oDE NUMAR oDE FORMA SI MARIME oDE STRUCTURA oDE ERUPTIE

Mutatii genetice Agenti teratogeni Chimici : tutun, tetraciclina, fluor, chimioterapie Fizici:radioterapie Nutritionali: alcool si vitamina A Infectiosi : virusul rubeolei, cytomegalovirus Accidentali si locali

Distrofii primare

1.Formarea Lamei Dentare

>Anodontia

2.Proliferare >Anomalii de nr:Hipodontia -Hiperodontia >Anomalii de forma -Geminatia ,Fuziunea 3.Histodiferentiere >Odontom Cplx. , Odontodisp.Reg. 4.Morfodiferentiere >A.de marime Macro,microdontia >Anomalii de forma - Dens in,evaginatus,D.Hutchinson Taurodontism , Cusp.Pintene, Carabelli

5.Apozitie si calcificare> Dentina: Dentinogenesis Imperfecta Displazia dentinara . Chisturi dentinare Smalt : Amelogenesis Imperfecta Hipoplazia Smaltului Floroza Severa

Apar in perioada formarii, initierii si proliferarii lamei denare ca urmare a exprimarii unui defect genetic mostenit sau dobandit.

D:Absenta congenitala a unuia sau amai multor dinti Clasificare: Hipodontia izolata sau nonsindromica -sindromica F:D.temp:0,1-0,7% D.perm:2-9% B:F=1:1,4 Cei mai frecventi dinti absenti sunt ultimii din fiecare serie: 1.M3(max>mand) 2.ILmax (1-2%pop) 3.PM2mand (1%pop) Cei mai rezist. dinti la hipodontie sunt: IC,C,M1 Exista peste 120 de sindroame ale capului si gatului care se manifesta prin lipsa d. -Displazia ectodermala . -Despicaturi ,Sindromul Down -S.Ellis van Creveld -S. Oro-Facio-Digital(Tip I si II) Examinari paracliniceO.P.T.-absenta d permaneti si temp. Dg.dif: -Pierderea dentara(anamnestic) si Incluzia(Rx)

D: Prezenta pe arcada a unui nr. de d.mai mare decat cel normal.Dintii supranumerari apar izolat sau in cadrul uni sindr. (disostoza cleidocraniana ,sindromul
Gardner ,despicaturi de palat) F: D. temp. 0.3-0.8% D. perm. 1.0-3.5% B:F=1:0,4 98% in maxilar din care 75% in z. frontala(palat ant)

Etiopatogenie:apar in urma diviziunii complete a unui mugure dentar sau in urma inmuguririi excesive, dar organizate, a lamei denare.

Dinte suplimentar inciziform

Forma conica

Dinte suplimentar premolariform

Forma tuberculata

D: se refera la orice dinte mai mare decat normal F: D temp. : necunoscut D perm. : 1,1% Forme: 1. M.Localizata etiologie necunoscuta 2. M.Generalizata Gigantism Hipofizar, Hemihipetrofia Faciala boala Crouzon Sintromul Otodental Dg.dif.: Geminatia,Fuziunea,maxilare mici in raport cu dintii ceea ce da o falsa macrodontie

1. Reducerea masei dentare prin stripping 2. Cosmetizarea incisivul contralateral dupa dimensiunea si forma incisivului macrodont. 3. Extractie si rezolvare protetica

D: se refera la orice dinte mai mic dect normal F: IL max. D.temp:<0,5% D. perm: 2.0% cu o prevalenta mai mare la femei

Forme: 1. m.Localizata la nivelul IL max , PM2 si M3 max si la dintii supranumerari.

2. m.Generalizata Nanismul Hipofizar, displazia ectodermala, displazia condroectodermala, sinrdomul Down, boala Crouzon, trisomia 21 sau microsomia hemifaciala .

Geminatia este o dismorfie corono-radiculara rezultata prin diviziunea incompleta a unui mugure dentar.
Numarul dintilor pe arcada este normal.

D:dismorf. coronoradic. Rezultata prin unirea a 2 sau a mai multor muguri dentari adiacenti la nivelul smaltului, dentinei sau a pulpei. !Nr. de d. pe arc. este mai mic cu o unitate SAU poate fi normal atunci cand fuziunea s-a realizat cu un dinte supranumerar -situatia cea mai frecvent intalnita.

Fuziunea dintilor temporari se asociaza frecvent cu hipodontia localizata in dentatia permanenta. Astfel fuziunea caninului temporar cu incisivul lateral temporar se asociaza cu agenezia incisivului lateral permanent in 50-75% din cazuri. Cand incisivul central si lateral sunt fuzionati agenezia incisivului lateral permanent s-a inregistrat in doar 20% din cazuri (Hall, 1994).

D: reprezinta o forma de fuziune ,care apare dupa finalizarea dez. Radacinii si consta in unirea a doi dinti adiacenti prin cement. F: M2 cu M3 max sau la dinti supranumerari cu dinti permanenti Radiologic: coroane distincte cu radacini unite prin cement Concrescenta nu are o importanta clinica deosebita numai in mometul extractiei dentare!!!

D: invaginarea strat. calcificate ale dintelui in pulpa dentara

F: d.temp: 0.1% d.perm: 4% B>F Apare de obicei la nivelul IL si a PM1 max .

D: reprezinta un tubercul format din sm.,dentina si t.pulpar(43%din cazuri) localizat in centrul suprafetei ocluzale mai ales la nivelul premolarilor.Apare de obicei bilateral fiind mai frecvent intalnit la mandibula.

D: este un cuspid accesoriu care apare pe supafata palatinala a incisivilor maxilari putand sa ajunga pana la marginea incizala a acestora. F: d.temp: necunoscut / d.perm:1-2%> 75% apare la nivelul incisivilor laterali permanenti

D:molar cu camera pulpara marita. Distanta dintre fata ocluzala si furcatia radiculara este mai mare decat lungimea radacinilor ceea ce face ca dintele in cauza sa aiba o coroana lunga si radacini scurte asemanator cu d.bovinelor. Taurodontia poate sa apara izolat sau in cadrul unor sindroame: sindromul trihodento-osos, sindromul otodental, displazia ectodermala, amelogenesis imperfecta, dentinogenesis imperfecta, sindromul klinefelter, trisomia 21 sau sindromul orofaciodigital .

Dilacerarea reprezinta o deviatie a radacinii fata de axul dentar, care apare in cursul eruptiei si dezvoltarii radiculare.

Traum. la 2-3 ani

Traum. la 4-5 ani

Traum. la 8-10 ani

Anomalie de dez. non-traumatica

ETIOLOGIE: INFECTIOASA SAU TRAUMATICA

ETIOLOGIE:

deficientele nutritionale (carenta vitaminei A, C, D sau Ca si fosfor), infectiile severe din primii ani de viata(sifilisul congenital, rubeola, rujeola, varicela) nasterea prematura, defecte neurologice floroza.

Apare in urma unei ingestii excesive de flor numai de la varsta de 6 luni la 5 ani si se manifesta clinic diferit in functie de cantitatea de flor administrata si durata tratamentului dupa eruptia dentara Floroza nu mai poate sa apara

CLASIFICARE

EXAMEN

CLINIC

NORMAL INTERMEDIARA F.USOARA USOARA MEDIE SEVERA

neteda, translucida, culoare alba putine pete albe opace Pete albe opace care acopera <25%/d. Arii opace care acopera<50%/d. Sunt afectate toate suprf.d.,pierderi de sm. pe supaf.care intra in oclz.,+/-pete maro Sunt afectate toate supraf.d.,gropite izolate sau care 37 pot conflua,+/-p.maro

Floroza Usoara

Floroza Medie

Floroza severa

38

D:Este o anomalie de struct. transmisa ereditar care afecteaza numai t. amelar atat in dentatia temporara cat si in cea permermanenta F: 1:14000 in America 1:800 in Suedia Dg.se pune pe baza datelor CLINICE, RADIOLOGICE si TR. GENETICE Clasificare: -1. A.I Hipoplazica in multe cazuri Hipoplazia si Hipomineralizarea -2. A.I. Hipomineralizata se intalnesc la niv aceluiasi d.

A.I. HIPOPLAZICA
1. Smalt subtire 2. Lipsa punctelor de contact intre d.vecini 3.Smalt rugos,neted sau cu gropite 4.Eruptie intarziata a dintilor 5.Rezorbtia dintilor neerupti 6.Ocluzie deschisa la 60%cazuri 7.Suprfata ocluzala a dintilor laterali prezinta semne de abrazie marcanta 8.Se poate obs. Culoarea galben maronie a dentinei prin sm hipoplazic 9.In forma cu transmitere xlinkata la femei apar zone(dungi) verticale de sm normal alternand cu zone de smalt hipoplazic(fig D)

A.I. HIPOMINERALIZATA 1.Sm.de grosime normala initial 2.Mod.de cul.(galben->maro inchis) d.p. cu gr de hipomineraliz a sm. 3.Modificari de transluciditate 4.Sm.este moale si poate fi penetrat cu sonda la exam. obiectiv 5.Sm se pierde(fractura,abrazie) rapid dezvelind dentina in mediu bucal=> senzatie duraroasa!!! 6.Cnatit. mari de tartru supragingival

Examne paraclinic -1. In formele hipoplazice sm apare foarte subtire sau

chiar absent

-2. In formele hipomineralizante smaltul are aceeasi radioopacitate ca si a dentinei a.i. pe radiografie nu se mai poate face diferenta intre cele doua tesuturi dentare

42

D: este o anomalie de structura a dentinei transmisa genetic care poate fi asociata cu Osteogenesis Imperfecta sau izolata.Din acet motiv este necesar ca toti copii care prezinta D.I. sa fie investigati pt O.I !!!(osteodensimetrie,sclere albastre,fracturi multipe)

F: 1:6000-8000 persoane Clasificare: > D.I Tip I asociat cu O.I>aceleasi semne clinice >D.I Tip II =Dentina opalescenta ereditara ^ >D.I Tip III=D. Scoica=D. Brandywine - camere pulpare mari, dentina subtire, smalt normal

Dg.se pune pe baza datelor clinice, rx si genetice

EXAMENUL CLINIC
1.Modificari de culoare: de la violet-albastriu la galben-maroniu > D. OPALESCENTI
2.Modificari de morfologie :coroane clinice scurte si bulboase, constrictie cervicala, radacini subtiri 3. Smaltul se pierde la 2-4 ani de la eruptie (JAD dreapta), dezvelind o dentina foarte moale care se atritioneaza rapid

44

Ex. Radiologic: 1.Camera pulp.si can.radic. de dimensiuni reduse sau chiar absentate datorita obliterarii lor cu dentina 2. coroane bulboase, constrictie cervicala, radacini subtiri si scurte

45

D:este o anomalie de structura a dentinei transmisa genetic(AD) Clasific.: -Tip I = Disp.dentinara radic. =D.fara radacina

-TipII =Disp.dentinara coronara

C. 1. 2. 3. 4. 5.

Tip I (dinti fara radacina)

Coroanele au aspect normal Spatieri dentare, malpoziti Mobilitate dentara Rad.f.scurte,conice sau abs.

Tip

II

Coroanele d. temp. ~ D.I Cor. d.perm.-> aspect N. Rad au lung.si gros. N. Cam.pulp este complet oblit.sau contine pulpoliti

Oblit.pulp.inainte de eruptie: Canalele radiculare sunt Rx:cam.pulp abs.sau sub forma de complet obliterate dupa semiluna(reziduala) eruptie

6.
7.

Pat.periapicala frecv fara ca d.sa fie cariati sau traum.

Pierderea prematura a d. din cauza patologiei periapicale

Nu prezinta radiotr. periapicale

Etios: defect vascular regional Clinic: hipoplazie severa a smaltului si dentinei, camera pulpara este mare cu calcificari difuze, iar radacinile sunt scurte si dismorfice. Eruptia dentara este intarziata sau chiar oprita datorita anomaliei organului de smalt si hiperplaziei gingivale. Primul semn al odontodisplaziei este prezenta de abcese acute laniveul dintilor displazici inainte de perioada de eruptie.

Apar in cadrul unor SINDR.: DISOSTOZA CLEIDOCRANIANA, EPIDERMOLIZA BULOASA BOLI METABOLICE: HIPOFOSFATAZIA

Coloratia verzuie, prezenta de obicei in treimea cervicala a dintilor, este data de bacterii cromogene. Coloratia galbena, cu aceeasi topografie ca cea mentionata anterior, este data de pigmentii biliari prezenti la nivelul lichidului crevicular. Coloratia neagra, care afecteaza toate suprafetele dentare, apare in urma administrarii sulfatului feros in tratamentul anemiei Coloratia alba cretoasa este caracteristica smaltului demineralizat. Coloratia cenusie neagra apare la dintii cu obturarii mari de amalgam de argint

Cea mai frecventa forma de pigmentare intrinseca apare la nivelul zonelor de smalt hipomineralizate si poate varia de la alb cretos pana la maroniu inchis, in functie de gradul de hipomineralizare : Dintii Turner, Floroza dentara sau amelogenesis imperfecta. Porfiria congenitala este o disfunctie in sinteza si excretia porfirinelor, care coloreza in rosu-maroniu coroana dintilor temporari. Coloratia dentatara dupa administrarea de tetraciclina Hiperbilirubinemia
FLOROZA TETRACICLINA HIPERBILIRUBINEMIA

DINTI NEONATALI

ANKILOZA

TRANZPOZITIA

ECTOPIA