teniti. In romanul lui I.
Peltz, Foe in hanul cu lei, petrecerea prilejllita de
sarbmorirea nunlii de argint a domnului Mcu Braun,
"vechi negustor de lemn", se i~e~te Jin acele~i
placeri. Pentru samcirrea ghetoului "e 0 zi insemnara,
mahalaua n-are alt subiect de Yorba. lOti 11 salutil t'
domnul Miell, toti 11 ~tiu bagat ~i zurliu in anumite
impreju:r3.ri. In ajun de p~ti, de pilda. cfu1d vine din
o~, in trasur3, cu haina deseheiata, eu l.Tavala
rnototolitii ~i eu ochii strdlueind de 0 veselie
ontagioasa. Atunci vecinii, adicii necajitii lui de
«ehiri~i», ~tiu cii marele negustOT de lenme a J'ntfuziat
la bodega, in eentru, unde se Intiiln~te eu marimi. Unii
pretind ca I-au vawl ehiar stand la masa, in Bati~te, eu
ni~te InJ:;iieri. Vorbea ell ei ~a, prieten~te. C~ in
artier." I
Romanul 'incepe (ea povestirea istratiana) ctUar ell
descrierea petrecerii (eu funepe de cadru ~i protocol al
narapunii ce va sa inceapa) 1a casa negustorului, l11tr-O

I 1. Pellz, F 'onul cu lei, Bucure~tl. Edilura Minerva. 1970.


I Panait {slrati, Chira Chiralina, n. 49. p. 10,
192
Tentlltin orientului Daniel Vi~hi 193

atmosfera care prelunge~te ceva din bucurii]e orientale poeniturile din palrre ~i de vocile barbat~ti ale ce]or
aJe prietenilor lui Stavru: ,,Lumea cern mULicii sa
repete roman~. Cfueva fete aplaudariL °
voce subtire
./opti ceva in urechea violonistului. Tuei uri ul zfunbi
patIU musafiri."1
Dansul este ~i el alta ~i p]aeere senzuala; din
aceastii cauza 11 gasim, fascinant, 1£1 petreceriJe Chirei :
rnagulit. Un bill-bat grac; ~i pomadat lnchise ochiul cu .,Dansul era eea mai mare pasiune a scurtei rreJe
arc. Pricepuse. Prin fumul figaretelor ~i al trabucelor copiIani acasa, precum ~i un rnijJoc de a dobfuldi de 1£1
de-abia se des]~eau feteJe oaJ'reniJor. Lampa vcnetiana, Chira .rnfu1gilierile eele rnai nebune. JocuJ arabese al
irnensa, nu izbutea sa I~tie ceata. MustatiJe pfultecului, pe care-I exeeutai singur, fu ~a de bogat in
deveneau, ac:;tfel, mai stufoase, eheliiJe mai taimtite ~i mi~ciiri In seam acestei ultime petreeeri di eei trei
grimasele aproape dispareau de pe obrajii seculari ill muzicanti, care erau eunosditori , 1118 Hiudara ~i rna
batraru lor intepeniti In jilt. Rochiile de pe tru~ele imbraTi~ara eu caIdura. Chira era 1£1 paroxism. Mama
matroane se banuiau doar, ~i nirneni nu putea inregistra exclama :
baterea inimii sub catifea ~i bezna.", - Ei, cia ! Asta e eu adevarat baiatul rneu ! Nu e
Ne putem mchipui ca "romanra vioJonistuluj" nici 0 IndoiaJa ,,,2
semnifica, prin ehiar simpla ei evocare, placerea In momentul In care Stavm ~i frumoasa lui sorli
orientalului pentru kieful muzicaJ. Cfu1tarea "tuciuriului" sunt ademeniti pe eombia turcului care Ii va rapi pen1lU
continua ,,rre]odia traganam ~i rneJancolica" pe care 0 saraiurile Istambulu1ui Ii "se dadura narghileJe, eu
arninte~te $aineanu ~i "eu care lcfutarii reciteaza Lme1e tumbacul parfurnat" , pe langa "baclavale gustoase" ~j
din baladele noastre." ,,0 rnelodie". suntem a<;igurati, "cafea in filigene rriiiestre ~i nemaivazute."
"caractenstica pentru toata JX)esia populard din peninsula ~i la petreeerea Jui Mieu Braun, alaturi de
baJcanica" ~i care "a fost direct inf]uen~ta de ariile muzica ~i dans sunt evocate obiceiul ~i pJacerea
cantecelor ~ti, de ~a numitele <<manele».,,2 fn fumatului: ,Yrin fumul tigaretelor 1;)i al trabucelor
povestea lui Stavru, 1£1 petrecerile surorii sale Olira de-abia se puteau desJ~i t'etele oamenilor"; ~i acesta
Chiralina ~i a man~i lor, muzica nu lip~te niei ea: este, 11 putem considem, import orientaJ in lumea noasrra
"Cele trei instrumente: clarinetul, pieulina ~i ghitard urbana. Arnploarea sa in vrerrea fanariom este
emu rnanuite eu mdefl':lfu1are. Orird ~i mama, riistumate exernpLificata amanuntit de acel~i Lazar ~aineanu:
ca ni~te eadfu1e pe sofa, ascultau rapite canteeul "Inseparabil de cafeaua ern ciubucul sau luleaua
pI an gator apoi tumultuos, al doinelor. Ianguroasele turceascii eompusa dintr-o teava lunga de 7-8 pieioare,
m£1nele turc~ti ~i pastorale ~ti , acompaniate de din Jemn de cea mai buna calitate (anten, iasorrue, nue,
trandafrr). ~i tenninaffi la gura eu 0 imamea, acoperim
I Idem, op. cit., t' . • .

1 Lazar Silincanu, lnlTlJenla orienta/Ii asuprs /imbei ~i cllltlJrii I Pannil Istrali. ('hirs C'''ira/ills, 0.58.
romane. p. CXVIT. 2 Idem. ibidem. p.59.
19 'Tentzrna orientului
Daniel Vie:hi 195
cu 0 giuvanea ~i pastrata 'in calMuri ; unameaua era 0
bucat::idi de chihlimbar sau de margean, substante de cari a.rrre: archebuz.e, mcrustilri de aur, argint ~i .fild~.
nu se prinde murdaria. Parfumuri cu rnirosuri necunoscute ne Imbmau simturile.
Mill complicat era ciubucul persienesc sau Pe peretii acoperiti cu covoare se rasfatau. la locul de
narghileaua: un borcan de sticHi ca 0 para cu fundul lat cinste, portretul sultanului Abdul-~jid ~i lnsenmele
umplut doua treimi cu apa ~i comuruclnd cu un borcan Turciei, cadre cu versuri din Coran, mtr-o frumoasa
de tutun, iar In partea-i goala cu 0 lulea elastica de scriere araba ~i chipuri de oda1i~te, de 0 frumuse~e
piele in serpentina (numita <<marpiciu»), avand 0 gurJ de uimitoare, care arrasera luarea-aminte a Ch.irei.
chihlimbar. La fiecare aspirapune, fumuJ se cobora in - cat smt de frull'lOaSe ! se mira ea.
paItea goala a borcanului !,>i pml apa se intorcea a{X)i ~i dumneata ~ti tot pe-atat de fnnnoasa.,
parra la gura, provocand 0 dotoriTe a Jichidului. dorrmi~a ! 0 lingu~i turCul".l
~ aci expresiunea consacrara <<a bea tutun», care
din tu.ree.~te a trecut asemenea in limba neo-greac~ ~i
albaneza.'"
*

~adar eroii istratieni trmesc, aidoma celor din !ntf-{) masura mai mare (sau mai mica) toate
rornanuJ lui Mateiu Caragiale ~j din alte proze cu aceste creatii cultiva estetismul, omarrentatia baroca ~i
tematicii orientaHl mai putin insemnate artistic, in kier, reveria evazionism I:ntr-o June paralela, suficienm sie1?i,
se abaIldoncaz3. placerilor. Acestea nu sunt strict limitate in marginile propriei conventionalimti artificiale. 0 lllIT'e
la placeri lru~ti, dimpotriva, totuJ sau aproape totul, in a ~tii de camaval, cornica uneori, tragid alta data, 0
ruli versul oriental se metanlOrfozeaz1i, se transfigureaza, IUIre a dupliciratll ceremonioase, a Il'l8re{iei ~i a
devine chip al aItei, doban~te climensiuni implicit abjec?-ei, intr-o cuprinzatoare poeticii a contrastelor care
estetice ~i se proiecteaza sub pecetea acestora. Frumosul smt in acelasi, timp ale vietii
, si, ale literaturii.
este mijloc de seduC{ie nu numai 'in arta narativa, ci ~i
altfeJ, bunaoam in bogatia podoabelor cutarei cabine din Timi~oara, septembrie 1998
combia menita sa-i dud pe Stavru ~i Chira pe malurile
Bosforului ~i de acolo mai departe, ill Mediterana :
,,Nazim Efendi ne primi in caftan ~i In papuci, in
bogata lui cabina-salon, a!,>ezatii langa catargul din rata.
Niciodata nu mai vazusem ata.ta bogatie de
covoare orientale, de aramillii, pemc cusute In fir de
aur, mU$arabiehuri in rniniatura ~i nesf~ite panoolii cu

1 Lazar $aincanu. ibidem, p. CCXVT


I Panait [strati, Chira Chiralina, p.80.
Cuprins

lntte piidure ~i copaci 5


Unnele Tn plidure , 22
Orientul: schila pentru un model eidetic " ". 27
OrienruJ: aceasta realitate fenomenologicii a reprezentarii " 35
Greeul Potamiani - arhelipul spiriruJui crillc dintre razbOaie

Intre oglinzilc (paralele) ale mOc!emili'ilii ~j ale tradi\iei 45


lntre miJitanllsm ~i nalionalisrn: beniria " 55
Lumea veebe sli[ In amor{lre 74
Radiografia extra-IexluaHi a serisului oriental 8
Targul in sarbl!.loarea iarmarocului 9
Lumea lui Ilie Zodaru 103
"NeamflJJ" - prototipul strihnului apuscan in Balcania 125
Lemn de busuioc "i ro~u de ci'rmiz -de la Contexl )a leXl- 138
Orientul singuriWiliJor feeioare - perspectiva filozofica _ 148
Masea - principiu poelic al oeultani ~i feveJaru 172
RirualuJ povestirii in Orient 178
Hedonism oriental. Dimensiunea sa esteticii " 191

S-ar putea să vă placă și