1.

Formele de contabilitate intilnite in Republica Moldova Forma de contabilitate exprima modul de organizare a ciclului contabil de prelucrare a datelor in scopul obtinerii fondului de informatii care sa caracterizeze in expresia valorica, starea si miscarea patrimoniului. Avind in vedere continutul formei de contabilitate si instrumentele de lucru ale acesteia, forma de contabilitate poate fi definita drept un sistem de documente corelate intre ele ce servesc la inregistrarea si prelucrarea, dupa anumite reguli, a starii si miscarii elementelor patrimoniale, ca urmare a operatiilor economice. Legea contabilitatii prevede ca orice intreprindere are obligativitatea de a-si organiza si conduce contabilitatea proprie asigurind: Intocmirea documentelor justificative in care sa se consemneze la locul si momentul producerii lor toate operatiile care afecteaza patrimoniul; Prelucrarea si inregistrarea operatiilor economico-financiare in sistemul de conturi ; Inventarierea anuala a patrimoniului unitatii; Intocmirea rapoartelor financiare anuale compuse din bilantul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul privind fluxul capitalului propriu, raportul privind fluxul mijloacelor banesti si anexele la rapoartele financiare; Controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate; Furnizarea, publicitatea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala. Un alt element, ce determina forma de contabilitate este cel al structurii inregistrarii contabile. In acest sens se pot folosi doua variante: a) prin dezvoltarea pe conturi corespondente a debitului si creditului fiecarui cont; b) prin dezvoltarea pe conturi corespondente numai a creditului fiecarui cont . In present la intreprinderile republicii inca se utilizeaza doua forme de contabilitate care se bazeaza pe munca manuala: memoriale-order si jurnalele-order. Forma de evidenta pe memoriale-order se utilizeaza rar, desi este o metoda mai simpla. Dupa cum se observa din schema, in calitate de registru sintetic se foloseste nota de contabilitate care se intocmeste pentru fiecare cont sintetic in baza documentelor primare si centralizate. In acest registru se inscriu sumele pe conturile corespondente (debit si credit) cu indicarea datei si numarului documentului primar. Separat se tine evidenta analitica a mijloacelor si datoriilor in carti, fise in baza carora se intocmesc balantele de verificare. Pentru controlul asupra starii si miscarii mijloacelor banesti in numerar, casierul tine registrul de casa care se controleaza de contabil. Generalizarea informatiei pe toate conturile sintetice se poate efectua cu ajutorul: jurnalul-sah; Cartii mari; Registrul principal. In primul caz totalurile fiecarei note de contabilitate se inscriu in jurnalul-sah, care inlocuieste Cartea mare. In cel de-al doilea caz datele din nota de contabilitate se inscriu la inceput in jurnalul de inregistrare, iar din aceasta se trec in Cartea mare. In acesta pentru fiecare cont in debit si credit sunt prevazute coloane pentru inscrierea totalurilor din notele de contabilitate pe fiecare cont corespondent. O varietate a formei de evidenta pe memoriale-order este Registrul Principal, denumirea caruia provine de la registrul sintetic de baza. In acest registru pe fiecare nota de contabilitate este prezentata suma totala cu gruparea pe debitul si creditul conturilor corespondente. Pe linga unele avantaje (de exemplu, simplitatea registrelor contabile si ilustrativitatea datelor reflectate), forma de evidenta prin memoriale-order nu este lipsita de neajunsuri:

notele de contabilitate reprezinta niste registre de grupare intocmite intre documentele primare si registrele principale de contabilitate sintetica; masivitatea contabilitatii analitice, izolarea acesteia de contabilitatea sintetica; dublarea datelor in diverse registre; dificultatea efectuarii procedurilor contabile. Dat fiind acest fapt in prezent mai pe larg se utilizeaza forma de evidenta prin jurnaleorder. Dupa cum se vede din schema, informatia de intrare din documentele primare se trece in borderourile si fisele contabilitatii analitice in scopul controlului asupra intocmirii si miscarii mijloacelor si datoriilor. Concomitent datele din documentele primare se inscriu in registrele contabilitatii sintetice, principalele din care sunt jurnalele-order. Insa din documentele primare datele se trec direct in jurnale-order in cazurile in care pe un oarecare cont se efectueaza un numar neinsemnat de operatiuni. In caz contrar, informatia primara se grupeaza sau se acumuleaza in borderourilor speciale, apoi se trece in jurnale-order, unde se formeaza informatia necesara privind conturile sintetice. La sfirsitul perioadei de gestiune rulajele conturilor sintetice se trec in Cartea mare. Datele acesteia se compara cu totalurile sumelor din balantele de verificare a conturilor analitice si cu soldurile mijloacelor banesti in numerar din registrul de casa. Apoi in baza informatiei privind conturile din Cartea mare se intocmaesc bilantul contabil si alte rapoarte financiare. Dupa cum s-a mentionat, in cadrul acestei forme registrele contabile de baza sunt jurnaleleorder. Trasaturile distinctive ale acestora sunt: 1. Existenta la fiecare jurnal-order: -a numarului permanent (de la 1 pina la 16 ); -a posibilitatii reflectarii informatiei privind un cont sau mai multe conturi sintetice intercorelate (de exemplu, jurnalul-order nr.1-contul 241 ,,Casa , jurnalul-order nr.10- diverse conturi de evidenta a consumurilor efectuate ); -a structurii individuale tabelul tiparit in prealabil in acesta, in functie de necesitatea gruparii si obtinerii informatiei, precum si corespondenta conturilor. 2.Efectuarea inregistrarilor dupa criteriul creditor, adica sumele din cont ( conturi) care se reflecta in jurnalul-order se inscriu in credit, cu indicarea debitului conturilor corespondente corespunzatoare ( tab. 4 ) 3. Constituirea unor jurnale-order distincte asigura intr-o mare masura imbinarea contabilitatii sintetice si analitice, ceea ce reduce numarul de inregistrari si accelereaza intocmirea rapoartelor financiare necesare. 4. Suplimentar pe unele jurnale-order se tin borderouri ale contabilitatii sintetice, in care inregistrarile se efectueaza dupa criteriul debitar al unui cont in corespondenta cu creditul altor conturi. Aceasta se refera, de exemplu, la inregistrarile privind conturile de mijloace banesti, ceea ce este conditionat de specificul reflectarii si controlului operatiunilor de casa si bancare intr-un singur loc. Rolul borderourilor de grupare sub forma de tabele de specificare si foi de descifrare consta in faptul ca in cazul necesitatii sa se efectueze gruparea prealabila a datelor trecute in debitul sau creditul conturilor corespunzatoare. Acestea sunt, de exemplu, tabelele speciale de repartizare a consumurilor pentru materiale si salarii, de calculare a uzurii mijloacelor fixe, calculare a uzurii obiectelor de mica valoare si scurta durata etc. Totalurile din jurnalele-order la sfirsitul lunii se inscriu in Cartea mare. Totodata, dupa cum s-a mentionat, daca operatiunile sunt reflectate in jurnalele-order dupa criteriul creditor, in Cartea mare - in ordine inverse, adica dupa criteriul debitar. De aceea, rulajul debitor al fiecarui cont, pentru care in Cartea mare este prevazuta o foaie, se prezinta desfasurat, iar totalul creditului acestui cont reprezinta o singura suma . Acesta permite a concretiza plenitudinea si corectitudinea inregistrarii operatiunilor economice la sfirsitul lunii. Rulajul debitor al tuturor conturilor efectuate in cursul lunii, inscrise in Cartea mare, trebuie sa fie egal cu totalul rulajului

creditor al acestor conturi, ceea ce rezulta din esenta dublei inregistrari. O astfel de construire a registrului de baza nu necesita intocmirea lunara obligatorie a balantei de verificare a conturilor sintetice, ceea ce este necesar in cazul utilizarii formei de evidenta pe memorial-order sau a altei forme de inregistrare contabila. Cartea mare se deschide pe un an pentru fiecare cont sintetic utilizat la intreprindere. In primul rind in tabel se inscrie soldul la 31 decembrie ( in debitul sau creditul conturilor ), apoi la finele fiecarei luni din jurnalele-order se trec datele rulajelor creditor si debitor ale conturilor. Utilizarea computerilor a dus la crearea formei automatizate a contabilitatii (figura 6 ) care a ridicat la un nivel mai inalt procesul de inregistrarea a operatiunilor economice, operativitatea si calitatea informatiei obtinute . Ca si in cazul aplicarii altor forme ale sistemului de contabilitate automatizat documentele primare constituie baza informationala initiala, insa acestea pot fi de doua tipuri: completate manual pe formulare tip sau intocmite prin intermediul tehnicii de calcul. In primul caz informatia se introduce in baza de date a computerului, iar in al doilea caz aceasta se afla deja in memoria tehnicii te calcul. Introducerea informatiei contabile se efectueaza in baza unei structuri de inregistrari determinate in prealabil. Prin introducerea unica a informatiei se asigura unitatea bazei informationale si un proces tehnologic automatizat complet de prelucrare a informatiei. Integrarea prelucrarii datelor contabilitatii primare si adaptarea programelor informatice la sarcinile utilizatorilor se realizeaza prin utilizarea diverselor programe informatice de contabilitate (de exemplu, ,,1C-Contabilitate , ,,Wiscount , ,,Book-Keeper etc.). Pentru computerele de nivel contemporan este caracteristica universalitatea din punctul de vedere al abordarilor metodologice generale ale organizarii contabilitatii, totodata , posibilitatea utilizarii programelor destinate unei intreprinderi concrete, tinind cont de propunerile clientului. Cu ajutorul programelor se realizeaza introducerea rapida a formulelor contabile prin metoda in baza careia sta corespondenta-tip a inregistrarilor contabile. Modificarea sau adaugarea operatiunilor se efectueaza de insusi utilizatorul. Volumul mare al memoriei computerului permite a lucra cu agentii de toate nivelurile, ceea ce da posibilitate de a efectua fara dificultati operatiuni cumulative (calcularea salariilor, a uzurii si amortizarii, etc. ). Jurnalele-order si borderourile, balantele de verificare si balantele-sah pot fi formate pentru orice perioada, de formatul necesar si in termene reduse. La computer poate fi intocmit bilantul si alte rapoarte financiare nu numai pe un trimestru si an, ci, dupa caz, si lunar, ceea ce ridica caracterul analitic si siguranta acestor in utilizare. Unii indicatori din rapoarte pot fi detaliati, inclusive pina la o operatiune. Rapiditatea in asigurarea diversilor utilizatori cu informatia corespunzatoare in baza unui masiv unic nu este singura trasatura distinctive a formei automatizate de evidenta. Contabilul lucreaza la computer in regim de dialog, avind o relatie inversa in procesul prelucrarii informatiei si obtinerii documentelor de iesire corespunzatoare. Registrele contabile sunt formele de iesire ( masinogramele ) care pot fi primite pe purtatorii de hirtie, precum si pe ecranele display. Cu ajutorul tehnicii de calcul se formeaza automat de asemenea toate inregistrarile contabile care reflecta rezultatele calculelor si gruparilor efectuate anterior. Inregistrarea datelor concomitent in debitul si creditul conturilor sintetice, precum si in conturile corespunzatoare ale contabilitatii analitice permite a prelua toata informatia in cadrul fiecarui obiect de contabilitate. O particularitate a utilizarii computerelor este pastrarea documentelor primare si registrelor nu numai in mape, ci si pe purtatori tehnici-dischete (discuri) ceea ce ridica siguranta pastrarii informatiei si da posibilitate de a grupa datele initiale dupa alte criterii. Insa este de remarcat ca sistemul automatizat nu introduce modificari radicale in metotologia contabilitatii, ci se schimba doar tehnologia prelucrarii si primirii informatiei. Elementele de baza ale metodei contabilitatii (conturile, dubla inregistrare, etc.) modifica doar forma,conformandu-se cu conditiile automatizate a informatiei.

De asemenea este evidenta tendinta reducerii documentelor primare pe seama faptului ca in baza datelor pe langa datele variabile exista si un volum de informatie permanenta (normativabibliografica). Aceasta cuprinde actele normative necesare privind organizarea contabilitatii, normele si normativele consumurilor, datele achitarii impozitelor etc. Sistemul contabil automatizat se incadreaza in sistemul general al gestiunii interprinderii, la baza caruia stau urmatoarele principii: asigurarea metodologica ; asigurarea organizatorica ; asigurarea informattionala ; asigurarea cu programe (computerizarea ) ; asigurarea tehnica ; Deci, forma automatizata de evidenta contabila are urmatoarele avantaje: computerile personale devin factorul determinant in organizarea muncii contabilului ; utilizarea multipla a datelor contabile si posibilitatile nelimitate ale gruparii si regruparii acestora ; posibilitatea primirii informatiei solicitate la orice data ; pastrarea oricarei informatie si in orice volum cu tiparirea ulterioara a masinogramelor sau pe ecran inclusiv pina la intocmirea rapoartelor financiare ; nivelul inalt al imbinarii contabilitatii analitice si sintetice, exluderea maxima a dublarii indicatorilor prin formarea unui bloc unic de informatii pentru toate nivelurile de gestiune. Totodata la utilizarea computerilor o problema este asigurarea securitatii informatiei. 2. CT cheltuielelor activitatii operationale Ele cuprind cheltuielile ocazionate de dsfasurarea active de baza a #.Acestea cuprind: 1.Costul vinzarilorreprez o parte din consumurile aferente produselor, marfurilor vindute si serviciilor prestate.Acestea cuprind: - la # de productie- consumurile materiale directe, CI privind retribuirea muncii, inclusive contributiile pentru asig sociale, CIP aferente produselor vindute; - la # de comert- val de bilant a marfurilor vindute (sumac ea m/mica dintre val de intrare a marf procurate si val realizabile neta); 2.Chelt comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, marfurilor si prestarii serviciisi anume: chelt privind operat de marketing, chelt de transport privind desfacerea; chelt de reclama, prime platite vinzatorilor, casierilor, hamalilor, chelt privind retribuirea muncii salariatilor de la # de comert care cuprind salarii de baza si suplimentare, chelt privind procurarea licentei pentru exportul produselor si marfurilo, chelt privind intocmirea declaratiilor vamale pentru vinz produselor peste hoatrele tarii. 3.Chelt generale si administrative cuprind chelt privind deservirea si gestiunea # in ansamblu: chelt pentru uzura, reparatia si intretinerea MFixe, chelt privind amortizarea activelor nemateriale cu destinatie generala si gospodareasca; chlet de intretinere a personalului administrative si de conducere: impozitele si taxele virate in bugetul de stat; chelt pentru protectia muncii;chelt pentru pregatirea si reciclarea cadrelor, achitatea diverselor servicii prestate #, in conformitate cu contractile incheiate; chelt aferente angajarii fortei de munca. 4. Alte cheltuieli operationale cuprin chelt privind vinzarea altor active curente; chelt privind arenda operationala; chelt sub forma de amenzi, penalitati, despagubiri; chelt aferente dobinzilor pentru credite si imprumuturi; CIP nerepartizat; chelt aferente produselor rebutate, chelt aferente anularii comenzilor de productie.

3. .Analiza rezultatului financiar al ntreprinderii

Rezultatul financiar al activitii ntreprinderii se caracterizeaz prin suma profitului (pierderii) i a nivelului rentabilitii obinute. Profitul reprezint depirea veniturilor ctigate de ntreprindere asupra consumurilor i cheltuielilor suportate de aceasta din activitatea de ntreprinztor. Cantitativ profitul (pierderea) se determin: Profitul (pierderea) = Venituri Consumuri i cheltuieli. Cu ct este mai mare valoarea veniturilor cu att va fi mai ridicat mrimea profitului. n practica CT i analitic autonom, n conformitate cu prevederile SNC 5 Prezentarea rapoartelor financiare sunt utilizate urmtoarele noiuni ale profitului: Profitul Brut (Pierdere global) reprezint profitul (pierderea) obinut din vnzarea produselor, mrfurilor i serviciilor prestate, i se determin ca diferena dintre Veniturile din Vnzri i Costul Vnzrilor. Profitul (pierderea) din activitatea operaional reprezint diferena dintre veniturile i cheltuielile obinute de ntreprindere din activitatea de baz, determinat de statutul acesteia. Profitul (pierderea) din activitatea de investiii este diferena dintre veniturile i cheltuielile obinute de ntreprindere din operaiunile ce in de micarea activelor pe termen lung. Profitul (pierderea) din activitatea financiar reprezint diferena dintre veniturile i cheltuielile aferente operaiunilor legate de modificrile n mrimea i structura capitalului propriu i mijloacelor mprumutate. Profitul (pierderea) din activitatea economico-financiar este rezultatul financiar obinut de ntreprindere n cursul perioadei de gestiune din activitile operaional, de investiii i financiar. Profitul (pierderea) excepional este diferena dintre veniturile i cheltuielile aprute ca rezultat al evenimentelor i operaiunilor excepionale neprevzute. Profitul (pierderea) pn la impozitare este profitul (pierderea) obinut de ntreprindere n cursul perioadei de gestiune din toate tipurile de activiti i rezultatul excepional. Profitul pn la impozitare este numit Profit (pierdere) Contabil. Profitul Net (pierdere net) este profitul (pierderea) care rmne la dispoziia ntreprinderii dup calcularea cheltuielilor (economiilor) privind Impozitul pe venit, i se determin ca diferena dintre Profitul pn la impozitare i Cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit. Modalitatea formrii acestor indicatori: Venitul din Vnzri Costul Vnzrilor = Profitul Brut (pierderea global) + Alte venituri operaionale Cheltuielile perioadei = Profitul (pierderea) din activitatea operaional +/Profitul (pierderea) din activitatea de investiii +/- Profitul (pierderea) din activitatea financiar = Rezultatul activitii economico-financiare (profit/pierdere) +/- Rezultatul excepional (profit/pierdere) = Profitul (pierderea) pn la impozitare Cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit = Profit Net (pierdere net) Analiza profitului prezint un interes primordial att pentru proprietarii ntreprinderii i investitorii reali i poteniali ai ntreprinderii, ct i pentru ali utilizatori ai informaiei din Rapoartele financiare. Astfel proprietarii i investitorii sunt interesai s maximizeze mrimea profitului creat de o anumit sum investit. Creditorii apreciaz profitul ntreprinderii ca principalul criteriu de achitare a dobnzii i a rambursrii sumei datoriei. Analiza profitului prezint interes deosebit i pentru organele fiscale, deoareca acesta constituie baza pentru calculul mrimii venitului impozabil i a impozitului pe venit. Analiza dinamicii i structurii Profitului pn la impozitare (PPI) ncepe cu aprecierea n dinamic a structurii PPI, care poate fi exprimat prin relaia: PPI = RAO +/- RAI +/- RAF +/- RE Analiza n dinamic a PPI permite evaluarea mrimii acestuia n comparaie cu realizrile anilor precedeni i/sau cu datele stabilite n Planul de afaceri, i studierea modificrilor survenite n mrimea profitului (pierdere) contabil n ultimii ani. Analiza structural a PPI permite aprecierea aportului fiecrui tip de activitate n obinerea profitului contabil. Creterea n dinamic a cotei RAO n suma total a PPI este apreciat pozitiv.

Din punct de vedere al tehnicii de calcul, la analiza dinamicii i structurii PPI, se determin abaterea absolut (fa de perioada precedent i/sau de plan), ritmul creterii, procentul ndeplinirii planului i ponderea rezultatului financiar obinut din fiecare tip de activitate n suma total a mrimii PPI. Analiza dinamicii i structurii PPI este efectuat n baza datelor Raportului de profit i pierdere i Planului de afaceri. Analiza factorial a profitului (pierderii) din activitatea operaional (RAO) presupune stabilirea i calcului influienei factorilor, care au contribuit la modificarea n dinamic a prilor componente ale RAO. Din punct de vedere factorial, RAO poate fi determinat conform formulei: Profitul (pierderea) din activitatea operaional = Profitul Brut + Alte venituri operaionale Cheltuieli comerciale Cheltuieli generale i administrative Alte cheltuieli operaionale Fiecare parte component a formulei factoriale influeneaz asupra RAO a ntreprinderii. Profitul Brut i Alte venituri operaionale au o aciune direct, iar cheltuielile perioadei o aciune invers. n calitate de surs de informaie pentru analiza factorial a RAO, servete Raportul de profit i pierdere. Componenta cea mai important a RAO este Profitul Brut (PB) (pierderea global). Analiza PB ncepe cu aprecierea evoluiei structurii acestuia, obinut pe tipuri de activitate operaional. De regul mrimea PB poate fi ctigat de ntreprindere din vnzarea produselor finite, comercializarea mrfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrrilor de construcie. Aceast analiz se efectuiaz n baza datelor Anexei la Raportul de profit i pierdere. Pe lng aprecierea evoluiei i structurii, PB poate fi analizat i din punct de vedere factorial, examinnd astfel cauzele ce au condiionat devierea mrimii acestuia. La efectuarea analizei factoriale a PB este important s se ea n considerare tipul de activitate operaional n urma cruia a fost obinut profitul (pierderea), deoarece trsturile caracteristice ale tipurilor de activitate operaional genereaz i particularitile tehnicii de calcul al analizei factoriale a PB. Astfel devierea mrimii PB obinut din vnzarea produselor i/sau prestarea serviciilor este cauzat de influiena urmtorilor factori: a) modificarea volumului de vnzare al produselor (serviciilor prestate) are o influien direct asupra PB; b) modificarea structurii i sortimentului produselor vndute (serviciilor prestate) poate exercita asupra mrimii PB o influien att pozitiv, ct i negativ (n dependen de ponderea produselor mai rentabile); c) modificarea costului de vnzare al produselor (servciilor prestate) are o influien invers asupra PB; d) modificarea preurilor la produsele vndute (serviciile prestate) influieneaz direct mrimea PB. n calitate de surse informaionale pentru efectuarea analizei factoriale a PB din vnzarea produselor (prestarea serviciilor) servesc: Anexa la Raportul de profit i pierdere, Calculaiile produselor (serviciilor) concrete, Calculele speciale (de recalculare). Mrimea profitului (pierderii) n mare msur, depinde i de rezultatele obinute de ntreprindere din activitile neoperaionale, adic din activitatea de investiii, financiar i din evenimentele excepionale. Analiza ncepe cu aprecierea n dinamic i/sau n comparaie cu datele prevzute n Planul de afaceri a mrimii i structurii Profitului (pierderii) din activitile neoperaionale. Analiza Profitului (pierderii) din activitatea de investiii (RAI) ncepe cu aprecierea modificrii mrimii acestuia n dinamic i a cotei acestuia n suma total a PPI i a Profitului activitii neoperaionale, la fel se analizeaz i Profitul (pierderea) din activitatea financiar i Profitul (pierderea) excepional. n procesul analizei de mai departe, se examineaz factorii ce au condiionat modificarea mrimii Profitului (pierderii) din activitile neoperaionale, fa de realizrile anului precedent i/sau de datele n Planul de afaceri. Principalii factori, care influieneaz modificarea acestor profituri (RAI, RAF, RE) sunt prole componente ale acestora. De menionat c valoarea veniturilor influeneaz direct rezultatul financiar, iar cheltuielile au o influien invers. n calitate de surs informaional pentru efectuarea analizei Profitului (pierderii) din activitile neoperaionale, servete Anexa la Raportul de profit i pierder.

4. CT veniturilor din activitate financiara Ele cuprind sumele rezultate din transmiterea in arenda finantata a activelor nemat si materiale pe TL, val activelor intrate cu titlu gratuit, veniturile sub foma de diferente favorabile de curs valutar, subventii de stat, primelor. Evidenta analitica a acestor venituri se tine pe tipuri de venituri, pe surse sip e per de obtinere a acestora. Pentru evidenta sintetica a ven din activitatea fin este destinat contul de pasiv 622 cu aceasi den. In Ct se reflecta sumele venit constate in cursul per de gest cu total cumulative de la inceputul anului. In Dt trecerea la finele anului de gestiune a ven acumulata in contul de evidenta a rezultatelor fin. La finele fiecarei per de gestiune rulajul creditor al contului 622 se ia in calcul la determ rezulattului fin din active financiara care se reflecta in Raportul de profit si peierdere Contul 622 se inchide la sf anului prin f.c: DT 622 CT 351 5.Scopul auditului (1) Scopul auditului il constituie verificarea si analiza bilantului financiar, declaratiilor fiscale, documentatiei de plata si de decontari si a altor obligatiuni financiare ale agentilor economici pentru constatarea autenticitatii, deplinatatii si conformitatii acestora cu legislatia in vigoare si cu cerintele de tinere a evidentei contabile si de intocmire a bilanturilor contabile (2) Organizatia de audit poate acorda agentilor economici asistenta privind organizarea, restabilirea si tinerea evidentei contabile, intocmirea bilanturilor contabile si a declaratiilor fiscale, estimarea situatiei financiare, analiza activitatii economico-financiare, organizarea evidentei computerizate, evaluarea patrimoniului, impozitarea si gestiunea, precum si asistenta juridica in problemele de activitate economico-financiara

6. Ct veniturilor din activitatea neoperationala Aceste venituri se subdivizeaza in 3 grupe: A) Venit din Act de investitii B) Ven din Act financiara C) Ven exceptionale Pentru evidenta veniturilor ale active de investitii este destinat contul 621Venituri ale activ de investitii. In fiecare an acest cont se incepe cu soldul zero.La contul 621 pot fi deschise subconturi in functie de necessitate. Pe parc anului contul 621 se CT in corespondenta cu DT conturilor: 241-la sumele depuse in numerar de PF pentru mij fixe comercializate 123- inregistrarea surplusurilor mij fixe constatate in urma inventarierii 228-la suma dividentelor calculate din actiuni sau din participatie din cap statutar din alte entitati 221-la suma venitului calculate a cumparatorului cu titlu de intreprinzator pentru mijl fixe si activele pe t/l comercializate acestora. La finele anului sumele accumulate se trec la contul 351. In urma unor anumite operat apare necesitatea evidentei veniturilor active financiare,care sunt luate la evidenta la contul 622Venituri din active financiara.

Contul 622 se CT cu DT conturilor: 221,213-la valoarea justa a bunurilor materiale primate cu titlu gratuit 228-la suma dobinzei de arenda pentru activele pe t/l transmise in arenda 243-la suma diferentelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor in valuta straina la finele per de gestiune. La finele per de gest veniturile din active financiara se trec dupa destinatie la contul 351. La entitati pot avea si cazuri cind gratie unor factori naprevazuti rezulta venituri exceptionale. Venit exceptionale sunt reflectate in baza proceselor verbale ale comisiilor pentru determ marimii calamitatilor naturale,evaluarea si lichidarea acestora,calculele companiilor de asigurari,procesele verbale ale politiei rutiere. Veniturile exceptionale sunt generalizate in cadrul contului 623. In CT sunt accumulate veniturile respective In DT raportarea acestora la contul 351. Constatarea venituriloe exceptionale are loc prin creditatea contului 623 cu debitarea urm conturi: 211,213-la val reziduala a mater ramase din lichiadarea active deteriorate 221,229-compensarile calculate de companiile de asigurari La finele anului contul dat se inchide si sold nu are DT 623 CT351 Rezultatul financiar al entitatii se reflecta in cadrul contului 351 si este destinat pentru generalizarea inform privind veniturile si chelt entitatii accumulate pep arc anului de gestiune. Contul 351 este un cont de comparare In CT se inreg veniturile accumulate in per de gestiune In DT cheltuielile aferente acestor venituri pe active separate Evidenta analitica a rezult fin total se tine pe tipuri de venit si cheltuieli Operatiuni economice: - trecerea dupa destinatie a veniturilor DT 611,612,621 CT 351 - trecerea dupa destinatie a cheltuielilor DT 351 CT 712 721 722 723 - La deter chelt privind impozitul pe venit DT 351 CT 731 - deducerea rezultatului net A. cind se obtine profit DT 351 CT 333.1 B. cind se obtine pierdere DT 333.2 CT 351 - la determ economiei privind impozitul pe venit DT 731 CT 351

7. Clasificarea activelor pe TL Activele pe TL reprez activele care imbarca o forma fizica naturala, pot fi utilizate o per ma mare de un an in active economico-fin a # in scopuri productive, neproductive, adm sau pot fi predate in chirie pentru a obtine un avantaj economic sau destinat vinzarii. Dupa componenta si omoginitate actvele pe TL se subdivizeza in urm grupe: 1.Active materiale in curs de executie reprezinta chelt privind achizitionarea si crearea activului la beneficiarul constructiei in decursul unei per indelungate,In componenta activelor mat in curs de executie se include chelt aferente achizitionarii utilajului care necesita montaj, construirii caldirilor, edificiilor, modernizarii utilajelor si masinilor. 2.Terenurile repr un gen special de imobil care are o durata de utilizare nelimitat in desfasurarea active # sau poate fi destinat incherierii.caeasta cated cuprinde ariile de pamint cu cladiri de care dispune #, livezi, vii, cimpii. 3.Mijloace fixe repr activele materiale, al caror prt unitary depaseset plafonul satbilit de legislatie(3000 lei) si cu o durata de utilizare m/mare de un an. In categoria mijl fixe intra cladiri, mijl de transport, inventarul de productie, unelte si scule.

4. Resurse naturale sunt act meteriale pe TL care au o forma naturala concreta de resurse de prol, gaze, piatra de constructii, var , resurse de material lemnos etc. In functie de termenul limitat de utilizare, se disting active pe TL uzurabile si neuzurabile: AMTL uzurabile sunt numite activele mat pe TL cu o durata de utilizare limitat pe parcursul careia se calc uzura(epuizare).Aceasta grupa constituie mij fixe si resursele naturale. AMTL neuzurabile sunt numite activele care au o durata de utilizare nelimita sau se afla in process de creare.acestea cuprind terenurile si act met in curs de executie .

8. CT veniturilor din activitatea operationala Venitul afluxul global de avantaje economice obtinute sau care urmeaza a fi obtinute de intreprindere in conturile ei. In componenta venitului nu se include sumele incasate in numele tertilor personae,de ex: tva,accizele,incasari obtinute de intreprindere nu constituie un avantaj economic al intreprinderii si nu influienteaza asupra capitalului propriu al acesteia. In functie de sursele de intrare VT se subdivizeaza in 1 VT din activitatea operationala 2 VT din activitatea neoperationala. VT din activitatea operationala cuprind sumele rezultate activitatea de baza a # : - vt din vanzari:incasari din vanzarea produselor,marfurilor,etc alte venituri operationale: sumele primite din iesirea,vanzarea,schimbul activelor curente cu exceptia produselor finite,marfurilor,precum si sub forma de amenzi,penalitati etc. VT din activitatea operationala include sumele primate sau de primit din alte feluri de activitati,adica: VT din activitatea de investitii in componenta lor intra sumele rezultate din iesirea si reevaluarea activelor pe termen lung ale intreprinderii,sumele incasate din vanzarea activelor nemateriale,terenurilor si reevaluarea mijloacelor fixe,,dividendele calculate VT din activitatea financiara cuprind sumele rezultatelor din transmiterea in folosinta a altor personae juridice si fizice pe un termen mai mare de un an a activelor nemateriale si materiale pe termen lung,etc. VT exceptionale la care se refera sumele primate de la companiile de asigurari,etc. VT din comercializare sunt reflectate in cadrul contului de pasiv 611venituri din vanzari 611.1 VT din vanzarea produselor 611.2 VT din vanzarea marfurilor 611.3 VT din servicii prestate 611.4 VT din contacte de constructii 611.5 VT din operatiuni de arenda-leasing In CT contului 611sunt reflectate toate veniturile obtinute din vanzari,adica in urma efectuarii comercializarii produselor,marfurilor,lucrarilor si serviciilor.Pe parcursul anului la acest cont se fac inregistrari numai in credit,iar la finele anului,toate sumele reflecate in credit vor fi trecute la rezultatul financiar total. Astfel contul dat sold nu are si la sfarsitul anului se inchide.La calcularea Vt din vanzari corespondeaza conturile DT 221-CT 611. La incasarea Vt in numerar de la comercializarea marfurilor DT241-CT 611. Contul respective se inchide cu f c DT611-CT351 In cadrul altor venituri operationale sunt reflectate veniturile din rezultatul inventarierii,din rebut.Aceste venituri sunt reflectate in contul de Pasiv 612alte Vt operationale. La recuperarea pagubelor materiale recunoscute sau adjudicate DT227-CT612. Reflectarea la intrari a produselor,materialelor utilizabile in urma rebutului DT221,216- CT612. Calcularea dobanzii privind imprumuturile curente alocate DT227,228-Ct612.

Trecerea dupa destinatie a Vt operationale DT612-Ct351. Operatiile ce tin de reflectarea altor venituri operationale se generalizeaza in functie de subconturile deschise cat si alte criterii prevazute de politica de contabilitate si cerintele rapoartelor financiare. 9. Ct decontarilor cu titularii de avans Toate operatiile cu titularii de avans se iau la evidenta la contul sinteti 227.2.In Dt se inscriu sumele eliberate titularilor de avans, iar in CT-creantele titularilor de avans casate conform decontarilor prezentate si sumelle restituite ale avansurilor nefolosite. Decontarile de avans sunt verificate in Ct din punct de vedere a oportunitatii platilor efectuate si marimii lor.CA rezultat al verificarii se determ suma de chelt, care urmeaza a fi aprobata.Apoi decontul de avans cu raportul in scris si succinct al titularului se prezinta conducatorului # pentru aprobare.Pentru aceasta se acorda pin al a3zile.in fine, Ct se achita complet cu titularul de avans. Responsabil pentru perfectarea corecta a avansurilor eliberate si verificarea decontului de avans revine contabilului-sef.El efecteuiaza controlul asupra prezentarii la timp a decontarilor de avans si restituirii de catre titulari a partii nefolosite a avansului.Sumele nerestituite pot fi retinute din salriu. Ev analitica la contul de gr 2 227.2Creante pe t/s ale titularilor de avansse tine separta pe fiecare titular si suma a avnsului eliberat La eliberarea sumelor de bani din caserie se intocmeste fc DT 227.2 CT241 Sumele cheltuite de titularii de avans Dt 123,211,713 CT 227.2 Recuperarea daunei materiale de catre titularii de avans DT 241 CT 227.2

11.CT datoriilor privind decontarile cu bugetul Pentru deneralizarea informatiei privind datoriile fata de buget aferente impozitelor, taxelor, si sanctiunilor economice este destinat contul de pasiv 534 datoriilor privind decontarile cu bugetul. In CT se reflecta datoriile calculate fata de buget privind impozitele si taxele In DT platile virata efectiv sau trecut in cont. Soldul este creditor si reprezinta suma datoriilor # privind paltile datorate bugetului la sf per de gestiune. Evidenta analitica a datoriilor privind decontarile cu bugetul se tine pe feluri de impozite si taxe.D aceea in cadrul conturilor sintetice destinate evidentei decontarilor cu bugetul pot fi deschise diferite subconturi si conturi analitice pentru evidenta si efectuarea corecta a terecirlor in cont pe tipuri de impozite si taxe. Planul de conturi prevede si alte conturi pentru contabilizarea decontarilor cu bugetul care au o utilizare mai redusa datorita specificului efectuarii operatiiloe economice.Astfel contul 535 TVA si accize de incasat este destinat generalizarii informatiei privind sumele impozitului pe venit,TVA si accizele aferente procurarilor,calculate, dar care nu sunt obligatorii spre palta pina la indeplinirea conditiilor prevazute de legislatia in vigoare.La momentul aparitiei obligatiei de plata a acestor impozite sumele lor se intrec in contul 534 datoriilor privind decontarile cu bugetul. 13.CT datoriilor privind asigurarile Asigurarile repr un element de protectie, in functie de tipul asigurarilor contributiilor po fi formate:individual si de catre patron Asig.se subdivizeaza in: -asig.sociala -asig.medicala -asig.bunurilor -asig.personala.

Toate tipurile de asig.sint axate pe diferite legi. Asig.sociala se executa in conformitate cu prevederile Legii bugetului asig.soc.de stat Asig.bunurilor si a persoanelor se efectueaza in baza legii despre companiile de asig. Generalizarea informatiei privind contributiile p-u asig.soc., datoriile calculate privind asig.medic., asig.patrimoniului si a personalului entitatii se reflecta in contul de pasiv 533 dat.privind asig 533.1 dat.fata de fondul social 533.2 dat.fata de organele sindicale priv.contrib.la asig.soc. 533.3 dat.priv.asig.medic 533.4 dat.priv.asig.de persoane 533.5 dat.priv.asig.bunurilor. Asig.persoanelor si a bunurilor se efectueaza in baza contractelor de asig. In baza acestor contracte entitatea se obliga sa efectueze decontarile cu personalul privind contractele de asig.individuala: 1)la calcularea datoriilor privind asig.persoanelor: Dt 531 Ct 533.4 2)achitarea fata de compania de asig. Dt 533.4 Ct 242 3)platile p-u asig.bunurilor Dt 813 Ct 533.5 4)achitarea are loc prin: Dt 533.5 Ct 242 In urma calamitatilor naturale cind a fost cauzat prejudiciul , compania de asig.determina cauza prejudiciului, marimile acestuia se in baza deciziilor comune intre entitate si compania de asig.se calcula recompensa prevazuta de contract prin: Dt 229 Ct 623 Primirea mijl.in conturi curente transferate de compan.de asig. Dt 242 Ct 229 Modul de impozitare a persoanelor fiz.si jurid., marimea ratelor impozitelor sint prevazute de Codul Fiscal si reglementate anual de Legea Bugetului. Impoz.pe venit se calcula in marimea ratelor stabilite iar modul de determinare si contabilizare se reglementeaza de prevederile SNC 12 contab.impoz.pe venit si Codul Fiscal. Venitul contabil repr.profitul per.de gest.pina la impozitare reflectat in raportul priv.rez.financ. Pierdere contabila repr.pierderea per.de gest.pina la impozitare reflectata in raortul de profit si pierdere. Venitul impozabil (pierdere fiscala) repr.venitul (pierderea) contabil a per.de gest corectat in conformitate cu regulele stabilite de legislatia fiscala. Suma impoz.pe venit se determina la sf.anului in declaratia fiscala. # selecteaza autonom varianta de calculare a venitului. La sf.anului dupa perfectarea declaratiei fiscale se precuzeaza sumei calculate si virate in avans. P-u calcularea imp.pe venit de la salariati se intocmeste fisa contribuabilului. Evidenta sintetica si analitica a decontarilor privind asigurarile se reflecta in registrul pentru contul 533 datorii privind asigurarile care elaboreaza de sine stattator # si seorganizeaza pe tipuri de asigurari,pe asiguratori.La sf per de gestiune datele din registrul sintetic specific se trec in Cartea Mare. 14.Metodologia de efectuare a controlului financiar Metoda CF: - momentul essential al procesului de control il constituie comparatia - metodologia controluluise traduce printr-o interferenta a procedeelor si mijloacelor utilizate - metoda CF exprima actiunea de cunoastere si presupune utilizarea unor procedee de control specifice, care la randul lor impun folosirea de tehnici sau instrumente de control adecvate Procedee: 1. Studiul general prealabil face posibila cunoasterea elementelor esentiale si specifice ale activitatii ce urmeaza a se controla si pe baza acestora orienteaza actiunea de organizare si

exercitarea in continuare a muncii de control asupra obiectivelor care necesita atentie sporita 2. Controlul documentar contabil - poate fi atat preventive cat si ulterior - este procedeul de stabilire a realitatii, legalitatii si a eficientei operatiilor si activitatilor economico financiare, prin examinarea documentelor primare si centralizatoare, a inregistrarilor in evidenta contabila, a situatilor contabile si bilanturilor Tehnici ale controlului documentar : a. Controlul chronologic se exercita in ordinea intocmirii, inregistrarii si indosarierii documentelor b. Controlul invers chronologic - se exercita de la sfarsit spre inceputul perioadei de control - se incepe cu controlul celor mai recente operatii si documente si se continua de la present spre trecut - se foloseste atunci cand la constatarea unei abateri este nevoie sa se stabileasca momentul cand aceasta s-a produs c. Controlul sistematic ( de probleme ) presupune gruparea documentelor pe tipuri de operatii: controlul salariilor, al aprovizionarii, al trezoreriei d. Controlul reciproc consta in cercetarea si confruntarea la aceeasi unitatea a unor documente sau evidente cu continut identic insa diferite ca forma, pentru aceleasi operatii sau operatii diferite, insa legate reciproc e. Controlul incrucisat - consta in confruntarea tuturor exemplarelor unui document, existente la unitatea controlata si la alte unitati cu care s-au facut decontari f. Balanta analitica de control g. Balanta sintetica de control h. calculul de control i. comparatia de control 3. Controlul faptic procedeu de stabilire a realitatii, existentei si miscarii mijloacelor materiale si banesti Tehnici: a. Inventarierea b. Expertiza tehnica si analiza de laborator c. Observarea directa d. Inspectia fizica 4. Controlul total sau prin sondaj Controlul total: cuprinde toate operatiile din cadrul obiectivelor stabilite sip e intraga perioada supusa controlului. Datorita volulmului mare de munca nu se foloseste intotdeauna. Controlul prin sondaj: cerceteaza cele mai representative documente si operatii 5. Analiza economico financiara Etapele organizarii si exercitarii controlului financiar 1. Elaborarea programului de control: - principalul instrument de lucru pentru personalul cu atributii de control financiar - se face programarea obictivelor supuse controlului - se stabilesc formele de control in functie de obiectul de activitate al unitatii controlate - se stabilesc termenele de finalizare - programul de control urmeaza a fi transmis subunitatilor care desfasoara controlu 2. Pregatirea actiunii de control - etapa premergatoare efectuarii propriu-zise de veificare - trebuie insusita legislatia care reglementeaza activitatea ce face obiectul controlului - se recurge la culegerea de informatii, respective cunoasterea unitatii ce urmeaza a fi controlata 3. Efectuarea controlului financiar contabil

obiectivele de control sunt adaptate particularitatilor si conditiilor specifice ale activitatii controlate - se stabileste ansamblul documentelor si evidentelor ce urmeaza a fi controlate - se selecteaza si se stabilesc procedeele si tehnicile pot fi aplicate - se recurge la efectuarea controlului documentelor sau controlului faptic, in urma caruia apar deficiente - se fac explicatii scrise de la persoanele raspunzatoare 4. Stabilirea raspunderilor 5. Intocmirea actelor de control - se intocmeste proces verbal de control sau proces verbal de constatare si sanctionare a contrventiilor, notele de constatare si rapoartele de control 6. Valorificarea constatarilor - se face in timpul controlului prin dispunerea unor masuri operative, dar mai ales dupa incheierea controlului cand sunt emise dispozitiile obligatorii in vederea recuperarii pagubelor - recuperarea pagubelor se face prin obtinerea titlurilor executorii asupra sumelor de incasat ( angajamentul de plata scris, decizia de imputare, dispozitia judecatoreasca, titlul executoriu notarial )

15 CT decontarilor cu personalul privind retribuirea muncii Datoriile fa de personal privind retribuirea muncii se concretizeaz n drepturile angajailor aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale ntre persoane fizice i ntreprindere i sunt n raport direct cu cererea i oferta forei de munc pe piaa muncii, cantitatea i calitatea muncii, rezultatele i condiiile funcionrii ntreprinderii. Salariul constituie orice recompens sau venit calculat n conformitate cucontractul individual de munc, de patron sau de organul mputernicit de acesta angajatului pentru munca prestat i depinde de sistemul de salarizare care include formele de salarizare, sistemul de tarife, de sporuri i alte elemente. Munca este retribuit pe unitate de timp, n acord sau conform altor sisteme de retribuire. Salarizarea angajailor din sfera bugetar se efectueaz n baza Reelei tarifare unice de salarizare. Statul garanteaz i reglementeaz mrimea minim a salariului, a unor adaosuri i sporuri cu caracter compensatoriu care se stabilesc, dup caz, n raport cu rezultateleobinute, condiiile de munc concrete, vechimea n munc i poart un caracter de stimulare sau compensare. Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de baz la care se adaug sporuri, indemnizaii i alte adaosuri la salarii, precum i facilitile acordate de patron. Salariul brut fr suma total a reinerilor din salariu reprezint salariul net spre plat. Pentru a facilita evidena contabil, salariile se divizeaz n 2 pri componente, salariul de baz care reprezint remunerarea personalului ntreprinderii pe timpul i volumul efectiv lucrat, inclusiv diferite prime, pli suplimentare i adaosuri la salarii, diverse recompense garantate de ctre stat i salariul suplimentar care include sumele pltite personalului ntreprinderii pe perioada nelucrat, dar asigurate de stat, cum sunt : plata pentru perioada concediilor de odihn, pentru staionarea ntreprinderii din motive de for major, alte salarii pentru timpul nelucrat. Principalul factor de producie l constituie resursele umane. Numrul i calificarea anagajailor sunt determinate individual de ntreprindere, n funcie de caracterul i volumul activitii economice. Pentru organizarea evidenei corecte a muncii, a produciei i a salariilor, ntocmirea rapoartelor statistice i contabile i controlul fondului de salarii este necesar determinarea numrului personalului scriptic al ntreprinderii i evidena operativ a personalului. Personalul

scriptic se schimb continuu n funcie de procesele de angajare, transferare, concediere i se evalueaz la o dat anumit, fiind documentat corespunztor. n cazul angajrii personalului la lucru se depune o cerere de angajare, n baza creia se emite un ordin de angajare la serviciu care se prezint angajatului spre a lua cunotin contra semntur. Cu angajatul se ncheie un contract de munc i, dup caz, un contract de rspundere material pentru valorile primite n gestiune. Dup ncheierea contractului individual de munc, angajatul completeaz ntr-un singur exemplar fia personal de eviden a cadrelor, iar n carnetul de munc se fac nscrieri privind angajarea n cmpul muncii. Carnetul de munc se ntocmete pentru tii salariaii angajai la ntreprindere peste 5 zile i se nregistreaz n registrul de eviden a formularelor de carnete de munc i registrul de eviden a circulaiei carnetelor de munc care sunt numerotate, nuruite i semnate. Transferarea la alt loc de lucru, din secie n secie, atribuirea altei categorii sau calificri se face printr-un ordin de transfer, n baza cererii de transfer a angajatului sau a deciziei administraiei. Concediile de baz i suplimentare se acord conform dispoziiei sau ordinului de acordare a concediului emis pe baza cererii angajatului. Contractul individual de munc poate fi reziliat din iniiativa salariatului n baza cererii acestuia, administraiei sau la cererea organelor judiciare prin emiterea ordinului cu privire la concediere. Ordinele i dispoziiile de micare a personalului se ntocmesc n 2 exemplare: un exemplar pentru secia de eviden a personalului, iar al doilea exemplar se transmite n contabilitatea ntreprinderii. n funcie de tehnologia i organizarea procesului de producie, se folosesc diverse sisteme de eviden a produciei. Prin sistemul de eviden a produciei se subnelege combinarea modului de obinere a informaiei, de nregistrare a acesteia i de circulaie a documentelor primare. n funcie de caracterul activitii i al procesului tehnologic, pentru evidena produciei se utilizeaz diverse documente primare ntocmite de ctre economiti i contabili. La ntreprinderile de producie pot fi utilizate urmtoarele documente primare: Bonul de lucru individual sau colectiv ori raportul despre ndeplinirea sarcinii de schimb pentru documentarea volumului de produse fabricate, lucrrilor i serviciilor executate;
Tabelul de eviden a folosirii timpului de munc sau fia de pontaj pentru evidena timpului de munc normat i suplimentar prestat. Evidena timpului de munc prestat se ine n baz pontajului de ctre o persoan special numit pontator sau de efii de secii i maitri. Pontajul, n funcie de specificul ntreprinderii, poate fi organizat dup diferite sisteme: fie de ceas, mrci (jetoane) de prezen, permise;

Lista angajailor ce au lucrat suplimentar i tabelul de eviden a folosirii timpului de munc- pentru evidena lucrului n timp de noapte i a celui suplimenar; Foaia lucrtorilor efectuate suplimentar i raportul sau bonul de lucru de baz- pentru abaterile de la condiiile normale de lucru (operaiuni suplimentare neprevzute de procesul tehnologic sau legate de necorespunderea utilajului, instrumentelor, materialelor etc.);

Foaia staionrilor- pentru staionrile admise nu din vina muncitorului;

Documente privind producia fabricat- pentru depistarea rebuturilor n producie i actul privind rebutul la valoarea rebutului final; Raportul privind pierderile din timpul de munc- pentru documentarea pierderilor de munc;

 Foi de calcul al adaosurilor, borderouri i situaii privind sporurile i primele la salariu organizate independent de ntreprindere, n funcie de tipul acestora pentru documentarea altor suplimente i prime n favoarea salariailor. Documentele primare pentru evidena muncii i a salariilor pot fi diferite dup structur i numr, n funcie de ramura i caracterul activitii economice a ntreprinderii. Toate documentele primare folosite pentru evidena muncii i a salariului se predau din seciile ntreprinderii n contabilitate, unde n baza lor se ntocmesc registrele analitice i sintetice pe acest sector de eviden. Sumele spre plat angajailor ntreprinderii se calculeaz, n funcie de reinerile din salarii, ala cror cuantum total, conform art.133 din Codul muncii, nu poate s depeasc 20%, iar n cazul special prevzute de legislaie- 50%din salariul din salariul care se cuvine s fie pltit angajatului. n cazul reinerii din salariul de baz a ctorva titluri executorii, angajatului i se pstreaz 50% din salariu. Nu se admit reineri din preavizul de concediere, pltile de compensaie i alte pli conform legislaiei. Din salariile personalului pot fi efectuate urmtoarele reineri: Reineri fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice; Reineri sociale: 1% n bugetul asigurrilor sociale;

Diverse reineri: avansurile la salariile acordate anterior; restituirea sumelor pltite n plus n urma unor greeli de calcul; avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de serviciu; n cazul concedierii salariatului nainte de expirarea anului de munc, n contul cruia el a primit de acum concediu, pentru zilele nelucrate ale concediului; pli la sindicatele de ramur, locale; reineri pentru daune materiale cauzate ntreprinderii, comise din vina lucrtorului i recunoscute de el; reineri privind executarea titlurilor executorii (pensii alimentare etc.); reineri pentru chirii, pentru achitarea bunurilor procurate n rate, pentru servicii comunale prestate de obiectele sociale ale ntreprinderii (cmine); reineri privind mprumuturile acordate anterior salariailor etc. Toate reinerile se efectueaz pe baza urmtoarelor documente justificative: fia personal de calcul al impozitului pe venit, actul de rebut, actul de inventariere, lista de plat, diferite contracte, titluri executorii, ordine ale administraiei etc. Conform art.15 din Codul fiscal, cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt urmtoarele: 10% din suma venitului impozabil anual care nu depete 12 180 lei;

15% din suma venitului impozabil anual care depete 12 180 lei, dar nu depete 16 200 lei; 25 % din suma venitului impozabil anual care depete 16 200.

Venitul impozabil al salariatului cuprinde orice form de salarizare, premiile, suplimentele, onorariile, indemnizaiile, comisioanele i alte pli, precum i nlesnirile acordate salariatului de ctre nterprindere. n venitul impozabil nu se includ plile de asiguare (despgubirile), conform contractului de asigurare, compensaiile n caz de pierdere temporar a capacitii de munc, inclusiv a invaliditii, bursele, pensiile alimentare i indemnizaiile pentru copii, dividendele de la rezideni, petrimoniul primit ca donaie, motenire ctigurile din loterie i alte forme de venituri stabilite n Codul fiscal. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculeaz i se reine la sursa de plat i n mimentul plii de la suma impozabil, cu scderea sumei scutirilor acordate salariatului. Scutirile

se acord numai la locul de munc de baz, unde se ine evidena carnetului de munc al angajailor rezideni ai Republicii Moldova. Calculul salariilor, venitului impozabil i impozitului pe venit se face n baz cumulativ, de la nceputul anului sau din momentul angajrii la serviciu, n fia personal deschis pentru fiecare angajat. Impozitul pe venit reinut la sursa de plat din veniturile angajailor urmeaz s fie vrsat la buget nu mai trziu de data de 10 a lunii urmtoare dup luna n care s-a efectuat reinerea. Agentul economic care a efectuat reinerea impozitului este obligat n termen de 10 zile dup expirarea lunii n care s-a efectuat reinerea sau de la data ncetrii activitii, s prezinte Inspectoratului Fiscal de Stat teritorial declaraia cu privire la impozitul pe venit reinut la sursa de plat pentru luna raportat i n termen de 30 zile dup expirarea anului fiscal sau de la data ncetrii activitii nota de informare privind impozitul pe venit reinut din salariile lucrtorilor pentru anul fiscal expirat. 16.Conceptia controlului financiar 1.1. Conceptia controlului financiar public intern (n continuare - Conceptie) reprezinta baza pentru crearea si implementarea raspunderii manageriale pentru functionarea sistemului de management financiar si control si auditului intern. Conceptia se axeaza pe abordarea contemporana international acceptata a rolului si pozitiei controlului financiar public intern la asigurarea utilizarii eficiente a mijloacelor publice. Programul National de realizare a Planului de Actiuni Republica Moldova - Uniunea Europeana (pct.42) prevede crearea unui sistem de control financiar public intern care va fi implementat n conformitate cu metodologiile si standardele recunoscute la nivel international, precum si cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene. Proiectul Managementul Finantelor Publice, implementat cu suportul Bancii Mondiale si al Guvernului Olandez, realizat de Ministerul Finantelor, este un instrument care va permite reformarea actualului sistem de control financiar si revizie ntr-un sistem de control financiar public intern, compatibil cu standardele si cerintele unanim recunoscute n lume. Conform prevederilor Acordului de Credit pentru Dezvoltarea Proiectului Managementul Finantelor Publice, ratificat de Parlament prin Legea nr.293-XVI din 16 noiembrie 2005, componenta a 2-a a acestui proiect o constituie Controlul si auditul intern. 1.2. Obiectivul de baza vizeaza definitivarea cadrului conceptual al sistemului de control financiar public intern, instruirea auditorilor interni, stabilirea sarcinilor si organizarea sistemului, coordonarea activitatii cu auditul extern, elaborarea si implementarea standardelor nationale de audit intern public, precum si metodologia de aplicare a acestora. Implementarea prevederilor prezentei Conceptii va fi efectuata de Ministerul Finantelor. 1.3. Actualul Serviciu Control Financiar si Revizie va fi reorganizat n Serviciul Audit Intern si Control Financiar pe lnga Ministerul Finantelor, n limita numarului de personal aprobat, care, separat de activitatile de revizie financiara, va acorda servicii de audit intern institutiilor publice. Autoritatile administrative centrale, alte institutii din sectorul public vor constitui unitati de audit intern cu acceptul Ministrului Finantelor, la propunerea conducatorului entitatii. Sistemul de control financiar public intern va fi implementat n conformitate cu modelul Uniunii Europene privind controlul intern public si standardele internationale de audit pentru practica profesionala a auditului intern. 1.4. Functionarea sistemului se bazeaza pe responsabilitatea conducatorilor institutiilor publice pentru crearea unui model adecvat si eficient de gestionare, control intern si audit intern,

pe independenta activitatii serviciilor de audit intern n cadrul institutiilor publice, precum si pe existenta Unitatii Centrale de Armonizare din cadrul Ministerului Finantelor, responsabila de elaborarea si respectarea standardelor nationale de control intern si audit intern n administrarea publica, coordonarea si supravegherea unitatilor de audit intern si facilitarea pregatirii profesionale a auditorilor interni. 1.5. Managementul financiar si controlul include un sistem de masuri menite sa asigure la un nivel adecvat gestionarea eficienta a riscurilor institutiei publice, precum si realizarea eficienta si economa a scopurilor si obiectivelor trasate. Un sistem de management financiar si control presupune: obiective clare de activitate a executorului de buget; identificarea riscurilor n activitatea institutiei publice; stabilirea criteriilor de performanta n activitatea institutiei publice; consolidarea si dezvoltarea continua a sistemului de management financiar si control si audit intern n cadrul institutiei publice. n cadrul auditului intern se verifica corectitudinea procedurilor de management financiar si control cu cerintele de gestionare prudenta si diligenta a institutiei publice n raport cu functiile acesteia, cu resursele si timpul necesare pentru realizarea lor. 1.6. Functia auditului intern este una ce tine de analizare, consultare si recomandare n mod independent, iar rapoartele de audit reflecta situatia reala a unei institutii publice sub toate aspectele de activitate si includ propuneri de solutionare a lacunelor depistate n activitatea acesteia. 17.Formele si sistemele de salarizare.Documentele primare utilizate in functie de retribuirea muncii Noiunea de salariu Din punct de vedere etimologic, salariul provine de la latinescul salarium care indic suma de bani ce trebuia pltit fiecrui soldat pentru procurarea srii. Deci, are semnificaia de venit al unei persoane dependente de alta. Salariu este privit sub dou aspecte: nominal i real. Salariul nominal reprezint suma de bani pe care angajatul o primete n schimbul muncii prestate. Depinde de preul forei de munc, evoluia situaiei economice, politica de salarizare. Salariul real reprezint cantitatea de bunuri i servicii pe care angajaii le pot procura cu salariul nominal (salariul nominal/indicele preurilor de consum). Salariul constituie atat o categorie economic, ct si una de factura juridic. Prin salariu se inelege preul muncii prestate n temeiul contractului individual de munc exprimat, de regula, n bani. Formele de salarizare Principalele modalitai de salarizare sunt: a) n societaile comerciale i regiile autonome .Conform L.14/1991, baza modalitailor de salarizare o constituie negocierile colective i individuale. b) n regiile autonome cu specific deosebit, prin hotrri succesive de Guvern s-au stabilit, n baza L.14/1991 salariile care cuprind: salariul de baz, sporuri la salariul de baz (pentru vechime n munc i n funcie de rezultatele obinute; pentru condiiile grele, deosebite sau periculoase; pentru munca desfasurat peste programul normal de lucru; pentru munca n timpul nopii; pentru exercitarea unei funcii suplimentare etc). c) n unitaile bugetare, salariile cuprind: salariul de baz; sporul la salariul pentru vechimea n munca

desfaurat peste programul normal de lucru;pentru munc n timpul nopii. Salariul de baz al personalului unitilor bugetare este stabilit pe funcii. Salariul de baz, adaosurile i sporurile sunt confideniale.Salariul se platete n bani. Potrivit contractului colectiv de munc la nivel naional, la unitile productoare de produse agricole o parte din salariu se poate plti n natur, fr a depai 30% din salariul respectiv. n cazul decesului, drepturile salariale nencasate se plesc solui supravieitor, copiilor sau parinlor defunctului; lipsa acestora, se plesc celorlal moenitori potrivit dreptului comun. Documentarea salariului i organizarea evidenei analitice a retribuiilor. Una din funciile contabilitii const n reflectarea complet i nentrerupt a activitii economice a ntreprinderii. Aceast reflectare se nfptuiete cu ajutorul documentrii. Documentarea este un procedeu de reflectare complet i permanent a operaiunilor economice n scopul obinerii datelor necesare despre ele, pentru a ine evidena curent i a nfptui controlul asupra acestora. Documentele ntocmite sunt acte n care se consemneaz coninutul operaiunilor economice exprimate n etalon valoric, natural sau de munc de regul la locul i momentul nfptuirii lor. Informaia i datele care constituie coninutul de baz al documentelor justificative este format din urmtoarele elemente principale: denumirea, numrul i data documentului, dup caz, cine a ntocmit documentul, menionarea prilor care particip la efectuarea operaiei, coninutul operaiei economice i financiare efectuate, datele cantitative i/sau valorile aferente operaiei economice i financiare, semnturile persoanelor care rspund de efectuarea operaiilor, a celor care vizeaz i a celor n drept s acorde operaiilor respective, alte elemente menite s asigure consemnarea complet a operaiilor n documentele justificative. Pentru nregistrarea consumurilor de munc i salariul calculat se folosesc diferite documente justificative. Numrul lor i coninutul depind de: Ramur; nzestrarea tehnic; Forma de organizare a muncii(brigada, arend, antrepriz etc.). Pentru evidena retribuirii muncii se folosesc urmtoarele elemente primare: 1) n primul rnd pentru intrarea n funcie se folosete cererea de angajare. La aceast cerere se anexeaz diploma, buletinul de identitate. Dac persoana dat a mai avut locuri de munc se prezint crticica de munc i codul de pensii care este eliberat de Compania Naional de Asigurri Medical (CNAS). n baza cererii de angajare se emite un ordin de angajare la serviciu care se prezint angajatului spre a lua cunotin contra semntur. 2) Cu angajatul se ncheie un contract de munc i, dup caz, un contract de rspundere material pentru valorile primite n gestiune Contractul individual de munc (Anexa) este nelegerea dintre salariat i angajator, prin care salariatul se oblig s presteze o munc ntr-o anumit specialitate, calificare sau funcie, s respecte regulamentul intern al unitii, iar angajatorul se oblig s asigure condiiile de munc prevzute n prezentul cod, de alte acte normative ce conin norme ale dreptului muncii, de contractul colectiv de munc, precum i s achite la timp i integral salariul. Coninutul contractului individual de munc este determinat prin acordul prilor, inndu-se cont de prevederile legislaiei n vigoare, i include: a) Numele i prenumele salariatului; b) Datele de identificare ale angajatorului; c) Durata contractului; d) Data de la care contractul urmeaz s-i produc efectele; e) Atribuiile funciei;

Riscurile specifice funciei; Drepturile i obligaiile salariatului; Drepturile i obligaiile angajatorului; Condiiile de retribuire a muncii, inclusiv salariul funciei sau cel tarifar i suplimentele, premiile i ajutoarele materiale; j) Compensaiile i alocaiile, inclusiv pentru munca prestat n condiii grele, vtmtoare i/sau periculoase; k) Locul de munc; l) Regimul de munc i de odihn; m) Perioada de prob; n) Durata concediului de odihn anual i condiiile de acordare a acestuia; o) Condiiile de asigurare social; p) Asigurarea medical. n cazul n care salariul urmeaz s-i desfoare activitatea n strintate, angajatorul are obligaia de-ai pune la dispoziie informaia referitoare la: a) Durata perioadei de munc n strintate; b) Moneda n care va fi retribuit munca, precum i modalitatea de plat; c) Compensaiile i avantajele n numerar i/sau n natur aferente plecrii n strintate; d) Condiiile specifice de asigurare. Angajatorul nu are dreptul s care salariatului efectuarea unei munci care nu este stipulat n contractul individual de munc, cu excepia cazurilor prevzute de prezentul cod. Contractul individual de munc se ncheie pe o perioad nedeterminat, daca nu este stipulat data acestuia. 3) Ordin de ncadrare se mai numete ordin de numire n funcie este un document ce confirm ncadrarea sau numirea n funcie a angajatorului. Aici se indic data, numrului documentului. Este isclit de directorul firmei i este emis n baza contractului individual de munc, negociat i semnat de pri. Ordinul de angajare trebuie adus la cunotina salariatului sub semntur n termen de 3 zile lucrtoare de la data semnrii de ctre pri a contractului individual de munc. La cererea angajatorului este obligat s-i elibereze o copie a ordinului legalizat n modul stabil. 4) Cererea lucrtorilor privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reinut din salariu Este un document constituit din 2 pri: Prima parte se ndeplinete de ctre angajat la momentul primirii al serviciu, indicndu-se sume scutirii solicitate i documentele, copiile sau extrasele necesare n baza crora se acord scutirea, celea din urm se anexeaz. A doua parte se completeaz de patron, indicndu-se numele patronului, codul fiscal, categoria scutirilor acordate, numrul cererii, data, semntura. Conform art.15 din Codul Fiscal cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt urmtoarele: 7% din suma venitului impozabil anual care nu depete suma de 25200 lei 18% din suma venitului impozabil anual care depete suma de 25200lei Scutirile se acord numai la locul de munc de baz,unde se ine evidena carnetului de munc al angajailor-rezideni ai Republicii Moldova. Scutirea personal constituie: 1) 6300 lei anual sau 525 lei lunar,n cazul n care nu exist scutire specificat n punctul b); 2) 10.000 lei pe an pentru orice persoan care: a) s-a mbolnvit i a suferit de o boal actinic provocat de consecinele avariei de la C.A.E.Cernobl; b) este invalid i s-a stabilit c invaliditatea sa este n legtur cu avaria de la C.A.E.Cernobl;

f) g) h) i)

c) este printele sau soia(soul) unui participant czut sau dat disprut n aciunile de lupt pentru aprarea integritii teritoriale i a independenei RM, precum i n aciunile de lupt din Republica Afghanistan. Fiecare angajat care se afl n relaii de cstorie pe parcursul ntredului an fiscal are dreptul la scutiri suplimentare n sum de 6300 lei anual,n cazul cnd soul (soia) nu beneficiaz de scutire personal. Angajatul are dreptul la scutiri n mrime de 1560 lei anual pentru fiecare persoan ntreinut n condiiile cnd acesta: este un ascedent sau descedent al contribuabilului; locuiete cu contribuabilul sau nu locuiete dar este student la secia cu frecven la o instituie de nvmnt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal; este ntreinut de contribuabil; are un venit ce nu depete 6300 lei anual. Se benificiaz de scutiri n baza cererii depuse ncepnd cu prima zi a lunii urmtoare dup data depunerii. Documentele care stau la baza calcului salariului: 1) Tabelul de eviden a folosirii timpului de munc sau fia de pontaj - se folosete pentru evidena timpului de munc normat i suplimentar prestat, calcularea timpului neprezentrii la lucru din diferite motive. Evidena timpului de munc prestat se ine n baza pontajului de ctre o persoan special numit pontator sau de efii secii i maitri. Pontajul, n funcie de specificul ntreprinderii poate fi organizat dup diferite sisteme: fie de ceas, mrci(jetoane) de prezen, permise. Se deschide ntr-un exemplar i are destinaie lunar. Tabelul evidenei timpului de munc se ine pe fiecare subdiviziune de ctre socotitor sau conductor. n tabel al nceputul lunii se nscrie, n ordine alfabetic, toi lucrtorii subdiviziunii, se nchide numrul de la pontaj, funcia, salariul tarifar. n continuare zilnic sunt marcate ieirile la lucru, numrul de ore lucrate i absenele. Pentru aceste lipsuri sunt prevzute semne speciale: D deplasare; Cp concediul fr plat; C concediul legal; B incapacitate temporar de munc; M concediu de maternitate; O zile de odihn. La finele zilei se fac totalurile pe fiecare lucrtor viznd timpul lucrat, totodat se nregistreaz salariul calculat: a) pentru lucrtorii remunerai n acord n baza altor documente care conin date despre producia obinut sau volumul efectuat de lucrri; b) pentru lucrtorii remunerai pe o unitate de timp - acest salariu se stabilete nemijlocit n baza datelor din tabelul evidenei timpului de munc, n funcie de orele i salariul tarifar. 2. Borderoul de calcul al salariului - pentru fiecare lucrtor, unde se indic reinerile i salariul ndreptat spre plat. n cazul cnd ntreprinderea nu are bani n cas, contabilul, ndeplinete cecul de ridicare a banilor de pe cont, care este dus la banc cu prezentarea paaportului i copia paaportului. 3. Banii de pe contul de decontare, prin ordinul de ncasare, se transmit n casa ntreprinderii Dispoziia de ncasare este un document primar n baza cruia se ncaseaz banii n casa ntreprinderii din realizarea mrfurilor, prestarea serviciilor, returnarea mijloacelor bneti a titularilor de avans, ncasri sub form de achitare a prejudiciului material .a. Acest document este format din 2 pri, prima lsndu-se la ntreprindere, iar cealalt parte se d persoanei care a ncasat banii pentru ca pe viitor s nu apar nenelegeri. 4. Dispoziia de plat de cas

- este un document primar ce confirm suma eliberat din casa ntreprinderii, conform listei de plat. 5. Ordin de acordare a concediilor - este un document prin care se confirm acordarea concediului de odihn a lucrtorului, la cererea celuia din urm. Este isclit de ctre conductorul ntreprinderii. Documentul dat indic de asemenea i alte concedii ce pot fia cordate, ca exemplu: pentru condiii deosibite de munc; pentru vechime nentrerupt de munc; pentru femeile cu copii n vrst de pn la 12 ani; alte condiii suplimentare. 6. Decont de avans - se emite de ctre ntreprindere n momentul eliberrii titularului de avans mijloace bneti pentru efectuarea unor operaiuni n scopurile ntreprinderii. Aici se indic numrul documentului, data, numele titularului, funcia, suma avansului, numrul documentului(act, chitana, bon) ce confirm plata efectuat i denumirea contragentului. Documentele de confirmare se anexeaz pe versoul decontului de avans. Documentul este isclit de contabil i conductor. 7. Ordin (dispoziie) de ncetare a contractului de munc - se ntocmete n momentul ncetrii contractului individual de munc: a) n circumstane ce nu depind de voina prilor n caz de deces a salariatului sau angajatorului, declarat decedat sau disprut fr urm prin hotrrea instanei de judecat; constatare a nulitii contractului; expirarea termenului contractului. b) la iniiativa uneia din pri n caz de demisie desfacere a contractului individual de munc pe durat nedeterminat din propria iniiativ, anunnd despre aceasta angajatorul, prin cerere scris, cu 14 zile calendaristice nainte. Dup expirarea termenului indicat angajatorul este obligat s efectueze achitarea deplin a drepturilor salariale ce i se cuvin salariatului i s-i elibereze carnetul de munc i alte documente legate de activitatea acestuia n unitate. n caz de ncetare a contratului individual de munc pe durat determinat n legtur cu expirarea termenului su, salariatul trebuie s fie ntiinat n scris de ctre angajator despre acest fapt cu cel puin 10 zile lucrtoare nainte. Desfacerea contractului individual de munc din iniiativa patronului se admite pentru urmtoarele motive: a) rezultatul nesatisfctor al perioadei de prob; b) constatarea faptului c salariul nu corespunde funciei deinute sau muncii prestate din cauza strii de sntate; c) constatarea faptului c salariatul nu corespunde funciei deinute sau muncii prestate ca urmare a calificrii insuficiente; d) schimbarea proprietarului unitii. 8. Fia personal - n acest document se indic date referitor la numele, calificarea, data i locul naterii, studiile, specialitatea obinut, calificarea. De asemenea se indic date despre starea civil, adic componena familiei. 9. Fia personal de eviden a veniturilor sub form de salariu i alte pli efectuate de ctre patron n folosul angajatului pe anul 2003, precum i impozitul pe venit reinut din aceste pli - acest document se folosete n unitile economice pentru evidena scutirilor i a impozitului pe venit reinut de la salariai. nregistrrile n acest document se face pentru fiecare lun de achitare a salariului. Se deschide pentru fiecare angajat n parte. Aici se indic denumirea i codul fiscal al patronului, datele angajatului, suma scutirii de care beneficiaz pe parcursul anului, i informaia privind veniturile ndreptate spre achitare sau plile efectuate n folosul angajatului i impozitul pe venit reinut din aceste pli.

Dup completare, documentele primare sunt supuse operaiei de prelucrare n contabilitate. Ea const n sortarea documentelor pe operaii, exprimarea n etalon monetar a mrimii operaiilor economice i verificarea: 1) Verificarea de fond const n aceea, c contabilul stabilete dac poate avea loc astfel de operaie i dac ea este legitim sau nu; 2) Verificarea formal stabilete dac sunt completate toate elementele documentului: numrul, data, coninutul operaiei economice, semntura executorului i alte rechizite; 3) Verificarea aritmetic const n controlul totalului documentului sau a taxrii. Dac n urma verificrii au fost constatate unele devieri de la regulile de ntocmire a documentului, ele sunt reinute sau restituite gestionarilor. Alte documente care sunt neligitime, falsificate sunt reinute pentru determinarea cauzei ce a dus la nclcarea legitii operaiei. Toate documentele primare folosite pentru evidena muncii i a salariului se predau din seciile ntreprinderii n contabilitate, unde n baza lor se ntocmete registre analitice i sintetice pe acest sector de eviden. 18. Scopul si sarcinile controlului financiar Controlul financiar contabil reprezinta un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a deficientelor si de stabilire a masurilor necesare pentru restabilirea legalitatii. Controlul financiar: - este necesar managementului firmei - este un instrument de conducere - un mijloc de cunoastere a calitatii si de corectare a unor erori Scopul controlului este acela de a lua la timp unele decizii de aceea CF reprezinta un un mijloc de prevenire a faptelor ilegale de identificare a deficientelor si de stabilire a masurilor necesare pentruintrarea in legalitate. Obiectul controlului este de a rezolva erorile, abaterile, lipsurile, deficientele, pentru a le remedia si a le evita in viitor. CF serveste: - intereselor statului in realizarea politicii sale pe termen lung in domeniul economic - intereselor agentilor economici prin actiunea de prevenire a unor situatii de disfunctionalitate, in procese de gestionare patrimoniala si de remediere a unor abateri de la prevederile legale. Sfera de actiune este foarte largaatat sub forma de control financiar propriu ( preventive si de gestiune ), cat si sub forma controlului fiscal. Functiile specifice ale controlului financiar: 1. functia de prevenire (de preintampinare) a producerii unor deficiente sau pagube. 2. functia de constatare (corelata cu cea de corectare in cazul in care apar unele dereglari). Controlul financiar isi adduce o contributie la verificarea modului cum sunt indeplinite deciziile manageriale. 3. functia de cunoastere atat la sfarsitul unei perioade de gestiune, cat si a modului de desfasurare a activitatii. 4. functia recuperative consta in actiunea de descopeirre si recuperare a pagubei si luarea de masuri fata de cei vinovati. 5. functia educative. Formele controlului financiar: Dupa momentul in care se exercita: - anticipat sau preventive pentru preintampinarea oricarei deficiente - operatv current (concomitant) asigura cunoasterea operative zi de zi a modului cum se gestioneaza patrimonial, se suprapune cu activitatea de conducere - ulterior (postoperative) se exercita dupa ce au avut loc activitatile economico financiare Dupa modul de corelare a controlului cu interesele pentrucare este organizat si exercitat:

- CF al statului (control fiscal) - CF propriu al agentilor economici Documentele contabile (primare, registrele de evidenta contabila, situatiile financiare) - reprezinta obirectul dar si sursa de informatii pentru CF - ele insale sunt supuse unui control: al formei (autenticitate), exactitatii, valabilitate, calcule corecte

19. Ct datoriilor pe t/s (fara datoriile fata de personal privind retribuirea muncii) Datoriile calculate snt datorii fa de alte persoane fizice i juridice, n special, fa de personalul ntreprinderii, organele asigurrilor sociale, companiile de asigurri, bugetul de stat, diveri creditori. Pentru generalizarea informaiei privind datoriile pe termen scurt calculate este destinat grupa 53 "Datorii pe termen scurt calculate" a clasei 5 a Planului de conturi contabile din care fac parte urmtoarele conturi sintetice : 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii", 532 "Datorii fa de personal privind alte operaii", 533 "Datorii privind asigurrile", 535 "Taxa pe valoarea adugat i accize de ncasat", 536 "Datorii privind plile extrabugetare", 537 "Datorii fa de fondatori i ali participani", 538 "Rezerve pentru cheltuieli i pli preliminate", 539 "Alte datorii pe termen scurt". Soldul conturilor din aceast grup se reflect n subcapitolul 5.3. "Datorii pe termen scurt calculate" al bilanului contabil. a) Contabilitatea datoriilor fa de personal Datoriile fa de personal privind retribuirea muncii se concretizeaz n drepturile angajailor aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individual e ntre persoane fizice i ntreprindere i snt n raport direct cu cererea i oferta forei de munc pe piaa muncii, cantitatea i calitatea muncii, rezultatele i condiiile funcionrii ntreprinderii. Pentru generalizarea informaiei privind decontrile cu personalul ntreprinderii aferente retribuiilor i sumelor depuse este destinat contul de pasiv 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii". n creditul acestui cont se reflect retribuiile calculate, iar n debit - sumele achitate i reinute. Soldul acestui cont este creditor i reprezint datoriile ntreprinderii fa de personal privind retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune. Contabilitatea decontrilor cu personalul privind retribuirea muncii cuprinde urmtoarele momente care pot fi evideniate astfel : Salariile calculate personalului constituie un element al consumurilor sau cheltuielilor care, n funcie de destinaie, se contabilizeaz astfel : n cazul cnd salariile calculate reprezint consumuri de producie directe sau indirecte, acestea se includ n costul produselor fabricate sau serviciilor prestate i se reflect prin formula contabil : Dt 811 "Producia de baz" Dt 812 "Activiti auxiliare" Dt 813 "Consumuri indirecte de producie" Ct 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii"; n cazul cnd salariile snt calculate salariailor ncadrai n procesul de procurare, de creare a activelor, de ncrcare i descrcare a valorilor materiale i n alte lucrri legate de aprovizionare, ele se includ n valoarea de intrare a acestor active : Dt 112 "Active nemateriale n curs de execuie" Dt 122 "Terenuri" Dt 211 "Materiale" Dt 217 "Mrfuri".a. Ct 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii";

n cazul cnd salariile calculate reprezint cheltuieli ale perioadei, ele nu constituie o parte a costului de producie. Acestea se reflect n conturile clasei 7 "Cheltuieli" i se scad din venituri la calcularea rezultatului financiar. Reinerile din salarii se reflect n felul urmtor : Dt 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii" - la suma total a reinerilor Ct 534 "Datorii privind decontrile cu bugetul" - la suma impozitului pe veniturile persoanelor fizice Ct 533 "Datorii privind asigurrile" - la suma primelor de asigurare, contribuiilor la asigurrile sociale Ct 227 "Creane pe termen scurt ale personalului" - pentru recuperarea prejudiciului material cauzat, pentru mrfurile procurate n rate, mprumuturile primite, plata pentru serviciile comunale, pensiile alimentare, serviciile prestate de instituiile precolare .a. n debitul contului 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii", n afar de reineri, se reflect plata salariilor prin formula contabil: Dt 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii" Ct 241 "Casa" sau Ct 242 "Cont de decontare". Suma salariilor neridicate se trece pe un subcont distinct deschis n cadrul contului 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii". Relaiile ntreprinderii cu personalul pot fi exprimate att n datorii salariale, ct i n datorii rezultate din alte operaiuni. Acestea pot fi datorii fa de titularii de avans privind sumele cheltuite de acetia pe contul propriu n interesele ntreprinderii, acoperirea unor cheltuieli i stingerea datoriilor ntreprinderii. Pentru evidena decontrilor cu personalul ntreprinderii privind alte operaiuni, cu excepia decontrilor privind retribuirea muncii, este destinat contul de pasiv 532 "Datorii fa de personal privind alte operaii". n creditul acestui cont se reflect datoriile aferente altor operaiuni calculate personalului, iar n debit - achitarea i trecerea la scderi a datoriilor fa de personal. Soldul acestui cont este creditor i reprezint datoriile ntreprinderii fa de personal aferente altor operaiuni la finele perioadei de gestiune. b) Contabilitatea datoriilor privind asigurrile n scopul pstrrii calitii i cantitii n timp i spaiu a factorilor de producie, garantrii unei continuiti a activitii economice, ntreprinderile asigur bunurile, personalul i rspunderea civil contra unor riscuri i situaii de incertitudine excepionale. Pentru evidena sintetic a defalcrilor i decontrilor aferente contribuiilor la asigurrile sociale n Fondul asigurrilor sociale, datoriilor privind asigurarea medical, asigurarea bunurilor i personalului ntreprinderii este destinat contul de pasiv 533 "Datorii privind asigurrile". n creditul acestui cont se reflect datoriile calculate privind asigurrile, iar n debit - mijloacele achitate, virate i cheltuite. Soldul acestui cont este creditor i reprezint datoriile ntreprinderii privind primele de asigurare la finele perioadei de gestiune. Suma primelor de asigurare la companiile de asigurri, a contribuiilor pentru asigurrile sociale se calculeaz n funcie de tariful stabilit pentru anul respectiv i mrimea bazei de calcul. ntreprinderea achit salariailor la locul de munc de baz pe seama mijloacelor asigurrilor sociale, numai indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc, indemnizaia n caz de sarcin i luzie, celelalte indemnizaii de invaliditate n caz de accidente de munc sau de boal profesional, indemnizaii pentru nmormntare, compensaii pentru persoanele care au avut de suferit n urma avariei de la C.A.E. Cernobl, compensaii nominative pentru unele categorii de populaie, pensii diferitelor categorii de populaii .a, fiind calculate i achitate de Casa Naional de Asigurri Sociale. Plile efectuate de ntreprindere n favoarea angajailor se reflect prin formula contabil : Dt 533 "Datorii privind asigurrile"

Ct 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii" Ct 532 "Datorii fa de personal privind alte operaii". Suma spre achitarea Casei Naionale de Asigurri Sociale se calculeaz ca diferena dintre sumele calculate i achitate efectiv de ntreprindere salariailor si. Angajaii de asemenea defalc contribuii n bugetul asigurrilor sociale de stat n mrime de 1% din suma salariului i altor recompense calculate care se reine din salariul acestora, reflectndu-se prin formula contabil : Dt 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii" Ct 533 "Datorii privind asigurrile". c) Contabilitatea datoriilor privind decontrile cu bugetul Relaiile agenilor economici cu bugetul de stat se concretizeaz n procesele de calculare, achitare i declarare a impozitelor i taxelor. Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o totalitate de impozite i taxe divizate n : generale de stat (impozitul pe venit, TVA, accizele, taxa vamal .a.), locale (impozitul funciar, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa hotelier .a.). Pentru generalizarea informaiei privind datoriile fa de buget aferente impozitelor, taxelor i sanciunilor economice este destinat contul de pasiv 534 "Datorii privind decontrile cu bugetul". Planul de conturi prevede i alte conturi pentru contabilizarea decontrilor cu bugetul care au o utilizare mai redus datorit specificului efecturii operaiunilor economice. Astfel, contul 535 "Taxa pe valoarea adugat i accize de ncasat" este destinat generalizrii informaiei privind sumele impozitul pe venit, TVA i accizelor aferente procurrilor, calculate, dar care nu snt obligatorii spre plat pn la ndeplinirea condiiilor prevzute de legislaia n vigoare. d) Contabilitatea datoriilor fa de fondatori i ali participani Contul 537 "Datorii fa de fondatori i ali participani" este destinat generalizrii informaiei referitoare la situaia decontrilor cu fondatorii ntreprinderii privind calcularea i plata dividentelor, veniturilor i altor pli.este un cont de pasiv, n creditul cruia se reflect dividentele calculate, veniturile i alte pli, iar n debit - achitarea sau restituirea lor. Soldul acestui cont este creditor i reprezint sumele datoeiilor fa de fondatori la finele perioadei de gestiune. Evidena analitic a datoriilor fa de fondatori i ali participani se ine pe fondatori i pe participani. Contul 538 "Rezerve pentru cheltuieli i pli preliminate" este destinat generalizrii informaiei privind situaia i micarea rezervelor constituite n mod stabilit n scopul repartizrii uniforme a unor cheltuieli i pli distincte. Contul 539 "Alte datorii pe termen scurt" este destinat generalizrii informaiei privind situaia decontrilor ntreprinderii aferente - preteniilor primite de la cumprtori i clieni, precum i amenzilor, penalitilor i despgubirilor recunoscute ; - arendei curente ; - sumelor privind riscurile transmise i acceptate pentru reasigurare ; - asigurrii directe ; - altor operaiuni ale ntreprinderii. 20.Metoda Direct-costing de calculatie a costurilor Metoda direct costing face parte din categoria metodelor de calculaie de tip parial, cunoscute i sub denumirea de metode limitative. La baza acestei metode st principiul separrii cheltuielilor variabile de cele fixe, n funcie de evoluia cheltuielilor n raport cu variaia volumului produciei. Cheltuielile variabile includ, pe lng cheltuielile directe, cum ar fi materiile prime i manopera direct, i o parte din cheltuielile indirecte, i anume cele variabile.

Metoda direct-costing stabilete o legtur liniar ntre costuri, volumul produciei, desfacere i profit, fiind foarte util n analiza activitii economico-financiare a firmei. Prin metoda direct-costing se determin costuri pariale, deoarece n costul produselor se includ doar cheltuielile variabile, cheltuielile fixe fiind considerate cheltuieli ale perioadei care trec direct asupra rezultatului financiar al perioadei. Cheltuielile fixe se programeaz i se urmresc global sau n raport cu un numr redus de locuri de ocazionare a cheltuielilor i nu se mai Prin metoda direct-costing se urmrete, n primul rnd, calcularea i analiza rentabilitii totale a firmei. Pentru fiecare produs n parte se calculeaz numai contribuia brut la profit, pentru a se cunoate n ce msur au fost acoperite cheltuielile variabile ocazionate de fabricarea i desfacerea produsului i ce contribuie aduce n continuare la acoperirea cheltuielilor fixe pentru a obine profit. repartizeaz pe purttori de costuri. Cu ajutorul metodei direct-costing se pot analiza corelaiile dintre cheltuielile fixe i variabile, producie, desfacere i profit. Toate aceste corelaii se pot exprima cu ajutorul unor indicatori, i anume : punctul de echilibru, punctul activitii optime, factorul de acoperire, coeficientul de siguran dinamic i intervalul de siguran 21.Contabilitatea datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale Datoriile pe t/s privind fact comerciale reprezinta datoriile care apar la # fata de partile nelegate in cosencinta procurarii activelor nemateriale, SMM, active material pe t/l, precum si-n cazul executarii diverselor lucrari si servicii contra plata la comanda. Generalizarii informatiei privind aparitia si stingerea datoriilor pe t/s privind fct comerciale se efectuiaza cu ajutorul contului de pasiv 521Dat pe t/s privind fact comerciale.In credit se reflecta aparitia dat in baza docum acceptate pentru plata ale furnizorilor , iar DT- stingerea lor.Soldul e Creditor si reprezinta datoriile respective la finele lunii, trimestrului sau anului. La contul 521 pot fi deschise subconturi in functie de locul amplasarii parterelor comerciali(in tarea sau peste hotare),forma materializata a datoriilor(facturi sau cambii emise). Ev analitica se tine pe furnizori , docum spre plata si alte directii stabilite in politica de cT a #. In continuare sunt prezentate cele mai frecvente inregistrari contabile: 1.Trecerea in cont a sumei TVA DT 534 CT 521 2. Trecerea la intrari a diferitor bunuri cumparate de la furnizori DT 111,121,211 CT 521 3. Acceptarea spre plata a facturilor pentru lucr effectuate si serv prestate:DT 121,713,811 CT 521 4.Stingerea datoriilor fata de furnizori pe seama mijl proprii atrase DT 521 CT 241,242 5.Reflectarea veniturilor din diferentele favorabile de curs valutar aferente decontarilor cu furnizorii DT 521 CT622 6.Reflectarea chelt din diferentele nefavor de curs valutar DT 722 CT 521 7.Retinerea impozitului pe venit in marime de 5% in cazul achitarii serv prestate de antreprenori DT 521 CT 534 22.Metodele normative si Standart-Cost de calculatiea a costurilor Ea consta-n in calcularea consum de productie pe unitate de produs. Standartele reprezinta marimea maximala a consumurilor necesra pentru fabricarea unei unitati de produs. Aceasta met se carc prin faptul ca standartele de consumuri anticalculate se considera ca consumuri reala.Calc costurilor se reduce la o singura calculatie, adica la calculatia costurilor standart in baza carora se stabilesc preturile de vinzare, iar costul efectiv fabric nu se calculeaza. Aplicarea acestei met necesita effect urm lucrari: -calc, analiza si evidenta abaterilor de la standart;

-elaborarea standartelor si calc costului standart; - contabilizarea costurilor dupa cerintele acestei metode. CT consumurilor si abaterilor de la standart pot fi organizate prin 3 variante: -standart cost- partial; - standart cost dublu - standart cost- unic; In urma prezentarii met standart cost se poate observa unele asemanarisi deosebiri cu met normative: Asemanari: urmarirea operatiova a abaterilor de la norme sau standart; simplificarea si usurarea calc costului; stabilirea cu anticipare a costurilor prod pina a incepe procesul de fabricatie; elaborarea normelor si standartelor anticipat impreuna cu pers tehnic. Deosebiri: pentru stabilirea atandartelor se necesita m/m timp; urmarirea abaterilor se effect cu ajutoril unui system de conturi pe cind met normative le uneste operativ; met satndart-cost considera costul satndart ca cost real; Avantaje: influenteaza favorabil modul de organizare si conducere a proceselor tehnologice; asigura o informare operative si complexa asupra abaterilor de la consumuri standart; permite efectuare unui control permanent al consum de productie asigura cunoasterea anticipate a consum de productie; simplifica tehnica evaluarii prod in curs de executie la finele per de gestiune; Dezavantaje: - informatia capatata e eficienta pentru argumentarea unor decizii pe TL sin u pe TS. 23. CT datoriilor pe t/l calculate Datoriile calculate sunt datorii fata de alte PF si PJ, in specila fata de personalul #, organelle asigurarilor sociale, companiile s\de asigurari, bugetul de sta, diversi creditori. Contab.datoriilor fata de personal se subdivizeaza in 2 conturi in functie de continutul economic, structura si destinatia lor: 531 datorii fata de personal privind retribuirea muncii 532 dat.fata de personal privind alte operatii Aceste conturi sint de pasiv. In cadrul cont.531 pot fi deschise 2 subconturi: 531.1 dat.privind retribuirea muncii 531.2 dat.fata de deponenti Dat.privind retribuirea muncii imbina in sine platile calculate sub forma de compensare p-u munca depusa, indemnizatiile p-u incapacitatea temporara de munca, platile concediale, alte venituri sub forma de salariu. Dat.privind retrib.muncii se reflecta in cadrul cont contabile in baza documentelor primare la baza carora se afla contractul de munca. Contractul de munca se incheie intre angajati si administratie si poate fi prezentat in diverse forme.contractul trebuie sa contina: -drept.si oblig.persoanei -drept.si oblig.patronului -marimea retributiei -semnat.ambilor parti. Daca persoanei i se indica o perioada de incercare atunci contractul trebuie sa contina aceasta informatie si toate restrictiile ce tin de aceasta perioada. Retributia fiecarui angajat se determina in fisa personala sau registru pe conturi personale deschise pe fiecare persoana, careia i se atribuie un nr. In cazul concedierii, nr.fisei pers.concediate nu se utilizeaza p-u o alta persoana p-u o perioada indelungata. Salariul calculat personalului constituie un element de cheltuieli sau consumuri care in functie de destinatie se contabilizeaza astfel:

a)daca salariile calculate reprez.consumuri directe de productie sau indirecte se includ in costul produselor fabricate, servic.prestate prin corespondenta. Dt 811, 812, 813 Ct 531 b)daca salariile sint calculate lucratorilor incadrati in procesul de procurare a activelor, de incarcare si descarcare a materialelor, precum si de lucrari legate de aprovizionare, ele se includ in valoarea activelor date Dt 112, 121, 211, 212, 213, 217 Ct 531 Concediile ordinare se acorda lucratorilor de catre entitate in functie de timpul angajarii in cimpul muncii. Astfel p-u 1 an concediul ordinar se acorda dupa 11 luni de lucru. In ceilalti ani de activitate dupa 12 luni. Sumele concediale se calcula prin creditarea contului 531 si debitarea conturilor de cheltuieli sau consumuri, iar daca a fost rezerva creata atunci se va debita contul 538. La eliberarea sumei concediale Dt 531 Ct 241 Asigurarile repr.element de protectie. In functie de tip.asig.contributiile sint: -individuale -de catre patron. Asig.se subdivizeaza in: -asig.sociala -asig.medicala -asig.bunurilor -asig.personala. Generalizarea informatiei privind contributiile p-u asig.soc., datoriile calculate privind asig.medic., asig.patrimoniului si a personalului entitatii se reflecta in contul de pasiv 533 dat.privind asig 533.1 dat.fata de fondul social 533.2 dat.fata de organele sindicale priv.contrib.la asig.soc. 533.3 dat.priv.asig.medic 533.4 dat.priv.asig.de persoane 533.5 dat.priv.asig.bunurilor. Asig.persoanelor si a bunurilor se efectueaza in baza contractelor de asig. In baza acestor contracte entitatea se obliga sa efectueze decontarile cu personalul privind contractele de asig.individuala: 1)la calcularea datoriilor privind asig.persoanelor: Dt 531 Ct 533.4 2)achitarea fata de compania de asig. Dt 533.4 Ct 242 3)platile p-u asig.bunurilor Dt 813 Ct 533.5 4)achitarea are loc prin: Dt 533.5 Ct 242. Generalizarea informatiei privind decontarile cu bugetul aferente impoz pe venit al pers.fiz.si jurid.se reflecta in cadrul contului de pasiv 534 dat.privind decontarile cu bugetul. Impoz.pe venit se calcula in marimea ratelor stabilite iar modul de determinare si contabilizare se reglementeaza de prevederile SNC 12 contab.impoz.pe venit si Codul Fiscal. Venitul contabil repr.profitul per.de gest.pina la impozitare reflectat in raportul priv.rez.financ. Pierdere contabila repr.pierderea per.de gest.pina la impozitare reflectata in raortul de profit si pierdere. Venitul impozabil (pierdere fiscala) repr.venitul (pierderea) contabil a per.de gest corectat in conformitate cu regulele stabilite de legislatia fiscala. Suma impoz.pe venit se determina la sf.anului in declaratia fiscala. Entitatile selecteaza autonom varianta de calculare a venitului. La sf.anului dupa perfectarea declaratiei fiscale se precuzeaza sumei calculate si virate in avans.

24.Metoda de evidenta a cosumurilor si de calculatie a costurilor pe faze de fabricatie Ea se aplica la # cu productie de masa sau de serie mare unde procesul tehnologic se desfasoara in citeva faze successive de prelucrare a materiei prime si materalelor in urma carora rezulta produsul finit(industia cimentului,uleiului,zaharului,) Pentru aplicarea acestei metode e necesar : 1.de a stabili fazele de calculare a costurilor, 2.de a reflecta costul semifaricatelor internepe faze de calculatie, 3.de a repartiza consumurile de productie intre tipurile de produse obtinute la fiecare faza. Utilizind metoda de calculare pe faze in calitate de obiect de evidenta se considera faza respective iar in calitate de obiect de calcul serveste tipul productiei. Aceasta metoda poate fi utilizata in 2 variante : cu semifabricate,fara semifabricate. Cu semifabricate se poate aplica la # cu productie in masa unde dupa fiecar faza de fabricare se obtin semifabricate care se depoziteaza. Caracteristica aplicarii acestei variante este : 1.semifabricatele obtinute din fazele precedente se depoziteaza pentru o anumita perioada dupa care sunt transmise pentru prelucrare in urmatoarel faze sau se realizeaza in starea in care se gasesc. 2.ca urmare a depozitarii semifabricatelor intre fazele de calculare se calcula costul pentru fiecare semifabricat pe articole de calculatie 3.calculul costului semifabricatului se efectueaza tinind cont de costul semifabricatelor din fazele anterioare cit si de consumurile directe si indirecte din faza respective. 4.costul semifabricatelor obtinut dintr-o anumita faza se transfera in faza urmatoare;in asa mod costul calculate pentru productia ultimii faze reprezinta costul productiei fabricate . Costul unitar efectiv al semifabricatelor obtinut in fiecare faza se deter prin urmat relatie de calcul: Costul unitar final=costul unitar I faza+(Consum direct+consum indirecte) II faza / cantitate . Pentru contabilizarea semifabricatelor obtinute se utilizeaza contul de active 21,,produse,, subcontul 2 ,,fabricate din productie proprie,,. Varianta cu semifabr.are urm.avantaje: -permite calcularea costului de productie cu o mare precizie; -permite controlul asupra miscarii semifabr.si asupra cost.pe fiecare faza de producere. In cazul aplicarii variantei fara semifabr.nu se calcula costul dupa fiecare faza ci numai p-u produsul finit care rezulta din ultima faza de prelucrare. P-u stabilirea costului unitar al productiei finisate se efectueaza urm.proceduri: -CIPse acumuleaza separat pe fazele de calculatie in functie de natura acestora; -CIP se acumuleaza numai pe faze de calculatie iar la sf.per.de calculatia costurilor se repartizeaza pe purtatori de consumuri in cadrul fiecarei faze; -se determina costul total si unitar prin insumarea consum.aferente fiecarui purtator de consumuri din toate fazele. Cons.totale se repartizeza la cantitatea prod.fabr.calculind costul unitar dupa urm relatie: Avantajele metodei de calcul pe faze: -este mai simpla; -necesita un volum mai mic de calcule. Dezavantaje: -scade exactitatea calculului cost.de prod. -reduce controlul asupra mescarii semifabr.in procesul de productie si necesita o evidenta suplimentara operativa. 25. Ct datoriilor financiare pe t/l Datoriile financiare repr.datoriile agentului economic care se grupeaza in: -dat.financiare, dat.comerciale, dat.calculate

Dat.financ.sint numite obligatiile entitatii privind imprumuturile efectuate de la institutii financiare sau pers.jurid., pers.fizic.pe un termen stabilit si plata anumita. Dat.financ.sint acordate prin respectarea conditiilor: -solvabilitatii -scadentei -stingerii in termene Plata p-u utilizarea datoriilor financ.se efectueaza prin dobinda. Dat.financ.se impart in: -credite bancare -imprumuturi. In cadrul acestor conturi evidenta se organizeaza diferit felurilor de credite si mijl.imprumutate, creditori, termen de rambursare. In cadrul conturilor contabile evidenta se reflecta la contul 411 credite bancare t/l, 511 credite bancare t/s. Creditele bancare p-u lucratori se reflecta in c.412 credite banc.pe t/l p-u salariati si 512 credite banc.pe t/s p-u salariati. Creditele respective sint de pasiv, in Ct carora se reflecta suma creditelor primite iar in Dt rambursarea lor. Soldul este Ct si reprez.datoriile entitatii la sf.per.de gestiune. Operatiuni economice: *Primirea creditelor bancare: Dt 241,242,243 Ct 411,412,511,512 *Achitarea datoriilor in baza creditelor bancare primite: Dt 521,522,539 Ct 411,412,511,512 *Calcularea dobinzilor aferente creditelor primite: a)in cazul trecerii la chelt: Dt 714 Ct 411,412,511,512 b)in cazul capitalizarii: Dt 112,121 Ct 411,412,511,512 c)in cazul creditelor restante: Dt 713 Ct 411,412,511,512. *creditele bancare p-u salariati pot fi acordate direct de institutia bancara: Dt 227 Ct 412,512 *Rambursarea creditelor se efectueaza prin creditarea conturilor mijl.banesti: Dt 411,412,511,512 Ct 241,242,243 *Trecerea creditelor pe t/l in credite pe t/s: Dt 411,412 Ct 511,512 *Reflectarea valorii mijl.sechestrate ca gaj: Dt 411,511 Ct611,612,621. *Datoriile privind creditele bancare restante in comun acord cu institutiile bancare si in baza contractelor de creditare pot fi convertite. Adica instit.bancare creditoare in urma acestei operatiuni devine coproprietar al entitatii in marimea datoriei. Dt 411,511 Ct 311 *In caz ca in contul datoriei de credit au fost prezentate actiuni rascumparate Dt 411,511 Ct 314 *In cazul aparitiei capitalului suplimentar in urma acestor operatiuni se reflecta in felul urm: Dt 411,511 Ct 312.1 Evidenta analitica a creditelor bancare se tine pe feluri de credite, pe termene de rambursare, pe creditori si pe banci comerciale. Contabilitatea imprumuturilor se tine in conformitate cu prevederile SNC 3 si SNC 23. Imprumuturile sint considerate mijl.banesti sau cambii financiare atrase de entitate de la pers.fiz.si pers.jurid.

P-u evidenta imprumuturilor sint prevazute cont.413 imprum.pe t/l si 513 imprum.pe t/s. Aceste conturi sint de pasiv. Intrarea mijl.in numerar se parfecteaza cu dispozitia de incasare, iar prin virament cu dispozitia de plata. *Evidenta imprumuturilor se tine separat pa parti legate sau nelegate prin f.c. Dt 241, 242, 243 Ct 513.1, 513.2 *Rambursarea imprumuturilor Dt 513 Ct 241, 242, 243 *Reflectarea cheltuielilor emiterii si plasarii obligatiunilor se reflecta la cheltuiel.perioadei Dt 714 Ct 241, 242, 243 *La calcularea dobinzii privind imprumuturile Dt 714 Ct 539 *La plasarea obligatiunilor cu un pret mai mare decit cel nominal, diferenta se reflecta in componenta veniturilor anticipate Dt 241, 242 Ct 513, 515 *Cheltuielile suportate se trec treptat la chelt.perioadei Dt 714 Ct 251 *Entitatea poate stinge imprumutul in numerar sau prin livrarea productiei finite de fabricare proprie: a)in numerar Dt 513 Ct 241 b)prin livrarea produsului la costul planificat Dt 711 Ct 216 c)achitarea imprumutului Dt 513 Ct 611, 534 Evidenta analitica a imprumuturilor pe t/s se organizeaza pe felurile de imprumuturi distincte. In afara de entitati, de credite bancare pot beneficia si angajatii p-u diverse scopuri. Aceste credite se acorda contra unei anumite dobinzi cu exceptia creditelor preferentiale care pot fi acordate familiilor cu multi copii, combatantilor. *Pe masura primirii mijl.de la banci nemijlocit in casierie sau in contul curent: Dt 241, 242 Ct 242 *La rambursarea acestor credite Dt 412, 512 Ct 242 *Concomitent sumele in cauza sint retinute din salariul lucratorilor Dt 521 Ct 227 26.Metoda de evidenta a consumurilor si de calculatie a costurilor pe comenzi Ea se aplica la #cu productie individuala sau in serie mica ca: # construct de masini #din industria mobilei De reparatie a masinilor si a utilajelor. O comanda de fabricatie reprezinta ordinal unui client pentru un anumit nr de produse fabricate in functiile, cerintele sale. Pot fi utilizate urm tipuri de comenzi: Comenzi individuale (pentru fiecare unitate de produs)se aplica pentru fabricarea produselor mai complexe si mai costisitoare. Comenzi anuale(pentru o grupa de produse omogene)se aplica pentru fabricarea produselor de baza. Comenzi de grupe(pentru o grupa de produse omogene)care se stabileste din timp.

Pentru fiecare comanda se intocmeste lista normelor de consum si timpul prevazut in fisele tehnologice precum si in documentele primare privind principalele consumuri. Documente primare privind comanda : bonurile de consum,fissile limita de consum,bonurile de lucru,foile de parcurs,bonurile de predare a materialelor trebuie sa indice obligatoriu deumirea comenzii la care se refera. Sectia de producere deschide un document special numita comanda respective pentru unitate de prods sau mai multe.Acest document serveste drept baza pentru sectia de productie in vederea executarii comenzii.Ele include urmat.date : -data lansarii comenzii, -simbolul cifric al comenzii, -denumirea clientului, -denumirea si cantitatea ce urmeaza a fi fabricate, -sectia executoare,-termenul de indeplinire a comenzii,-pretul de vinzare,etc. Exemplarele comenzii semnate de sectia planificare se transmit in Ct pentru vizarea de catre contabilul-sef. Un exemplar ramine in Ct iar celalalt se transmite la destinatie. Pe masura executarii comenzii se intocmeste plicul comenzii in care se acumuleaza toate documentele primare ale acestei comenzi. Evidenta analitica in sectiile de productie este necesara pentru calcularea exacta a costului de productie fabricate,controlul consumurilor pe locurile de aparitie a lor si asigurarea patrarii valorii materiale. In sectiile de productie se intocmesc urmatoarele documente primare si register: cum ar fi bon de livrare a produselor finite,foaia de parcurs,borderoul de primire-predare a semifabricatelor,etc. care justifica consumul materialelor in producere,productia fabricate,etc. In CT in conditiile utilizarii metodei pe comenzi se intocmesc urmat registre : borderoul de utilizare a valorilor materiale,borderou de repartizare a salariilor,borderou de repartizare a CIP,raportul privind productia in curs de executie,borderou de evidenta a comenzilor,etc. Principalul avantaj al metodei pe comenzi consta in faptul ca sigura calcularea exacta a costului produselor obtinute sau a lucrarilor executate. Dezavantajele nu permite cunoasterea costurilor reale de productie la finele fiecarei per de gestiune ci numai dupa determinarea definitive a comenzii. In cazul existentii mai multor comenzi deseori se fac erori in evidenta consumurilor pe fiecare comanda. 27.CT rezultatului financiar total Rezultatul financiar total se exprima: sau prin profit net (cind suma tuturor veniturilor depaseste suma tuturor cheltuielilor); sau prin pierdere(cind suma tuturor cheltuielilor depaseste suma tuturor veniturilor) RFT se determ la sf anului in urm consecuitivitae: -se deconteaza taote veniturile accumulate pep arc anului; - se determ rezultatul fina prealabil(pina la impozitare) ca diferenta dintre venituri si cheltuieli decontate; - se deconteaza toate chelt accumulate cu exceptia chelt privind impoz pe venit; - se determ venitul impozabil prin adaugarea diferentelor permanente si temporare la Rez fin pina la impozitare; - se calc marimea impozitului pe venit pe anul de gestiune ca produsul dintre venitul impozabil si cota impozitului pe venit stipulate in C fiscal; - se coreteaza marimea chelt privind impoz pe venit cu sumele calculate sau anulate ale activelor si datoriilor aminate privind imop pe venit; - se deconteaza prin inregistrarea contabila inversa cheltuielile privind impoz pe venit care a fost platit in rate pentru anul de gest; - se deconteaza suma definitive a cheltuielilor privind impoz pe venit prin scaderea ei din RFpina la impozitare.Anume aceste operatii se obtine pN(pierderea)al anului de gests au RFT.

Generalizarea informatiei privind venit obtinute si chelt suportate cu scopul determ RFT se effect cu ajutorul contului de comparare 351 RFT.In CT se reflecta decontarea veniturilor obtinute si deducerea pierderii, iar in DT-decontarea chelt suportate si deducerea profitului net.Inregistrarile in cauza au loc in luna decembrie, de aceea soldul contului la finele anului de gest e egal cu zero. Ev analitica se tine pe tipuri de venituri si chelt, locuri de aparitie ale acestora si alte directii stabilite de politica de CT a # Deschiderea subconturilor la contul 351 nu e prevazut.

28. Evidenta si repartizarea consumurilor indirecte de productie Contul 813 e cont de activ. In DT se acumuleaza sumele de consum.indirecte de productie. In CT repartizarea acestora la sf.per.de gestiune potrivit bazei stabilite de #. In calitate de baza de repartizare a CIP poate fi:suma salariilor muncitorilor de baza;nr.efectiv de om/ore;nr.efectiv de masini/ore,cantitatea de materii prime si materiale de baza utilizatew;volumul fizic al produs.fabricate;etc. CIP se atribuie in costuri prin urmat.f.c.: Dt 813-Ct 113 cand se calcula amortizarea la un active nematerial, DT 813-Ct 124uzura mijl.fixe DT813-CT 211.213 la casarea materialelor si omvsd Dt813-Ct 227 cheltuieli ce tin de deplasare DT 813-Ct 521 cand primim o facturaetc. CIP se repartizeaza lunar potrivit bazei de repartzare potrivit f.c. DT 811.712.714 Ct 813. Dupa intocmirea acestei formulei contul 813 se inchide,rulajele dintre Dt si Ct se egalizeaza si sold final nu are. Evidenta analitica a CIP se tine in Borderoul de repartizare a CIP pe tipuri de produse sip e sectii in parte. Evidenta sintetica a CIP se tine in urmat. Register contabile: 1.borderoul 811(la nivelul sectiilor) 2.borderoul 812(la nivelul sectiilor) 3.registrul 78(la nivelul intreprinderii).

29.Contabilitetea profitului nerepartizat(pierderi neacoperite) In componenta capi propriu al # se include profitil (pierderea)nat al anului de gestiune si profitul nerepartizat al anilor precedenti. Profitul(pierderea) net repr rezultatul financiar al per de gestiune dupa impozitare. Suma profitului(pierderea)net al anului de gest se determ in contul 351Rezultatul financiar total.La finele anului in acest cont se teec veniturile si cheltuielile accumulate pe taote felurile de activitati .Dupa reflectarea in acest cont a chelt (economiile)aferente impoz pe venit, suma diferentei dintre rulajele debitor si creditor va reprezenta rezultatul financiar net.In acest caz se intocmesc urm f.c: -La suma profitului net: Dt351 Ct333Profit net(pierderea)al per de gestiune - La suma pierderii nete:

Dt333 CT 351 Utilizarea profitului nerepartizat(acoperirea pierderii) al anilor precedenti si a profitului net(pierderii)al per de gest se efectuiaza si se reflecta inh CT niumai in baza deciziei proprietarilor#.In calitate de docum justificativ serveste extarsaul din procesul verbal al adunarii organului autorizat. 30. Contabilitatea consumurilor privind productii auxiliare Activitati auxiliare- activitatile ce efectueaza lucrari,presteaza servicii atat pentru activit de baza cit si pentru alti consumatori.La activit auxiliare se refera: atelierele de reparatii, transportul auto, parcul de masini si animale, asigurarea cu surse energetice, reparatia cladirilor,etc. Caracteristicile activit auxiliare 1.ele nu au o importanta distincta 2.sunt constituite pentru deservirea altor activit si ramuri 3.rezultatul functionarii acestuia reprez nu produse cu lucrari se servicii Pentru evidenta consumurilor,lucrarilor si serviciilor activit auxiliare in planul de conturi e rezervat contul 812,,activit auxiliare,, care e de activ,e cont de calculatie care nu-si gaseste reflectarea in Bilantul Ct. In DT --raportarea soldului productiei in curs de executie la inceputul urmatoarei perioade de gestiune prin f.c.DT812-Ct215 toate consumurile effective directe si indirecte pe perioada de gestiune. In Ct reflectam valoarea lucrarilor effectuate si serviciilor prestate. La unele # mari la inceputul per.de gestiune se calcula costul lucrarilor si serviciilor planificat; Cand costul efectiv e mai mare ca cel planificat se intocmeste f.c. Dt811.712.813 etc-Ct 812 Cand costul efectiv e mai mic ca cel planificat reflectat in contabilitate pe parcursul anului la sf.per.de gestiune se intocmeste aceleasi f.c. utilizind metoda storno(se scrie cu rosu). La contul 812 se recomanda de deschis conturi analitice pe fiecare tip de activit.auxiliare. Exista urmat.etape de evidenta a activit.auxiliare: 1.intocmirea docum.primare in subdiviziuni 2.generalizarea datelor in subdiviziuni cu gruparea acestora in diferite rapoarte pe tipuri de activitati 3.intocmirea raportului de activit.al subdiviziunii 4.raportarea rulajelor dt si ct in prisma conturilor corespondente din rapoartele de activitate a subdiviziunii in registru sintetic. Contabilitatea activit.auxiliare are urmat.obiective 1.perfectarea corecta si oportuna a tuturor operatiilor economice in docum.primare 2.delimitarea consum.pe articole sip e tipuri de activit.auxiliare 3.controlul operativ privind utilize.resurs.materiale,de munca si financiare 4.repartizarea corecta a lucrarilor si serviciilor pe consumatori 5.calcularea corecta si argumntata a costurilor effective. Pentru evidenta consumurilor,retribuirii muncii si rezultatelor obtinute se folosesc urmat.documente justificative 1.bon de lucru in accord-se perfecteaza in atelierele de reparatie,reparatia cladirilor.fabricarea ambalajelor 2.foaia de evidenta a automobilului 3.foaia de evidenta a muncii si lucrarilor executate 4.tabel de evidenta a timpului de munca. Pentru reflectarea consum.materiale se intocmesc urmat.documente 1.Proces-verbal de casare a inventarului de productie si gospodaresc,omvsd 2.fisa limita de ridicare a bunurilo materiale-se perfecteaza in cazul operatiilor cu un character systematic. Pentru calcularea uzurii mijl.fixe se intocmesc documentele 1.borderoul de calcul a uzurii mijl.fixe conform situatiei la incep.anului

2.calculul uzurii privind mijl.fixe intrate si iesite 3.calculul uzurii transportului auto 4.borderoul de calcul a uzurii pe luna. .Nomenclatorul articolelor de consum pu contabilitatea acivit.auxiliare se stabileste de intrprindere desinestatator tinind cont de: tipul activit.auxiliare,structura consumurilor,cerintele aparatului managerial.de regula pot fi stabilite urmat.articole de consum 1.consum.directe de materiale-pot fi specificate material prima.piese de schimb 2.cons.directe privind retrib.muncii 3.contributii pu asig.sociala si medicala 4. cons.indirecte de productie. In atelierele de repartie pentru evidenta lucrarilor se intocm docum.primare 1.bonul de lucru in accord 2.fisa limita de ridicare a bunurilor materiale 3. borderoul defectelor la reparatia masinilor . Evidenta analitica se tine pe fiecare obiect reparat. La sf.per.de gestiune se intocm reportul de productie in care sunt separate consum.de baza,intretinerea si exploatarea utilajului atelierului,cons.indirecte de productie. In Dt812 - se reflecta toate consum.atelierului de reparatie. In Ct 812 se inregistreaza 1.costul lucrarilor de reparatie dupa finalizare intocmind process-verbal pe fiecare mijloc reparatDt712-Ct812. 2.valoarea obiectelor confectionate Dt216-Ct 812. 3.piesele de schimb demontate de pe obiectele reparate si transmise la deposit Dt211-Ct812 4.consumurile privind reparatia mijl.fixe ce urmeaza a fi capitalizate DT123-Ct 812. 31. CT rezervelor Rezervele reprezinta in principiu beneficii capitalizate Tn mod durabil de Tntreprindere p6n6 la o decizie contrar6 a organeror autorizate. Deci ele se constituie ~i doteaz6 Tn raport cu cotele distribuite dln beneficijle anului. Tn mod exceptrond rezervele se mai pot constltui ~I din alte resurse, cum sunt diferentele din reevaluare s primele de capital. Structural, rezervele se impart in rezerve /ega/e, rezerve statuare si a/te rezerve. Rezervele legale se constituie n proportie de cel putin5 % din profitul contabil anual nainte de impozitare (profitul brut) pn la limita cnd rezerva atinge 20 % din capitalul social -la soclettile comerciale cu capital autohton ~i regiile autonome -~i 25% la societtile comerciale cu participare de capital strin, Se precizeaz c sumele utilizate pentru const!tuirea sau majorarea fondului de rezerv sunt deduct!bile la determinarea profitului impozabil, n limita a 5% din profitul anual, pn ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social: n rezervele legale se include ~i excedentul obtinut prin emisiunea actiunilor la un curs mai mare dect valoarea lor nominal fiind destinat cheltuielilor de emisiune sau amortizrii lor, Prin scopul lor rezervele legale sunt dest!nate s protejeze capitalul social n cazul n care exercitiile financiare s-au ncheiat cu pierderi. Rezervele statutare se constituie anual din beneficii nete ale unittilor patrimoniale, conform prevederilor din statutul acestora, Ele pot avea ca scop temperarea asoclatilor de a pret!nde dividende n dauna altor obligatli mal mari ~i mai urgente ale ntreprinderii privind functionarea sa normal. Alte rezerve prevzute de lege sau de statut pot fi const!tuite facultat!v pe seama beneflciilor ~i din alte surse, cum sunt primele legate de capital flind destinate acoperirii pierderilor, cre$terii capitalului social, acordrii de dividende $i n anii de exercitiu flnanciar care se ncheie cu pierderi, pentru rscumprarea proprillor actiunl de ctre societate $i alte dest!natii stabilite prin hotrrea general a asociatilor. Evidenta rezervelor constituite prin capitalizarea beneficiilor $i din alte resurse stabilite prin lege se realizeaz prin contul de pasiv 106 ..Rezerve" , dezvoltat pe trei sintetice de gradul Il, 1061 "Rezerve legaleJ: 1063 "Rezerve sfatufa,eIJ $i 1068 '~lfe ,ezerve IJ corespunztoare categoriiJor de rez-erve pe care le poate const!tui ~i gest!ona o ntreprindere societar. Const!tuirea rezervelor se nregistreaz n credltul conturilor mentionate mai sus, iar utilizarea lor n debitul conturilor,

Soldul creditor al conturilor evidentiaz rezervele delimltate ca surs de flnantare durabil activelor.

32. Contabilitatea consumurilor activitatii de baza Activitatea de baza a # de producere,de acordare a serviciilor,de efectuare a lucrarilor se contabilizeaza cu ajutorul cont 811,,Activit.de baza,, Contul este de active si de calculatie. In Dt valoarea productiei in curs de executie transferata la incep.anului de gestiune din contul 215,consumurile directe de materiale,consum.directe privind retrib.muncii. In CT cantitatea si costul efectiv al produs.fabricate,costulrebuturilor si valoarea deseurilor,valoarea productiei in curs de executie care la sf.anului se trece In contul 215. Acest cont sold nu are.Contabilitatea analitica pe contul 811 se tine pe sectii de producere,pe tipuri de produse sau servicii,lucrari. Contabilitatea CD de materiale si modul de includere a acestora in costul de productie. Pentru calcularea costului efectiv este necesara o evidenta stricta si un control riguros asupra consumurilor de materiale deoarece ponderea acestora in costul produs.fabricate este semnificativa. Sectiile si subdiviziunile primesc materiale de la depozitul central pe urmat.documente primare 1.fisa limita de consum 2.bon de comanda pentru inlocuire 3.dispozitie de livrare a materialelor. Metode de evaluare 1.M identificarii 4.M lifo 2.M costului mediu ponderat 5..M soldului 3.M fifo Sunt cunoscute urm.metode 1.M normative se foloseste in conditiile unei produceri omogene. Esenta acestei metode consta in:la inceputul per.de gestiune se stabilesc normele de consum;se stabileste consumul normative pe fiecare tip de produs;se calcula coeficientul de repartizare ca raport dintre total consum efectiv si total consum normative;se determina consumul efectiv de materiale pe fiecare tip de produs fabricat. 2.Metoda coeficientilor de echivalenta se foloseste atunci cind din una si aceeasi materie prima se capata mai multe produse. In conditiile utilizarii acestei metode se procedeaza astfel:se stabileste parametrul comun tuturor tipurilor de produse fabricate;se stabileste produsul principal;se calcula coeficientul de echivalenta,unde pu produsul principal se stabileste coeficientul 1; se calcula consumul efectiv de materiale pe o unitate de echivalenta;etc. In procesul de producere sunt cazuri cand se capata deseuri recuperabile si nerecuperabile.Acestea pot fi luate la evidenta daca prezinta interes in baza,,Bonurilor de primire-predare,,. Deseurile se iau la evidenta intocmind f.c.Dt211-Ct811 Valoarea materialelor utilizate in procesul de productie se caseaza si se atribuie in costul produselor fabricate prin f.c. Dt811-Ct211 sau Dt 811-Ct521 Contabilitatea CD privind retribuirea muncii Ponderea consum.de munca in dependenta de specificul productiei poate fi mare.In aceste conditii e necesar de a organiza o evidenta stricta a acestor consumuri pu: 1.stabilirea si controlul timpului de munca 2.evaluarea muncii 3.includerea remunerarii muncii in costul productiei fabricate. La # producatoare pu evidenta primara a muncii pot fi folosite urm.documente: 1. Fisa de pontaj;

2.bon de lucru in accord individual sau colectiv;includerea remunerarii muncii in costul productiei fabricate. .La calcularea salariilor directe in contabilitate se intocmesc f.c.Dt811-Ct 531.533.535 la suma contributiilor pu asig.sociale si medicala cand calculul si achitarea se effect.in luni diferite. DT 811 CT538 Provizioane pentru concidiale Evidenta analitica a CD privind retribuirea muncii se tine in ,,Borderoul de repartizare a salariilor,contributiilor sociale si medicale si a provizioanelor privind concediile de odihna,,pe tipuri de produse.Un astfel de borderou se intocmeste pe fiecare sectie in parte. Evidenta sintetica a CD privind retribuirea muncii se tine in urmat.registre contabile 1.borderoul 8.11 care la nivel de sectie de productie se tine pe tipuri de produse 2.registrul 7.8 la nivel de intreprindere. Contabilitatea CI de productie Contul 813 e cont de active. In DT se acumuleaza sumele de consum.indirecte de productie. In CT repartizarea acestora la sf.per.de gestiune potrivit bazei stabilite de #. In calitate de baza de repartizare a CIP poate fi:suma salariilor muncitorilor de baza;nr.efectiv de om/ore;nr.efectiv de masini/ore,cantitatea de materii prime si materiale de baza utilizatew;volumul fizic al produs.fabricate;etc. CIP se atribuie in costuri prin urmat.f.c.: Dt 813-Ct 113 cand se calcula amortizarea la un active nematerial, DT 813-Ct 124uzura mijl.fixe DT813-CT 211.213 la casarea materialelor si omvsd Dt813-Ct 227 cheltuieli ce tin de deplasare DT 813-Ct 521 cand primim o facturaetc. CIP se repartizeaza lunar potrivit bazei de repartzare potrivit f.c. DT 811.712.714 Ct 813. Dupa intocmirea acestei formulei contul 813 se inchide,rulajele dintre Dt si Ct se egalizeaza si sold final nu are. Evidenta analitica a CIP se tine in Borderoul de repartizare a CIP pe tipuri de produse sip e sectii in parte. Evidenta sintetica a CIP se tine in urmat. Register contabile: 1.borderoul 811(la nivelul sectiilor) 2.borderoul 812(la nivelul sectiilor) 3.registrul 78(la nivelul # ).

33. contabilitatea capitalului satutar si suplimentar Capitatulul statutar reprezinta val aporturilor proprietarilor # la patrimoniului acestuia depuse in contul achiatrii actionarilor pentru asigurarea active statutare a #. Evidenta analitica a capitalului statutar se tine pe prioprietar ai #, fie PF sauPJ. Evidenta sintetica a cap statutar este destinat contul de pasiv 311 cap satutar in cadrul careia se pot deschide urm subconturi: 311.1 Fond statutar-pentru evidenta existentei si modificarii fondului statutar al # de stat; 311.2 Actiuni simple neinregistrate evidenta valorii actiunilor simple plasate de SA care n-au trecut inregistarea se sta; 311.3 Actiuni simple inregistrate evidenta val actiunilor simple palsate de SA care au trecut inregistrarea de stat; 311.4 Actiuni priveligiate neinregistrate evidenta val actiunilor priveligiate palsate de SA care nau trecut inregistrarea de stat;

331.5 Actiuni priveligiate inregistrate evidenta val actiunilor priveligiate palsate de SA care n-au trecut inregistrarea de stat; 311.6 Aporturi evidenta existentei si miscarii aporturilor participantilor din societtiile private; 311.7 Cote de participatii evidenta existentei si miscarii cotelor de participatie ale asociatiilor din societatile private. Capitalul suplimentar,dupa provenienta sa, este legat de formarea si modificarea cap statutar.Totodata cap social este compus din cote ce apartin unor proprietary anumiti,iar cap suplimentar nu se divizeaza in cote si apartine in intregime ttuturo proprietarilor #. Pentru generalizarea informatiei privind cap suplimentar este destinat contul de pasiv 312 Capital suplimantar.Soldul acestui cont poate fi creditor-se inregistreaza in Bilantul Contabil si Raportul privind fluxul cap propriu cu cifre obisnuite (fara paranteze sau debitor-se reflecta in rap financiare mentionate ci cifre negative(in paranteze). Dupa inregistrarea de stat a SA la suma cu care val actiunilor proprii vindute depaseste val nominala se intocm f.c: DT242 Dt 243 CT 312 34.Dubla inregistrare si rolul acestuia in organizarea controlului financiar Dubla nregistrare sau contabilitatea n partid dubl, reprezint piatra de temelie a modului de gndire contabil. n stadiile timpurii ale contabilitii a fost utilizat simpla nregistrare sau contabilitatea n partid simpl, n varianta creia nregistrarea operaiilor economice era efectuat cronologic, ntr-un singur cont, pe seama formei aritmetice a contului. Specific contabilitii n partid simpl, a fost nregistrarea zilnic a operaiilor economice, ns n conturi separate, izolate funcional, fapt care a ngreunat permanent cunoaterea n detaliu a operaiilor nregistrate i exercitarea controlului curent asupra activitii. Modul de nregistrare n partid dubl a fost prezentat pentru prima dat de Luca Paciolo, cel considerat a fi, cel puin la nivel teoretic, ntemeietorul contabilitii moderne. Trecerea de la simpla nregistrare la dubla nregistrare, a reprezentat un salt calitativ n coninutul contabilitii i definirea complex a rolului acesteia n unitile patrimoniale, nregistrrile contabile ctignd n realism, conformitate, fidelitate i raionalitate. Dubla nregistrare, presupune obligaia ca orice operaie economic s fie nregistrat n cel puin dou conturi, ns n sens invers, respectiv concomitent n debitul unui cont i n creditul altui cont. n raport de coninutul operaiunilor economice nregistrate i de coninutul economic al conturilor, cele dou conturi care iau parte la dubla nregistrare pot fi, fie ambele conturi de activ sau ambele de pasiv, fie unul de activ i altul de pasiv. Pornind de la cele patru tipuri de modificri bilaniere care pot fi generate de operaiile economice, se pot constitui n mod similar, patru tipuri fundamentale ale dublei nregistrri. Primul tip fundamental al dublei nregistrri se formuleaz pornind de la modificarea de structur n activ, reprezentat prin ecuaia A + x - x = P. Prin descompunerea bilanului, cele dou posturi bilaniere sunt preluate de dou conturi cu acelai nume. Deci, pe baza regulilor de funcionare ale conturilor, operaia economic se va nregistra n dou conturi, astfel: - contul de activ afectat n sensul creterii, se va debita pe baza regulii a doua de funcionare a conturilor; - contul de activ afectat n sensul scderii, se va credita pe baza regulii a treia de funcionare a conturilor. Primul tip fundamental al dublei nregistrri, const n nregistrarea operaiei economice concomitent n debitul unui cont de activ i n creditul altui cont tot de activ. Operaia economic a fost nregistrat n dou conturi ns n sens invers, conform principiului dublei nregistrri. Al doilea tip fundamental al dublei nregistrri se formuleaz pornind de la cel de-al doilea tip de modificare bilanier, de structur de pasiv, reprezentat prin ecuaia A = P + x - x. Pe baza regulilor de funcionare ale conturilor, operaia economic se va nregistra n dou conturi, astfel: - contul de pasiv care crete, se va credita pe baza regulii a doua de funcionare a conturilor;

- contul de pasiv care scade, se va debita, pe baza regulii a treia de funcionare a conturilor. Astfel, cel de al doilea tip fundamental al dublei nregistrri const n nregistrarea operaiei economice, concomitent n creditul unui cont de pasiv i n debitul altui cont tot de pasiv. Al treilea tip fundamental al dublei nregistrri a operaiilor economice n conturi, pornete de la al treilea tip de modificri bilaniere, respectiv modificarea de volum n sensul creterii, reprezentat prin ecuaia A + x = P + x. Prin descompunerea bilanului, cele dou posturi bilaniere sunt preluate de dou conturi cu acelai nume, n care valoarea operaiei economice se va nregistra astfel: - contul de activ care crete, se va debita pe baza regulii a doua de funcionare a conturilor; - contul de pasiv care crete, se va credita pe baza regulii a doua de funcionare a conturilor. Rezult o dubl nregistrare, n sensul n care, operaia a fost nregistrat n cel puin dou conturi i n sens invers. Deci, cel de-al treilea tip fundamental al dublei nregistrri const n nregistrarea operaiei economice, concomitent n debitul unui cont de activ i n creditul unui cont de pasiv. Al patrulea tip fundamental al dublei nregistrri a operaiilor economice n conturi pornete de la al patrulea tip de modificare bilanier, respectiv modificarea de volum n sensul scderii, reprezentat prin ecuaia A - x = P - x. Prin descompunerea bilanului, cele dou posturi bilaniere sunt preluate de dou conturi cu acelai nume, n care valoarea operaiei economice se va nregistra astfel: - contul de activ care scade, se va credita pe baza regulii a treia de funcionare a conturilor; - contul de pasiv care scade, se va debita pe baza regulii a treia de funcionare a conturilor. Cel de al patrulea tip fundamental al dublei nregistrri const n nregistrarea operaiei economice, concomitent n creditul unui cont de activ i n debitul unui cont de pasiv. n unitile patrimoniale, au loc ns i operaii economice complexe, care antreneaz mai mult dect dou elemente patrimoniale, fiind utilizate mai mult de dou conturi, unele de activ, altele de pasiv. n aceste condiii, pornind de la tipurile fundamentale ale dublei nregistrri, se vor forma tipuri derivate ale acestora, astfel: a. + cont activ, i poate corespunde: - cont activ + cont pasiv Deci, unei creteri ntr-un cont de activ, adic unei debitri a unui cont de activ, i corespunde o creditare a altui cont de activ sau o creditare a unui cont de pasiv. b. - cont activ, i poate corespunde: + cont activ - cont pasiv Deci, unei scderi ntr-un cont de activ, adic unei creditri a unui cont de activ, i corespunde o debitare a unui cont de activ, sau o debitare a unui cont de pasiv. c. + cont pasiv, i poate corespunde: - cont pasiv + cont activ Deci, unei creteri ntr-un cont de pasiv, adic unei creditri ntr-un cont de pasiv, i corespunde o debitare ntr-un alt cont de pasiv, sau o debitare a unui cont de activ. d. - cont pasiv, i poate corespunde: + cont pasiv - cont activ Deci, unei scderi ntr-un cont de pasiv, deci, unei debitri a unui cont de pasiv, i corespunde o creditare a unui alt cont de pasiv, sau o creditare a unui cont de activ. Dubla nregistrare a operaiilor economice n conturi, determin stabilirea unor importante legturi reciproce ntre conturi, permindu-se verificarea exactitii nregistrrii operaiilor economice i creterea valorii informaionale a contabilitii. Dubla nregistrare a operaiilor economice n conturi presupune un dublu calcul: pe de o parte un calcul al situaiei, al nivelului elementului patrimonial n urma operaiei economice ce a avut loc, iar pe de alt parte, un calcul al rezultatelor activitii economice, respectiv influena activitii economice desfurate asupra eficienei activitii economice.

35. CT Cheltuielile anticipate curente

Cheltuielile sunt reprezentate de totalitatea operatiilor economice care afecteaza patrimoniul intreprinderii prin diminuarea activului, cum ar fi consumul de materiale, sau prin marirea pasivului, ca de exemplu, inregistrarea obligatiei de plata pentru utilitati prestate de terti (apa, gaze, curent electric). Cheltuielile anticipate se refera la operatiuni ce privesc exercitiul financiar ulterior, sau operatiuni privind exercitiul curent, dar care se va materializa mai tarziu. Reflectarea in contabilitate a unor astfel de cheltuieli, presupune utilizarea pentru corespondenta a unui cont de terti (Furnizorii). Exemplu: Pe baza facturii emise de firma X, se inregistreaza in contabilitate, consumul de energie electric ape luna ianuarie 2009, in suma de 8000 lei. Din lipsa de disponibil, factura se onoreaza la plata doar la finele lunii ianuarie 2009. Din cele prezentate, se constata ca firma angajeaza o cheltuiala, intrucit operatiunea in sine, presupune a doua inregistrari in contabilitate. 1. Inregistrarea cheltuielii cu energia electric i a obligaiei de plat fa de firma X: operaia const n nregistrarea pe cheltuielile de exploatare ale firmei, a consumului de energie electric i a obligaiei de plat faa de furnizor; n patrimoniul firmei se produce o modificare de volum in sensul creterii, de forma A+x=P+x , respectiv se majoreaz pe de o parte cheltuielile de exploatare ale firmei iar pe de alt parte, majoreaz obligaiile de plat ale firmei fat de furnizori; c) Formula contabil este: "Cheltuieli privind energia = "Furnizori" i apa" 8.OOO

2. Achitarea din contul de disponibil de la banc a obligaiei de plat fa de RENEL n cursul lunii februarie 2009, n sum de 8.000 lei. a) Operaia const n achitarea obligaiei de plat fat de un furnizor; b) n cadrul patrimoniului firmei se produce o modificare de I volum n sensul micorrii, de forma: A - x = P - x, respectiv, pe de o parte, se diminueaz lichiditile firmei iar pe de alt parte, scad obligaiile de plat ale firmei fa de furnizori; c) Conturile care intervin n aceast operaie sunt: "Conturi la bnci n lei", cont bifuncional (n aceasta situaie funcioneaz ca un cont de activ), care n urma diminurii, se va credita; "Furnizori", cont de pasiv, care n urma operaiunii prezentate, se va debita; d) Formula contabil: "Furnizori" = "Conturi la bnci n lei" 8.000 Cheltuielile constatate sunt reprezentate de acele cheltuieli, la care momentul nregistrrii acestora ntr-un cont de cheltuieli, coincide Cheltuielile anticipate sunt cele efectuate n perioada de gestiune care precede perioada n care se fabrica productia la care se refera . De exemplu,

cheltuielile privind reparatiile capitale neprevizibile, reparatiile curente si cele tehnice, abonamentele, chiriile care se platesc anticipat pe o perioada mai lunga, asigurarile .

Tot din aceasta categorie mai fac parte si cheltuielile constatate la nchiderea exercitiului financiar ca fiind aferente exercitiului urmator. Aceste cheltuieli urmeaza a fi suportate esalonat pe costuri pe baza unui scadentar n perioadele viitoare .

36.Caracteristica contului si sitemului de conturi contabile Contul este procedeu specific metodei contabilitii, care reflect existena i micarea fiecrui element patrimonial ca efect al modificrilor (creterii i diminurii) produse de operaiile economice ce au loc ntr-o perioad de gestiune. Acest procedeu este conceput n aa fel, nct s preia existenele de active i pasiv din bilanul de la nceputul perioadei de gestiune, iar n cursul perioadei de gestiune, nregistreaz modificrile (creteri sau micorri) n patrimoniu, ca la finele perioadei de gestiune s-i ofere existenele patrimoniale necesare ntocmirii bilanului la sfritul perioadei pe baza relaiei matematice: existene iniiale + creteri micorri = existene finale Conturile contabile ndeplinesc urmtoarele funcii: Funcia economic fiecare cont reflect un anumit buz economic sau sau surs de finanare, care determin coninutul economic al contului respective. Funcia contabil const ntr-un anumit mod de nregistrare, n cadrul lor, a creterilor i micorrilor determinate de operaiile economico-financiare la care se refer, n raport cu coninutul economic al conturilor respective. Funcia de control prin calculele ce se realizeaz cu ajutorul conturilor este posibil verificarea existenei unei structure patrimoniale. Funcia de grupare n conturi se nregistreaz bunurile economice i sursele de finanare pe elemente omogene, reflectndu-se n fiecare cont toate operaiile care se refer la un anumit element. Funcia de calcul pe baza ei se calculeaz situaia tuturor elementelor patrimoniale, n diferite momente ale activitii economice. Funcia de sistematizare - realizat de fiecare cont n cadrul su, prin nregistrarea separat a operaiilor economico-financiare, care provoac modificri ale aceluiai element patrimonial. Funcia statistic informaiile furnizate de conturi stau la baza determinrii unor indicatori statistici. Strucura contului: -titlul(denumirea) contului; -debitul i creditul contului; -rulajul contului; -soldul contului. n funcie de coninutul economic al fiecrui element component al patrimoniului, se deosebesc dou grupe de conturi: conturi de active (destinate evidenei activelor) i conturi de pasiv (destinate pentru evidena pasivelor). Conturile de activ reflect existena i micarea bunurilor economice ca elemente evideniate n activul bilanului. Au sold iniial deditor, majorrile (creterile) elementelor patrimoniale au loc pe debit, iar micorrile pe credit. Sold final debitor = Sold iniial debitor + Rulaj debitor - Rulaj creditor. Conturile de pasiv reflect existena i micrile surselor de intrare a bunurilor economice ca elemente reprezentate de pasivul bilanului. Au sold iniial creditor, majorrile (creterile) elementelor patrimoniale au loc pe credit, iar micorrile pe debit. Sold final creditor = Sold iniial creditor + Rulaj creditor - Rulaj debitor. nregistrarea concomitetnt cu aceeai sum a unei operaii economice sau financiare n dou conturi, n debitul uniu cont i n creditul altui cont poart denumirea de dubla nregistrare. Legtura care s-a stabilit ntre cele dou conturi poart denumirea de corespondena conturilor.

Modalitatea de prezentare grafic a fiecrii operaii economice n conturile corespondente, pe baza dublei nregistrri sub form de egalitate valoric, se numete formula contabil. Conturile sintetice sunt conturi de baz ale contabilitii care reflect bunurile economice, porcesele, sursele i rezultatele economice grupate duo caracteristicile lor generale. Conturile analitice se deschid n cadrul celor sintetice i reflect concomitant prile componente ale bunurilor economice, porceselor, surselor i rezultatelor economice. Conturile se gsesc ntr-o strns legtur reciproc, determinat de corelaiile existente ntre diferitele elemente patrimoniale ce formeaz obiectul contabilitii acestora i de reflectarea elementelor respective cu ajutorul lor, pe baza dublei nregistrri formnd asfel un sistem unitar Totalitatea conturilor folosite de contabilitatea curent pentru reflectarea obiectului su de studii constituie Sistemul conturilor. 37.Metodele de evaluare ieviden a materialelor. n paragrafele 19-25 din S.N.C 2 Stocurile de mrfuri i materiale, se precizeaz c la evaluarea stocurilor de mrfuri i materiale pot fi aplicate urmtoarele metode: costului normativ; vnzrilor cu amnuntul; de identificare; costului mediu ponderat; FIFO; LIFO. Metoda costului normativ poate fi utilizat al evaluarea curent i controlul operativ al existenei i circulaiei produselor finite i produciei n curs de execuie. La determinarea costului normativ trebuie s se in cont de nivelul normativ al consumurilor i cheltuielilor materiale i de munc vie directe, a consumurilor i cheltuielilor indirecte. Metoda vnzrilor cu amnuntul numit i procentul de profit global, se recomand a fi aplicat n comer la evaluarea unei cantiti mari de mrfuri care au un profit relativ egal n preul vnzrilor, n cazul unui sortiment care variaz rapid. Metoda de identificare se aplic n cazul determinrii costului unitilor stocurilor de mrfuri i materiale ce nu sunt reciproc substituibile, precum i acostului stocurilor produse i destinate unor proiecte speciale. Metoda costului mediu ponderat - costul mediu ponderat poate fi determinat n 2 variante: 1. stabilirea unui cost mediu ponderat unitar calculat ca raportul dintre valoarea stocului i cantitate, dup fiecare intrare. 2. determinarea unui cost mediu ponderat unitar lunar calculat ca raportul dintre valoarea total a stocului iniial plus valoarea intrrilor n cursul lunii i cantitatea existent n stocul iniial plus cantitile intrate n cursul lunii. Cost mediu ponderat = Valoarea stocului iniial + valoarea intrarilor / cantitatea n stocul iniial + cantitatea intrat. Metoda FIFO prima intrare prima ieire.Potrivit acestei metode stocurile ieite di gesitiune se evalueaz la valoarea de intrare a primei intrri. Pe msura epuizrii lotului, stocurile ieite din gestiune se evalueaz la valoarea de intrare a lotului urmtor, n ordine cronologic. Metoda LIFO ultima intrare, prima ieire. Bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de producie a ultimii intrri sau a ultimului lot. Pe msura epuizrii lotului, bunurile

ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de producie al lotului anterior, pn la epuizare. Aceast metod duce la mi 38. Ct mijloacelor banesti la conturile din banci Toate #, indiferent de forma juridic de organizare a acestora, sunt obligate s pstreze mijloacele bneti temporare libere n instituiile bancare. La cererea agentului economic, bncile comerciale pot deschide diferite tipuri de conturi bancare: conturi curente, conturi de depozit, conturi de mprumut, conturi provizorii, precum i conturi pentru tranzacii n valut naional sau n valut strin. n mod normal, # trebuie s efectueze plile conform obligaiilor fa de alte #, instituii i organizaii prin virament. Plata prin virament este transferul unei sume de bani de la contul pltitorului la contul beneficiarului prin intermediul instituiilor bancare.
Pentru pstrarea mijloacelor bneti libere, efectuarea plilor i ncasrilor, #deschid conturi de decontare la bnci, prin care sunt efectuate operaiile de decontare.# aleg de sine stttor banca care i va deservi. Conform legislaiei n vigoare, fiecare agent economic poate avea mai multe conturi curente n valut naional n diferite bnci. Pentru # nou create, pn la nregistrarea de stat, se deschid conturi curente provizorii.

Toate documentele primare ntocmite ntr-o zi sau n dou trei zile (n funcie de volumul operaiilor efectuate) se anexeaz la Extrasul de cont care este eliberat de ctre banc i transmis # n baza documentelor anexate la extrasul de cont, contabilitatea verific veridicitatea operaiunilor din extrasul de cont primit de la banc. Pentru generalizarea informaiilor privind existena i micarea mijloacelor bneti n valuta naional n contabilitatea ntreprinderii, este prevazut contul de activ 242 Conturi curente n valut naional. n debitul acestui cont se reflect ncasarea mijloacelor bneti n valut naional, iar n credit utilizarea mijloacelor bneti de la cont. Soldul acestui cont este debitor i reprezint suma mijloacelor bneti n contul de decontare la finele perioadei de gestiune. 39. CT animalelor la crestere si ingrasat Animalele tinere si la ingrasat reprezinta productia in curs de executie a sect zootehnic. Evidenta tuturor speciilor de animale, animalelor la ingrasat , pasarilor, animalelor cu blana scumpa este destinatcontul de activ 212Animale la crestere si ingrasat. In DT se inregistreaza soldul initial, intrarile si soldul final, in CT-iesirile. Produsii se trec la intrare in baza procesului verbal de inregistrare a produsilor animalelor.Viteii, meii si iezii sunt trecuti la intrari in ziua fatarii, iar minjii si puiusorii-la virsta de o zi(24ore). Produsii fatati in ultimele 10zile ale lunii sunt trecuti in luna urmatoare(aceasta e necesar pentru verificarea efectivului nou-nascut). Scoaterea puilor, bobocilor, ratustelor si altor specii de pasari in gospodarie se perfecteaza cu dari de seama despre procesele verbale incubarii, efectivul urmind a fi luate la evidenta peste o zi.In cazul procurarii de la terti tineretul avicol e trecut la intrari in ziua parvenirii in baza facturilor de expeditie, fac fiscale sau altor documente. Contul 212 se DT in contrapartida cu CT conturilor urmatoare: 811-la trecerea produsilor la intrari si inregistrarea sporului in masa vie; 812 la trecerea minjilor fatati la intrari si inregistrarea sporului valoric al acestora. 123 la rebutatrea din cireada de baza si punerea l aingrasat; 521-la procurarea efectivului de la furnizori; 612-constatarea surplusurilor in timpul inventarierii septelui;

Contul 212 se CT in contrapartida cu DT conturilor urm: 212-la transferarea animalelor dintr-o grupa; 811 la sacrificarea animalelor pentru carne; 711- la realizarea septelui si livrarea in contul salariului; 723-la pierirea animalelor in consecinta calamitatiilor naturale; 714-la constatarea lipsurilor sau sacrificarea foratata a animalelor Rulajul creditor al contului 212 poate fi generalizat in jurnalul-order nr16, iar cel debitor e dispersat pe conturi corespondente in mai multe furnale-order. 40. Contabilitatea capitalul secundar Capitalul secundar reprezinta o parte componenta a cap propriu si la rindul sau, cuprinde diferentele din reevaluarea activelor pe t/l ale # si subventii de stat. Diferentele din reevaluarea activelor pe t/l se reflecta in CT in baza actului de reevaluare a activelor pe t/l. Evidenta analitica a diferentelor din reevaluarea activelor pe t/l este destinat contul de pasiv 341diferente din reevaluarea activelor pe t/l, in creditul careia se reflecta ecarturile de reevaluare a activelor pe t/l, iar in debit-sumele reducerilor din reevaluare.Soldul acestui cont poate fi creditor(daca suma ecartului de reevaluare depaseste suma reducirilor) si se reflecta in Bilantul Contabil si Raportul privind fluxul cap propriu cu cifre pozitive sau debitor(daca suma reducerilor de reevaluare depaseste suma ecartului), reflectindu-se in rap fin cu cifre negative. Diferentele din reevaluarea activelor pe t/l figureaza in componenta cap propriu al # pina la iesirea activelor pe t/l reevaluate.La iesirea obiectului reevaluat diferentele din reevaluarea acestuia se trec la veniturile sau cheltuielile activ de investitii prin f.c.: -La suma ecartului de reevaluare aferenta activelor pe t/l iesite: Dt 341 Diferente din reevaluarea activelor pe t/l CT 621Ven din activ de investitii - la suma reducerilor de reevbaluare eferenta activelor pe t/l iesite: DT 721 Cheltuieli ale activ de investitii Ct 341 Diferente din reevaluarea activelor pe t/l A doua parte componenta a cap secundar o constituie subventiile de sta care reprezinta un ajutor de stat acordat # sub forma unor transferuri de resurse in schimbul respectarii anumitor conditii referitoare la active operationala a acestuia. Subventiile pot avea diferite denumiri si pot imbraca diferite forme de primire(mijl banesti, active mat si nemat., investitii, red datoriilor fata de bugetul de stat). Evidenta analitica a subventilor se tine pe fiecare subventie primita, iar in cadrul acestuia pe forme de primire. Evidenta analitica este destinat contul de pasiv 342 Subventii pentru #de stat 42. Ct productiei de baza Contul 811,productia de baza,, este destinat generali\arii informatiei privind consumurile productiei de baza,adica a fabricarii produselor care a constituit scopul crearii # date. In special,acest cont se utilizeaza pentru CT consumurilor #: * industriale si agricole privind fabricarea produselor; *de constructie,geologie si de proiectari-explorari privind executarea lucrarilor de constructii-montaj; *de transport si telecomunicatii privind prestarea serviciilor de catre acestia; *alimentatiei publice privind fabricarea productiei proprii; * de intretinere si reparatie a drumurilor. Contul 811,,productia de baza,, este un cont de calculatie. In cursul per de gest,in Dt 811 acestui cont se reflecta consumurile materiale,consumurile privind retribuirea muncii,consumurile

indirecte de productie,precum si valoarea de bilant a produselor rebutate,returnate pentru remediere in sectiile productiei de baza. In acest caz se intocmeste f.c. Dt811,,productia de baza,, Ct 211,,materiale,, Ct 521,,datorii pe t.scurt privind facturile comerciale,, Ct 522,,datorii pe t.scurt fata de partile legate,, Ct 812,,activitati auxiliare,, Ct 531,,datorii fata de personal privind retribuirea muncii,, Ct 533,,datorii privind asigurarile,, Ct 538,,reserve pentru cheltuieli si plati preliminate,, Ct 813,,consumuri indirecte de productie,, Ct 216,,produse,, In Ct 811,,productia de baza,, se reflecta: 1.costul efectiv al produselor fabricate si serviciilor prestate: Dt 216,,produse,, Dt 711,,costul vinzarilor,, Ct 811,,productia de baza,, 2.costul efectiv al rebutului definitive constatat in sectiile productiei de baza: Dt 714,,alte cheltuieli operationale,, Ct 811,,productia de baza,, 3. costul reziduurilor si deseurilor metalice inregistrate la valoarea realizabila neta,precum si al materialelor fabricate in sectiile intreprinderii: Dt 211,,materiale,, Ct 811,,productia de baza,, La finele fiecarei per de gest contul 811,,productia de baza,, se inchide. In acest caz soldul productiei in curs de executie se trece in contul 215,,productia in curs de executie,, prin f.c. Dt 215,,productia in curs de executie,, Ct 811,,productia de baza,,. La inceputul per de gest viitoare soldul productiei in curs de executie se restabileste in contul 811 printr-o inregistrare inverse: Dt 811,,productia de baza,, Ct 215,,productia in curs de executie,, 44. Analiza lichiditatii bilantului contabil. Analiza lichiditii Bilanului contabil ocup un loc central n aprecierea situaiei financiare a firmei. Calcularea i interpretarea coeficienilor lichiditii n mod obligatoriu sunt incluse practic n orice materiale analitice, ca de exemplu: nota explicativ la Raportul financiar anual; raportul conducerii ntreprinderii ctre adunarea general a proprietarilor cu privire la rezultatele activitii n perioada raportat; proiectul de investiii (pentru fondarea activitii mixte etc); prospectul ofertei publice a valorilor mobiliare (prospectului de emisie a aciunilor etc); documentele de lucru ale auditorului privind aplicarea procedurilor analitice; studiul cererii de credit etc. Importana deosebit a lichiditii decurge din natura economic a acestui indice. In cadrul echilibrului financiar capacitatea de plat, lichiditatea, solvabilitatea caracterizeaz una din cele mai importante condiii de existen a ntreprinderii pe pia - posibilitatea de a-i onora obligaiile de plat la termenele scadente.
Analiza lichiditii n cadrul analizei exprese

Clasarea activelor n funcie de capacitatea acestora de a se transforma n mijloacele bneti i gruparea surselor de finanare n dependen de necesitatea achitrii la termenele scadente permite calcularea coeficienilor de lichiditate. Din definiia lichiditii Bilanului contabil formulat n paragraful 10.1. poate fi dedus formula de baz a acestui indice:

In funcie de componena numrtorului i numitorului formulei de baz, pot fi constituite numeroase variante de indicatori ai lichiditii. In continuare vom examina trei din cele mai frecvent folosite sisteme (metodici). Este de menionat faptul c fiecare din aceste sisteme are o anumit sfer de aplicare, avantaje i dezavantaje. Primul sistem (metod) de apreciere a lichiditii Bilanului contabil este multilateral examinat n literatura de specialitate i se folosete pe larg n cadrul analizei exprese a situaiei financiare a ntreprinderii.

Particularitatea metodei const n faptul c calcularea coeficienilor se efectueaz sub aspect static i exclusiv n baza datelor Raportului financiar. Conform acestui sistem se calculeaz i se interpreteaz 3 coeficieni de lichiditate. Caracteristica fiecrui coeficient include urmtoarele aspecte: denumire (variante de denumiri)1; formul (modul) de calcul1; semnificaie (sensul economic); parametri de apreciere1 (intervalul optim, recomandat, cerut, nivelul teoretic suficient, de siguran); cauze i consecine ale nencadrrii n intervalul optim; situaii de aplicare. Este de menionat c n literatur de specialitate i activitatea practic exist confuzii numeroase i semnificative n privina denumirilor coeficienilor de lichiditate. Adic se utilizeaz diferite denumiri pentru exprimarea coeficienilor identici i invers, denumiri similare pentru identificarea diferiilor coeficieni. Din punct de vedere practic, mult mai important este sensul economic, modul de calculare i apreciere a coeficienilor. Din aceste considerente, este rezonabil ca materialele analitice s conin formula de calcul a coeficienilor aplica lichiditatea curent, care presupune comparaia activelor curente cu datoriile pe termen scurt. Semnificaia (sensul economic) coeficientului lichiditii curente poate fi formulat n felul urmtor: acest indice arat dac ntreprinderea dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt n suma deplin. Unul dintre neajunsurile lichiditii curente const n faptul c aceasta nu ine cont de componena (structura) activelor curente. ntr-adevr, ele pot s aib o dimensiune suficient, dar o structur inadecvat. Este evident c mijloacele bneti sau creanele sunt mai uor disponibile pentru stingerea datoriilor dect stocurile de mrfuri i materiale. In acest context, analiza lichiditii curente se completeaz prin calcularea i interpretarea lichiditii intermediare i lichiditii absolute. Lichiditatea intermediar reprezint un caz particular al lichiditii curente, condiionat de faptul excluderii din componena activelor lichide a stocurilor de mrfuri i materiale, precum i a altor active curente. Sensul economic al lichiditii intermediare: acest coeficient reflect cota datoriilor pe termen scurt care ntreprinderea este capabil s achite prin mobilizarea mijloacelor bneti, investiiilor pe termen scurt i creanelor pe termen scurt. Cel mai strict i dur criteriu de apreciere a lichiditii l reprezint coeficientul lichiditii absolute. In cadrul calculrii acestuia, se compar cele mai lichide active curente cu datorii pe termen scurt. Dup coninutul su economic, acest coeficient caracterizeaz cota datoriilor pe termen scurt care ntreprinderea este capabil s achite imediat utiliznd numai mijloacele bneti disponibile la moment. In literatura de specialitate exist diferite preri n privina parametrilor de apreciere a lichiditii care sunt prezentate n ultima coloana din tabelul 10.2. Ca un factor pozitiv se apreciaz creterea lichiditii, dar pin la nivelul maximal recomandat. Cu alte cuvinte, creterea excesiv a coeficienilor nu este binevenit. Depirea nivelului maximal recomandat reflect o structur iraional a activelor ntreprinderii, cnd o parte de mijloace sunt "ngheate" n stocuri anormale i nejustificate, care nu aduc venit. In calitate de avantaje ale sistemului de apreciere a lichiditii n cadrul analizei exprese, pot fi numite: simplitatea i uurina calculrii coeficienilor; accesibilitatea sursei informaionale - Bilanului contabil.

Avantajele menionate condiioneaz utilizarea frecvent a acestui sistem n practica economic. Situaiile de aplicare a coeficienilor lichiditii sunt foarte variate. Vom meniona cele mai probabile cazuri de utilizare a acestor coeficieni: la cererea creditului bancar: depirea coeficienilor lichiditii fa de nivelul minimal cerut constituie un grad corespunztor de siguran pentru acordarea creditului, n caz contrar, creditorul prudent va cere garanii suplimentare ale rambursrii creditului (gajul, leasing-ul, garania de la teri etc); la acordarea avansului (plii prealabile) pentru activele ce urmeaz a fi primite i lucrrile (serviciile) ce urmeaz a fi executate (prestate). De exemplu, titularul (beneficiarul) construciei va analiza lichiditatea antreprenorului; la acordarea creditului comercial (transmiterea activelor, acordarea serviciilor cu plata amnat). De exemplu, furnizorul prudent va aprecia lichiditatea consumatorului i, n cazul nivelului insuficient ai lichiditii, va insista c n contract de livrare s fie inclus condiia achitrii n avans; la procurarea valorilor mobiliare (aciunilor, obligaiunilor etc.) cumprtorul potenial va analiza lichiditatea emitentului (n orice caz) i vnztorului (dac se cere plata n avans); la primirea cambiilor n contul achitrii activelor (serviciilor vndute). n cazurile menionate i n alte situaii asemntoare, persoana care suport riscul financiar alege criteriul de apreciere a lichiditii contragentului pornind de la urmtoarele considerente: cu ct mai scurt este perioada de creditare, mprumutare, avansare, investire etc. cu att mai strict i dur criteriu va fi aplicat. Printre dezavantajele (neajunsurile) sistemului de apreciere a lichiditii n cadrul analizei exprese pot fi menionate urmtoarele aspecte: concordana static a mijloacelor i obligaiilor de plat la un moment dat nu asigur corespunderea acestor elemente n viitor; caracterul subiectiv al parametrilor de apreciere care nu sunt argumentai n mod logic i sau stabilit innd cont de practica activitii ntreprinderilor n condiiile pieei dezvoltate i aplicrii S.I.C.; ignorarea gradului diferit de lichiditate a activelor reflectate n Bilan n componena elementului patrimonial unic (produse finite stocate la depozit din insuficiena ambalajului sau din insuficiena cererii, calitii sczute etc).

45. Documentatia privind miscarea mijl banesti pe conturile din banci Toate #, indiferent de forma juridic de organizare a acestora, sunt obligate s pstreze mijloacele bneti temporare libere n instituiile bancare. La cererea agentului economic, bncile comerciale pot deschide diferite tipuri de conturi bancare: conturi curente, conturi de depozit, conturi de mprumut, conturi provizorii, precum i conturi pentru tranzacii n valut naional sau n valut strin. Plata prin virament este transferul unei sume de bani de la contul pltitorului la contul beneficiarului prin intermediul instituiilor bancare. Pentru pstrarea mijloacelor bneti libere, efectuarea plilor i ncasrilor, ntreprinderile deschid conturi de decontare la bnci, prin care sunt efectuate operaiile de decontare. Relaiile dintre ntreprindere i banc poart un caracter contractual. ntreprinderile aleg de sine stttor banca care i va deservi. Pentru ntreprinderile nou create, pn la nregistrarea de stat, se deschid conturi de decontare provizorii.

Eliberarea banilor n numerar i viramente n conturi se efectueaz de ctre banca conform documentelor bancare tipizate, care trebuie legalizate cu semnturile persoanelor indicate n fia cu specimentele de semnturi i amprenta tampilei. Operaiunile privind ncasarea i plata mijloacelor bneti la/de la contul de decontare pot fi perfectate prin urmtoarele documente primare: a) dispoziia de plat; b) dispoziia de plat trezorerial c) dispoziia incaso; avizul privind ncasarea numerarului; d) cererea dispoziia de plat; acreditivul; e) cecul de decontare etc. Documentele spre plat se ntocmesc n limita sau peste limita soldului de decontare. Dac soldul este egal cu zero, cu banca comercial poate fi ncheiat un contract de credit de tip overdraft, pentru mentinerea fluxului necesar de pli ale ntreprinderii. Documentele de plat, care se utilizeaz la efectuarea plilor prin virament pe teritoriul Republicii Moldova sunt urmtoarele: 1. dispoziia de plat; 2. dispoziia de plat trezorerial; 3. dispoziia de plat acceptat; 4. cerere-dispoziie de plat; 5. acreditivele; 6. nota de transfer; 7. cecul; 8. dispoziia incaso; 9. dispoziia incaso trezorerial.

46. Definitia si clasificarea consumurilor si cheltuielilor Consumurile reprezinta resursele # utilizate pentru fabricarea produselor si prestarea serviciilor in scopul obtinerii venitului. Ele sunt legate nemijlocit de procesul de productie si isi gasesc intruchiparea materiala in stocurile produselor si productiei in curs de executie. La finele fiecarei per de gest consumurile se reflecta in Bilantul CT ca active sin u se iau in calcul la determinarea rezultatului financiar al #. Consumurile incluse in costul productiei cuprind urmatoarele articole:consumuri de materialecuprind costul materialelor ; consumuri privind retribuirea muncii- include salariile de baza si suplimentare ale muncitorilor incadrati in procesul de productie,premiile,adaosurile,contributiile la asigurarile sociale,calculate in baza salariilor personalului care participa la procesul de productie ; consumurile indirecte de productie sunt legate de deservirea si gestiunea subdiviziunilor # si include:*cheltuieli de intretinere si uzura mijloacelor fixe cu destinatie productive; *amortizarea activelor nemateriale utilizate in procesul de productie; *uzura omvsd; *alte consumuri aferente procesului de productie. CIP se subdivizeaza in:consumuri variabile-marimea carora depinde de modificarea volumului productiei (costul materialelor consummate etc); consumuri constantemarimea carora nu depinde de volumul productiei(uzura calculate in baza metodei liniare) Cheltuielile reprezinta diminuarile de avantaje economice care apar in procesul desfasurarii activitatii economice-financiare a #. Spre deosebire de consumuri,cheltuielile nu se include in costul produselor fabricate,ci se reflecta in raportul privind rezultatele financiare si se scad din venituri la determinarea profitului net al per de gest.

Cheltuielile se efectueaza la # care desfasoara toate tipuril de activitati. In functie de directiile efectuarii,acestea se subdivizeaza in tre grupe: 1.Ch ale activitatii operationale 2.Ch ale activitatii neoperationale 3.Ch privind impozitul pe venit. Ch activitatii operationale curind ch ocazionate de desfasurarea activitatii de baza a #. Acestea cuprind: costul vinzarilor ; ch comerciale ; ch generale si administrative ; alte ch operationale. Costul vinzarilor reprezinta o parte din consumurile aferente produselormarfurilor vindute si serviciilor prestate. Acestea cuprind: 1.la # de productie- consumurile materiale directe,cons direct privind retrib muncii,contributiile pentru asig sociale,CIP aferente produselor vindute; 2.la # de comert-valoarea de bilant a marfurilor vindute; 3.la # de prestari de servicii-consum de materiale,cons privind retrib muncii,CIP aferente serviciilor prestate. Ch comerciale st ch aferente desfacerii produselor,marfurilor si prestarilor de servicii,si anume:ch privind operatiunile de marketing ; ch de transport privind desfacerea ; ch de reclama ; ch privind returnarea si reducerea preturilor la marfurile vindute ; comisioanele platite organizatiilor de desfacere,de comert exterior,ch privind procurarea licentelor pentru exportul produselor si marfurilor etc. Ch generale si administrative cuprind ch privind deservirea si gestiunea # in ansamblu:ch privind uzura,repaatia si intretinerea mijloacelor fixe ; ch de intretinere a personalului administrative si de conducere ; impozitele,taxele si platile virate in buget potrivit legislatiei in vigoare,TVa nerecuperat,accizele ; ch in scopuri de binefacere si sponsorizare ; ch pentru protectia muncii etc. Alte ch operationale cuprind ch privind vinzarea altor active curente: ch privind arenda operationala ; ch sub forma de amenzi,penalitati ; CIP nerepartizate etc. Ch activitatii neoperationale cuprind ch suportate de # la desfasurarea altor feluri de activitati. Acestea cuprind: ch activitatii de investitii ; ch activitatii financiare ; pierderi exceptionale. Ch activitatii de investitii rezulta din iesirea activelor pe t.lung si cuprind ch si pierderile aferente iesirii activelor nemateriale,activelor materiale in curs de executie,terenurilor,mijloacelor fixe,resurselor naturale,activelor financiare pe t lung etc. Ch activitatii financiare rezulta din modificarea marimii si structurii capitalului propriu. Acestea cuprind ch privind operatiunile aferente platii redeventelor,arendei finantate a activelor materiale pe t lung etc. Pierderi exceptionale rezulta din evenimentele sau operatiunile rare si netipice care nu st legate de activitatea economica-financiara a #. Ch privind impozitul pe venit cuprind suma totale a ch privind imp pe venit luata in considerare la calcularea profitului net al per de gest. 47. Formele de decontari fara numerar si contabilizarea acestora Platile fara numerar se concretizeaza, din punct de vedere al tehnicii si evidentei bancare, cu virari de sume dintr-un cont n altul, in urma livrarilor de marfuri, executarilor de lucrari, prestarilor de servicii sau altor drepturi de creanta n care intervin att platitorul ct si beneficiarul sumei datorate, ceea ce generic poarta denumirea de operatii de viramente sau decontare. Efectuarea viramentelor fiind posibila numai prin intermediul conturilor deschise la banci, organizarea operatiilor de ncasari si plati este un atribut al operatorului bancar. n ce priveste organizarea operatiilor de plati si ncasari fara numerar, un rol important i revine BNM care are sarcina de a elabora codul normativ si de a concentra la dispozitia sa si operatiile de viramente ale celorlante banci comerciale, devenind astfel centru unic de decontare al economiei nationale. Unitatile bancare au sarcina de a participa la activitatea de organizare a platilor si ncasarilor fara numerar, urmarind anumite directii: 1. sa determine pe titularii de conturi n a utiliza cele mai potrivite forme si instrumente de plata, care sa duca la accelerarea decontarilor;

2. sa urmareasca modul de ndeplinire a obligatiilor contractuale si de plati. Astfel, bancile au posibilitatea sa supravegheze ca ncasarile si platile fara numerar sa se efectueze n conformitate cu procesele economice reale si cu obligatiile contractuale dintre participanti. Bancile pot respinge de la plata documentele de decontare care nu reflecta cauze economice reale, care nu corespund din punct de vedere al necesitatii, oportunitatii si eficientei. 48. Obiectul si metoda CT de gestiune.Functiile CT de gestiune Contab.de gest.se aplica prin diferite forme cum ar fi: -bugetarea (ceea ce se aseamana mult cu sistemul din trecut de elaborare a planului tehnico-financiar a intrepr.); -gestionarea pe centre de responsabilitate (brigazi, ateliere, alte subdiviziuni); -cont.de productie la baza careia sta informatia privind consumurile si calculatia costurilor. CT de gestiune.este contab.care ofera informatii privind gestiunea interna a #si are drept scop de baza solutionarea complexa a problemelor privind asigurarea activ.financiare, de desfacere si de investitii in baza analizei situatiei economice create, elaborarii deciziilor concrete, organizarii si controlului asupra acestora. Metoda contab.de gest.presupune un ansamblu de procedee si mijloace prin intermediul carora obiectele contab.de gest.sint reflectate in sistemul international al intreprinderii. Elementele metodei CG sint variate din acestea fac parte: 1.elementele de baza a contab.financiare (documentatia, evaluarea, dubla inregistrare, conturile contabile, inventarierea); 2.planificarea (bugetarea); 3.metoda indicilor de dezvoltare a intrepr.si ritmurile de crestere a indicatorilor activitatii acestora; 4.calculatia este un proces de determinare a costului de productie. La aceasta etapa in primul rind se face o delimitare a consumurilor intre consumurile ce se atribuie productiei fabricate si celei ce apartin productiei nefinisate. Se evalueaza productia secundara si deseurile. 5.procedeele analizei economice (determinarea abaterilor a factorilor ce au influentat indicatorii rezultativi); 6.metodele economico-matematice (programarea liniara, extrapolarea, arborele de decizii, matricile); 7.rapoartele interne care sint necesare p-u executarea bugetelor si exercitare controlului acestora, luarii deciziilor precum si alegerii politicii de contab.a intrepr. Informatia din rapoartele interne este destinata doar utilizatorilor interni. Scopurile de baza ale contab.de gest.sint: -furnizarea informatiei managerilor intrepr.p-u luarea deciziilor operative; controlul, planificarea si pronosticarea eficientei economice a activitatii economice; -asigurarea bazei informationale p-u stabilirea preturilor; -alegerea celor mai eficiente directii de dezvoltare a intrepr. Functiile contab.de gest: 1)asigurarea tuturor nivelurilor de gestiune cu informatii necesare p-u bugetare; 2)formarea informatiilor care servasc drept mijloc de comunicare interna intre nivelurile de conducere si diferite subdiviziuni structurale ale intrepr; 3)controlul operativ si evaluarea activitatii subdiviziunilor si a intrepr.in ansamblu; 4)planificarea de perspectiva si coordonarea dezvoltarii intrepr.pe viitor in baza analizei si avaluarii rezultatelor efective ale activitatii. 49. Perfectarea documentara si CT mijloacelor banesti in caserie

ntreprinderile, indiferent de tipul de proprietate i form juridic de organizare, n procesul activitii sunt obligate s efectueze decontri cu persoanele juridice i fizice prin virament. De aceea ntreprinderile pstreaz mijloacele bneti n conturile bancare. Totodat pentru efectuarea decontrilor curente # li se permite s aib disponibiliti bneti n numerar. ncasarea i pstrarea numerarului, precum i decontrile n numerar se efectuiaz la # prin casierie.

Operaiunile n casierie sunt efectuate de ctre casier care poart responsabilitatea material pentru integritatea disponibilului bnesc i a hrtiilor de valoare primite la pstrare. Responsabilitatea material poart un caracter juridic numai n cazul cnd cu casierul s-a ncheiat contractul de rspundere material. n casierie se permite pstrarea mijloacelor bneti pentru scopuri gospodreti, delegarea salariailor n scopuri de serviciu etc, n limita stabilit de ctre banca comercial la care ntreprinderea are cont bancar. n casieria ntreprinderii bncii n numerar pot fi primii din contul bancar, din vnzrile produselor, mrfurilor i serviciilor, n urma rambursrii avansurilor neutilizate de ctre titularii de avans, sub form de despgubiri din partea gestionarilor i n alte cazuri. Casierul primete numerarul n casierie din contul bancar n baza cecului bancar, ntocmit de ctre contabilul-ef sau alt persoan numit de acesta. n cec se indic denumirea emitentului, numele i prenumele mandatarului, suma solicitat n cifre i n litere. Verso cecului cuprinde suma divizat dup destinaie (remunerarea muncii, avans, cheltuieli gospodreti, etc.), semnturile emitentului (prima a conductorului, iar a dou a contabilului-ef sau a altor persoane cu drept de a pune semntura respectiv) adeverite prin tampila ntreprinderii, datele din buletinul de identitate al persoanei care primete numerarul. La intrarea mijloacelor bneti n casierie din contul bancar i n alte cazuri se ntocmete Dispoziia de ncasare semnat de contabilul-ef sau de alt persoan mputernicit. Chitana la dispoziia de ncasare semnat de contabilul-ef i casier, certificat prin tampila casierului servete drept confirmare a primirii numerarului. Ea se nmneaz pltitorului. La eliberarea numerarului din casierie se ntocmete Dispoziia de plat semnat de ctre conductorul i contabilul-ef al ntreprinderii sau de alt persoan mputernicit. La sfritul fiecarei zile de munc, dispoziiile de ncasare i de plat se nregistreaz de ctre casier n Registrul de cas, n care se determin soldul de mijloace bneti n casierie la nceputul zilei, ncasrile i ieirile acestora n decursul zilei, precum i soldul la sfritul zilei. Registrul de cas se ntocmete n dou exemplare. Primul exemplar rmne n casierie, iar al doilea se detaeaz de la registru i servete casierului drept raport, care mpreun cu documentele anexate se prezint n contabilitate. Registrul de cas mai poate fi ntocmit i automatizat, la calculator, prin intermediul programelor contabile specializate. Controlul asupra inerii corecte a registrului de cas se pune n sarcina contabilului #.

50. Continutul si modul de intocmire a Raportului privind fluxul capitalului propriu Raportului privind fluxul capitalului propriu constituie o parte componenta a raportului financiar total.Raportul caracterizeza acea parte a activelor care constituie proprietatea #.Aceasta reprezinta o garantie pentru creditori privind achiatrea datoriiilor in cazul lichidarii #.anume la aceasta parte a activelor au dreptul sa pretind proprietarii dupa satisfacerea pretentiilor patrimoniale ale creditorilor. Raportul privind fluxul capitalului propriu constan din 4 capitole, care cuprind date privind soldurile si modificarile partilor componente ale cap propriu: A) capital statutar si suplementar; B) rezerve; C) profit nerepartizat(pierderea neacoperita); D)capital secundar.

In postul Capital statutar (rd 010) se arata marimea valorii privind aporturile proprietarilor # la patri,oniul acestuia contabilizata in contul 311 Cap statutar.In SA in postul nominalizat se reflecta val nominala a acitiunilor plasate, in SRL-val partilor sociale ale asociatiilor. In postul Capital suplimentar (rd 020) se reflecta fluxul capiatlului suplimentar sub forma de diferente dintre pretul de realizare a actiunilor si val nominala a acestora, precum si sub forma de diferente de curs aferente aporturilor valutare la capit statutar.La completarea Raportului trebuie de luat in considerare faptul ca soldul contului 312 Cap suplimentar paote fi debitor sau creditor. In postul Capital nevarsat (rd 030) se reflecta informatia privind existenta si modificarea datoriilor proprietarilor # aferente aporturilor la cap statutar.Se reflecta in Raport in baza datelor contului 313 Cap nevarsat numai cu cifre negative si se scad la completarea rindurilor de totalizare din raportul in cauza. In postul Capiatal retras (rd 040)se reflecta datele privind existenta si miscarea actiunilor propriirascumparate de la actionari.Acestea actiuni se reflecta in contul 314 Capital retras la val de procurare si se arata cu cifre negative. In cap 2 din raport se prezinta datele privin existenta si miscarea cap de rezerva a;l # care cuprinde rezerve satabilite de legislatie(rd 060), Rezerve prevazute de stat (rd 070)si alte Rezerve(rd 080). In cap 3 din raport se prezinta informatia privind existenta si miscarea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al #. I postul Profit nerepartizat (pierderea neacoperita) al anilor precedenti (rd 110)se reflecta inform privind existenta si miscarea prof nerepartizat(pierderea neacoperita) al anilor precedenti.In baza datelor din contul 332 Profit nerepartizat (pierderea neacoperita) al anilor precedenti in coloana 5 se arata acoperirea pierderilor anilor trecutiiar in coloana 6-utilizarea profitului nerepartizat. In postul Profit net (pierdere) al per de gest(rd 120) se reflecta informatia privind existenta si miscarea profitului nerepartizat (pierderii)al anului de gest carea aramas la dispozitia # dupa impozitare. In postul Profit utilizat al anului de gestiune(rd 130) se reflecta informatia privind utilizarea profitului conform deciziei proprietarilor # efectuate in cursul anului si contabilizata in contul 334 Dividende platite in avans. In cap 4 din raport se reflecta datele referitaore la existenta si miscare cap secundar al #. In postul Diferente din reevaluarea activelor pe t/l(rd 150)se reflecta informatia privind diferentele rezultate la #din reevaluarea activelor pe t/l.Diferentele de reevaluare se evidenteaza in contul 341 Diferente de reevaluarea activelor pe t/l pina la momentul iesirii activelor., atunci cind suma ecarturilor de reevaluare se trece la venituri din activ de investitii, iar suma reducerii-la chelt activ de investitii. In postul Subventii(rd 160) se reflecta informatia privind existenta si miscarea subventiilor de sta.In baza datelor din contul 342 Subventii # de stat in coloana 5 din raport se arata constatarea subventiilor contabilizate prin metoda de capital, iar in coloana 6- constatarea subventiilor ca venit. 51. Contabilitatea investitiilor pe termen lung si scurt Investitia este un activ detinut de # investitoare in scopul ameliorarii situatiei sale financiare prin maj cap propriu, obtinerea veniturilor si altor profituri. In functie de termenul presupus de detinere, investitiile se grupeaza in: -investitii pe t/l; investitii pe t/s; Investitia pe t/l sunt investitiile, pe care # are intentia sa le detina mai mult de un an. Investitia pe t/s cuprind investitiile pe care # are intentia sa le vinda sau sa le achita in curs de un an. Evidenta analitica a investitiilor se tine intr-un registru special care includ:den investitie, emitentul titlurilor de val, cantitatea, val nominala, val de piata. Pentru ev sintetica a invest pe t/l in Planul de conturi sunt prevazute urm conturi: 131 Invest pe t/l in parti nelegate

132 Invest pe t/l in parti legate 133 Modificarea valorii investitiilor pe t/l In cazul intrarii investitiilor se evaluiaza la val de intrare care este egala cu suma mijl banesti platita sau val venala a altei forme de compensare oferita la procurarea investitiilor. Val de intare se compune din val de procurare si cheltuielile eferente procurarii(comisioane de broker, impozite nerecuperate prevazute de legislatie) Investitiile pe t/l se reflecta in bilant in baza uneia din urm met de evaluare: -la val de intrare; -la val de reevaluare; - la val cea mai mica dintre val de intare si val de piata Met valorii de intare este considerata ca met de baza.Esenta ei consta in aceea ca val de intare ramine neschimbata pe parc per de detinere a investitiei.Exceptie fac doar obligatiunilor procurate la pretul diferit de cel nominal in cazul cind diferenta se amortizeaza.Scopul amortizarii dieferentei de pret consta in aveea ca la momentul rambursarii obligatiunilor val de profcurare trebuie sa fie egala cu cea nominala. Met reevaluarii periodice a investitiilor poate fi utilizata de # pentu a lua ijn consideratie variatia schimbarii cursului lor pe piata titlurilor de valoare. In componenta investitiilor pe t/s se includ obligatiunile cu termenul de detinere presupus nu mai mare de un an,alte titluri de val cu lichiditate inalta, depozite si imprumutri acordate. Investitiile pe t/s se reflecta in conturile: 231 Investitii pe t/s in parti nelegate 232 Investitii pe t/s in parti legate 233 Diminuarea valorii investitiilor pe t/s Procurarea investitiilor pe t/s se inreg in CT(la val de intrare) astfel: Dt 231 CT 241, 242, 243 Aceasta operatiune paote fi reflectata si cu ajutorul conturilor 532 Datorii fata de personal privind alte opartiuni si 539 Alte datorii pe t/s in cazul cind momentul procurarii investitiilor nu coincide cu momentul platii acestora. 52. Continutul si modul de intocmire a raportului privind Fluxul mijl banesti. Raportul privind fluxul mijloacelor bneti este unul din formularele de baz ale rapoartelor financiare n care se reflect toate modificrile n resursele financiare ale # din punct de vedere al ncasrii i plii mijloacelor bneti n perioada de gestiune respectiv. Raportul privind fluxul mijloacelor bneti se ntocmete n baza metodei de cas. Toate ncasrile i plile mijloacelor bneti i ale echivalentelor acestora se contabilizeaz la sumele ncasate efectiv n casierie sau nscrise n conturile evidenei lor. Plile mijloacelor bneti se reflect n sumele eliberate efectiv n casierie sau transferate de pe conturile bancare. Operaiunile se consider finalizate n ziua n care au fost suportate cheltuielile efective sau au fost primii bani reali n casierie sau n conturile bancare. Conform cerinelor SNC 7, mijloacele bneti, n scopul includerii n Raportul privind fluxul mijloacelor bneti, cuprind: Numerarul care se afl la dispoziia ntreprinderii (monede, bancnote, valut); Depuneri n conturile de decontare i valutar la bnci; Mijloace n acreditive, carnete de cecuri, carduri de credit; Depuneri n conturi curente, speciale i de alt natur la bnci (cu excepia depozitelor). La ntocmirea raportului specificat toate mijloacele bneti i echivalentele lor (inclusiv cele legate) se nsumeaz i se contabilizeaz la suma total n practica internaional se aplic dou metode de ntocmire a Raportului privind fluxul mijloacelor bneti:

Metoda direct , prin intermediul creia n raport se prezint ncasrile i plile totale ale mijloacelor bneti pe direciile activitii #. Aceast metod permite a arta sursele principale ale fluxului i direciile retragerii mijloacelor bneti, a trage concluzii operative privind suficiena mijloacelor pentru plile aferente datoriilor curente, stabilete legtura reciproc ntre suma de vnzare i ncasrile bneti; Metoda indirect, prin intermediul creia profitul net (pierderea) din activit opera se ajusteaz, innd cont de modificrile operate n cursul perioadei de gestiune n mrimea stocurilor de materiale, datoriilor i creanelor legate de activ opera, posturilor nebneti (amortizarea, amnarea impozitelor etc.), precum i a tuturor posturilor legate de activitatea de investiii i financiar n mijloace bneti reale. Aceast metod permite a arta legtura reciproc dintre diferite tipuri de activiti ale #, precum i dintre profitul net i modificrile operate n activele ntreprinderii n cursul anului de gestiune. Conform cerinelor SNC 7, toi agenii economici din Republica Moldova ntocmesc Raportul privind fluxul mijloacelor bneti prin metoda direct care permite a generaliza n raport toate ncasrile i plile reale ale mijloacelor bneti n baza registrelor contabile i documentelor primare cu total cumulativ de la nceputul perioadei de gestiune. Metoda indirect se recomand n scopuri de verificare. 53.Ct altor creante pe termen scurt Inregistarea si achitarea creantelor pe termen scurt e destinat contul de activ 229 Alte creante pe t/s.In Dt se reflecta inregistrarea creantelor pe t/s, iar in Ct-achitarea lor. Soldul contului e debitor si reprezinta suma altor creante pe t/s la finele per de gestiune. Evidenta analitica a altor creante pe t/s se tine pe fiecare debitor in parte si termnene de aparitie a acestora. La contul 229 pot fi deschise urm subconturi: 2291 Creante pe t/s ale companiilor de asigurari 2292 Creante pe t/s ale organelor de asigurari sociale; 2293 Creante pe t/s privind pretentiile inaintate si recunoscute; 2294 Creante pe t/s privind alte operatii Contul 229 se DT in contrapartida cu Ct urm conturi: 612 la reflectarea sumelor pretentiilor inaintate si recunoscute de furnizori sau alti subiecti economici, acre urmeaza a fi recuperate de acestea in termenele coordonate reciproc; 623 la reflectarea creantei companiilor de asigurare privind suma calculata a despagubirii de asigurare la intervenirea cazurilor de risc prevazute in contract Contul 229 se CT in contrapartida cu DT urm conturi: 241 la stingerea in numerar a reclamatiilor adjudecate sau recunoscute benevol de partenerul de afaceri; 242 la inregistrarea pe contul curent in valuta nationala a sumei despagubirii de asigurare transferata de compania respectiva; 714 la trecerea la pierderi a altor creante pe t/s compromise.

54. Continutul si caracteristica Raportului de profit si pierdere.

In lumea de afaceri Raportul de profit si pierdere se considera ca una din cele mai importante si esentiale a rapoartelor financiare care prezinta un interes primordial atit p/ conducerea intreprinderii, cit si pentru altsi utilizatori externi.

Indicatorii prezentatsi in Raportul de profit si pierderepot fi divizatsi in 3 grupe: venituri cheltuieli rezultate financiare(profituri sau pierdere) care prezinta diferentsa intre venituri si cheltuieli.

In prectica mondiala Raportul de profit sau pierdere se intocmeste in formaq de treapta sau mai multe trepte. In primul caz se grupeaza separat toate veniturile si cheltuielile intreprinderei, a caror suma algebrica reflecta rezultatul financiar. A doua modalitate se bazeaza pe o serie de calcule intermediare ale profitului sub aspectul unor feluri distincte de activitati ale intreprinderii (operationala , de investitii, financiara) si ca urmare a evenimentelor exceptionale. Raportul de profit si pierdere cuprinde 15 indicatori ce reflecta veniturile, cheltuielile si profiturile(pierdere) realizate in cursul perioadei de gestiune curente si perioadei corespunzatoare a anului precedent. Primii 8 indicatori omponenti ai raportului nominalizat caracterizeaza veniturile,

cheltuielile si rezultate din activitatea operationala a intreprinderei, determinate de statutul acesteia care prezinta, in fond o activitate curenta ce se reinnoeste continuu. Tehnica de intocmire a Raportului de profit si pierdere consta in complitarea fiecarui rind in baza rulajelor aferente conurilor de venituri si cheltuieli din clasele 6 si 7 ale Planului de conturi contabile. In procesul completarii raportului nominalizat, rezultatele pozitive(profit) se inregistreaza cu cifre obisnuite, fara pranteze, iar cele negative(pierdere) ku paranteze. - In postul Venitul in vinzari (cod rd.010) se reflecta valoarea produselor, marfurilor expediate, lucrarilor executate, serviciilor prestate la tarif de livare, fara TVA si accize. Veniturile din vinzari reprezinta suma rulajului creditor al contului611venituri din vinzari - In postul Costul vinzarilor(cod 020) se arata costul produselor, marfurilor vindute(voalarea marfurilor vindute la intrep de comert), prestari de servicii(consumuri p/u materiale si retribuire muncii-la intrep de prestari de servicii). Costul vinzarilor reprezinta suma rulajului debitor a contului 711 costul vinzarilor - Postul Profit brut(pierdere globala)(cod rd. 030) prezinta diferenta dintre marimea diferentelor nete(rd 010) si costul vinzarilor( rd 020) . - In postul Alte venituri opereationale (cod rd. 040) se inregistreaza veniturile reflectate in crediul contului 612 Alte venituri operationale - In postul Cheltuieli comerciale (cod rd 050) se refl chelt aferente vinzarii produselor finite, marfurilor si serviciilor contabilizate in debitul contului 712 Cheltuieli comerciale. Cheltuieli comerciale cuprind : cheltuieli de ambalare, ch. de transport, ch. de reclama, ch.de marketing, ch. Privind retribuirea muncii vinzatorilor etc. In postul Cheluieli generale si administrative (cod rd 060) se inregistreaza cheltuieli aferente gestiunii intreprinderii acumulate in debitul contului 713 Cheluieli generale si administrative si iclude: ch. Privind retribuirea muncii personalului de administratie, contributiile p/u asigur sociale, uzura, ch p/u intretinerea transp auto de serviviu etc

In postulAlte cheltuieli operationale (cod rd 070) din Raportu de profit si pieredere se reflecta chelt inregistrate in contul 714Alte cheltuieli operationale . O parte a chelt nominalizate poarta un caracter justificat (valoarea de bilants a activilor curente realizate, sumele diferentei dintre stocuri de marfuri si materiale si valoarea realizabila nete a acestora etc)O alta parte din aceste chelt poarta un caracter neprodutiv(amenzile,penalitatsi si dezpagubirile spre plata, costul rebutului definitiv) In potul Rezultatul din activitatrea operationala:profit (pierdere) (cod rd 080) se reflecta rezultatatul financiar determinat in modul urmator: la profitul brut(pierdere)aratat in (rindul 030) se insumeaza alte venituri oprationale(rindul 040), iar din suma obtinuta se scad cheltuielile comerciale(rd 050), cheltuieli generale si administrative (rd 060) si alte cheltueli oprationale(rd 070) In postul Rezultatu din activitatea de investitii:profit(pierdere)( cod rd 090) se reflecta dif dintre venituri si cheltuieli din operatiunile legate de existenta si miscarea activelor pe termen lung. Venituri din activitatea de investitii pot servi: valoarea activelor pe termen lung vindute la preturi livrate fara TVA si accize, dividendele de primit aferente actiunilor, si alte venituri acumulate in creditl contului 621 Venituri din activitatea de investitii. La determinarea rezultatului financiar din activitatea de investitii in categoria cheltuielilor pot sa figureze: valoarea de bilant a activlor pe termn lung iesite,sumele reducerelor aferente activelor pe termen lung iesite si alte cheltuieli acumulate in debitul contului 721cheltuieli ale activitatii de investitii In postul rezultatul din activitatea financiara :profit(pierdere) (cod rd 100) se refl dif dintre venituri si cheltuieli aferente operatiunilor legate de modificarile in marimea si structura capitalului propriu si mijl imprumutate.i componenta veniturilor se inklude: chiria(dobinda)calculata aferenta activelor pe termen lung predate in arenda finantsata, valoarea activelor primite ku titlu gratuit si alte venituri acumulute in creditul 622venituri din activitatea financiara. Cheltuielile cuprind: platile(dobinda) aferente activelor pe termen lung luate in arenda finantsata,pierderi din diferente de curs aferente conturilor valutare si operatiunilor in valuta straina, si alte cheltuieli acumulate in debitul contului 722Cheltuieli ale activitatii financiare In postul Rezultatul din activitatea economico-financiara:profit(pierdere) (cod rd 110) se inregistreaza profitul sau pierderea obtinuta de intreprindere in cusul perioadei de gesiune din toate feluilr de activitati.acest rezultat se determina prin insumarea datelordin rindurile: Rezultatul din activitatrea operationala:profit (pierdere) (cod rd 080); Rezultatu din activitatea de investitii:profit(pierdere)( cod rd 090); rezultatul din activitatea financiara :profit(pierdere) (cod rd 100) In postul Rezultat exceptional:profit(pierdere) (cod rd 120)se refl dif dintre veniturile si cheltuieli aparute ca rezultat al evenimentelor si operatiunilor exceptionale neprevazute(calamitatsi naturale, actiuni militare).Se determina dif dintre rulajul acumulat la contul 623venituri exceptionale si rulajul debitor in cadrul contului 723pirdere exceptionala In postul Profitul(pierderea)perioadei de gestiune pina la impozitre(cod rd 130) se reflcta rezultat financiar obtinut de intreprindere in cursul perioadei din de gesiune din toate felurile de activaitati si rezultatul exceptional, se determina prin insumarea datelor din rindurile: Rezultatul din activitatea economicofinanciara:profit(pierdere) (cod rd 110) si Rezultat exceptional:profit(pierdere) (cod rd 120)

In postul Cheltuieli (economii)pivind impozitul pe venit(cod rd 140) se refl suma impozitului pe venit calculata prin metoda acceptat de intreprinderea contribuabila spre plata in rate, se indica cu total cumulativ Postul de pofit net(pierdere neta)( cod rd 150) reprezinta diferentsa dintre Profitul(pierderea)perioadei de gestiune pina la impozitre(cod rd 130) si Cheltuieli (economii)pivind impozitul pe venit(cod rd 140). Datele din acest rind trebuie sa corespunda cu profitul net(pierdere) al perioadei de gestiune reflectate i bilantul contabil(rd 590)

55.CT creantelor pe termen scurt privind veniturile calculate Generalizarii informatiei privind existenta, inregistrarea si achitarea creantelor pe t/s(adica nu mai mare de un an)aferente veniturilor calculate e destinat contul de activ 228creantelor pe termen scurt privind veniturile calculate. In Dt se reflecta inregistrarea creantelor privind veniturile calculate, iar in CT-achiatrea acestora.Soldul e debitor si reprezinta suma creantelor pe t/s aferente veniturilor calculate la finele per de gestiune. La contul 228 pot fi deschiseurm subconturi: 2281 Creante pe t/s privind arenda 2282 Creante pe t/s privind dobinziile si redeventele calculate; 2283 Creante pe t/s privind dividentele calculate; 2284 Creante pe t/s privind alte venituri Evidenta analitica a creante pe t/s privind veniturile calculate se tine pe fiecare debitor in parte si termene de achitare. Contul 228 se DT in contrapartida cu Ct urm conturi: 612 la transmiterea MF in arenda curenta altei #; 621 la procurarea obligatiunilor si actiunilor, acordarea imprumuturilor; 622 la transmiterea MF in arenda finantata Contul 228 se CT in contrapartida cu DT urm conturi: 241 la depunerea numerarului in casa; 242 si 243 la incasarea mijloacelor in contul curent in valuta nationala sau straina deschis la BC respectiva. 56. Bilanul contabil - procedeu metodic specific contabilitii Contabilitatea este singura form a evidenei economice care reflect ntreaga activitate economic a unitilor patrimoniale. Ea realizeaz acest lucru, nu ca un scop n sine, ci pentru a asigura informaiile necesare fundamentrii deciziilor de conducere economic, pentru a reflecta gestiunea patrimonial i pentru a contribui implicit la cunoaterea rezultatelor activitii economice. Pe o anumit treapt a dezvoltrii economico-sociale, activitatea economic s-a amplificat deosebit de mult, odat cu aceasta amplificndu-se i coninutul informaiei contabile. Pe fondul progresului economic generalizat, s-a produs creterea cantitii i diversitii informaiei contabile, situaie care a ngreunat utilizarea acesteia n mod eficient n conducerea activitilor economice, rezultnd necesiti suplimentare de sistematizare i prezentare. n aceast ordine de idei, contabilitatea i-a creat un ansamblu de instrumente de sistematizare i generalizare a informaiei, dintre acestea cea mai important lucrare fiind bilanul contabil. Expresia de bilan, provine de la cuvintele latineti bi i lanx, care desemneaz etimologic o balan cu dou talere egale. Termenul se refer n primul rnd la reprezentarea grafic a bilanul similar ca forma unei balane cu dou brae egale, sugestiv comparabil cu

forma literei T. Aceast reprezentare are la baz principiul dublei reprezentri a patrimoniului unitilor, considerat fundamentul noii abordri moderne a contabiliti. Bilanul este un procedeu metodic specific contabilitii, ntocmit pe baza principiului dublei reprezentri a patrimoniului, care sistematizeaz i generalizeaz informaia contabil. El este o ampl lucrare de sintez, constituindu-se practic ntr-o oglind a patrimoniului entitii economice la un moment dat. Partea stng a bilanului (partea stng a T-ului) se numete ACTIV. n aceast parte se evideniaz patrimoniul unitii din punct de vedere al formei sale concrete, al manifestrii i existenei sale fizice, aici regsindu-se activele imobilizate, activele circulante precum i activele de trezorerie, constituite n forme practice de utilizare a resurselor ntreprinderii. Denumirea de activ este dat de principala caracteristic a componentelor sale, n sensul n care acestea se afl ntr-o continu micare, transformndu-se permanent dintr-o stare fizic de existen n alta (de exemplu: activele bneti sunt cheltuite pentru achiziionarea de materie prim, aceasta se consum devenind produs finit, valorificat ulterior prin vnzare devenind din nou n bani). Partea dreapt a bilanului (partea dreapt a T-ului) se numete PASIV. n aceast parte a talerului bilanier regsim acelai patrimoniu valoric, dar privit din punct de vedere al provenienei, pasivele reflectnd sursele (resursele) patrimoniale, aici regsindu-se capitalurile i datoriile instituiei. Denumirea de pasive provine de la tendina relativ static a acestor elemente, modificrile n timp fiind mult mai lente dect dinamica elementelor de activ. n activitatea practic bilanul nu are forma asemntoare unei balane cu dou laturi, ci se prezint sub form de tabel n care cele dou pri se succed, ns n scop didactic bilanul este tratat simplificat i reprezentativ, sub forma unei balane cu dou laturi, astfel: B I L A N U L ......... ncheiat la data de ............ ACTIV ACTIVE PATRIMONIALE TOTAL ACTIV PASIV SURSE PATRIMONIALE TOTAL PASIV

n titlu, dup cuvntul bilan se nscrie numele unitii patrimoniale al crei patrimoniu este reprezentat i perioada fiscal pentru este ntocmit acesta. n cuprinsul bilanului, patrimoniul unitii este prezentat pe trei trepte de sistematizare, astfel: - pe treapta I-a de sistematizare sunt prezentate cele dou pri ale bilanului, activul i pasivul, detaliate sintetic i simplificat, pe seama principiului dublei reprezentri a patrimoniului (grad de generalizare maxim); - pe treapta a II-a de sistematizare, fiecare din cele dou pri ale bilanului sunt detaliate la rndul lor, pe patru grupe astfel: a. pentru activ: grupa I grupa II grupa III grupa IV Active imobilizate Active circulante Conturi de regularizare i asimilate Primele privind rambursarea obligaiunilor

b. pentru pasiv: grupa I Capital propriu grupa II Provizioane pentru riscuri i cheltuieli grupa III Datorii grupa IV Conturi de regularizare i asimilate - pe treapta a III-a de sistematizare, fiecare grup, att din activ ct i din pasiv este detaliat analitic, pe un numr de posturi bilaniere, mai multe sau mai puine, funcie de

complexitatea grupei. Elementul de baz al bilanului este postul bilanier, care trateaz categorial unul sau mai multe elemente patrimoniale, funcie de nivelul su analitic. Astfel conceput, bilanul comport o relevan economic, n sensul n care, fiecare post bilanier conine informaii despre un anumit element patrimonial de care agentul economic are nevoie pentru a-i desfura activitatea n condiii rezonabile. Orice activ imobilizat sau circulant, orice surs sau orice proces economic (fie sub form de cheltuieli, fie sub form de venituri), satisface anumite necesiti economice ale unitii patrimoniale i creeaz n ansamblu, condiiile necesare pentru ca agentul economic s participe la activitile specifice din sfera produciei sau a prestrilor de servicii. Este de remarcat n acelai timp i relevana juridic a bilanului, care rezid din manifestarea personalitii juridice a unitilor patrimoniale i din comportamentul responsabil i opozabil fa de teri, n termenii drepturilor i obligaiilor asumate. Astfel, n activ sunt prezente elemente patrimoniale, respectiv posturi bilaniere, ce exprim relaii juridice (de natur comercial sau contractual), rezultate din stabilirea unor raporturi de drept cu ali ageni economici sau persoane fizice (de exemplu posturile bilaniere Clieni, Debitori diveri sau Decontri cu asociaii privind capitalul). n ceea ce privete pasivul, practic toate posturile bilaniere incumb o relevan juridic, resursele unitilor patrimoniale derivnd practic din manifestrile unor raporturi juridice de diferite naturi (de exemplu posturile bilaniere Capital social, Furnizori, Personal - remuneraii datorate sau Dividende de plat). Este evident ns c ntre cele dou planuri de relevan, respectiv cel economic i cel juridic, exist relaii de determinare i intercondiionare, ns dat fiind raiunea existenei patrimoniale, prioritar este accepiunea economic a fenomenelor (ceea ce constituie de fapt unul din principiile enunate ale contabilitii). Bilanul nu cuprinde ns numai situaia patrimonial, nregistrat i prezentat sinoptic la un moment dat, ci oglindete n final rezultatele financiare obinute de unitatea patrimonial, prin postul bilanier denumit Profit i pierdere (regsit n pasivul bilanului datorit naturii sale de resurs). Pe baza celor prezentate, pot fi formulate urmtoarele trsturi definitorii ale bilanului: a. bilanul reprezint un tablou static ce reflect n expresie valoric i ntr-o form sistematizat, situaia patrimoniului agenilor economici, la un moment dat, precum i rezultatele financiare finale obinute de acetia; b. sistematizarea informaiei contabile n bilan se face pe trepte de detaliere, de la general la particular i de la sintetic la analitic, ceea ce conduce la obinerea unor indici sau indicatori din ce n ce mai sintetici, cu valoare informaional sporit n vederea fundamentrii deciziilor de conducere economic; c. ntre activul i pasivul bilanului trebuie s existe permanent o deplin egalitate, denumit generic egalitate bilanier, n primul rnd pentru faptul c la baza ntocmirii acestuia st principiul dublei reprezentri a patrimoniului, ceea ce face ca orice post bilanier din activ s aib o surs de provenien n pasiv (oricare utilizare are o resurs iniial), dup cum oricrei surse din pasivul bilanului trebuie s-i corespund un activ patrimonial (oricrei resurse i corespunde o manifestare practic sub form de utilizare).

57.CT creantelor pe t/s ale personalului Generalizarii informatiei privind existenta formarea si achitarea creantelor salariantelor fata de # e destinat contul 227 Creante pe t/s ale personalului.

Contul e de activ.In Dt se reflecta inregistrarea creantelor pe t/s ale personalului fata de #, iar in CTachitarea acestor creante sau casarea in cazuri neordinare.Soldul e Dtsi reprezinta datoriile perosnalului fata de unitatea la sf per de gestiune. La contul 227 pot fi deschise urm subconturi: 2271 Creante pe t/s privind retribuirea muncii 2272 Creante pe t/s privind ale titularilor de avans 2273 Creante pe t/s privind marfurile vindute in credit 2274 Creante pe t/s privind recuperarea daunei materiale 2275 Creante pe t/s privind ale personalului privind alte operatiuni. Ev analitica a creantelor pe t/s ale personalului se tine pe fiecare debitor, tipuri de creante, termene de inregistrare si achiatre a acestora. Pe masura calcularii creantelor pe t/s ale personalului se debiteaza contul 227 si se crediteaza conturile: 241-la acordarea avansurilor personalului in contul retribuirii muncii : 612- la reflectarea sumelor prejudiciului material, recunoscute de persoanele vinovate , carea urmeaza a fi recuperabile in per de gestiune curenta; 531-la reflectarea sumelor platite in plus aferente retribuirii muncii la finele per de gestiune; 512-la reflectarea creditelor pe t/s acordate direct din banca salariatilor pentru scopuri personale. Pe masura stingerii creantelor pe t/s ale personnalului se crediteaza contul 227 si se debiteaza conturile: 531-la achitarea creantelor personalului prin retinerea de salariu; 241-la varsarea numeralului de catre personal in caseria #; 123.211- la inregistrarea bunurilor materiale procurate prin intermediul titularilor de avans 241,531-la recuperarae daunei materiale prin depunerea banilor in caserie sau retinerea resalonata a salariului. 59. CT avansurilor pe t/s acordate Generalizarii informatiei privind avansurile pe t/s acordate (pina la un an) acordate furnizorilor si antreprenorilor e destinat contul 224 avansurilor pe t/s acordate. Casta cont e de activ, in Dt se reflecta sumele avansurilor pe t/s acordate, iar in CT-sumele avansurilor trecute in cont(adica la stingerea datoriilor fata de furnizori sau antreprenori).Soldul e debitor si reprezinta avansurile acordate, dar inca netrecute in cont la finele per de gestiune.Acest sold se reflecta in comportamentul 2 al bilantului. Ev analitica se tine pe fiecare beneficiar de avans in parte cu indicarea destinatiei avansului si datei acordarii. La acordarea avansurilor in contul viitoarelor livrari de marfuri sau materiale Dt 244 CT 242 Daca operatia comerciala din anumite cauze n-a avut loc, atunci avansul e restituit: DT242 CT 224 Dupa primirea bunurilor de la furnizor si inregistrarea datoriei fata de acesta(DT 211 CT 521) se purcede la trecerea avansului in cont cu stingerea partiala sau completa a datoriei. DT 521 CT 224 Cu acordul ambelor parti avansul acordat poate fi perfectat ca imprumut pe t/s DT 231 CT 224 60.Modul de calculare si CT TVA si accizelor TVA este un impozit general de stat si reprezinta forma de percepere la buget a unei parti din val impozabila a marfurilor livrate si serv prestate pe teritoriul RM. In cazul livrarii marfurilor si prestarii serv se aplica urm cote ale TVA: -cota standart-20%pentru majoritatea marfurilor si servicii; -cota redusa-8%-pentru piine si produse de panificatie, lapte prroduse lactate, medicamente; -cota redusa 5%-pentru gazenaturale si luchifiate; -cota 0-pentru marfurile si serv exportate, traficul de marfuri inter.

Platitori ai TVA sunt pJsi PF care dsfasoara activitatea de intreprinzator si efectuiaza livrariu impozabile pe parcursul a 12 luni consecutivein suma ce depaseste plafonul satbilit de lege. Data obligatiei fiscale apare la momenetul livrarii bunurilor sau serviciilor, fie la momentul eliberari FF sau primirii platii. Fiecare subiect impozabil e obligat sa intocmeasca si sa prezinte declaratia privind TVA pentru fiecare per fiscala nu mai tirziu de ultima zi a lunii care urmeaza dupa per fiscala. Livrarile impozabile cu Tva trebuie sa fie insotite de FF-document cu regim special care justifica operat econ, suma TVA si atesta dreptul trecerii in cont a TVA la cumparator.Procurarile si livrarile sunt inregistrate in Reg de evidenta a procurarilor si Reg de evidenta a livrarilor, in baza carora se intocmeste declaratia privind TVA TVA aferenta livrarilor de bunuri si serv impozabile cu TVA pe piata interna se reflecta in Ct contului 534Dat privind decontarile cu bugetulin corespondenta cu Dt conturilor de evidenta a mijl banesti sau a creantelor. Accizele repr un impozit indirect de stat care se stabilesc pentru unele marfuri de consum si pentru activ dasfasurata in domeniul jocurilor de noroc.Acest impozit se include in valoarea de cumparare a marfurilor supuse accizelor, iar la vinzare nu sete calculat si ele sunt achitate de catre consumator. Baza impozabila a accizelor se exprima in etalon natural in cazul cind cota aciizelor e stabilita in suma absoluta la o unitate de masura a marfii, in cazul in care cota accizelor e stabilita in %, numita ad valorem. Obligatia de plata a accizelor apare la data livrarii marf supuse accizelor din incaparea de acciz care repr totalitatea locurilor ce apartin subiectului impunerii. Suma aciizelor platite la buget se calc lunar in marimea accizelor aferente livrarilor de marfuri supuse accizelor din CT contului 534 Dat privind decontarile cu bugetul Daca agentul economic procura marfa supusa accizelor cu intentia de o prelucra sau a produce alta marfa supusa accizelor, suma accizelor se refl in Dt 225 creante pe t/s privind decontarile cu bugetul subcontul 2251 Acize de trecut in cont 61. CT creantelor pe t/s afereante facturilor comerciale Generalizarii informatiei privind existenta formarea si achitarea creantelor cu o durata mai mica de un an de catre cumparatori sau clienti sunt destinate conturile 221 creante pe t/s aferente facturilor comerciale. E cont de activ , in Dt se reflecta formarea creantelor, iar in CT-achtarea lor.Soldul e debitor si se reflecta in comportamentul 2 al bilantului. La contul 221 pot fi deschise urm subconturi: 2211 Facturi de primit in tara; 2212 Facturi de primit in strainatate; 2213 Cambii primite In caliatate de docum justificative sunt folosite contractele, dispoziile de plata, diverse chitante, fact de expeditie, fact fiscale. Ev analitica se tine pe fiecare debitor in parte cu indicarea termenului de formare si de achiatare. La inregistrarea creantelor clientilor pentru produsele finite vindute(fara tVA) se intocmeste f.c: DT 221 CT 611 Intrarea mijl banesti in scopul achitarii creantelor pe t/s afereante fac fiscale :DT 242 CT 221 La trecerea creantelor pe t/l in categoaria creantelor pe t/s DT 221 CT 134 62.Ct altor cheltuieli operationale Alte ch operationale include ch aferente activitatii de baza a # care nu se refera la ch comerciale,generale si administrative. Evidenta lor se tine la contul 714,, Alte ch operationale,, In cursul per de gest alte ch operationale se acumuleaza in Dt 714 cu total cumulative de la inceputul anului si se reflecta prin urmatoarele inregistrari contabile:

1 reflectarea val de bilant a materialelor,animalelor la crestere si ingrasat,omvsd,titluri de valoare pe t scurt,documentelor banesti vindute: Dt 714,, alte ch operationale,, Ct 211,,materiale,, Ct 212,,animale la crestere si ingrasat,, Ct 213,,omvsd,, Ct 231,,investitii pe t scurt in parti nelegate,, Ct 246,,documente banesti,, 2. reflectarea ch aferente vinzarii materialelor,animalelor la crestere si ingrasat si altor active curente: Dt 714,, alte ch operationale,, Ct 211,,materiale,, Ct 227,,creante pe t scurt ale personalului,, Ct 521,,datorii pe t scurt privind facturile comerciale,, Ct 522,,datorii pe t.s. fata de partile legate,, Ct 531,,datorii fata de personal privind retribuirea muncii,, Ct 533,,datorii privind asigurarile,, Ct 539,,alte datorii pe t.s.,, Ct 812,,activitati auxiliare,, 3. achitarea sau calcularea ch privind creditele si imprumuturile primate,cu exceptia cazurilor de capitalizare a acestora Dt 714,, alte ch operationale,, Ct 511,,credite bancare pe t.s.,, Ct 512,,credite bancare pe t.s. privind salariatii,, Ct 513,,imprumuturi pe t.s.,, 4. reflectarea ch anticipate aferente per de gest curente: Dt 714,, alte ch operationale,, CT 251,,ch anticipate curente,, 5. trecerea la ch a avansurilorpe t.s. acordate anterior si nereclamate,la care a expirat termenul de prescriptie Dt 714,, alte ch operationale,, CT 224,,avansuri pe t.s. acordate,, 6. trecerea la ch a creantelor personalului,a creantelor privind veniturile calculate etc cu termenul de prescriptie expirat Dt 714,, alte ch operationale,, Ct 227,,creante pe t. s ale personalului,, Ct 228,,creante pe t.s. privind veniturile calculate,, Ct 229,,alte creante pe t.s.,, 7. trecerea la ch a valorii de bilant a investitiilor pe t.s.care nu pot fi achitate: Dt 714,, alte ch operationale,, Ct 231,,investitii pe t.s. in parti nelegate, Ct 232,,investitii pe t.s. in parti legate,, 8. reflectarea lipsurilor si pierderilor valorilor materiale,mijloacelor si documentelor banesti constatate cu ocazia inventarierii: Dt 714,, alte ch operationale,, CT 211,,materiale,, Ct 212,,animale la crestere si ingrasat,, Ct 213,,omvsd,, Ct 215,,productia in curs de executie,, Ct 216produse,, Ct 217,,marfuri,, Ct 241,,casa,, Ct 246,,documente banesti,, 9. reflectarea costului rebutului definitive sic h privind remedierea rebuturilor: Dt714,, alte ch operationale,, Ct 811,,productia de baza,, Ct 812,,activitati auxiliare,, Cr 211,,materiale,, Ct 531,,datorii fata de personal privind retribuirea muncii,, Ct 533,,datorii privind asigurarile,, 10. reflectarea ch aferente emisiunii si plasarii titlurilor de valoare Dt 714,, alte ch operationale,, Ct 242,,cont de decontare,, Ct 243,,cont valutar,, Ct 539,,alte datorii pe t. s.,, 11. trecerea la ch a consumurilor de productie indirecte constante nerepartizate: Dt 714,, alte ch operationale,, Ct 813,,CIP,, 12. trecerea la ch a sumelor diferentelor dintre costul stocurilor de materiale si marfuri si valoarea realizabila neta a acestora: Dt714,, alte ch operationale,, CT 211,,materiale,, Ct 212,,animale la crestere si ingrasat,, Ct 213,,omvsd,, Ct 215,,productia in curs de executie,, Ct 216,,produse,, 13. calcularea uzurii activelor nemateriale si mijloacelor fixe transmise in arenda operationala: Dt 714,, alte ch operationale,, Ct 113,,uzura activelor nemateriale,, Ct 124,,uzura mijloacelor fixe,, 14. achitarea sau calcularea amenzilor,penalitatilor,despagubirilor: Dt714,, alte ch operationale,, Ct 242,,cont de decontare,, Ct 243,,cont valutar,, Ct 539,,alte datorii pe t.s.,, 15. reflectarea sumei diminuarii valorii de intrare sau a celei reevaluate a investitiilor pe t.s.: Dt 714,, alte ch operationale,, Ct 233,,diminuarea valorii investitiilor pe t.s,,

La finele fiecarei per de gest rulajul Dt 714,, alte ch operationale,, se reflecta in rindul cu aceeasi denumire 070 al raportului privind rezultatele financiare si se ia in calcul la determinarea rezultatului financiar. La finele per de gest,conturile de evidenta a ch activitatii operationale se inched prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar. In acest caz se intocmeste f.c.: Dt 351,,rezultatul financiar total,, Ct 711,,costul vinzarilor,, Ct 712,,ch comerciale,, Ct 713,,ch generale si administrative,, Ct 714,,alte ch operationale,, 63. Documentataia primara si CT productiei si marfurilor Ev existentei si miscarii produselor finite, semifabricatelor de productie proprie si a produselor sec se tine in contul 216 Produse.Acesta e un cont de activ.In Dt se inregistreaza costul efectiv al produselor finite, semifabricatelor si produselor secundare, obtinute in unitate in decursul anului de gest, iar in CT-iesirea produselor din gestiune prin utilizare, expediere si vinzare. Soldul e Dt si indica existenta produselor finite, semifabricatelor si produselor secundare la finele per de gest. La contul 216 pot fi deschise urm subconturi: 2161 Produse finite 2162 Semifabricate din prod proprie 2163 Produse secundare Produsele procurate sunt estimate la val de cumparare(fara TVA si rabatul comercial).Produsele receptionate de la arandasi sunt estimate la val contractuala. Produsele fabricate la # se inreg astfel Dt 216 Ct 811 Procurarea produselor: DT 216 CT 521 Mrfurile cuprind bunurile achizitonate n vederea revinzrii n aceeai stare.Organizarea contabilitii mrfurilor este influenat de mai muli factori.Un prim factor l reprezint forma circulaiei:cu ridicat sau cu amnuntul, comercializarea i producerea mrfurilor necesitnd ntocmirea actelor adecvate. n cazul circulaiei mrfurilor cu ridicata, vnzarea se efectueaz n baza de documente , ncasarea urmnd a se realiz prin virament. n cazul circulaiei cu amnuntul, vnzarea se efectuiaz cu plat imediat, n numerar. Pentru evidena mrfurilor se utilizeaz contul 217 Mrfuri, care se utilizeaz pentru evidena existenei i micrii mrfurilor. Este un cont cu funcie contabil de activ i se debiteaz cu valoarea de intrare a mrfurilor.Soldul e Dt si reprezinta existenta marfurilor in depozite si alte locuri de pastrare la finele per de gestiune. Document primar pentru efectuarea nregistrarii contabile servete factura fiscal. 64. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR GENERALE l ADMINISTRATIVE Cheltuielile generale i administrative reprezint cheltuielile ce in de gestiunea (conducerea) i deservirea ntreprinderii n ansamblu. n componena lor se includ: sumele retribuirii muncii calculate personalului administrativ i gospodresc; contribuiile pentru asigurrile sociale de stat i primele de asigurare obligatorie de asisten medical calculate n procentul stabilit de la sumele salariului personalului administrativ i gospodresc; uzura calculat i cheltuielile privind ntreinerea (reparaia, nclzirea, iluminarea etc.) mijloacelor fixe cu destinaie general de-gospodrie sau destinate ocrotirii naturii; amortizarea calculat a activelor nemateriale cu destinaie general de gospodrie; plata calculat pentru bunurile luate n arend operaional cu destinaie general de gospodrie (computere, spaii pentru depozitare .a); impozitele i taxele calculate conform legislaiei n vigoare (cu excepia impozitului pe venit);

 cheltuielile de filantropie (binefacere) i sponsorizare; ajutorul material acordat salariailor i pensionarilor; cheltuielile de deplasare ale personalului administrativ i gospodresc; cheltuielile de reprezentan legate de recepia delegaiilor altor ntreprinderi cu scopul ncheierii contractelor bilaterale; cheltuielile de pot i telegraf, de judecat, de audit, consultative i de alt gen; cheltuielile pentru pregtirea i reciclarea personalului, inclusiv plata pentru instruirea n baz de contract la universiti i colegii; cheltuielile pentru ntreinerea instituiilor de cultur i curative, cminelor i cantinelor aflate la bilanul ntreprinderii; cheltuielile pentru procurarea literaturii speciale, actelor normative i legislative, pentru abonarea la ediiile periodice necesare n activitatea de ntreprinztor (de exemplu, la revistele Contabilitate i audit", Agricultura Moldovei" . a.); cheltuielile pentru procurarea sau confecionarea blanchetelor de documente i registre necesare pentru inerea contabilitii; plile efectuate n favoarea lucrtorilor concediai n legtur cu reorganizarea ntreprinderii sau reducerea statelor de personal; alte cheltuieli aferente deservirii i gestiunii ntreprinderii. Nomenclatorul detaliat al cheltuielilor generale i administrative este prezentat n paragraful 20 din S.N.C. 3 Componena consumurilor i cheltuielilor ntreprinderii". Msurarea i constatarea cheltuielilor generale i administrative se efectueaz prin analogie cu costul vnzrilor. Totodat spre deosebire de costul vnzrilor i cheltuielile comerciale care au fost examinate n ntrebrile precedente pentru unele tipuri de cheltuieli generale i administrative sunt stabilite de Guvern anumite limite i normative (de exemplu, pentru cheltuielile de deplasare, de filantropie i sponsorizare etc.). Depirile acestor limite i normative sunt considerate diferene permanente, nu se accept ca deduceri n scopuri fiscale, iar la determinarea venitului impozabil se adaug la rezultatul financiar pn la impozitare far nregistrri contabile (adic prin calcul). Cu toate acestea depirile n cauz se reflect n contabilitatea financiar deopotriv cu celelalte sume ale cheltuielilor generale i administrative" . Operaiile ce in de constatarea cheltuielilor generale i administrative se perfecteaz cu urmtoarele documente: solicitarea n scris a organizaiei necomerciale, religioase sau altei organizaii privind acordarea ajutorului filantropic sau de sponsorizare, contractul de acordare a ajutorului filantropic sau de sponsorizare, factura de expediie, ordinul de plat - n cazul transmiterii bunurilor materiale sau virrii mijloacelor bneti cu titlul de filantropie sau sponsorizare. Perfectarea documentelor enumerate este prevzut de Regulamentul privind modul de confirmare a donaiilor n scopuri filantropice i/sau pentru susinerea de sponsorizare, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 489 din 4 mai 1998; ordinul conductorului ntreprinderii privind recepia delegaiei altei ntreprinderi (cu indicarea obligatorie a componenei delegaiei, scopului, programului i termenului vizitei), informaia n scris privind rezultatele vizitei, raportul privind cheltuielile suportate cu documentele justificative anexate (cecuri, bilete, facturi fiscale, foi de parcurs . a.).procesul-verbal de raportare a cheltuielilor n cauz la cheltuielile de reprezentan - n cazul constatrii cheltuielilor pentru recepia delegaiilor ca cheltuieli de reprezentan; tabelul de pontaj - n cazul calculrii retribuirii muncii personalului administrativ i gospodresc; decontul de avans - n cazul decontrii avansurilor primite de persoane cu destinaie general de gospodrie la detaarea acestora n deplasri de serviciu; borderoul de calculare a amortizrii activelor nemateriale i borderoul de calculare a uzurii mijloacelor fixe - n cazul calculrii amortizrii i uzurii patrimoniului cu destinaie general de gospodrie; ordinul conductorului ntreprinderii, dispoziia de plat, bonul (de uz intern) - n cazul acordrii ajutorului material cu bani n numerar, produse, combustibil sau alte active pensionarilor sau salariatilor nevoiai;

 factura fiscal sau factura de expediie - in cazul calculrii plilor (datoriilor) ordinare pentru bunurile luate n arend operaional, precum i pentru alte servicii prestate de teri; nota de contabilitate - n cazul calculrii contribuiilor pentru asigurrile sociale de stat i primelor de asigurare obligatorie de asisten medical n procentul stabilit de la sumele salariului personalului administrativ i gospodresc etc. Generalizarea informaiei privind cheltuielile generale i administiative constatate se efectueaz cu ajutorul contului de activ 713 "Cheltuieli generale i administrative". n debit se reflect cu total crescnd de la nceputul anului sumele cheltuielilor constatate, iar n credit - decontarea lor la finele anului la rezultatul financiar total. Pe parcursul anului soldul contului este debitor si reprezint suma cheltuielilor acumulate la finele lunii sau trimestrului. La 31 decembrie soldul contului este egal cu zero. La contul 713 "Cheltuieli generale i administrative" pot fi deschise subconturi pe grupe comasate de cheltuieli (de exemplu, cheltuieli de reprezentan, cheltuieli de deplasare, ntreinerea personalului administrativ i gospodresc etc). Evidena analitic se ine pe articole, centre de apariie a cheltuielilor i alte directii stabilite de politica de contabilitate a ntreprinderii. n continuare sunt prezentate cele mai frecvente nregistrri contabile care in de constatarea cheltuielilor generale i administrative, precum i de decontarea lor dup destinaie. 1. Calcularea retribuirii muncii personalului administrativ i gospodresc: debit contul 713, credit contul 531. 2. Calcularea contribuiilor pentru asigurrile sociale de stat n procentul stabilit de la sumele salariului personalului administrativ i gospodresc. debit contul 713, credit contul 533. 3. Calcularea primelor de asigurare obligatorie de asisten medical n procentul stabilit de la sumele salariului personalului administrativ i gospodresc: debit contul 713, credit contul 535. 4. Decontarea valorii de bilan a activelor curente utihzate pentru necesiti generale de gospodrie: debit contul 713, credit conturile 211, 213, 216 etc. 5. Calcularea amortizrii activelor nemateriale i uzurii mijloacelor fixe cu destinaie general de gospodrie: debit contul 713, credit conturile 113 i 124. 6. Decontarea dup destinaie a unei pri din cheltuielile anticipate curente legate de deservirea i gestiunea ntreprinderii n ansamblu: debit contul 713, credit contul 251. 7. Calcularea impozitului funciar i taxelor locale: debit contul 713, credit contul 534. 8. Calcularea ajutorului material persoanelor nevoiae: debit contul 713, credit contul 532. Not. n continuare, dac ajutorul material se acord n form bneasc, se ntocmete nregistrarea conitabil: debit contul 532 i credit conturile 241, 242, 244. Dac ajutorul material se acord n form natural (de exemplu, cu produse agricole, combustibil solid . a.), atunci contul 532 se debiteaz n contrapartid cu creditul conturilor 211,212, 216, 123 . a. Totodat se calculeaz taxa pe valoarea adugat n procentul stabilit de la valoarea de pia a activelor transmise: debit contul 532 i credit contul 534. n ncheiere n ambele cazuri din venitul total al salariatului (inclusiv suma ajutorului material acordat) se reine impozitul pe venit: debit cmtul 531 i credit contul 534.

9. Reflectarea cheltuielilor de filantropie i sponsorizare: debit contul 713, credit conturile 211, 216,123, 242 etc. 10. Constatarea cheltuielilor generale de gospodrie suportate de titularii de avans (cu sau fr acordarea avansului): debit contul 713, credit conturile 227 i 532. 11. Achitarea plii pentru serviciile bancare (cu excepia dobnzilor pentru creditele primite): debit contul 713, credit contul 242. Not. Aceast nregistrare contabil se ntocmete n baza extrasului din contul curent n valut naional. 12. Decontarea cheltuielilor acumulate dup destinaie la finele anului: debit contul 351, credit contul 713. 65. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR COMERCIALE Cheltuielile comerciale sunt legate direct sau indirect de vnzarea produselor, executarea lucrrilor sau prestarea serviciilor contra plat, n componena lor se includ: cheltuielile de transport care n cazul expedierii produselor vndute nu sunt recuperate de cumprtori (adic ele se acoper pe seama ntreprinderii-vnztor); cheltuielile privind sortarea i ambalarea produselor finite efectuate la depozitul de produciemarfa; cheltuielile privind diverse tipuri de publicitate; cheltuielile ce in de retumarea i reducerea preurilor la produsele vndute; sumele decontate ale creanelor compromise aferente facturilor comerciale; salariile calculate angajailor care deservesc procesul de comercializare a produselor; contribuiile pentru asigurrile sociale de stat i primele de asigurare obligatorie de asisten medical calculate de la sumele salariului lucrtorilor de mai sus; uzura calculat i cheltuielile privind ntreinerea mijloacelor fixe (reparaia, nclzirea, iluminarea etc.) utilizate n procesul comercializrii produselor; amortizarea calculat a licenelor i altor active nemateriale legate de procesul de comercializare a produselor; plile efectuate n valoarea punctelor vamale n cazul operaiilor de export; cheltuielile ce in de participarea la expoziii i trguri; valoarea mostrelor de produse transmise gratuit cumprtorilor in conformitate cu contractele ncheiate i care n continuare nu trebuie restituite ntreprinderii; cheltuielile privind studierea pieelor interne i externe, colectarea i prelucrarea datelor privind productorii - concureni; constituirea provizionului pentru decontarea (acoperirea) creanelor dubioase ale cumprtorilor i clienilor etc. Nomenclatorul detaliat al cheltuielilor comerciale este indicat n paragraful 18 din S.N.C. 3
Componena consumurilor i cheltuielilor ntreprinderii".

Operaiile ce in de constatarea cheltuielilor comerciale se perfecteaz cu urmtoarele documente: borderou de calculare a amortizrii activelor nemateriale i borderou de calculare a uzurii mijloacelor fixe - n cazul calculrii amortizrii i uzurii patrimoniului care deservete procesul de comercializare a produselor; foaie de eviden a muncii i lucrrilor executate, tabel de pontaj, ordin de lucru n acord n cazul calculrii salariului angajailor implicai n sfera de comercializare a produselor; proces-verbal de casare a materialelor - n cazul decontrii materialelor utilizate pentru ambalarea produciei-marf, ntreinerea gheretelor i altor ncperi de trguiala;

 bon (de uz intem) - n cazul decontrii obiectelor de mic valoare i scurt durat mai ieftine de 1500 lei/bucata la eliberarea acestora din depozit pentru necesitile sferei de comercializare (de exemplu, cldiri, mbrcminte special etc.); list de inventariere a creanelor, proces-verbal al comisiei de inventariere, ordin (dispoziie) al conductorului ntreprinderii - n cazul decontrii creanelor compromise privind facturile comerciale ale altor ntreprinderi i persoane; decont de avans - n cazul aprobrii cheltuielilor suportate de titularii de avans n legtur cu exportul produselor, studierea pieelor de desfacere, participarea la expoziii etc.; factur de expediie sau factur fiscal - n cazul calculrii datoriilor fa de alte ntreprinderi pentru serviciile comandate (de publicitate, de transportare a produciei - marf, de deservire a utilajului de cntrit i msurat etc.); not de contabihtate - n cazul constituirii provizionului pentru creanele dubioase, calculrii contribuiilor pentru asigurrile sociale de stat i primelor de asigurare obligatorie de asisten medical de la suma salariului angajailor din sfera de desfacere, decontrii cheltuielilor comerciale la finele anului dup destinaie etc. Generalizarea informaiei privind cheltuielile comerciale constatate se efectueaz cu ajutorul contului de pasiv 712 Cheltuieli comerciale". n debit se reflect cu total crescnd de la nceputul anului sumele cheltuielilor constatate, iar n credit - decontarea lor la finele anului la rezultatul financiar total Pe parcursul anului soldul contului este debitor i reprezint suma cheltuielilor acumulate la finele lunii sau trimestmlui. La 31 decembrie soldul contului este egal cu zero. La contul 712 Cheltuieli comerciale" pot fi deschise subconturi pe grupe comasate de cheltuieli (de exemplu, cheltuieli de transport privind desfacerea, cheltuieli de ambalare a produselor . a.). Evidena analitic se ine pe articole, centre de responsabilitate i alte direcii stabilite de politica de contabilitate a ntreprinderii. n continuare sunt prezentate cele mai frecvente nregistrri contabile care in de constatarea cheltuielilor comerciale i decontarea lor dup destinaie. 1.Calcularea salariului angajailor implicai n sfera de-desfacere (vnztori, hamali, marketologi, paznici . a.): debit contul 712, credit contul 531. 2.Calcularea contribuiilor pentru asigurrile sociale de stat n procentul stabilit de la suma salariului angajailor din sfera de desfacere: debit contul 712, credit contul 533. 3.Calcularea primelor de asigurare obligatorie de asisten medical n procentul stabilit de la suma salariului angajailor din sfera de desfecere: debit contul 712, credit contul 535. 4.Decontarea valorii de bilan a activelor curente utilizate n sfera de desfacere: debit contul 712, credit conturile 211, 213, 216 etc. 5. Reflectarea cheltuielilor privind transportarea produciei-marfa dup destinaie cu fore (mijloace) proprii: debit contul 712, credit contul 812. 6.Reflectarea cheltuielilor privind transportarea produciei-marfa dup destinaie cu ajutorul terilor: debit contul 712, credit contul 521. 7. Constituirea provizionului pentru creanele dubioase: debit contul 712, credit contul 222. 8.Constituirea provizionului pentru returnarea sau reducerea preurilor la produsele vndute: debit contul 712, credit contul 538.

9.Calcularea amortizrii licenelor cu dreptul la exportul produselor, precum i a uzurii mijloacelor fixe care deservesc procesul de desfacere: debit contul 712, credit conturile 113 i 124. 10. Decontarea creanelor compromise privind facturile comerciale: debit contul 712, credit conturile 221 i 223. 11. Raportarea dup destinaie a unei pri din cheltuielile anticipate curente legate de desfacerea produselor: debit contul 712, credit contul 251. 12. Decontarea cheltuielilor acumulate dup destinaie la finele anului: debit contul 351, credit contul 712.

66.CT activelor materiale pe t/l Activele materiale pe termen lung reprezint activele care sunt n majoritatea cazurilor absolute necesare pentru a ncepe o afacere,pentru a menine procesul de producie i chiar pentru a putea lichida n caz de necessitate ,,afacerea,,. Conform SNC 16 ,,Contabilitatea activelor materiale pe termen lung,, , activele materiale pe termen lung reprezint activele care mbrac o form fizic natural,pot fi utilizate o prioad mai mare de un an n activitatea economico-financiar a ntreprinderii n scoputi productive,neproductive,administrative sau pot fi predate n chirie pentru a obine un avantaj economic(profit),precum i elemente ce se afl n procesul de creare o perioad mai mare dect cea de gestiune i nu sunt destinate vnzrii. Dup componen i omogenitate,activele materiale pe termen lung , se subdivideaz n urmtoarele grupe: Active materiale in curs de executie Terenuri Mijloace fixe Uzura mijloacelor fixe Resurse naturale Epuizarea resurselor naturale Activele materiale pe termen lung se recunosc n cazul n care exist o certitudine ntemeiat c n urma utilzrii activului,ntreprinderea va obine un profit. Evaluarea iniial a activelor materiale pe termen lung are loc n momentul recunoaterii elementului respective drept active la valoarea de intrare.Valoarea de intrare a activelor pe termen lung cuprind:valoare de cumprare,inclusive taxele vamale,taxele de import,impozitele prevzute de legislaie pentru obiectele cumprate,precum i cheltuielile de aducere a acestora n stare de lucru pentru a fi utilizate dup destinaie. Evaluarea ulterioar se efectueaz prin metoda recomandat de SNC 16,adic la valoarea de intrare diminuat cu suma uzurii calculate.nafar de aceasta,ntreprinderea verific periodic dac valoarea de bilan a activului n-a devenit mai mare dect valoarea de recuperare.Dac apare aceast situaie,valoarea de bilan a activului este micorat pn la valoarea de recuperare,iar suma diminurii se recunoate drept cheltuieli de investiii. Mijloacel fixe reprezint activele materiale,al cror pre unitar depete plafonul stabilit de legislaie,planificate pentru utilizare o perioad mai mare de un an n activitatea de producie,comercial i alte activiti,in scopuri administrative.

Contabilizarea mijloacelor fixe are loc conform SNC 16 ,,Contabilitatea activelor materiale pe termen lung,, i depinde de condiiile i modul de achizitionare i creare. Mijloacele fixe procurate contra plat n cazul n care acestea nu necesit montaj i momentul achiziionrii coiencide cu momentul punerii in functiune,ele se include n componena mijloacelor fixe direct.

n cazul procurrii mijlocului fix care necesit montaj,vor fi effectuate urmtoarele nregistrri contabile: o n baza facturii fiscale,la procurarea mijlocului fix n debitul contului 121,,Active materiale n curs de execuie,, n debitul contului 534,,Datorii pe termen scurt privind decontrile cu bugetul,, n creditul contului 521,,Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale,, o n baza procesului-verbal de primire-predare n debitul contului 123,,Mijloace fixe,, n creditul contului 121,,Active materiale n curs de execuie,, n baza procesului-verbal de primire-predare se deschide pentru fiecare obiect de inventar o fi de inventar.Fia de inventar conine urmtoarea informaie: Valoarea de intrare; Valoarea probabil rmas; Data,luna,anul punerii n funciune; Valoarea uzurabil; Durata de funcionare util; Metoda calculrii uzurii; Data,luna,anul reevalurii i rezultatele acesteia. Evidena analitic a mijloacelor fixe se ine pe fiecare obiect de inventar.Fiecrui obiect de inventar i se atribuie un numr de inventar care este utilizat mai departe n toate documentele legate de micarea mijlocului fix. Datele din fiele de inventar sunt nserate n memoria computerului la data trecerii la prelucrarea informaiei n regim computerizat.Fiierele de inventar se competeaz lunar cu informaia privind intrrile,ieirile,amplasrile interne a mijloacelor fixe n cadrul ntreprinderii.ntreprinderea emite borderoul de eviden a micrii mijloacelor fixe(Anexele 8,11),in care se ine evidena sintetic a acestora. Conform Politicii de contabilitate), metoda de calcul a uzurii mijloacelor fixe este metoda liniar i se efectuiaz conform ,,Catalogului mijloacelor fixe i activelor nemateriale,, , lundu-se ca baz durata de funcionare util a acestora. Evidena analitic a uzurii mijlocului fix se ine pe fiecare obiect n parte.Pentru evidena sintetic a uzurii este destinat contul 124,,Uzura mijloacelor fixe,,. n creditul acestui cont se nregistreaz sumele uzurii mijloacelor fixe calculate,iar n debit-casarea sumei uzurii calculate a mijloacelor fixe ieite.Soldul acestui cont este creditor i reprezint suma uzurii calculate a mijloacelor fixe existente la # ,, la finele perioadei de gestiune La casarea mijloacelor fixe se ntocmete un Proces-verbal de casare a mijloacelor fixe Evidena analitic a uzurii mijloacelor fixe const n reflectarea sumei uzurii lunare i cumulate de la nceputul anului i din momentul punerii n funciune pe fiecare obiect de inventar n calculul uzurii ce ar depi valoarea uzurabil. Ieirea mijloacelor fixe de la ntreprindere poate fi din mai multe cause,de exemplu:

 Ieirea mijlocului fix n urma uzurii complete: a) la decontarea sumei uzurii cumulate,se va nregistra formula contabil: n debitul contului 124,,Uzura mijloacelor fixe,, n creditul contului 123,,Mijloace fixe,, b) la cheltuielile aferente scoaterii din uz a mijlocului fix: n debitul contului 721,,Cheltuieli ale activitii de investiii,, n creditul contului 211,,Materiale,, nainte de aceasta se organizeaz o comisie care examineaz starea mijlocului fix uzat,n urma creia se ntocmete Actul despre lichidarea resurselor de baz, pe care se semneaz toi membrii comisiei i se scrie concluzia. Ieirea mijlocului fix prin vnzare: a) la suma uzurii cumulate: n debitul contului 124,,Uzura mijloacelor fixe,, In creditul contului 123,,Mijloace fixe,, b)la casarea valorii de bilan: n debitul contului 721,,Cheltuieli ale activitaii de investiii,, n creditul contului 123,,Mijloace fixe,, Pe parcursul duratei de funcionare util a mijlocului fix,la ntreprindere se petrece periodic inventarierea lor.n urma acestui process se ntocmete procesul-verbal de inventariere 67.Contabilitatea cheltuielilor privind impozitul pe venit Cheltuielile privind imp/venit cuprind suma totala a cheltuielilor aferente imp/venit luata in considerare la calcularea profitului9pierderii) net al per de gest. Componenta,modul de calculare si de contabilizare a acestor cheltuieli st reglementate de prevederile SNC 12,,CT imp/venit,, Pentru evidenta cheltuielilor aferente impozitului pe venit e destinat contul 731,,Cheltuieli e conomii privind impozitul pe venit,, In cursul anului de gestiune in Dt 731 se reflecta sumele impozitului pe venit achitate in rate la buget. Metoda de achitare a imp pe venit in rate se allege de catre fiecare intreprindere de sine statator,la inceputul anului de gestiue. La calcularea si achitarea imp pe venit in rate se intocmeste f.c.: 1.Dt 225-Ct 242 2.Dt 731 Ct 535,5352. Cheltuielile effective aferente imp pe venit se determina la sf anului, tinindu-se cont de diferentele permanente si temporare aparute intre venitul contabil si cel impozabil. La calcularea sumei effective a cheltuielilor privind imp pe venit se intocmeste f.c: 1. Reflectarea sumei datoriilor curente privind decontarile cu bugetul afernte imp pe venit Dt 731-Ct 534 2. reflectarea sumei datoriilor aminate privind imp pe venit Dt 731 Ct 425 3. inregistrarea sumei activelor aminate privind imp pe venit Dt 135 Ct 731 4.diminuarea datoriilor privind decontarile cu bugetul in limita sumei imp e venit achitata in rate Dt 534 Ct 225 5.decontarea sumei cheeltuielilor aferente imp pe venit achitata in rate pe parcursul anului

Dt 5352 Ct 731 6.achitarea datoriilor fata de buget privind imp pe venit: Dt 534 Ct 242. La fiecare per de gest Rul Dt 731 se reflecta in rindul 140 cu aceeasi denumire din Raportul privind rezultatele financiare si se scade din rezultatul financiar la determinarea profitului net al #. La finele per de gest contul 731 se inchide prin f.c.; Dt 351 Ct 731 Dupa inchidere contul de evidenta a cheltuielilor si veniturilor in contul 351 se determina profitul net al # obtinut in cursul an de gest.

69. Contabilitatea cheltuielilor din activiti neoperaionale Cheltuielile activitii neoperaionale includ cheltuielile suportate de ntreprindere la desfurarea altor tipuri de activiti. Acestea cuprind: 1. Cheltuielile activitii de investi ii. 2. Cheltuielile activitii financiare. 3. Pierderi exce pionale. Cheltuielile activitii de investi ii apar n urma ieirii activelor pe termen lung (paragraful 24 din S.N.C. 3). Pentru generalizarea informaiei privind cheltuielile activitii de investiii este destinat contul 721 Cheltuieli ale activitii de investitii, n care, n particular se ref1ect: valoarea de bilan a activelor pe termen lung ieite (vndute, transmise sub form de aport la capitalul statutar al altei ntreprinderi, schimbate cu alte active etc.); cheltuielile legate de ieirea activelor pe termen lung; lipsurile i pierderile din deteriorarea activelor pe termen lung constatate la inventariere; sumele reducerii de reevaluare aferente activelor pe termen lung ieite; pierderile din cotele de participaie la capitalurile statutare ale altor ntreprinderi i din operaiunile cu prile legate; sumele decontate ale creanelor compromise privind dobnzile i dividendele calculate; alte cheltuieli aferente ieirii activelor pe termen lung. n Planul de conturi pentru contul 721 snt prevzute urmtoarele subconturi: 7211 Cheltuieli privind ieirea activelor nemateriale;, 7212 Cheltuieli privind ieirea activelor materiale pe termen lung; 7213 Cheltuieli privind ieirea activelor financiare pe termen lung; 7214 Cheltuieli din reevaluarea activelor pe termen lung la ieirea acestora; 7215 Cheltuieli aferente participaiilor n alte ntreprinderi; 7216 Cheltuieli privind operaiile cu prile legate; 7217 Alte cheltuieli ale activitii de investiii. Evidena analitic a cheltuielilor activitii de investiii se ine pe tipurile lor, pe articole i pe alte direcii stabilite n politica de contabilitate a ntreprinderii. n cursul perioadei de gestiune cheltuielile activitii de investi se acumuleaz n debitulcontului ii 721 i se reflect prin urmtoarele f rmule contabile: o 1. Reflectarea valorii de bilan a activelor pe termen lung ieite: Dt 721 "Cheltuieli ale activitii de investiii" Ct 111 "Active nemateriale"

Ct 112 "Active nemateriale n curs de execuie" Ct 121 "Active materiale n curs de execuie" Ct 122" Terenuri" Ct 123 "Mijloace fixe" Ct 125 "Resurse naturale" Ct 131 "Investiii pe termen lung n pri nelegate" Ct 132 "Investiii pe termen lung n pri legate". 2. Reflectarea cheltuielilor aferente ieirii activelor pe termen lung: Dt 721 "Cheltuieli ale activitii de investiii" Ct 211 "Materiale" Ct 531 Datorii fat de personal privind retribuirea muncii" Ct 533 "Datorii privind asigurrile" Ct 812 "Activiti auxiliare" Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" Ct 522 "Datorii pe termen scurt privind prile legate" Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt". 3. Crearea rezervelor pentru acoperirea cheltuielilor probabile de ieire a mijloacelor fixe la expirarea duratei de exploatare util a acestora: Dt 721 "Cheltuieli ale activitii de investiii" Ct 538 "Rezerve pentru cheltuieli i pli preliminate". 4. Reflectarea sumei reducerii din reevaluare aferente activelor pe termen lung ieite: Dt 721 "Cheltuieli ale activitii de investiii" Ct 341 "Diferene din reevaluarea activelor pe termen lung". 5. Reflectarea lipsurilor i pierderilor activelor pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii: Dt 721 "Cheltuieli ale activitii de investiii" Ct 111 "Active nemateriale" Ct 112 "Active nemateriale n curs de execuie" Ct 121 "Active materiale n curs de execuie" Ct 123 "Mijloace fixe". 6. Trecerea la cheltuieli a sumelor ecartului de reevaluare a investiiilor pe termen lung la ieirea acestora: Dt 721 "Cheltuieli ale activitii de investiii" Ct 133 "Modiftcarea valorii investiiilor pe termen lung". La finele fiecrei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 721 "Cheltuieli ale activitii de investiii" se scade din venituri la determinarea indicatorului din rndul 090 "Rezultatul din activitatea de investiii: profit (pierdere)" al Raportului privind rezultatele financiare. Cheltuielile activitii financiare apar n urma modificrii mrimii i structurii capitalului propriu, mprumuturilor i creditelor ntreprinderii (paragraful 25 din S.N.C.3). Pentru generalizarea informaiei privind cheltuielile activitii financiare ale ntreprinderii este destinat contul 722 Cheltuieli ale activitatii financiare n care, n particular, se reflect: plata sub forma de redevene (royalty) pentru activele nemateriale primite n folosin temporar; plata (dobnda) pentru bunurile primite n arend finanat (leasing financiar), n cazul n care arenda (leasingul) nu constituie activitatea de baz a ntreprinderii; diferenele nefavorabile de curs valutar i de sum aferente mijloacelor bneti, creanelor i datoriilor exprimate n valut strin (n uniti convenionale ); sumele decontate ale creanelor compromise privind redevenele i plata pentru arenda finanat (leasingul financiar);

 cheltuielile aferente transmiterii cu titlu gratuit a activelor pe termen lung i curente altor ntreprinderi, inclusiv valoarea de bilan a acestor active; alte cheltuieli aferente activitii financiare a ntreprinderii. n Planul de conturi pentru contul 722 snt prevzute urmtoarele subconturi: 7221 Cheltuieli privind plata redevenelor ; 7222 Cheltuieli privind arenda finanat a activelor materiale pe termen lung; 7223 Cheltuieli privind diferenele de curs valutar; 7224 Alte cheltuieli ale activitii financiare. n afar de subconturile menionate, ntreprinderea poate deschide la contul 722 i alte subconturi, de exemplu: Cheltuieli privind diferenele de sum; Cheltuieli legate de transmiterea cu titlu gratuit a activelor pe termen lung i curente. Evidena analitic a cheltuielilor activitii financiare se ine pe tipurile lor, pe articole i pe alte direcii stabilite n politica de contabilitate a ntreprinderii. n cursul perioadei de gestiune cheltuielile activitii financiare se acumuleaz n debitul contului 722 i se reflect prin formulele contabile: 1. Achitarea sau calcularea plii (dobnzii) pentru activele pe termen lung primite n arend finanat: Dt 722 "Cheltuieli ale activitii financiare" Ct 242 "Cont curent n valut naional" Ct 243 "Cont curent n valut strin" Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt". 2. Reflectarea pierderilor aferente diferenelor nefavorabile de curs privind mijloacele i operaiunile n valut strin: Dt 722 "Cheltuieli ale activitii financiare" Ct 221 "Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale" Ct 223 "Creane pe termen scurt ale prilor legate" Ct 224 "A vansuri pe termen scurt acordate" Ct 241 "Casa" Ct 243 "Cont curent n valut strin " Ct 244 "Conturi speciale la bnci" Ct 227 "Creane pe termen scurt ale personalului" Ct 511 "Credite bancare pe termen scurt" Ct 512 "Credite bancare pe termen scurt pentru salariai" Ct 513 "mprumuturi pe termen scurt" Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" Ct 522 "Datorii pe termen scurt fa de prile legate" Ct 534 "Datorii privind decontrile cu bugetul". La finele fiecrei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 722 "Cheltuieli ale activitii financiare" se ia n calcul la determinarea indicatorului din rndul 100 "Rezultatul din activitatea financiar: profit (pierdere)" al Raportului privind rezultatele financiare. Pierderile excepionale apar ca rezultat al evenimentelor sau operaiunilor netipice, nelegate de activitatea economico-financiar (ordinar) a ntreprinderii (paragraful26 din S.N.C. 3). Pentru generalizarea informaiei privind pierderile din evenimentele_ exceptionale este destinat contul 723 "Pierderi exceptionale", n care, n particular, se reflect: valoarea de bilan a bunurilor (activelor pe termen lung i curente) ieite (distruse, casate,etc) ca rezultat al accidentelor, incendiilor, calamitilor naturale i altor evenimente excepionale;

 valoarea prejudiciilor (defectelor) din deteriorrile bunurilor n urma accidentelor, incendiilor, calamitilor naturale i altor evenimente excepionale; cheltuieli1e legate de prevenirea i/sau lichidarea consecinelor evenimentelor excepionale: - salariile angajailor, - contribuiile de asigurri sociale i primele de asisten medical, - valoarea (costul) materialelor, energiei electrice consumate, serviciilor activitilor auxiliare proprii i ale altor ntreprinderi etc.; pierderile din stoparea activitii de baz a ntreprinderii n urma evenimentelor excepionale: - salariile angajailor n perioada staionrilor i contribuiile de asigurri sociale i primele de asistent medical, - valoarea bunurilor materiale, energiei electrice, apei, energiei de toate tipurile consumate etc. n Planul de conturi pentru contul 723 snt prevzute urmtoarele subconturi: 7231 Pierderi din calamiti naturale; 7232 Pierderi din perturbri politice; 7233 Pierderi din modifcarea legislaiei rii. Evidena analitic a pierderilor excepionale se ine pe tipurile lor, pe cauzele apariiei i pe alte direcii stabilite n politica de contabilitate a ntreprinderii. n cursul perioadei de gestiune n debitul contului 723 se acumuleaz cu total cumulativ de la nceputul anului pierderile din evenimentele excepionale. n acest caz se ntocmesc formulele contabile: 1. Trecerea la cheltuieli a valorii de bilan a activelor pe termen lung i curente nimicite sau detetiorate rezultate din evenimentele excepionale: Dt 723 "Pierderi excepionale" Ct 111 "Active nemateriale" Ct 112 "Active nemateriale n curs de execuie" Ct 121 "Active materiale n curs de execuie" Ct 123 "Mijloace fixe" Ct 211 "Materiale" Ct 212 "Animale la cretere i ngrat" Ct 213 "Obiecte de mic valoare i scurt durat" Ct 215 "Producia n curs de execuie " Ct 216 "Produse" Ct 217 "Mrfuri" Ct 241 "Casa" Ct 242 "Cont curent n valut naional" Ct 243 "Cont curent n valut strin" Ct 244 "Conturi speciale la bnci" Ct 245" Transferuri bneti n expediie" Ct 246 "Documente bneti" Ct 252 "Alte active curente". 2. Reflectarea cheltuielilor privind lichidarea consecinelor evenimentelor excepionale: Dt 723 "Pierderi excepionale" Ct 211 "Materiale" Ct 531 "Datorii fat de personal privind retribuirea muncii" Ct 533 "Datorii privind asigurrile" Ct 241 "Casa" Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" Ct 812 "Activiti auxiliare".

La fine]e fiecrei perioade de gestiune pierderile excepionale acumulate n debitul contului 723 se reflect n Raportul privind rezultatele finaciare i se iau n calcu la determinarea indicatorului din rndul 120 "Rezuitatul excepional: profit (pierdere)". La finele anului de gestiune conturile de eviden a cheltuielilor activitii neoperaionale se nchid prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar. n acest caz se ntocmete formula contabil: Dt 351 "Rezultat financiar total" Ct 721 "Cheltuieli ale activitii de investiii" Ct 722" Cheltuieli ale activitii financiare" Ct 723 "Pierderi excepionale". 70.Cadrul legislativ contabil din RM Organizarea i funcionarea contabilitii n ntreprindere se realizeaz n conformitate cu actele legislative i normative prin care se asigur 0 reglementare unitar a acesteia la scara ntregii economii. Sistemul de reglementare normativ al contabilitii reprezint totalitatea actelor legislative i normative, care reglementeaz inerea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare. Prin aceasta se asigur urmrirea i raportarea unitar a indicatorilor economico-financiari. Contabilitatea cuprinde 0 terminologie unica i este bazat pe anumite reguli comune pentru toate ntreprinderile care desfoar activitate de ntreprinztor i sunt nregistrate n Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenenta ramural i forma organizatorico-juridic a acestora (cu excepia organizaiilor bugetare). Obiectivele reglementarii contabilitatii privesc uniformizarea nomenclaturii conturilor prin planul de conturi i tipizarea principalelor documente i registre cantabile de uz general. Ca acte legislative i normative privind reglementarea contabilitii n Republica Moldova se aplic: Legea contabilitii; Standardele naionale de contabilitate; Comentarii la standardele naionale de contabilitate; Planul de conturi contabile al activitii economico-financiare a ntreprinderilor; Instruciuni, scrisori i alte acte instructive emise de Ministerul Finanelor al Republicii Moldova; Codul fiscal; Legea bugetului etc. Legea contabilitii este un act normativ care stabilete principiile metodologice unice ale contabilitii i rapoartelor financiare, regulile generaIe privind documentarea operaiilor economice, ntocmirea registrelor contabile, inventarierea patrimoniului, corectarea erorilor contabile, ntocmirea i prezentarea rapoartelor financiare. Standardele naionale de contabilitate reprezint norme generale i reguli de inere a contabilitii, evaluare i constatare a activelor, capitalului propriu, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor i rezultatelor financiare, ntocmire a rapoartelor financiare, anexelor la acestea i a notei explicative. Comentarii la standardele naionale de contabilitate constituie explicaii oficiale (in baza exemplelor concrete) privind aplicarea prevederilor standardelor naionale de contabilitate. Planul de conturi contabile al activitii economico-financiare a ntreprinderilor este un model normativ privind clasificarea i codificarea conturilor. El reprezint un tablou al sistemului de conturi, n cadrul cruia fiecare cont desemnat printr-o denumire i simbol cifric este ncadrat ntr-o anumit grup i clas n raport cu 0 anumit caracteristic de grupare. Instruciuni, scrisori i alte acte instructive emise de Ministerul Finanelor al Republicii Moldova reprezint explicaii privind modul de inere a contabilitii n diferite domenii de

activitate a ntreprinderilor. Codul fiscal stabilete principiile generaIe ale impozitrii in Republica Moldova i relaiile ce in de executarea obligaiilor fiscale n ce privete impozitele i taxele generale de stat i principiile generale de determinare i percepere a impozitelor i taxelor locale.

71.Metodele de calculare a uzurii In conformitate cu cerintele S.N.C. 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung", se recomanda urmatoarele metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe: a) liniara; b) in raport cu volumul de produse (articole) fabricate (metoda de productie); c) degresiva cu rata descrescatoare: d) soldului degresiv. Ultimele doua metode fac parte din metodele accelerate. E de mentionat ca in baza calcularii uzurii mijloacelor fixe dupa primele trei metode, este pusa valoarea uzurabila, iar dupa a patra metoda - valoarea de intrare a obiectului respectiv. Totusi valoarea ramasa probabila este necesara pentru a determina uzura obiectului din ultimul an al duratei de functionare utila. Metoda liniara. In conformitate cu aceasta metoda, valoarea uzurabila a obiectului va fi decontata (repartizata) uniform pe parcursul duratei de functionare utila. Suma uzurii nu depinde de intensitatea utilizarii activului si se determina prin raportul valorii uzurabile catre numarul anilor (perioadelor gestionare) ale duratei de functionare utila. Norma uzurii va fi egala cu raportul 100 catre numarul de ani ai duratei de functionare utila. Metoda in raport cu volumul de produse (piese) fabricate (de productie). Uzura calculata, conform cerintelor acestei metode, se determina tinand cont numai de volumul de produse, articole, piese, kilometrajul parcurs etc.Uzura lunara va fi determinata de volumul efectiv de produse fabricate sau servicii prestate din luna gestionara. Marimea uzurii acumulate va varia in raport cu modificarea volumului de productie, iar valoarea de bilant se va micsora intocmai cu aceeasi suma pana se va egaliza cu valoarea ramasa probabila. Aceasta metoda poate fi aplicata la calcularea uzurii utilajelor tehnologice, care, nemijlocit, participa la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor. Metode accelerate. La baza acestor metode este pusa teoria ce prevede obtinerea unui volum mai mare de produse si servicii in primii ani de functionare a mijloacelor fixe, iar in a doua jumatate a duratei de functionare utila - obtinerea unui volum mai mic. Respectiv, obiectele (masinile, utilajele) in a doua jumatate a duratei de functionare se supun mai des reparatiilor. Din aceasta cauza, uzura calculata in primii ani e mai mare, iar in anii ulteriori -mai mica. Concomitent, cheltuielile de reparatie in primii ani de functionare sunt mai mici, iar in cei ulteriori - mai mari. Pe parcursul duratei de functionare utila, din punctul de vedere teoretic, exista urmatorul echilibru: sumele mai mari ale uzurii plus cheltuielile (consumurile) de intretinere si reparatie mai mici in primii ani de utilizare sunt aproximativ egale cu sumele mai mici ale uzurii calculate plus cheltuielile mai mari de reparatie in anii ulteriori de exploatare. Grafic aceasta poate fi prezentat in felul urmator:

Evident, aceasta prezentare poarta caracter teoretic, insa ea nu este lipsita de natura practica de folosire a masinilor si utilajelor, ba chiar si a altor tipuri de mijloace fixe. Metoda degresiva cu rata descrescatoare (cumulativa). In baza acestei metode, uzura este determinata prin produsul unui coeficient si a valorii uzurabile. Acest coeficient se calculeaza prin raportul numarului de ani a duratei de functionare (in ordinea descrescatoare) catre suma anilor duratei de functionare utila (numarul cumulativ). Metoda soldului degresiv. Conform acestei metode, suma uzurii unor mijloace fixe se calculeaza in baza normei de uzura prevazuta dupa metoda liniara, majorata nu mai mult de doua ori. De exemplu, norma de uzura (metoda liniara) a utilajului constituie 20%. Ultimele doua metode necesita o atentie deosebita si o caracteristica mai profunda. Ele stimuleaza dezvoltarea progresului tehnico-stiintific, deoarece intreprinderea are posibilitate in primii ani sa deconteze cea mai mare parte a valorii uzurabile. Prin urmare, in caz de necesitate a scoaterii din uz a masinilor, utilajelor sub influenta pietei, pierderile vor fi minimale. Utilizarea metodelor accelerate da posibilitate intreprinderii, fara pierderi mari, sa introduca noi tehnologii, noi masini si utilaje, sa reduca costul produselor fabricate, respectiv sa micsoreze pretul de vanzare si sa devina competitiva. In scopuri fiscale suma uzurii se determina din valoarea de bilant la sfarsitul anului gestionar si norma de uzura aferenta categoriei respective a mijloacelor fixe.

Indiferent de metoda de calculare a uzurii mijloacelor fixe,se ntocmete calculul lunar(n mod manual sau computerizat). n calcul, mijloacele fixe se grupeaz pe subdiviziuni(secii,sectoare),iar n cadrul subdiviziunii pe grupe de clasificare:cldiri,construcii speciale,instalaii de transmisie etc. Conform acestui calcul,suma uzurii calculate a mijloacelor fixe se repartizeaz i se include n consumuri sau cheltuieli,n funcie de destinaia de utilizare a obiectelor: Dt 112,,Active nemateriale n curs de execuie,, i Dt 121,,Active materiale n curs de execuie,, - la suma uzurii mijloacelor fixe utilizate la crearea activelor nemateriale i materiale pe termen lung Dt 141,,cheltuieli anticipate pe termen lung,, i Dt 251,,cheltuieli anticipate curente,, - la suma uzurii mijloacelor fixe utilizate la executarea lucrrilor privind recultivarea terenurilor,pregtirea i valorificarea noilor tipuri de produse,procese tehnologice etc. Dt 722,,cheltuieli ale activitii financiare,, - la suma uzurii mijloacelor fixe create din mijloacele subveniilor de stat Dt 712,,cheltuieli comerciale,, - la suma uzurii mijloacelor fixe ce deservesc procesul de desfacere a produselor finite i mrfurilor Dt 813,,consumuri indirecte de producie,, - la suma uzurii obiectelor subdiviziunilor(mainelor,utilajelor etc.) Dt 714,,alte cheltuieli operaionale,, - la suma uzurii mijloacelor fixe predate n arenda operaional

Dt 811,,producia de baz,, - la suma uzurii mijloacelor fixe ce reprezint o component a consumurilor directe n unele ramuri(n agricultur,de exemplu,uzura viilor,livezelor) etc. Dt 713,,cheltuieli generale i administrative,, - la suma uzurii mijloacelor fixe cu destinaie general a ntreprinderii)cldirile biroului,depozitele centrale ale ntreprinderii,casele de odihn etc.) Ct 124,,uzura mijloacelor fixe,, - la suma total a uzurii mijloacelor fixe ale ntreprinderii. Aceast formul contabil se reflect n diferite registre analitice cum sunt: fiele de eviden a produciei(n cazul cnd uzura reprezint un consum direct), borderourile de eviden a consumurilor indirecte,a cheltuielilor comerciale,generale i administrative, borderourile de eviden a cheltuielilor anticipate la crearea activelor nemateriale i materiale pe termen lung etc. Totalurile obinute prin nsumarea uzurii din aceste registre cu descifrarea sumelor pe conturi corespondente se trec n registrul de eviden sintetic,n funcie de forma de contabilitate aplicat de ctre ntreprindere. n condiiile computerizrii contabilitii mijloacelor fixe ntreprinderea emite mainograme dup una din metodele prezentate n paragraful 2.2.1,,Evidena intrrii mijloacelor fixe,, privind descifrarea rulajelor contului 124,,uzura mijloacelor fixe,, pe conturi corespondente cu indicatorii necesari cerinelor interne i externe : calcularea uzurii lunare pe fiecare obiect de inventar,indicnd subdiviziunea i grupa de clasificare,generalizarea uzurii n fiecare secie i pe fiecare grup de clasificare a mijloacelor fixe, corespondena conturilor etc. n cazul decontrii sumei uzurii cumulate,la ieirea mijloacelor fixe se ntocmete formula contabil: Dt 124,,uzura mijloacelor fixe,, Ct 123,,mijloace fixe,, Evidena analitic a uzurii mijloacelor fixe const n reflectarea sumei uzurii lunare i cumulate de la nceputul anului i din momentul punerii n funciune pe fiecare obiect de inventar n calculul uzurii mijloacelor fixe. Suma uzurii cumulate din momentul punerii n funciune a fiecrui mijloc fix este necesar pentru a nu admite calcularea uzurii ce ar depi valoarea uzurabil.

72. Principiile si conventiile CT.Politica de cT Sunt ipoteze i convenii contabile ce au aprut ca rezultat al observaiilor i experienelor practice, plecnd de la cazuri practice repetate s-a ajuns la generalizri. Aceste principii evolueaz n timp unele se perfecioneaz, altele apar sau dispar. n prezent pe plan internaional exist un consens cu privire la denumirea acestora i la structura lor. Prin Directiva IV CEE s-a adoptat o denumire conun a principiilor contabile generale. Exist un numr mare de principii. La noi, prin reglementare armonizat s-au adoptat 9 principii: 1. Principiul prudenei: nu este admis supraevaluarea elementelor de activ i a venitului, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv i a cheltuielilor, innd cont de deprecierile, riscurile i pierderile posibile generate de desfurarea activitii exerciiului curent sau anterior. Prudena consta n

contabilizarea oricror pierderi probalile i necontabilizarea profiturilor sperabile. principiul este legat de evaluarea patrimoniului i opereaz la finele oricrui exerciiu, cnd pentru fiecare element din patrimoniu se compar valoarea contabil cu valoarea de inventar (actual, de pia). Diferena rezultat are semnificaii diferite i se contabilizeaz diferit pentru elementele de activ i cele de pasiv: - pentru activ: cnd valoarea contabil este mai mare dect valoarea de inventar rezult o diferen negativ, un minus de valoare care, dac minusul are caracter definitiv se contabilizeaz pe seama analizei (cheltuieli = analiz), dac minusul nu are caracter definitiv se contabilizeaz pe seama provizioanelor pentru depreciere (cheltuieli = provizioane); cnd valoarea contabil este mai mic dect valoarea de inventar, rezult o diferen pozitiv, un plus de valoare contabil care nu se contabilizeaz. - pentru pasiv: cnd valoarea contabil este mai mic dect valorea de inventar rezult o diferen pozitiv, un plus de valoare, care dac are caracter ireversibil este un plus de datorie i se contabilizeaz ca atare, dac are caracter reversibil se contabilizeaz ca provizion; cnd valoarea contabil este mai mare dect valoarea de inventar, rezult un minus de valoare contabil, care dac este ireversibil se contabilizeaz ca o reducere de datorii, iar dac este reversibil nu se contabilizeaz. 2. Principiul permanenei metodelor: const n continuitatea aplicrii regulilor i normelor privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate i prezentarea elementelor de patrimoniu i a rezultatelor, asigurnd comparabilitatea n timp a informaiilor contabile.

nerespectarea acestui principiu are diferite implicaii, n final n plan financiar i fiscal nu trebuie neles rigid (metodele odat alese nu pot fi schimbate nu). Schimbarea metodelor se face de la un exerciiu la altul dac ea este determinat de cauze obiective (exemplu: schimbul de metod contabil decis n intreprinderile n privina prezentrii situaiei financiare, inclusiv a metodelor de evaluare, datorit schimbrii reglementrilor contabile, fiscale, a corectrii de erori ce provin din exerciiul precedent). Condiia este ca orice schimbare de metod s fac obiectul unei informri n notele situaiei financiare, unde trebuie calculai i indicatorii influenai, n principal rezultatele finale. 3.Principiul continuitii activitii: se consider c intreprinderea i continu n mod normal funciile, ntr-un viitor previzibil, fr a intra n starea de lichidare sau de reducere a activitii.

Continuitatea/ Necontinuitatea se stabilete la sfritul exerciiului i are 2 consecine pentru intreprindere: a. metoda de evaluare: n cazul continuitii evaluarea bunurilor n bilan se face la valoarea lor actuala ?, iar n cazul necontinuitii pentru evaluarea bilanier se folosesc alte valor (valori lichidative). b. aplicarea practicilor contabile: decuparea veniturilor intreprinderii n exerciii?, elaborarea unor cheltuili pe mai multe exerciii, utilizarea costurilor istorice(?) n evaluarea patrimoniului. Pentru continuitate se opereaz cu aceste practici. Pentru necontinuitate intervin particulariti: - durata exerciiului financiar poate fi mai mic de 1 an; - diferitele cheltuieli ce urmau a fi etalate pe mai multe exerciii viitor, sunt contabilizate n exerciiul curent;

se renun la aplicarea costurilor istorice, etc. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Principiul independenei exerciiului Principiul intangibilitii Principiul necompensrii Principiul pragului de semnificaie Principiul prevalenei economicului asupra juridicului Principiul evalurii separate a elementelor de activ i pasiv.

Politica de contabilitate reprezinta o totalitate de principii, conventii, reguli, metode si procedee adoptate de conducerea intreprinderii pentru tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare. e8j10jn Politica de contabilitate constituie o parte integranta a rapoartelor financiare si trebuie sa fie elaborata de fiecare intreprindere care desfasoara activitate de intreprinzator si este inregistrata in Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenenta ramurala si forma organizatorico-juridica a acesteia (cu exceptia organizatiilor bugetare). Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuata de catre contabilitate, de o comisie speciala, compusa din reprezentantii serviciilor contabil, financiar, juridic si altor servicii ale intreprinderii sau de firma de consulting (audit). Politica de contabilitate aleasa poate fi examinata si adoptata prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dupa aceasta trebuie sa fie aprobata de conducatorul intreprinderii. Politica de contabilitate se elaboreaza in baza ansamblului de conventii fundamentale ale contabilitatii. Notiunea "conventie" inseamna presupunere (ipoteza), conditie de la care intreprinderea trebuie sa porneasca la organizarea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare. In S.N.C. 1 "Politica de contabilitate" sunt stabilite trei conventii fundamentale ale contabilitatii: continuitatea activitatii, permanenta metodelor si specializarea exercitiilor. Procedura formarii politicii de contabilitate privind o problema (sector) concreta a contabilitatii consta in alegerea unei variante din cateva, admise de actele legislative si normative, in justificarea metodei alese, pornind de la particularitatile activitatii intreprinderii si acceptarea acesteia in calitate de baza pentru tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare. De exemplu, S.N.C. 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" recomanda cateva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe: - metoda casarii liniare; - metoda proportional volumului produselor (serviciilor); - metoda soldului degresiv; - metoda degresiva cu rata descrescatoare. La elaborarea politicii de contabilitate intreprinderea alege acea metoda de calculare a uzurii, care corespunde modelului prevazut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe. S.N.C. 18 "Venitul" prevede doua variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzactie sau pe stadii de finalizare a acesteia. Intreprinderea alege acea varianta, care permite determinarea mai exacta a marimii venitului obtinut in cursul perioadei de gestiune. Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C., poate sa difere esential la diverse intreprinderi. Variantele si regulile de evaluare si contabilizare a activelor, veniturilor si cheltuielilor acceptabile pentru o intreprindere pot sa influenteze negativ asupra rezultatelor activitatii altei intreprinderi sau sa fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, in conformitate cu S.N.C. 2 "Stocurile de marfuri si materiale", evaluarea materialelor poate fi efectuata prin trei metode: de identificare, FIFO si costului mediu ponderat. Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecarei unitati a stocurilor de marfuri si materiale si este adecvata pentru intreprinderile cu productie individuala si in serii mici. Metodele FIFO si costului mediu ponderat pot fi utilizate la intreprinderile care dispun de un asortiment

bogat si variat de stocuri de marfuri si materiale. Politica de contabilitate in anul curent este aprobata de conducatorul intreprinderii la finele anului precedent si intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea trebuie sa fie aplicata de toate subdiviziunile structurale ale intreprinderii, inclusiv de cele evidentiate intr-un bilant distinct, indiferent de sediul lor. Subdiviziunile situate peste hotarele Republicii Moldova trebuie sa aplice politica de contabilitate adoptata de intreprindere si sa respecte concomitent regulile contabilitatii care sunt in vigoare in tara respectiva. Intreprinderea nou-creata isi elaboreaza politica sa de contabilitate pana la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la dobandirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile si metodele contabile alese se aplica de intreprindere din ziua inregistrarii de stat. Politica de contabilitate aleasa de intreprindere trebuie sa fie aplicata consecutiv - de la o perioada de gestiune la alta. In unele cazuri prevazute de S.N.C. 1, intreprinderea poate sa introduca modificari in politica de contabilitate, adica sa nu respecte in decursul anului de gestiune principiul permanentei. Toate modificarile introduse in politica de contabilitate trebuie sa fie argumentate si perfectate prin documente de dispozitie (ordine, dispozitii), indicandu-se data intrarii in vigoare a acestora. Politica de contabilitate adoptata de intreprindere trebuie sa fie data publicitatii, adica sa fie adusa la cunostinta tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinata de insasi intreprinderea. Insa in toate cazurile politica de contabilitate trebuie sa fie inclusa intr-un capitol special al notei explicative la raportul financiar anual. Rapoartele financiare trimestriale pot sa nu cuprinda informatii referitoare la politica de contabilitate atunci cand in ultima n-au fost introduse modificari, incepand cu data prezentarii rapoartelor precedente, care cuprind politica de contabilitate. Daca politica de contabilitate a intreprinderii este elaborata in baza conventiilor fundamentale ale contabilitatii stabilite de S.N.C. 1 "Politica de contabilitate", acestea pot sa nu fie publicate in rapoartele financiare. In cazul formarii politicii de contabilitate in baza conventiilor care difera de cele prevazute de standardul mentionat, atare conventii, impreuna cu cauzele aplicarii acestora si evaluarea lor in expresie valorica, trebuie sa fie dezvaluite detaliat in rapoartele financiare. Modificarile introduse in politica de contabilitate care influenteaza substantial evaluarea si luarea deciziilor de catre utilizatorii rapoartelor financiare in cursul perioadei de gestiune sau in perioadele ulterioare, cauzele acestor modificari, precum si evaluarea consecintelor acestora in expresie valorica urmeaza sa fie publicate distinct in nota explicativa la rapoartele financiare. Dezvaluirea politicii de contabilitate nu justifica reflectarea gresita sau inexacta a informatiilor si nu exonereaza conducerea intreprinderii de raspundere pentru incalcarea regulilor stabilite de tinere a contabilitatii si de intocmire a rapoartelor financiare. 73.CT intrarii si iesirii MF Evidena intrrilor de mijloace fixe

Mijloacele fixe se contabilizeaz n conformitate cu prevederile S.N.C. 16 n dependen de modul de achiziionare i creare. Momentul includerii n componena mijloacelor fixe se consider data punerii n funciune a obiectului. ncepnd cu aceast dat ncepe calcularea uzurii1. Drept document justificativ servete
1

. A. Nederi Contabilitate financiar , ACAP, Ediia a II-a, Chiinu 2003;

procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe semnat de ctre preedinte i membrii comisiei permanente a ntreprinderii. Mjloacele fixe procurate se reflect n contabilitate n felul urmtor:

Mijloace fixe.

n cazul cnd mijloacele fixe nu necesit montaj i data punerii n funciune coincide cu

momentul procurrii, valoarea de cumprare i cheltuielile suportate sunt incluse n debitul contului 123 n cazul cnd mijloacele fixe nu necesit montaj, iar data procurri nu coincide cu

momentul punerii n funciune. Cheltuielile acumulate pentru achiziionare se nregistreaz n debitul contului 121Active materiale n curs de execuie. execuie. La punerea n funciune a mijloacelor fixe se efecueaz urmtoarea nregistrare: Dt 123 Mijloace fixe Ct 121 Active materiale n curs de execuie Intrarea mijloacelor fixe are loc n urmtoarele cazuri: Procurarea contra plat de la alte ntreprinderi; Primirea sub form de aport la capitalul statutar al ntreprinderii; Pot fi create de ntreprindere; Primirea n arend finanat (leasing financiar); Transferarea din proprietatea investiional i din activele curente; Obinerea la casarea resurselor natural; mijloace fixe care necesit montaj sau momentul punerii n funciune nu coincide cu momentul procurrii. Cheltuielile suportate se nregistreaz n contul 121 Active materiale n curs de

Contabilitatea ieirii mijloacelor fixe Ieirea mijloacelor fixe are loc n urma: casrii n cazul uzurii fizice sau morale; vnzarea altor ntreprinderi i persoane fizice; transmiterii ca aport la capitalul statutar al altor ntreprinderi; lichidrii n cazul accidentelor, calamitilor naturale i altor evenimente excepionale; transmiterii cu tiltu gratuit; predrii n arend funcional; altor operaiuni; La contabilizarea i impozitarea operaiunilor de ieire a mijloacelor fixe este necesar s se acorde atenie2 : Conform paragrafului 59 al S.N.C. 16: rezultatele din scoaterea din uz sau vnzarea mijloacelor fixe se determin ca diferena dintre ncasrile nete i valoarea de bilan la momentul scoaterii din uz i se constat ca venit sau cheltuieli n raportul privind rezultatele financiare.
2

La scoaterea din uz a obiectului de mijloace fixe anterior duratei probabile de funcionare util, suma uzurii necalculate se trece la cheltuielile privind scoaterea din uz. La ieirea mijloacelor fixe se ntocmesc urmtoarele documente: procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe sau procesul verbal de casare a mijloacelor fixe. Mijloacele fixe ieite se exclud din Registrul de evident a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate i uzurii acestora n scopul impozitrii. Mijloacele obinute de la nstrinarea mijloacelor fixe, cu excepia celor obinute de ctre locator din nstrinarea mijloacelor fixe ce au constituit obiectul unui contract de leasing operaional, se raporteaz la reducerea bazei valorice a categoriei respective de proprietate. Dac reducerea indicat conduce, la sfritul perioadei de gestiune, la un rezultat negativ pe categoria de proprietate, atunci acest rezultat se include n venit, iar valoarea categoriei respective de proprietate la nceputul perioadei de gestiune corespunztoare se egaleaz cu zero. Venitul sau pierderea calculat ca diferen ntre suma mijloacelor obinute de la nstrinarea mijloacelor fixe ce au constituit obiectul unui contract de leasing operaional i baza lor valoric la nceputul perioadei fiscale se recunoate drept venit sau pierdere a perioadei fiscale n care a avut loc nstrinarea.(art. 27 alin.2 din Codul Fiscal) n cazul transferului intern nu se ntocmesc formule contabile, se ntocmete un bon de transfer intern al mijloacelor fixe. 74. Importanta si tipurile de inventariere.Modul de reflectare in CT a rezultatelor inventarierii. Mijlocul principal prin care se constat situaia real a patrimoniului i compararea datelor obinute pe aceast cale cu datele contabilitii, l reprezinta inventarierea. Inventarierea const n verificarea faptic a diferitor elemente existente i a strii patrimoniale i confruntarea ulterioar a datelor obinute cu cele contabile. Prin inventariere se realizeaz un control asupra integritii elementelor patrimoniale. Scopul inventarierii este asigurarea veridicitii i plenitudinii datelor contabile. Ea constituie baza de pornire pentru deschiderea i organizarea evidenei operative i contabile la unitile patrimoniale nou nfiinate. Inventarierea poate fi clasificat dup urmtoarele criterii: 1.Dup sfera de cuprindere inventarierea poate fi complet ( general) sau parial: Inventarierea complet (general) cuprinde ntregul patrimoniu, adic toate elementele patrimoniale ale unitii, precum i toate bunurile deinute, cu orice titlu, aparinnd altor persoane juridice sau fizice. Inventarierea parial cuprinde numai anumite elemente patrimoniale sau numai anumite gestiuni i are, de regul, caracter ocazional. . Ea se efectueaz n urmtoarele situaii: a) n cazul modificrii preurilor; b) la cererea organelor de control, cu prilejul efecturii controlului sau a altor organe prevazute de lege; c) ori de cte ori sunt indicii ca exist lipsuri sau plusuri n gestiune care nu pot fi stabilite cert dect prin inventariere; d) ori de cte ori intervine o predare - primire de gestiune; 2.Dup modul de efectuare i caracterul inventarierii Inventarierile planificate (anunate, fixate) se efectueaz conform graficului ntocmit n prealabil.Acestea cuprind i inventarierile anuale care au o mare importan pentru #.Inventarierile planificate sunt stabilite i prevzute n planul de inventariere ntocmit de conductor i politica de contabilitate a #.Acestea se efectueaz nainte de ntocmirea rapoartelor financiare anuale n scopul asigurrii veridicitii indicatorilor acestora.Pna la prezentarea raportului anual n baza rezultatelor

inventarierii aprobate de ctre conductorul # trebuie s fie introduse nregistrrile corespunztoare n conturi i registrele contabile. Inventarierile neplanificate (inopinate) se efectueaz dup caz,la dispoziia sau solicitarea administratorului, proprietarului, organelor de control i juridice n cazul calamitilor naturale, la reevaluarea bunurilor, la semnalele personalului, la depistarea unor operaiuni economice dubioase etc. Inventarierile de lichidare sunt legate de nchiderea #, firmei i au o mare nsemntate n legtur cu faptul c # lichidat are, datorii care trebuie achitate. 3.Dup volumul totalitii obiectilor de contabilitate se distinge Inventarierea total se consider inventarierea, n cursul creia se supun controlului i recalculrii etc.toate bunurile de tipul respectiv.Acestei inventarieri se supun numerarul n casierie, hrtiile de valoare existente, unele bunuri materiale i mrfuri distincte. Inventarierea selectiv (prin sondaj) este o modalitate specific de verificare a existenei unor anumite categorii de bunuri materiale, mrfuri.Aceste inventarieri se utilizeaz n cazul controlului volumului lucrrilor executive pentru constatarea existenei reale, stabilirea integritii unor bunuri materiale i mrfuri distincte. Diferenele constatate cu ocazia inventarierii pot fi sub form de plusuri sau de minusuri. Plusurile constatate la inventariere se nregistreaz n patrimoniu prin debitarea conturilor de activ corespunztoare, i majorarea veniturilor astfel: Plusurile de active pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii se evalueaz la valoarea de bilan n momentul depistrii i se reflect prin nregistrarea contabil: Debit 111 Active nemateriale Debit 112 Active nemateriale n curs de execuie Debit 121 Active materiale in curs de execuie Debit 123 Mijloace Fixe Debit 125 Resurse naturale Credit 621 Venituri din activitatea de investiii Plusurile din activele curente stabilite cu ocazia inventarierii se reflect prin nregistrarea contabil: Debit 211 Materiale- la valoarea materialelor Debit 213 OMVSD- la valoarea OMVSD Debit 215 Producia n curs de execuie- la costul produciei neterminate Debit 216 Produse- la costul produselor finite Debit 216 Mrfuri la valoarea mrfurilor Credit 612 Alte venituri operaionale Plusuri de mijloace bneti i documente bneti stabilite n casa n urma inventarierii se nregistreaz: Debit 241 Casa Debit 246 Documente bneti Credit 612 Alte venituri operaionale Lipsurile constatate la inventariere se nregistreaz ca o ieire din patrimoniu a elementelor activ, prin creditarea conturilor corespunztoare, i se trec la cheltuieli astfel: Lipsuri de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii se reflecta prin nregistrarea contabil: Debit 721 Cheltuieli din activitatea de investiii- la valoare de bilan Debit 124 Uzura mijloacelor fixe- la suma uzurii calculate Credit 123 Mijloace fixe- valoarea de intrare a mijloacelor fixe Lipsurile de materiale, mrfuri, obiecte de mic valoare i de scurt durat se reflect prin nregistrarea contabil: Debit 714 Alte cheltuieli operaionale Credit 211 Materiale- la valoarea materialelor Credit 215 Producia n curs de execuie-la valoarea produciei n curs de execuie

Credit 216 Produse-la valoarea produselor finite Credit 217 Mrfuri la valoarea mrfurilor Credit 213 OMVSD-la valoarea OMVSD Lipsuri de mijloace bneti i documente bneti depistate n casierie se nregistreaz prin formula contabil: Debit 714 Alte cheltuieli operaionale Credit 241 Casa Credit 246 Documente bneti Minusurile de inventar comise din cauza persoanelor vinovate trebuie s fie compensate de ctre acestea.n cazul cnd este stabilit persoana vinovat de producerea daunei (lipsurile), iar suma daunei a fost recunoscut sau a fost judecat de organele judiciare, n contabilitate se efectueaz urmtoarele nregistrri: 1. La suma daunei imputate persoanei vinovate: a) n cazul cnd dauna este recunoscut i va fi recuperat n perioada de gestiune: Debit 227 Creane pe termen scurt al personalului; Credit 612 Alte venituri operaionale; b)n cazul cnd dauna va fi recuperat n perioadele viitoare, dar pe o perioad de pn un an, precum i dac persoana vinovat nu recunoate suma daunei se intentez un proces judiciar i pn la anunarea hotrrii judecii se ntocmete: Debit 227 Creane pe termen scurt al personalului; Credit 515 Venituri anticipate curente; c) n cazul cnd dauna va fi compensat n perioadele viitoare, iar termenul de recuperare se prevede s fie mai mare de un an, se va nregistra: Debit 134 Creane pe termen lung; Credit 422 Venituri anticipate pe termen lung; 2.La suma daunei recuperate se va ntocmi nregistrarea contabil: a) a daunei recunoscute: Debit 241 Casa- cnd se ncaseaz n casierie; Debit 531 Datorii fa de personal privind retribuirea muncii-cnd se reine din salariu; Credit 227 Creane pe termen scurt al personalului; b) cnd se recupereaz dauna aferent perioadei viitoare, termenul de achitare al creia este de pn la un an: la suma creanei stinse: Debit 241 Casa- cnd se ncaseaz n casierie; Debit 531 Datorii fa de personal privind retribuirea muncii-cnd se reine din salariu; Credit 227 Creane pe termen scurt al personalului; la suma venitului constatat aferent perioadei curente: Debit 515 Venituri anticipate curente; Credit 612 Alte venituri operaionale; c) cnd se recupereaz dauna aferent perioadei viitoare, termenul de achitare al creia este mai mare de un an: La suma creanei stinse: Debit 241 Casa- cnd se ncaseaz n casierie; Debit 531 Datorii fa de personal privind retribuirea muncii-cnd se reine din salariu; Debit 227 Creane pe termen scurt al personalului; la suma venitului constatat aferent perioadei curente: Debit 422 Venituri anticipate pe termen lung;

Credit 612 Alte venituri operaionale; 3. Cnd termenul de achitare al creanei pe termen lung privind dauna produs devine mai mic de un an se va reflecta nregistrarea contabil: a) la suma creanei pe termen lung termenul de achitare al creia este de pn la un an: Debit 227 Creane pe termen scurt al personalului; Credit 134 Creane pe termen lung; b) concomitent se constat suma venitului: Debit 422 Venituri anticipate pe termen lung ; Credit 515 Venituri anticipate curente; 75.Contabilitatea activelor materiale in curs de executie prevede evidenta la beneficiar a chelt la crearea activelor materiale pe termen lung noi si a cheltuielelor aferente ameliorarii starii activelor ce se afla in utilizare, indiferent de modul de executare a lucrarilor de constructie, montaj, reparatie capitala, modernizare, extindere in antrepriza sau regie proprie. Activele materiale in curs de executie se recunosc in baza principiului specializarii exercitiului. Componenta activelor materiale in curs de executie si caracterizarea contului de evidenta a acestora. In componenta lor se include: -chelt legate de constructia cladirilor, edificiilor, drumurilor, podurilor etc inclusiv al celor arteziene, lacurilor. -utilajele, masinile, si instalatiile tehnologice, de productie, energetice, electrotehnice, de transmisie care necesita montaj si toate chelt privind procurarea acestora. -masinile, utilajele si alte obiecte care nu necesita montaj in cazul cind momentul procurarii nu coincide cu momentul punerii in utilizare; -chelt de reparatie a obiectelor procurate la pregatirea acestora pentru a fi utilizate. -chelt de reparatie capitala a mij fixe aflate in utilizare in cazul efectuarii lucrarilor de reparatie in locul de expoatare atunci cind aceste chelt vor fi supuse capitalizarii; -investitiile capitale ulterioare, lucrarile de modernizare, extindere fiind efectuate in locul de utilizare a obiectelor respective in cazul cind acestea se supun capitalizarii. -chelt la sadirea viilor si livezilor, arbustilor, cresterea si ingrijirea ulterioara a acestora pina la transmiterea in categoria celor pe rod; -chelt de inlaturare a lipsurilor in vii si livezi in cazul capitalizarii acestora; -chelt p-u restabilirea proprietatilor mij fixe de a participa la activitatea # in cazul anterioar valoarea de bilant a fost decontata din cauza diverselor evenimente neobisnuite: avarii, incendii, inundatii, alunecari de terean etc. IN SCOPUL CONTABILIZARII ELEMENTELOR DE ACTIVE MATERIALE IN CURS DE EXECUTIE INDICATE SI ALTOR COMPONENTE ESTE DESTINAT CONTUL SINTETIC 121,,Activ materiale in curs de executie care cuprind urm subconturi: 121.1,,Constructii in curs de executie in afara de chelt aferente lucrarilor de constructie a obiectelor respective se reflecta si valoarea masinilor, utilajelor, instalatiilor predate in montaj precum si chelt la plantare, crestere si ingrijirea plantelor perene pina la intrarea acestora pe pod. 121.2,,Utilaj destinat instalarii-este destinat contabilitatii operatiunilor de achizitionare a masinilor, utilajelor, instalatiilor. 121.3,,Utilaj si alte obiecte pina la punerea in functiune-reflectarii obiectelor care nu necesita montaj, insa momentul punerii in exploatare nu coincide cu momentul achizitionarii. 121.4,,Investitii capitale ulterioare-se contabilizeaza toate chelt de reparatie, indiferent de tipul acesteia. Documentele primare, centralizatoare si registrele de evidenta: -factura fiscala privind obiectele achizitionate de la furnizori si a intreprinderii de transport, in cazul cind aceste obiecte si servicii se impoziteaza cu TVA; -factura de expeditie in cazul cind masinile, utilajele si alte obiecte nu sunt impozitate cu TVA;

-factura fiscala a antreprenorului si procesul verbal de primire predare a lucrarilor de constructii montaj; -dispozitie de plata si chitantele privind achitarea taxei vamale, serviciilor vamale. -fisa de lucru in acord la calcularea salariilor muncitorilor si ecesutarea lucrarilor de constructiimontaj, reparatie, modernizare, extindere in cazul salarizarii in acord. -calculul sau borderoul de repartizare a salariilor calculate muncitorilor care executa lucrarile mentionate; -fisa de pontaj in cazul salarizarii muncitorilor in regie; -fisa-limita de livrare a materalelor si bonul de consum; - tebelul de repartizare a materialelor consumate sau raportul privind consumul de materiale de constructie, in comparatie cu normele de productie; -calculele de repartizare a consumurilor privind intretinerea si exploatarea masinilor si mecanismelor de constructie, a serviciilor transportului auto, a energiei electrice si alte documente. Contabilitatea chelt de constructie a cladirilor, constructiilor speciale, altor obiecte. Chelt privind constructia unor obiecte noi sunt contabilizate pe fiecare obiect si articole de cheltuieli respective cu total cumulativ de la inceputul constructiei pina la punerea in folosinta a obiectului. Efectuarea lucrarilor de antrepriza. In cazul executarii lucrarilor de constructie in antrepriza beneficiarul incheie cu antreprenorul un contract de antrepriza . La finalizarea elementului constructiv sau a intregului obiect se intocmeste un proces verbal de primire predare a elementului constructiv sau a obiectului finalizat in baza caruia antreprenorul elibereaza o factura fiscala sau o factura de expeditie. In baza acestor documente beneficiarul intocmeste inregistrarea contabila: Dt 121.1-la valoarea de deviz a elementului constructiv sau a obiectului fara TVA Dt 534,, Datorii privind decontarile cu bugetul-la suma TVAaferenta Ct 521,,Datorii pe t/s privind facturile comerciale sau 539,, Alte datorii pe t/s- la suma totala(inclusiv TVA). Virarea mij banesti p-u achitarea datoriei fata de antreprenor va fi reflectata astfel: Dt521 sau Dt539 Ct242,, Cont de decontare, 243,,Cont valutar, 244,,Alte conturi la banca, 511,,Credite bancare pe t/s. In baza procesului verbal de primire predare a mij fixe obiectul construit se pune in folosinta, intocminduse inregistrarea contabila: Dt 123,,Mij fife Ct 121,,Active materiale in curs de executie, subcontul 1211,, Constructii in curs de executie. Efectuarea lucrarilor in regie proprie- toate cheltuielile de constructie se contabilizeaza de beneficiar. In baza documentelor primare valorile materiale indicate se reflecta ca fiind transferate din gestiunea sefului de depozit in gestiunea persoanei ce lea primit prin inregistrarea contabila: Dt 211,,Materiale, subconturile respective- gestionarul care lea primit Ct 211,,Materiale, acelasi cubcont respectiv- seful depozitului. Subcontul 121.1 va fi debitat in contrapartida cu cu conturile: 211,,Materiale, 213,,OMVSD,214,,Uzura OMVSD, 531,,Datorii fata de personal privind retribuirea muncii, 533,,Datorii privind asigurarile, 812,,Activitati auxiliare in functie de tipul cheltuielelor. Dupa finalizarea lucrarilor de constructie a obiecteloe( magazii, soproane, depozite de pastare a materialelor de constructie pe santier etc) acestea se trec la intrari prin inregistrarea contabila: Dt213,,OMVSD, subcontul 213.3,, Constructii speciale provizorii Ct 812,,Activitati auxiliare sau alt cont din clasa 8. Unice sunt numite consumuriele privind incarcarea, transportarea, descarcarea, pregatirea locului de instalare, montare, demontare dupa finalizarea constructiei, precum si incarcarea, transportarea si descarcarea masinii, mecanismului sau utilajului. Cheltuieli curente cuprind chelt de intretinere, ingrijire si exploatare a masinilor, mecanismelor, utilajelor de constructie.

Contabilitatea utilajului destinat instalarii-utilajul destinat instalarii , indiferent de modul de efectuare a lucrarilor de montaj, il procura beneficiarul- intreprinderea p-u care se monteaza acest utilaj. In baza facturii fiscale sau facturii de expeditie utilajul cumparat se inregistreaza la intrari prin fc: Dt 121.1 la valoarea utilajului fara TVA Dt 534-la suma TVA aferenta Ct521 sau 539 sau 522 la suma totala inclusiv TVA. Importul utilajelor: -contractul incheiat cu exportatorul strain; -factura comerciala; -certificatul de origine; -factura de transport; -documentele bancare- in cazul unei plati in avans; -declaratia vamala de import; -delegatia reprezentantului # de a efectua plata impozitului si serviciile vamale. Contabilitatea obiectelor care nu necesita montaj. Utilajele, instrumentele, inventarul, si alte obiecte care nu necesita montaj in cazul cind momentul achizitionarii coincide cu momentul punerii in functiune se contabilizeaza nemijlocit in contul 123,,Mij fixe Procurarea utilajelor, instrumentelor, inventarului si altor obiecte: Dt121.3-la valoarea de cumparare fara TVA Dt534-la suma TVA Ct521 sau 539 la valoarea totala inclusiv TVA. Contabilitatea plantelor perene neroditoare se contabilizeaza in subcontul 121.5 ,,Cresterea si ingrijirea plantelor perene. In componenta lor se include: -chelt privind pregatirea solului; -costul materialului saditor; -chelt legate de sapatul gropilor -etc. Subcontul 121.1,,Constructii in curs de executie se va debita cu suma totala a chelt in contrapartida cu conturile: 211,,Materiale-la valoarea materialului saditor, ingrasamintelor, mijloacelor de protectie a plantelor. 213,,OMVSD sau 214,,Uzura OMVSD- LA VALOAREA SAU SUMA UZURII OBIECTELOR DE INVENTAR 531,,Datorii fata de personal privind retribuirea muncii si 533,,Datorii privind asigurarile- la salariile calculate muncitorilor ce executa operatiuni tehnologice in mod manuakl la saditul si ingrijirea plantelor si la contributii p-u asigurarile sociale si medicale aferente; 811,,Productia de baza sau 215,,Productia in curs de executie-la suma consumurilor de baza repartizate in baza calculelor de repartizare a acestora la sfirsitul anului de gestiune; 812,,Activitati auxiliare- la valoarea serviciilor activitatilor auxiliare, precum si la salariile tractoristilor- masinistilor; 521 si 539-la valoarea serviciilor prestate de intreprinderile terte. Contabilitatea altor elemente de active materiale in curs de executie se refera valoarea lucrarilor de proiectare si exploatare, serviciile de supraveghere exercitata de beneficiarul constructiei, precum si expertiza proiectelor. In baza documentelor respective (contracte, facturi fiscale, procese- verbale de receptie- predare a lucrarilor ) beneficiarul constructiei inregistreaza la majorarea costului obiectului de constructie valoarea lucrarilor specificate astfel: Dt121.1-la valoarea lucrarilor si serviciilor fara TVA DT534-la suma TVA CT539- la valoarea totala inclusiv TVA.

Contabilitatea chelt p-u restabilirea proprietatilor mijloacelor fixe si investitiilor capitale ulterioare. In cazul in care valoarea de bilant a unui mijloc fix reflecta deja pierderea avantajului conomic, investitiile capitale ulterioare p-u restabilirea proprietatilor pierdute, prin urmare si a avantajului pierdut, se capitalizeaza in limba valorii de recuperare a mij fix.

76.Evaluarea si calculatia-procedee ale metodei CT

Evaluarea consta in transformarea unitatilor naturale, in unitati valorice cu ajutorul monedei. Aceasta operatie are o importanta deosebita pentru sintetizarea si generalizarea informatiilor generate de existenta, miscarea si transformarea elementelor patrimoniale Evaluarea este procedeul metodei contabilitatii care asigura reflectarea realitatii economice. Evaluarea elementelor patrimoniale se efectueaza in patru momente : la intrarea bunurilor in patrimoniu, la iesirea bunurilor din patrimoniu, cu ocazia inventarierii si la inchiderea exercitiului financiar. 1.Evaloarea la intrarea in patrimoniu se face la unul din urmatoarele preturi sau costuri : costul de achizitie, costul de productie, valoarea de utilitate, valoarea nominala. Costul de achizitie este utilizat pentru evaluarea bunurilor cumparate si se formeaza din pretul platit furnizorului la care se adauga alte cheltuieli efectuate cu ocazia aprovizionarii : cheltuieli de transport-aprovizionare, taxe nerecuperabile, etc. Costul de productie este utilizat la evaluarea bunurilor produse in cadrul intreprinderii. Acesta se formeaza din valoarea materiilor prime si materialelor consumate, cheltuielile cu salariile, alte cheltuieli directe precum si cota cheltuielilor de productie. Valoarea de utilitate numita si valoarea actuala se stabileste in functie de pretul pietei, utilitatea bunului, starea si locul unde se afla si este utilizata in cazul bunurilor aduse ca aport la societate si acelor primite prin donatii cu titlu gratuit. Valoarea nominala reprezinta valoarea consemnata in documente a creantelor si datoriilor. 2.Evaluarea la iesirea bunurilor din patrimoniu se face pentru scoaterea din evidenta a bunurilor vandute, consumate in procesul de productei, constate lipsa, distruse sau deteriorate si reprezinta valoarea lor la intrare. 3.Evaluare la inventariere se face la valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element patrimonial. 4.Evaluarea la inchiderea exercitiului financiar se face in scopul stabilirii pierderilor probabile si al scaderii veniturilor probabile. Cu aceasta ocazie se compara valoarea contabila cu valoarea de inventar. La elementele de activ, daca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila diferenta conastatata nu se evidentiaza in contabilitate, iar daca valoarea de inventar este mai mica decat valoarea contabila, diferenta constatata se inregistreaza ca o pierdere de valoare, sub forma amortizarii daca pierderea este definitiva, sau sub forma provizioanelor pentru depreciere daca pierderea este probabila. La elementele de pasiv, daca valoarea de inventar este mai mica decat valoarea contabila, diferenta constatata nu se inregistreaza, iar daca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila, diferenta constatata se evidentiaza sub forma provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli. Astfel, evaluarea este strans legata de calculatie ca procedeu al metodei contabilitatii, deoarece, pentru a reflecta in conturi cat mai exact existenta si miscarea patrimoniului unitatilor economice si sociale, in toate fazele circuitului ecomonic, precum si rezultatele finaleale activitatii, este necesar sa se determine cu cea mai mare exactitate valoarea acestora. Acest procedeu isi gaseste aplicarea cea mai larga in domeniul calculatiei costurilor si rezultatelor. Notiunea de calculatie are insa o aceptiune mult mai cuprinzatoare in contabilitate ; ea include toate formele de calcul, incepand cu simpla calculare a datelor consemnate in documentele primare, continuand cu calcul rulajelor, sumelor si soldurilor conturilor, cu calculul valorii elementelor patrimoniale inventariate, a diferentelor de inventar, si terminand cu stabilirea costului

productiei si calculul rezultatelor finale, precum si a tuturor indicatorilor economico-financiari prin care se apreciaza activitatea unitatii economice sau sociale. Calculatia, ca procedeu al metodei contabilitatii, actioneaza cu preponderenta in intreprinderile de productie si are drept scop calcularea costurilor de achizitie si a costurilor de productie. Pentru a cunoaste situatia reala a patrimoniul reflectat in contabilitate, trebuie sa se verifice existenta faptica, directa a tuturor elementelor sale in scopul descoperirii neconcordantelor dintre datele inregistrate in conturi si realitatile de pe teren. In continuare, elementele patrimoniale constatate faptic se evalueaza la valoarea actuala sau curenta. In acest scop, contabilitatea se foloseste de un alt procedeu, cunoscut sub denumirea de inventariere. Pe baza constatarilor la care s-a ajuns in urma inventarierii se fac reflectarile necesare in conturi, stabilindu-se concordanta dintre datele rezultate la fata locului prin operatia de inventariere. Prin compararea valorii actuale cu cea din contabilitate se determina deprecierea elementelor patrimoniale inventariate.

77. Contabilitatea activelor nemateriale si amortizarii lor Conform SNC 13 ,,Contabilitatea activelor nemateriale(imobilizrilor necorporale),, ,activele nemateriale reprezint active nepecuniare(nebneti) identificate care nu mbrac o form material.snt controlate de ctre ntreprindere,pot fi utilizate o perioad mai mare de un an n activitatea de producie,comer sau n alte tipuri de activiti,precum i n scopuri administrative sau sunt destinate pentru a fi predate n folosin persoanelor juridice i-sau fizice. Distingem urmtoarele elemente patrimoniale,care sunt incluse n clasa activelor nemateriale: Cheltuieli de constituire Fond commercial Brevete Embleme comerciale Licente Programme informatice Alte active nemateriale Active nemateriale arendate pe t lung Este firesc faptul c indiferent de forma organizatorico-juridic,toi agenii economici din RM activeaz numai n baza licenelor eliberate de Ministerul Finanelor. Licena este un document official prin care se atest capacitatea i dreptul deintorului de a desface activitatea n domeniul dat n condiii care s le asigure beneficiarilor un nalt nivel calitativ i siguran n conformitate cu legislaia n vigoare i se elibereaz pe un anumit termen fin valabil pe ntreg teritoriu al RM. n general,pentru obinerea licenei intreprinderea treb sa corespunde tuturor condiiilor date:este nregistrat la Camera nregistrrilor de Stat pe lang Ministerul Justiiei,e luat la eviden n calitate de contribuabil la organul territorial al serviciului fiscal de stat.are cod fiscal atribuit,a onorat necondiionat angajamente fa de buget i de fondul social.
Recunoasterea activelor nemateriale-reprezinta examinarea corespunderii insusirilor, particularitatilor, caracteristicilor, proprietatilor elementelor respective definitiei si criteriilor stabilite. Activele nemateriale sunt recunoscute in baza acelorasi criterii ca si activle materiale pe t/l conform carora: -intreprinderea dispune de o certitudine ferma ca in urma utilizarii elementului respectiv va obtine anumite avantaje economice; -valoarea articolului poate fi determinata. Momentul recunoasterii il constituie p-u activele nemateriale: -cumparate ce nu necesita chelt de pregatire- data procurarii;

-procurate ce necesita chelt de pregatire spre utilizare- dupa finisarea lucrarilor de pregatire a activului nematerial sau a lucrarilor de instalare a utilajului brevetat si primit in baza contractului de licenta; -create de catre intreprindere-dupa obtinerea titlului de protectie sau dupa finisarea lucrarilor de cercetare-proiectare.

La ntreprindere,activele nemateriale sunt recunoscute n baza urmtoarelor criterii: ntreprinderea dispune de o certitudine fem c n uma utilizrii elementului respective va obine anumite avantaje economice; Valoarea articolului poate fi determinat. Momentul recunoaterii pentru aceste active nemateriale l constituie momentul procurrii acestora,n baza documentelor de procurare-facturi fiscale,process-verbal de evaluare,contract de licen sau al altui contract. Evaluarea activelor nemateriale la momentul recunoaterii acestora (evaluarea iniial) este efectuat n conformitate cu SNC 13, Prin urmare,activele nemateriale se estimeaz la valoarea de procurare nsumat ci impozetele,texele nerecuperabile prevzute de legislaie,achitarea serviciilor de evaluare a activelor nemateriale procurate. Evaluarea ulterioar a activelor nemateriale este efectuat prin metoda recomandat de SNC 13,adic activul nematerial este contabilizat la valoarea de intrare diminuat cu suma amortizrii accumulate.Totodat unitatea economic umrete ca valoarea de bilan a activului nematerial s nu depeasc valoarea de recuperare.Dac aceasta s-a ntmplat,valoarea de bilan se reduce la valoarea de recuperare. Pentru evidena sintetic a activului nematerial este utilizat contul de active 111 ,,Active nemateriale,,.n debitul cruia s-a reflectat intrrile de active nemateriale primate spre utilizare,iar n credit-ieirea acestora din componena elementelor patrimoniale din motivul expirrii duratei de utilizare. Evidena analitic a activelor nemateriale se ine pe tipurile acestora. Unitatea economic calculeaz amortizarea activelor nemateriale primite spre utilizare.Calculul amortizrii ncepe din luna primirii spre utilizare a activului nematerial i se suspend n luna ulterioar lunii ieirii din patrimoniul ntreprinderii Amortizarea activelor nemateriale se calculeaz conform cerinelor metodei liniare (uniforme),n conformitate cu care,valoarea amortizabil a obiectului este decontat uniform pe parcursul duratei de funcionare util.Suma amortizrii nu depinde de identitatea utilizrii activului i se determin prin raportul dintre valoarea amorizabil i numrul de ani(perioade de gestiune) al duratei de funcionare util. Calcularea amortizrii activelor nemateriale Metoda de calculare a amortizrii activelor nemateriale, aplicat de ntreprindere, trebuie s reflecte schema de obinere a avantajului economic (profitului) din aceste active. Exist diferite metode de calculare a amortizrii activelor nemateriale: liniar (uniform), soldului degresiv, n raport cu cantitatea de uniti de produse fabricate (volumul de servicii). Metoda liniar prevede calcularea sumelor de amortizare constante pe toat durata de exploatare util a activului. Amortizarea calculat prin aplicarea metodei soldului degresiv treptat se diminueaz n decursul perioadei de exploatare util, iar n cazul calculrii amortizrii n raport cu cantitatea unitilor de produse fabricate (volumul de servicii) mrimea acesteia depinde de volumul unitilor de produse fabricate (volumul de servicii). Modul de consum al calitilor utile ale activului nematerial determin alegerea unei sau altei metode de calculare a amortizrii. Metoda aleas se aplic consecutiv de la o perioad de gestiune la alta, dac nu se ateapt modificri n schema de obinere a avantajului economic (profitului). Amortizarea calculat n cursul perioadei de gestiune se constat ca consumuri sau cheltuieli n funcie de destinaia utilizrii activelor nemateriale corespunztoare. Pentru unele ramuri amortizarea dreptului de utilizare a tehnologiei sau amortizarea altor elemente ale activelor nemateriale, utilizate pentru fabricarea unui fel de produs, prestarea unui fel de serviciu poate fi considerat consumuri (articol de calculaie) directe. n cazul n care un activ nematerial

sau altul se utilizeaz pentru producerea activelor materiale (materiilor prime, materialelor, pieselor de schimb, instrumentelor etc. ), amortizarea unui asemenea activ nu se consider ca cheltuial i se include n valoarea acestor active materiale n conformitate cu S.N.C. 2 "Stocurile de mrfuri i materiale". Amortizarea activului nematerial, utilizat pentru executarea lucrrilor de construcie n regie, se include n cheltuielile aferente executrii acestor lucrri care se capitalizeaz (S.N.C. 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung")". Reflectarea formulei contabile privind procurarea activului nematerial: Debit contul 111.6 Active nemateriale Credit contul 521.1 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale TVA aferent procurrii activului nematerial se reflect conform formulei contabile: Debit contul 534.2 Datorii privind decontrile cu bugetul Credit contul 521.1 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale Amortizarea activului nematerial 1C-Contabilitate se contabilizeaz prin urmtoarea formul contabil : Debit contul 713 Cheltuieli generale si administrative Credit contul 113.6 Amortizarea programelor informatice
Contabilitatea iesirii activelor nemateriale. Activele nemateriale separabile si inseparabile de cele materiale pot fi scoase din circuitul economic al # din diferite motive: -expirarea duratei de exploatare utila- termenului de valabilitate al titlului de protectie(la licentiar) sau al termenului contractual (la licentiat); -rezilierea contractului de licenta(la licentiat); -casarea activului nematerial din motivul utilizarii neeficiente; -cesiunea dreptului de utilizare a unor active nemateriale fara a pastra titlul de proprietar la posesorul de drepturi. Documentul de baza prin care este perfectata iesirea activelor nemateriale este procesulverbal cu privire la suspendarea actiunii drepturilor de utilizare a activului nematerial. Ieirea activelor nemateriale din circuitul economic al ntreprinderii poate avea loc reeind din mai multe cauze: expirarea duratei de exploatare util: Debit contul 113Amortizarea activelor nemateriale Credit contul 111 Active nemateriale rezilierea contractului de licen este reflectata prin doua inregistrari contabile: - decontarea amortizarii decontate Debit contul 113Amortizarea activelor nemateriale Credit contul 111 Active nemateriale - decontarea valorii de bilant a activului iesit Debit contul 721 Cheltuieli ale activitatii de investitii Credit contul 111 Active nemateriale

78Contabilitatea reparaiilor mijloacelor fixe Reparaia obiectelor de mijloace fixe se efectueaz pentru meninerea lor n stare de lucru normal, restabilirea calitilor iniiale pierdute i/sau n scopul obinerii unor avantaje economice suplimentare de la asemenea obiecte
Reparaia mijloacelor fixe poate fi efectuat n regie proprie sau n antrepriz.

1. Reparaia mijloacelor fixe in regie proprie

Reparaia mijloacelor fixe n regie proprie poate fi efectuat de ctre: -subdiviziunea (sectia ) de reparative a intreprinderii (variant I ); sau - angajai nemijlocit la locul de exploatare a obiectelor de mijloace fixe (varianta II). n cazul utilizrii variantei 1 consum urile de reparaie efective se acumuleaz n prealabil n debitul contului 812 n corespondena cu creditul conturilor de eviden a materialelor, datoriilor privind retribuirea muncii, contribuii lor pentru asigurrile sociale i asistena medical etc. La finalizarea lucrrilor de reparaie costul efectiv al acestora se deconteaz n conturile corespunztoare de active, consumuri/cheltuieli sau provizioane constituite anterior (n funcie de destinaia i locul de exploatare a obiectelor de mijloace fixe i sursa de acoperire a consumurilor aferente reparatiei acestora). n cazul utilizrii variantei a 2 consumurile efective aferente reparai ei mijloacelor fixe se reflect (n funcie de locul de utilizare a acestora) nemijlocit n conturile de active, consumuri i/sau cheltuieli 112, 121, 251, 712, 713, 714, 813,538 etc. (fr aplicarea contului 812). La efectuarea reparaiei mijloacelor fixe n regie proprie se ntocmesc formulele contabile prezentate n tabelul. 1.

Continutul operatiunii Debit credit Temei pentru inregistrare Efectuarea reparatiei din contul consumurilor /cheltuielelor perioadei de gestiune curente Varianta 1 Lucarile de reparatie se executa de subdiviziunea de reparatie a intreprinderii 1 2 Reportarea la inceputul perioadei de gestiune a consumurilor aferente lucratorilor de reparatie in curs de executie Calcularea amortizarii activelor nemateriale utilizate nemijlocit pentru reparatia obiectelor de MF Calcularea uzurii obiectelor de MF utilizate nemijlocit pentru reparatia altor obiecte de MF ale subdiviziunelor auxiliare a intreprinderii Decontarea valorii pieselor de schimb, articolelor de completare si altor materiale utilizate la reparatia obiectelor de MF Casarea OMVSD cu valoarea unitara nu mai mare de din limita stabilita, utilizate la reparatia obiectelor de MF Calcularea uzurii OMVSD utilizate la reparatia obiectelor de MF. Uzura se calculeaza numai pentru OMVSD valoare unitara a carora depaseste din limita stabilita 812 812 215 113 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 812 Borderou de calculare a amortizarii activelor nemateriale. Registrul de evidenta la contul 812 Borderoul de calculare a uzurii MF. Registrul de evidenta la contul812 Bonuri de consum, procese verbale de casare a materialelor. Registrul de evidenta la contul 812 Bonuri de consum, procese verbale de casare a OMVSD in exploatare, nota de contabilitate, registrul de evidenta la contul 812 Bonuri de eliberare a OMVSD in exploatare, nota de contabilitate, registrul de evidenta la contul 812

812

124

812

211

812

213

812

214

Decontarea costului efectiv al productiei in curs de executie utilizate la reparatia obiectelor de MF. Formula contabila se intocmeste, de regula , la intreprinderile micului business care nu aplica conturile din clasa 8 Decontarea costului efectiv al produselor utilizate la reparatia obiectelor de MF Decontarea valorii de bilant a marfurilor utilizate la reparatia obictelor de MF Trecerea la costul lucrarilor de reparatie a cotei cheltuielelor anticipate curente Reflectarea consumurilor de reparatie a obiectelor de MF effectuate prin titularii de avans Reflectarea consumurilor aferente reparatiei achitate cu mijloace banesti nemijlocit in momentul efectuarii acestora Reflectarea datoriilor fata de furnizori- pentru apa, energie, abur si fata de antreprenori pentru serviciile comunalesi alte servicii prestate la reparatia obiectelor de mijloace fixe. Calcularea remuneratiilor angajatilor incadrati in procesul de reparatie a MF Calcularea contribuiilor de asigurri sociale de stat obligatorii aferente remuneraiilor angajailor ncadrai n procesul de reparatie a miiloacelor fixe Reflectarea primelor de asigurare obligatorie de asisten medical aferente remuneraiilor angajailor ncadrai n procesul de reparaie a mijloacelor fixe. Formula contabil se ntocmete n cazul n care salariile angajailor se calculeaz i se achit n 'aceeasi lun

812

215

Process verbale de casare a productiei in curs de executie, nota de contabilitate, registrul de evidenta 812 Procese verbale de casare a produselor, bonuri de consum Registru de evidenta la contul 812 Procese verbale de casare a marfurilor , bonuri de condom, Registru de evidenta la cont 812 Nota de contabilitate , Registrul de evidenta a cont 812 Decontari de avans cu documentele de decontare si de plata justificate registri de evidenta la cont 812 Disp. de plata, registr. de casa, bon de plata, ordin de plata, extrase de cont si alte doc. Registru de evidenta a cont 812 Facturi fiscale, facturi de expeditie Registru de evidenta a 812 Bonuri de lucru in accord, registru de salariu. Registru de evidenta a 812 Nota de contabilitate Registrul de eviden la contul 812 Nota de contabilitate Registrul de eviden la contul 812

812

216

812

217

1 0 1 1 1 2

812 812

251 227 532 241.242 243.24 4 521.522 539

812

1 3

812

1 4 1 5 1 6

812 812

531 533

812

533

1 7

Reflectarea primelor de asigurare obligatorie de asisten medical aferente remuneraiilor angajailor ncadrati n procesul de reparaie a mijloacelor fixe. Fonnula contabil se ntocmete n cazul n care salariile angajailor se calculeaz i se achit n diferite luni

812

535

Nota de contabilitate Registrul de eviden la contul 812

1 8

Decontarea costului efectiv al produciei n curs de execuie din activitatea de baz a ntreprinderii utiIiz.at Ia reparaia obiecte lor de miiloace fixe Decontarea costului efectiv al produciei inl curs de execuie din activitile auxiliare ale ntreprinderii utilizata la reparaia obiectelor de miiloace fixe Reflectarea costului serviciilor altor subdiviziuni (secii) auxiliare ale ntreprinderii Decontarea consumurilor indirecte de producie ale seciei de reparaie incluse n costul lucrrilor de reoaratie Reflectarea valorii realizabile nete a pieselor de schimb uzate i a altor materiale obinute la reparai a obiectelor de mijloace fixe Decontarea costului efectiv al lucrrilor de reparaie a obiectelor de mijloace fixe utilizate la crearea activelor nemateriale i mbuntirea calitilor iniiale ale acestora Decontarea costului efectiv al lucrrilor de reparaie a obiectelor de mijloace fixe efectuate pn la punerea n funciune a acestora Decontarea costului efectiv al lucrrilor de reparaie a obiectelor de mijloace fixe utilizate la crearea (construcia) altor obiecte de mijloace fixe i efectuarea investiiilor capitale ulterioare Decontarea costului efectiv al lucrrilor de reparaie a obiectelor de mijloace fixe utilizate la efectuarea cheltuielilor anticipate pe termen lung i curente (nsuirea unor tipuri noi de produse, recultivarea terenurilor etc.) Decontarea costului efectiv al lucrrilor de reparaie a obiectelor de mijloace fixe utilizate la procurarea:

812

811

Procese-verbale de produciei n curs de exectie, nota de contabilitate Registrul de eviden la 812 Procese-verbale de produciei n curs de exectie, nota de contabilitate Re gistrul de eviden la 812 nota de contabilitate Registrul de eviden la 812 nota de contabilitate Registrul de eviden la 812 Bonuri de intrri , Registrul de eviden la 812

1 9

812

812

2 0

812

812

2 1

812

813

2 2

211

812

2 3

112

812

nota de co tabilitate Registrul n de eviden la 812

2 4

121

812

nota de contabilitate Registrul de eviden la 812

2 5

121

812

nota de contabilitate Registrul de eviden la 812

2 6

141.251

812

nota de c ntabilitate Registrul o de eviden la 812

2 7

nota de contabilitate Registrul de eviden la 812

2 8

materialelor OMVSD mrfurilor Decontarea costului efectiv al lucrrilor de reparaie a obiectelor de mijloace fixe care deservesc procesul de desfacere a produselor (mrfurilor) Decontarea costului efectiv al lucrrilor de reparaie a obiectelor de mijloace fixe cu destinatie general i administrativ Decontarea costului efectiv al lucrrilor de reparaie a obiectelor de mijloace fixe utilizate n unitile de producie i gospodriile de deservire Decontarea costului efectiv al lucrrilor de reparaie a obiectelor de mijloace fixe transmise n arend operaional (leasing, locaiune). Formula contalbil se ntocmete la arendator (locator) n cazul n care arenda (leasingul, locaiunea) nu constituie activitatea de baz a ntreprinderii Decontarea costului efectiv al lucrrilor de reparaie a obiectelor de mijloace fixe deteriorate ca urmare a accidentelor, calamitilor naturale i altor evenimente excentionale Decontarea costului efectiv al lucrrilor de reparaie a obiectelor de mijloace fixe utilizate nemijlocit n activitatea de baz a ntreprinderii pentru fabricarea produselor (de prestarea serviciilor)

211 213 217 712

812 812 812 812

nota de contabilitate Registrul de eviden la 812

2 9

713

812

nota de contabilitate Registrul de eviden la 812 nota de contabilitate Registrul de eviden la 812

3 0

713

812

3 1

714

812

nota de contabilitate Registrul de eviden la 812

3 2

723

812

Procesul verbal privind evenimentul exceptional nota de contabilitate Registrul de eviden la 812 nota de contabilitate Registrul de eviden la 812

3 3

811

812

3 4

Decontarea costului efectiv al lucrrilor de 811 reparaie a obiectelor de mijloace fixe transmise n arend operaional (leasing, locaiune). Fonnula contabil se ntocmete la arendator (locator) n cazul n care arenda (leasingul, locaiunea) constituie activitatea de baz a ntreprinderii Decontarea costului efectiv al lucrrilor de reparaie a obiectelor de mijloace fixe utilizate nemijlocit n activitile auxiliare ale ntreprinderii Decontarea costului efectiv al lucrrilor de
812

812

nota de contabilitate Registrul de eviden la 812

3 5

812

nota de contabilitate Registrul de eviden la 812

813

812

nota de contabilitate Registrul

reparaie a obiectelor de mijloace fixe cu destinaie general de oroductie Decontarea costului efectiv al lucrrilor de reparaie a obiectelor de mijloace fixe cu destinaie general aferente contractelor de construcie Decontarea costului efectiv al lucrrilor de reparaie a obiectelor de mijloace fixe utilizate la transmiterea valorilor materiale spre prelucrare tertilor Decontarea la finele perioadei de gestiune a consumurilor aferente lucrrilor de reparaie n curs de executie
814 812

de eviden la 812 nota de contabilitate Registrul de eviden la 812

3 7

3 8

816

812

nota de contabilitate Registrul de eviden la 812

3 9

215

812

nota de contabilitate Registrul de eviden la 812

Lucrarile de reparatie se executa de angajati nemijlocit la locul de exploatare a obiectelor de mijloace fixe 4 112 sau 124.121 Bonuri de consum, procese Reflectarea consumurilor de reparaie a 0 121.141 213.214 verbalede casare a materialelor obiectelor de mijloace fixe efectuate de angajai nemijlocit la locul de exploatare a 251.712 227.241 si OMVSD, deconturi de avans, 713.71 242.244 dispozitii de plata, registru de unor asemenea obiecte. nregistrarea se 4 521.522 casa, ordin de plata, extrase de efectueaz n debitul unuia din conturile 723.811 531.532 112, 121,712, 713 etc. (n funcie de locul cont, registru de salariu, facturi 812.813 533.535 exploatrii) i creditul conturilor de 814.81 539.812 fiscale, nota de contabilitate eviden a materialelor, remuneraiilor, 6 decontrilor cu antreprenorii etc.
4 1

Trecerea n cont a TV A de la valoarea serviciilor prestate de ntreprinderi tere la reparaia obiectelor de mijloace fixe nemijlocit la locul de exploatare a acestora Reflectarea valorii realizabile nete a pieselor de schimb uzate i a altor materiale rezultate din reparai a obiectelor de mijloace fixe, consum urile crora au fost decontate la majorarea: valorii active lor pe termen lung cheltuielilor anticipate pe termen lung i curente cheltuielilor perioadei de gestiune curente consumurilor de producie altor consumuri

534

521.522 539

Facturi fiscale. Registrul de eviden la 812

4 2

nota de contabilitate Bonuri de intrari

211 211 211 211 211

112.121 141.251 612 813 814.81 6

Efectuarea reparaiei din contul provizioanelor aferente cheltuielilor si pltilor preliminare

4

Calcularea provizioanelor pentru reparaia

112

538

nota de contabilitate Registrul

mijloacelor fixe utilizate la crearea activelor nemateriale Calcularea provizioanelor pentru reparaia mijloacelor fixe utilizate la crearea (constructia) altor obiecte de mijloace fixe Calcularea provizioanelor pentru reparaia mijloacelor fixe utilizate la efectuarea cheltuielilor anticipate pe termen lung i curente (nsuirea noilor tipuri de produse recultivarea terenurilor etc.)
121 538

de eviden la 812 nota de contabilitate Registrul de eviden la 812 nota de contabilitate Registrul de eviden la 812

4 4

4 5

141.251

538

4 6 4 7 4 8

Calcularea provizioanelor pentru reparai a 712 mijloacelor fixe utilizate la desfacerea produselor (mrfurilor) 713 Calcularea provizioane1or pentru reparatia .mijloacelor fixe cu destinaie general i administrativ

538

nota de contabilitate Registrul de eviden la 812 nota de contabilitate Registrul de eviden la 812

538

714 538 nota de contabilitate Registrul Calcularea provizioanelor pentru reparaia mijloacelor fixe transmise n arend operaional de eviden la 812 (leasng, locatiune) 4 811 538 nota de contabilitate Registrul Calcularea provizioanelor pentru reparai a 9 mijloacelor fixe utilizate n activitatea de baz a de eviden la 812 ntreprinderii 5 812 538 nota de contabilitate Registrul Calcularea provizioanelor pentru reparaia 0 mijloacelor fixe utilizate n activitile auxiliare de eviden la 812 ale ntreprinderii 5 813 538 nota de contabilitate Registrul Calcularea provizioanelor pentru reparaia 1 mijloacelor fixe cu destinaie general de de eviden la 812 producie 5 814 538 nota de contabilitate Registrul Calcularea provizioanelor pentru reparai a 2 mijloacelor fixe cu destinaie general aferente de eviden la 812 contractelor de constructie 5 816 538 nota de contabilitate Registrul Calcularea provizioanelor pentru reparaia 3 mijloacelor fixe utilizate la transmiterea valorilor de eviden la 812 materiale spre prelucrare terilor Not la operaiunile 3 -5 3In contabilitatea financiar calcularea provizioanelor pentru reparaia mijloacelor fixe se 4 . efectueaz lunar n mrime de din suma anual a consumurilor (cheltuielilor) de reparaie prognozate. n cazul 1/12 n care suma efectiv a consumurilor aferente reparaiei mijloacelor fixe depete suma provizioanelor constituite la fmele anului de gestiune, se efectueaz calcularea suplimentar a provizioanelor, prin ntocmirea acelorai formule contabile ca i la constituirea acestora. Suma provizioanelor neutilizate la finele anului de gestiune (soldul contului 538) se reporteaz n perioadele de gestiune unntoare.

n scopuri fiscale nu se pennite deducerea defalcrilor n fondurile de rezerv, inclusiv i pentru reparaia mijloacelor fixe (art. 31 alin. (2) din Codul flscal). 5 Decontarea costului efectiv al lucrrilor de 538 812 nota de contabilitate Registrul 4 reparaie a obiectelor de mijloace fixe efectuate de de eviden la 812
subdiviziunea (secia) de reparaie a ntreprinderii. Consumurile aferente reparaiei se acumuleaz n prealabil n debitul contului1 2n modul expus n 8 formulele contabile pentru operatiunile din 1-21 prezentultabel. In acest caz, valoarea realizabil net a pieselor de schimb uzate i a altor materiale

rezultate din reparaia obiectelor de mijloace fixe se reflect prin formula contabil urmtoare: debit contul 211, credit contul 812 5 5 538 124.211 213.214 227.241 242.244 521.522 531.532 533.535 539.812

Reflectarea consumurilor de reparaie a obiectelor de mijloace fixe efectuate de angajai nemijlocit la locul de exploatare a unor asemenea obiecte

5 6

Trecerea n cont a TV A de la valoarea serviciilor prestate de ntreprinderi tere la reparatia obiectelor de mijloace fixe

534

Borderouri de calculare a uzurii MF, Bonuri de consum, procese verbalede casare a materialelor si OMVSD, deconturi de avans, dispozitii de plata, registru de casa, ordin de plata, extrase de cont, registru de salariu, facturi fiscale, nota de contabilitate 521.522 Facturi fiscale, registru de 539 evidenta a procurarilor
538

5 7

5 8

Reflectarea valorii realizabile nete a pieselor de 211 schimb uzate i a altor materiale rezultate din reparaia obiectelor de mijloace fixe la locul de exploatare a acestora Decontarea la venituri a sumei provizioanelor 538 neutilizate pentru reparai a mijloacelor fixe. Fonnula contabil se ntocmete n cazul n care ntreprinderea, conform politicii de contabilitate, nceteaz constituirea provizioanelor pentru reparaia obiectelor de miiloace fixe Reparaia mijloacelor fixe in antrepriz

Bonuri de intrari, nota de contabilitate Registrul de eviden la 812 nota de contabilitate Registrul de eviden la 812

612

3.

n condiiile antreprizei lucrrile de reparaie snt executate de ntreprinderi specializate sau persoane n baza contractelor ncheiate. Valoarea unor asemenea lucrri (fr TVA) se reflect n debitul conturilor de eviden a activelor, consumurilor/cheltuielilor sau provizioanelor aferente cheltuielilor i plilor preliminare n coresponden cu creditul unuia din conturile - 521, 522, 539. La efectuarea reparaiei mijloacelor fixe n antrepriz se ntocmesc formulele contabile prezentate n tabelul 2. Formule contabile pentru operaiunile de reparaie a mijloacelor fixe in antrepriz Table.2. Continutul operatiunii Cont corespondente debit credit

Temei pentru nregistrare Tipurile de documente

Efectuarea reparatiei din contul consumurilor/cheltuielilor perioadei de gestiune curente 1 521.522 Facturi fiscale,procese Reflectarea valorii (fr A) serviciilor 112 TV 539 verbale de predare de reparaie a obiectelor de mijloace fixe primire. prestirea calittilor initiale ale acestora

(crearea) active lor nemateriale i mbunt tate de antreprenori, utilizate la procurarea

Reflectarea valorii (fr A) serviciilor 121 TV investitiilor capitale ulterioare prestate de antreprenori, utilizate la pro curarea (crearea/construirea) altor obiecte de mijloace fixe i la efectuarea de reparaie a obiectelor de mijloace fixe Reflectarea valorii (fr A') serviciilor 141 sau TV de reparatie a obiectelor de mijloace fixe 251 prestate de antreprenori, utilizate la efectuarea cheltuielilor anticipate pe termen
lung i/sau curente (nsuirea unor noi tipuri de produse etc)

521.522 539

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire.

521.522 539

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire.

Reflectarea valorii (fr A) serviciilor TV de reparaie a obiectelor de mijloace fixe prestate de antreprenori, utilizate nemijlocit la procurarea:
materialelor OMVSD marfurilor 211 213 217 521.522 539 521.522 539 521.522 539 521.522 539 521.522 539 521.522 539

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire

10

Reflectarea valorii (fr A) serviciilor de TV 712 reparaie a obiectelor de mijloace fixe care deservesc procesul de desfacere(vnzare) a produselor (mrfurilor), prestate de antreorenori Reflectarea valorii (fr A) serviciilor de TV 713 reparaie a obiectelor de mijloace fixe cu destinaie general i administrativ, prestate de antreorenori Reflectarea valorii (fr TV A) serviciilor de 714 reparaie a obiectelor de mijloace fixe transmise n arend operaional (leasing, locaiune), prestate de antreprenori. Formula contabil se ntocmete n cazurile n care consumurile aferente reparatiei se efectueaz pe seama arendatorului (locatorului) i arenda (leasingul, locaiunea) nu constituie activitatea de baz a ntreprinderii Reflectarea valorii (Iar TV A) serviciilor de 723 reparaie a obiectelor de mijloace fixe deteriorate ca urmare a accidentelor, calamitilor haturale i altor evenimente excepionale, orestate de antreprenori Reflectarea valorii (fr TV A) serviciilor de 811 reparaie a obiectelor de mijloace fixe utilizate nemijlocit n activitatea de baz, prestate de antreprenori Reflectarea valorii (fr TV A) serviciilor de 811 reparaie a obiectelor de mijloace fixe transmise n arend operaional (leasing, locaiune), prestate de antreprenori. Fonnula contabil se

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire Facturi fiscale,procese verbale de predare primire Facturi fiscale,procese verbale de predare primire

521.522 539

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire Facturi fiscale,procese verbale de predare primire Facturi fiscale,procese verbale de predare primire

521.522 539 521.522 539

11

12

13

14

15

ntocmete n cazurile in care consumurile aferente reparaiei se efectueaz pe seama arendatorului (locatorului) i arenda (Ieasingul, locaiunea) constituie activitatea de baz a ntreprinderii Reflectarea valorii (fr TV A) serviciilor de 812 reparaie a obiectelor de mijloace fixe utilizate nemijlocit n activitile auxiliare prestate de antreprenori Reflectarea valorii (fr TV A) serviciilor de 812 reparaie a obiectelor de mijloace fixe cu destinaie general de producie, prestate de antreprenori Reflectarea valorii (fr TV A) serviciilor de 814 reparaie a obiectelor de mijloace fixe cu destinatie generala aferente contractelor de constructie, prestate de antreorenori Reflectarea valorii (fr TV A) serviciilor de 816 reparaie a obiectelor de mijloace fixe utilizate la transmiterea valorilor materiale spre prelucrare terilor, prestate de antreorenori Reflectarea valorii realizabile nete a pieselor de schimb uzate si altor materiale rezultate din reparaia obiectelor de mijloace fixe, consumurile crora au fost decontate la majorarea: valorii activelor pe termen lung i curente 211

521.522 539 521.522 539 521.522 539 521.522 539

Facturi fiscale,procese verbale de predare primire Facturi fiscale,procese verbale de predare primire Facturi fiscale,procese verbale de predare primire Facturi fiscale,procese verbale de predare primire Facturi fiscale,procese verbale de predare primire

cheltuielilor anticipate pe termen lung si 211 curente cheltuielilor perioadei de gestiune curente 211 612 consumurilor de producie 211 813 altor consumuri 211 814.816 16 Trecerea n cont a TV A de la valoarea 534 521.522 Facturi fiscale, registru serviciilor de reparaie a obiectelor de 539 de evidenta a lucrarilor miiloace fixe, prestate de antreorenori 17 Trecerea n cont a avansurilor acordate 521.522 224 Nota de contabilitate anterior n contul achitrii datoriilor fa de 539 antreprenori pentru serviciile de reparaie a obiectelor de mijloace fixe, prestate de ctre acesti a 18 Achitarea prin titularii de avans a datoriilor 521.522 227 sau Decontari de avans cu faa de antreprenori privind lucrrile de 539 232 documenteb de plata reoaratie executate 19 Achitarea cu mijloace bneti a datoriilor 521.522 241.242 Disp. De plata, registru fa de antreprenori pentru lucrrile de 539 243.244 de casa, ordine de plata, reparaie executate extrase din cont Efectuarea reparaiei din contul provizioanelor aferente cheltuielilor si pltilor preliminare 20 Calcularea provizioanelor pentru reparaia 112.131 538 Nota de contabilitate obiectelor de mijloace fixe. 141.251 Registru de 712.713 contabilitate la contul 714.811 538 812.813 21 Decontarea valorii (fr TV A) serviciilor 538 521.522 Facturi fiscale Registru de reparaie a obiectelor de mijloace fixe 539 de contabilitate la

112.121 211.213 217 141.251

22

23 24

25 26 27

prestate de antreprenori pe seama provizioanelor constituite anterior Reflectarea valorii realizabile nete a 211 pieselor de schimb uzate i a altor materiale rezultate din reparaia obiectelor de miiIoace fixe Trecerea n cont a TV A de la valoarea 534 serviciilor de reparaie a obiectelor de mijloace fixe, prestate de antreprenori Trecerea n cont a avansurilor acordate 521.522 anterior pentru achitarea datoriilor fa de 539 antreprenori pentru lucrrile de reparaie a obiectelor de miiIoace fixe Achitarea prin titularii de avans a datoriilor 521.522 fa de antreprenori privind lucrrile de 539 reoaratie executate Achitarea mijloacelor banesti a datoriilorfata de 521.522 antreprenori pentru serviciile de reparatie 539 executate Decontarea la venituri a sumei provizioanelor 538 pentru reparatia mijloacelor fixe neutralizate. Formula contabila se intocmeste in cazul in care intreprinderea, conform politicii de contabilitate, inceteaza sa constituie proviziane pentru reparatia de mijloace fixe

contul 538 538 Nota de contabilitate Registru de contabilitate la contul 538 Facturi fiscale, registru de evidenta a procurilor Nota de contabilitate

521.522 539 224

227 sau 532 241 sau 242.243 244 612

Decontari de avans cu documenteb de plata Disp. De plata, registru de casa, ordine de plata, extrase din cont Nota de contabilitate Registru de contabilitate la contul 538

Reparatia curent reprezint schimbul parial al unor piese neeseniaie, reparai a nensemnat, lichidarea deteriorlilor fr demontarea mainii sau utilajului, vopsirea, vruirea cldirilor etc. Reparatia medie a mijloacelor fixe dup complexitatea sa este aproape de cea capitala, dar fiind efectuata periodic, pina la un an, se include in reparatia curent. Repuraia curent are scopul de a pstra obiectele de mijloace fixe n stare normal de lucru pe parcursul duratei de funcionare util i nicidecum nu aduce ntreprinderii vreun avantaj economic suplimentar, n cazul cnd aceast reparaie n-a fost luat n considerare la punerea n funciune a obiectului. Reparatia capital reprezint schimbul ansamblurilor i pieselor eseniale cu descompletarea parial sau total a utilajului, mijloacelor de transport, mbuntirea posibilitilor de exploatare a obiectelor n funciune. Pentru cldiri reparaie capital se consider schimbul uilor i ferestrelor, podelelor i tavanului etc. Din reparaia capital face parte. i reparai a medie cu O periodicitate mai mare de un an. Reparaia capital poate s aduc n unele cazuri ntreprinderii un avantaj economic suplimentar.

. 79.Caracteristica SNC1 Politica de CT Politica de CT reprezint o totalitate de principii, convenii, reguli, metode i procedee adoptate de conducerea ntreprinderii # pentru inerea CT i ntocmirea rapoartelor financiare. Politica de CT constituie o parte integrant a rapoartelor financiare i trebuie s fie elaborat de fiecare # care desfaoar activitate de ntreprinztor i este nregistrat n RM, indiferent de tipul de proprietate, apartenena ramural i forma organizatorico-juridic a acesteia (cu e Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuat de ctre contabilitate, de o comisie special, compus din reprezentanii serviciilor contabil, financiar, juridic i altor servicii ale ntreprinderii sau de firma de consulting (audit). Politica CT aleas poate fi examinat i adoptat prin decizia de

protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dup aceasta trebuie s fie aprobat de conductorul ntreprinderii. n S.N.C. 1 "Politica de CTe" sunt stabilite 3convenii fundamentale ale contabilitii: continuitatea activitii, permanena metodelor i specializarea exerciiilor. Procedura formrii politicii de CT privind o problem (sector) concret a contabilitii const n alegerea unei variante din cteva, admise de actele legislative i normative, n justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitii #i i acceptarea acesteia n calitate de baz pentru inerea CT i ntocmirea rapoartelor financiare. Politica de CT n anul curent este aprobat de conductorul # la finele anului precedent i intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea trebuie s fie aplicat de toate subdiviziunile structurale ale ntreprinderii#, inclusiv de cele evideniate ntr-un bilan distinct, indiferent de sediul lor. Subdiviziunile situate peste hotarele RM trebuie s aplice politica de CT adoptat de #i s respecte concomitent regulile contabilitii care sunt n vigoare n ara respectiv. ntreprinderea nou-creat i elaboreaz politica sa de contabilitate pn la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai trziu de 90 de zile de la dobndirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile i metodele contabile alese se aplic de ntreprindere din ziua nregistrrii de stat. Politica de CT adoptat de # trebuie s fie dat publicitii, adic s fie adus la cunotina tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinat de nsi #. 80.Metoda cT si elemetele ei Contabilitatea ca tiin social are un obiect de cercetare bine stabilit i o metod de cercetare clar conturat. n general, ntre obiectul i metoda contabilitii exist o interdependen i o condiionare reciproc n cadrul creia obiectul este factorul prim determinant, iar metoda este factorul secund i determinat. Chiar i n calitatea sa secundar, metoda de cercetare a contabilitii, poate juca ns un rol activ, sugernd n permanen obiectului, stri i efecte specifice, pornind de la extinderea cercetrii, aria de specificitate tehnic i pn la descrierea sau reflectarea unor fenomene particulare sesizate n demersul practic al tiinei contabile. Fiecare tiin are o metod de cercetare unic i unitar n coninutul, forma i relevana ei tehnic i practic. La rndul ei, contabilitatea ine seama de complexitatea obiectului su de studiu, adoptnd ca unitate de msur simetric, o metod la fel de specific i de complex, marcat de anumite particulariti sesizabile, pornind de la perspectivele economice ale micrilor cu caracter patrimonial relevate. n realizarea coninutului ei, metoda contabilitii se folosete de o serie de procedee i instrumente metodice. Aceste procedee metodice se pot grupa n trei grupe fundamentale, astfel: procedee generale tuturor tiinelor, procedee metodice comune pentru tiinele economice i procedee metodice specifice numai contabilitii. Procedeele metodice generale se numesc astfel ntruct se regsesc n cadrul metodologic comun al tuturor tiinelor. Dintre aceste procedee, cele mai importante i mai relevante fa de obiectul de studiu al contabilitii, sunt: observarea, nregistrarea, clasificarea, raionamentul inductiv i deductiv, analiza i sinteza. Toate aceste procedee au un coninut clar, sugerat intrinsec chiar prin denumirea lor i reprezint n fapt etapele care intervin n demersul metodic operat de tiina contabilitii. Astfel, procesul cunoaterii debuteaz prin observarea fenomenelor i nregistrarea acestora ntr-un anumit mod, n continuare urmnd formularea unor raionamente, pornind de la nsuirile i proprietile determinate, procesul finalizndu-se cu emiterea unor judeci fundamentate cu privire la manifestarea fenomenelor cercetate. Dup formularea judecilor se procedeaz la analiz, adic la descompunerea fenomenelor n prile lor componente n scopul cunoaterii structurii interne i a legilor care le guverneaz, etap urmat n final de procedura sintetizrii informaiilor, concretizat prin reconstituirea fundamentat i n cunotin de cauz a fenomenului analizat.

Procedeele metodice generale, dei se aplic n toate tiinele, mbrac totui forme particulare i caracteristice n dreptul fiecrei tiine care le utilizeaz (de exemplu: una reprezint analiza n chimie, alta analiza n matematic, altceva presupune analiza n contabilitate. Procedeele metodice comune tiinelor economice se numesc astfel, deoarece acestea se aplic n cadrul demersului metodologic al mai multor tiine economice. Dintre cele mai importante procedee metodice comune, amintim: - documentaia are pentru contabilitate o importan deosebit, deoarece orice operaiune economic, pentru a putea fi nregistrat n contabilitate, trebuie consemnat iniial ntr-un document de eviden, anume conceput, cu o form i un coninut tipizat; - evaluarea reprezint generic procedura axiomatic fundamentat, privind exprimarea operaiunilor economice n expresie bneasc, demers obligatoriu pentru tiina contabilitii, implicit dar nu exclusiv, fiind utilizat pentru orice alt form de eviden economic; - calculaia const n folosirea unor determinri matematice sau algoritmi, n vederea obinerii unor indici sau indicatori relevani att pentru tiina contabilitii ct i pentru alte tiine economice deopotriv; - inventarierea este procedeul metodic prin care, la anumite perioade de timp, se confrunt informaia contabil pe de o parte, cu situaia patrimonial real pe de alt parte, n vederea stabilirii eventualelor diferene, soluionate ulterior pe baza rezultatelor inventarierii, n raport de cauzele care le-au determinat. Procedeele metodice specifice contabilitii, au ca principal trstur faptul c sunt utilizate numai n contextul tehnicii contabile. Procedeele metodice specifice ale contabilitii sunt: dubla reprezentare a patrimoniului unitilor patrimoniale (cu ajutorul bilanului), dubla nregistrare a operaiilor economice n conturi i verificarea exactitii informaiei contabile (cu ajutorul balanelor de verificare). Metoda contabilitii nu se reduce la o sum de procedee sau tehnici de investigare folosite izolat ci, ntre aceste procedee exist interdependene i intercorelri dinamice, completri sau susineri reciproce, permind practic adncirea procesului cunoaterii proceselor i fenomenelor ce formeaz obiectul contabilitii. Pe de alt parte, n procesul de urmrire i realizare a obiectivelor sale principale, contabilitatea nu acioneaz ca o tiin izolat, ci se manifest ntr-un cadru larg, caracterizat printr-o serie de legturi interdisciplinare. Astfel, fiind o tiin de natur economic, contabilitatea intr n legturi fireti pe plan metodic i conceptual cu Economia politic disciplin care cerceteaz i fundamenteaz coninutul multor categorii economice cu care lucreaz contabilitatea sau celelalte tiine economice. Se mai remarc legturile dintre contabilitate i economiile de ramur, cum ar fi economia industriei, economia agriculturii, economia comerului etc. Toate aceste discipline adncesc procesul cunoaterii n ramurile lor, folosind raionamente, categorii sau reflectri contabile. Un loc aparte, extrem de important i de relevant, n contextul fenomenului economic general, l au legturile dintre tiina contabilitii i ansamblul tiinelor juridice. Astfel, pentru profesionistul din domeniul contabilitii este esenial cunoaterea actelor normative elaborate n domeniul economic i mai mult, fiind necesar dobndirea competenelor practice privind interpretarea acestor acte normative. Tot astfel, pe plan metodic este important legtura dintre contabilitate i tiinele tehnologice. A realiza o bun urmrire a activitii economice, nseamn printre multe altele i cunoaterea n amnunt a tehnologiei de fabricaie, numai astfel urmrirea activitii economice se poate face cu fidelitate. n continuare mai remarcm legturile pe plan metodic dintre contabilitate i matematic. Pentru economiti este esenial pregtirea matematic. Apoi legtura dintre contabilitate i tiina statistic, legturile cu informatica i cibernetica i, desigur, sunt legturi i cu o serie de alte tiine.

81. Componenta si caracteristica Planului de conturi CT ale activitatii economico-financiare ale # RM

82. Particularitatile organizarii contabilitatii la intreprinderile mici.

ntreprinderea mic ine contabilitatea n conformitate cu principiile metodologice i regulile stabilite prin Legea contabilitii-simplificat n partid dubl care nu depesc limitele a dou din urmtoarele trei criterii pentru perioada de gestiune precedent 1) totalul veniturilor din vnzri cel mult 15 mil. lei, inclusiv; 2) totalul bilanului contabil nu depete 6 mil. lei, inclusiv; 3) numrul mediu scriptic al personalului n perioada de gestiune cel mult 49 de persoane; sau) In cazul aplicarii sist contabil simplificat intreprinderea trebuie sa : a) elboreze si sa aplice planul de conturi contabile simplificat b) utilizeze formularile de rgistre contabile recomandate : 1. n baza Registrului-jurnal de eviden a operaiilor economice; 2. cu utilizarea Borderourilor de eviden a operaiilor economice pe conturi (grupe de conturi) contabile). c)intocmirea rapoartelor financiare simplificate conform formularelor prevazute de SNC 4: - Bilanul contabil - Raportul privind rezultatele financiare - Not informativ privind avansurile, investiiile i decontrile cu clienii externi la___200_ - Anexa la Bilanul contabil (anexa 19 la SNC 4) - Anexa la Raportul privind rezultatele financiare (anexa 20 la SNC 4). - Nota explicativ (simplificat).

Sistemul contabil simplificat are dou variante: - n baza Registrului-jurnal de eviden a operaiilor economice-se recomanda intreprinderilor care produc un singur produs(presteaza un singur gen de servicii), efectuiaza decontari cu furnizorii nemijlocit in momentul executarii operatiunilor economice, nu au productie (servicii) in curs de executie si nu dispun de stocuri mari de materiale si marfuri. - cu utilizarea Borderourilor de eviden a operaiilor economice pe conturi (grupe de conturi) contabile).-poate fi aplicat de intreprinderile care in procesul de productie(prestare a serviciilor) suporta cheltuieli materiale si de munca considerabile, au stocuri mari de contabilitate, produse si marfuri,efectuiza decontari cu debitorii si creditorii, in special prin banci

83. Particularitile contabilitii patrimoniului n instituiile publice "instituii publice" reprezint denumirea generic ce include Parlamentul, Administraia Prezidenial, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraiei publice, alte autoriti publice, instituiile publice autonome, precum i instituiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanare al acestora. Instituiile cuprind autoritile unitilor administrativ-teritoriale, instituiile publice i serviciile publice de interes local, cu personalitate juridic, indiferent de modul de finanare a activitii acestora. O alt modalitate de a defini instituiile publice este aceea legat de caracteristicile bunurilor produse de ctre acestea i modul de verificare sau, altfel spus, de modul de distribuire a acestora ctre beneficiari. Din acest punct de vedere, se poate spune c instituiile publice produc bunuri publice care se

distribuie, de regul, n mod gratuit, urmrind satisfacerea la un nivel maxim posibil a cerinelor consumatorilor, sau la preuri accesibile consumatorilor. Producerea de bunuri publice este, de regul, obiectul de activitate al unei instituii publice. De aceea, fiind legate, din punct de vedere financiar, de bugetul public, instituiile publice sunt organizate dup principiul "nonprofit". Exist i excepia potrivit creia o instituie este public, n funcie de caracteristicile prestaiilor acesteia, adresndu-se publicului larg. Delimitarea unor asemenea instituii nu ine seama n primul rnd de caracteristicile finanrii, de dependena lor de bugetul statului, ele putnd fi chiar private sau s funcioneze dup principiile finanelor private. I.2. Clasificarea instituiilor publice Instituiile publice pot fi clasificate dup mai multe criterii, astfel: A. Dup importana activitii, instituiile publice pot fi grupate n a) Instituiile administraiei publice centrale ce cuprind: Parlamentul, Preedenia, Guvernul, ministerele i celelalte autoriti centrale de specialitate ale administraiei publice i instituiile din subordinea lor direct. b) Instituii ale administraiei publice locale ce cuprind: consiliile comunale, oreneti, ca autoriti deliberative, i primarii, preedinii consiliilor judeene i primarul general al Chisinaului, ca autoriti executive. B. Dup statutul juridic, instituiile publice se clasific n: a) Instituii publice cu personalitate juridic, uniti ai cror conductori au calitate de ordonatori de credite. Aceste instituii au patrimoniu propriu, cont curent deschis la trezorerie, buget propriu de venituri i cheltuieli, ntrein relaii cu terii, conduc contabilitate proprie. b) Instituii publice fr personalitate juridic, uniti ai cror conductori nu au calitate de ordonatori de credite. Sunt instituii care funcioneaz ca entiti dinstincte n subordinea sau pe lng instituii cu personalitate juridic, nu au cont curent la trezorerie i nu conduc contabilitate proprie (grdinie, coli generale, dispensare medicale etc.) C. Dup nivelul ierarhic, instituiile publice se grupeaz n: a) Instituii publice superioare reprezint unitile ai cror conductori au calitate de ordonatori principali de credite (minitrii i conductorii celorlalte organe centrale de stat) care primesc mijloacele bneti direct de la bugetul de stat i repartizeaz credite bugetare aprobate unitilor ierarhic inferioare. b) Instituii publice subordonate reprezint unitile ai cror conductori au calitatea de ordonatori secundari i teriari de credite i primesc prin repartizare de la instituiile ierarhicsuperioare mijloacele bugetare pentru acoperirea nevoilor proprii. D. Dup regimul de finanare, instituiile publice pot fi : a) Instituii publice finanate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurrior sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetele locale, dup caz . Creditele bugetare ale acestor instituii publice i a celor din subordine sunt stabilite de ordonatorul de credite ierarhic superior i de comun acord cu Ministerul Finanelor Publice n corpul ordonatorilor principali de credite.

84. Particularitatiile CT OMVSD si uzurii acestora OMVSD sunt active, val unitara a carora e mai mica decit plafonul stability de lege(300lei), indiferent de durata de explotare, indifferent de val unitara. Generalizarii informatiei privind existenta si miscarea OMVSD e destinat contul 213OMVSD.Acesta e un cont de activ.In DT se inregistreaza val initiala a obiectelor intrate si constructiile special ridicate, iar in CT-iesirea acestor bunuri.Soldul e Dt si reprezinta existenta la # la finele per de gestiune a OMVSD. LA contul 213 pot fi deschise urm conturi: 2131 OMVSD in stoc;

2132 OMVSD in explotare; 2133 Constructii provizorii(neprevazute in lista de titulari) Obiectele indicate sunt procurate de regula de la terti.Ele sunt estimate la val de cumparare cu includerea cheltuielilor ce tin de incarcarea, transportarea si descarcarea lor. Trecerea la intrari se efectuiaza in baza fact de expeditie, fac fiscale si altor documente. Daca in docum furnizorului e evidentiata suma TVA, iar obiectele procurate sunt destinate necesitatilor de antrprenoriat, atunci TVA se reflecta DT 534 CT 521 La livrarea obiectelor mai scumpe de 1500lei/buc ele sunt trecute spre decont beneficiarilor prin Dt 213 si Ct aceluiasi cont.Aici se calculeaza si uzura in marime se 100%din val obiectelor.Pentru aceasta e folosit contul de pasiv 214 Uzura OMVSD.La calcularea uzurii se Dt conturile 811.812.713(inn functie unde sunt utilazate obiectele)si se CT contul 214. La vinzarea obiectelor partial uzate cu casarea uzurii se intocmesc urm fc Dt 714 CT 213-la val de bilant; Dt 214 Ct 213-la suma uzurii stabilite prin calcul 85. Caracteristica formelor de evidenta contabila Formele de evidenta o anumita organizare si constituire a sistemelor de register, in scopurile controlului current asupra starii si miscarii mijloacelor si surselor de venit si cheltuieli si obtinerii informatiei necesare pentru intocmirea rapoartelor financiare. Forma contabilitatii depinte de doi factori: sistemul de register contabile utilizate si consecutivitatea inregistrarilor in acestea si modul de intocmire a registrelor. In present in RM se utilizeaza 2 forme de contabilitate care se bazeaza pe munca manuala: memoriale-order si jurnalele order. Memoriale-order se utilizeaza rar,desi este o metoda mai simpla. In calitate de registru sintetic se foloseste nota de contabilitate care se intocmeste pentru fiecare cont sintetic in baza documentelor primare si centralizate..In acest registru se inscriu sumele pe conturile corespondente cu indicarea datei si numarului documentului primar.separat se tine evidenta analitica a mijloacelor si datoriilor in carti, fise in baza carora se intocmesc balante de verificare. Generalizarea informatieipe toate conturile sintetice se poate efectu cu ajutorul: 1.jurnalului-sah; 2.cartii mari; 3.registrului principal In primul caz totalurile fiecarei note de contabilitate se inscriu in jurnalul-sah,care inlocuieste Cartea mare. In cel 2-lea caz datele din nota de contabilitate se inscriu la inceputul in jurnalul de inregistrare, iar din aceasta se trec in cartea mare, iar registrul principal se inregistreaza fiecare nota de contabilitate este prezentata suma totala cu gruparea pe debit si credit conturilor corespondente. Jurnale-order este o forma de evidenta mai larga ,anume infomatia de intrare din documentele primare se trece in borderourile si fisele contabilitatii analitice in scopul controlului asupra intocmirii si miscarii mijloacelor si datoriilor. Datele din documentele primare se inscriu in registrele contabilitatii sintetice, principalele din care sunt jurnalele-order,iar din documentele primare datele se trec direct in jurnale-order in cazul in care pe un oarecare cont se efectueaza un numar neinsemnat de operatiuni. In caz contrar,informatia primara se grupeaza sau se acumuleaza in borderouri speciale, apoi se trece in jurnale-order, unde se formeaza informatia necesara privind conturile sindetice. La sfirsitul perioadei de gestiune rulajele conturilor sintetice se trec in Cardea mare. Datele acesteia se compara cu totalurile sumelor din balanta de verificare a conturilor analitice si cu soldurile mijloacelor banesti in numerar din registrul de casa. Baza informatiei privind conturile din Cartea mare se intocmesc bilantul contabil si alte rapoarte financiare. O alta forma de evidenta contabila este automatizarea. Aplicarea acestei forme ale sistemului de contabilitate automatizat documentele primare constituie baza informationala initiala,insa acesta pot fi de 2 tipuri: complet manual pe formulare tip sau intocmite prin intermediul tehnicii de calcul.In primul caz informatia se introduce in baza de date a compiuterului, iar in al 2-lea se afla deja in memoria tehnicii de calcul. Introducerea informatiei de contabilitate se face cu ajutorul programelor ,,1-C contabilitate , ,,Wiscount, ,,Book-Keeper etc.

86. Bugetarea si controlul executarii bugetelor de consumuri Bugetarea reprezint un proces de determinare a aciunilor care urmeaz s fie efectuate n viitor i de prezentare a acestora sub forma unui sistem de bugete. Bugetul reprezint un document financiar, elaborat pn la momentul efecturii aciunilor previzibile. El reprezint expresia monetar a planurilor de activitate i de dezvoltare a ntreprinderii care coordoneaz i concretizeaz n cifre proiectele administratorilor. Bugetele se ntocmesc pentru o perioad viitoare limitat n timp, maximum pe un an, cu ealonarea pe perioade mai mici: trimestre, luni. Scopurile bugetrii (funciile bugetului) sunt: planificarea operaiunilor ce asigur realizarea obiectivelor strategice ale ntreprinderii; coordonarea diverselor tipuri de activiti ale diferitelor subdiviziuni; stimularea conductorilor de toate nivelurile n vederea atingerii scopurilor centrelor de responsabilitate; controlul activitii curente, asigurarea disciplinei prevzute de plan; evaluarea ndeplinirii planurilor de ctre centrele de responsabilitate i conductorii lor; instruirea managerilor i altor angajai din serviciile economico-financiare ale ntreprinderii. Controlul asupra executrii bugetului general l efectueaz managerul cu probleme de buget. Reuita acestui proces este determinat de dou momente importante: s fie nelese exact i corect previziunile i obiectivele de ctre toi lucrtorii responsabili ai ntreprinderii; s existe susinerea i un sistem de stimulare din partea conducerii de vrf. Controlul activitii de execuie a bugetelor se bazeaz pe compararea, la intervale regulate (de exemplu, lunar), a prevederilor bugetare cu rezultatele obinute. Situaiile i rapoartele ntocmite n urma controlului informeaz conducerea firmei unde anume n cadrul acesteia lucrurile nu merg conform planului. Managerii pot decide asupra formei msurilor corective care trebuie luate. Pentru ca abaterile observate s aib o semnificaie este important ca valorile planificate i cele realizate s fie exprimate n aceleai uniti de msur i s fie raportate la acelai volum de activitate. 87. Ct consumurilor si calculatia costurilor productiei auxiliare Activitati auxiliare- activitatile ce efectueaza lucrari,presteaza servicii atat pentru activit de baza cit si pentru alti consumatori.La activit auxiliare se refera: atelierele de reparatii, transportul auto, parcul de masini si animale, asigurarea cu surse energetice, reparatia cladirilor,etc. Caracteristicile activit auxiliare 1.ele nu au o importanta distincta 2.sunt constituite pentru deservirea altor activit si ramuri 3.rezultatul functionarii acestuia reprez nu produse cu lucrari se servicii Pentru evidenta consumurilor,lucrarilor si serviciilor activit auxiliare in planul de conturi e rezervat contul 812,,activit auxiliare,, care e de activ,e cont de calculatie care nu-si gaseste reflectarea in Bilantul Ct. In DT --raportarea soldului productiei in curs de executie la inceputul urmatoarei perioade de gestiune prin f.c.DT812-Ct215 toate consumurile effective directe si indirecte pe perioada de gestiune. In Ct reflectam valoarea lucrarilor effectuate si serviciilor prestate. La unele # mari la inceputul per.de gestiune se calcula costul lucrarilor si serviciilor planificat; Cand costul efectiv e mai mare ca cel planificat se intocmeste f.c. Dt811.712.813 etc-Ct 812 Cand costul efectiv e mai mic ca cel planificat reflectat in contabilitate pe parcursul anului la sf.per.de gestiune se intocmeste aceleasi f.c. utilizind metoda storno(se scrie cu rosu).

La contul 812 se recomanda de deschis conturi analitice pe fiecare tip de activit.auxiliare. Exista urmat.etape de evidenta a activit.auxiliare: 1.intocmirea docum.primare in subdiviziuni 2.generalizarea datelor in subdiviziuni cu gruparea acestora in diferite rapoarte pe tipuri de activitati 3.intocmirea raportului de activit.al subdiviziunii 4.raportarea rulajelor dt si ct in prisma conturilor corespondente din rapoartele de activitate a subdiviziunii in registru sintetic. Contabilitatea activit.auxiliare are urmat.obiective 1.perfectarea corecta si oportuna a tuturor operatiilor economice in docum.primare 2.delimitarea consum.pe articole sip e tipuri de activit.auxiliare 3.controlul operativ privind utilize.resurs.materiale,de munca si financiare 4.repartizarea corecta a lucrarilor si serviciilor pe consumatori 5.calcularea corecta si argumntata a costurilor effective. Pentru evidenta consumurilor,retribuirii muncii si rezultatelor obtinute se folosesc urmat.documente justificative 1.bon de lucru in accord-se perfecteaza in atelierele de reparatie,reparatia cladirilor.fabricarea ambalajelor 2.foaia de evidenta a automobilului 3.foaia de evidenta a muncii si lucrarilor executate 4.tabel de evidenta a timpului de munca. Pentru reflectarea consum.materiale se intocmesc urmat.documente 1.Proces-verbal de casare a inventarului de productie si gospodaresc,omvsd 2.fisa limita de ridicare a bunurilo materiale-se perfecteaza in cazul operatiilor cu un character systematic. Pentru calcularea uzurii mijl.fixe se intocmesc documentele 1.borderoul de calcul a uzurii mijl.fixe conform situatiei la incep.anului 2.calculul uzurii privind mijl.fixe intrate si iesite 3.calculul uzurii transportului auto 4.borderoul de calcul a uzurii pe luna. .Nomenclatorul articolelor de consum pu contabilitatea acivit.auxiliare se stabileste de intrprindere desinestatator tinind cont de: tipul activit.auxiliare,structura consumurilor,cerintele aparatului managerial.de regula pot fi stabilite urmat.articole de consum 1.consum.directe de materiale-pot fi specificate material prima.piese de schimb 2.cons.directe privind retrib.muncii 3.contributii pu asig.sociala si medicala 4. cons.indirecte de productie. In atelierele de repartie pentru evidenta lucrarilor se intocm docum.primare 1.bonul de lucru in accord 2.fisa limita de ridicare a bunurilor materiale 3. borderoul defectelor la reparatia masinilor . Evidenta analitica se tine pe fiecare obiect reparat. La sf.per.de gestiune se intocm reportul de productie in care sunt separate consum.de baza,intretinerea si exploatarea utilajului atelierului,cons.indirecte de productie. In Dt812 - se reflecta toate consum.atelierului de reparatie. In Ct 812 se inregistreaza 1.costul lucrarilor de reparatie dupa finalizare intocmind process-verbal pe fiecare mijloc reparatDt712-Ct812. 2.valoarea obiectelor confectionate Dt216-Ct 812. 3.piesele de schimb demontate de pe obiectele reparate si transmise la deposit Dt211-Ct812 4.consumurile privind reparatia mijl.fixe ce urmeaza a fi capitalizate DT123-Ct 812.