Sunteți pe pagina 1din 18

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

- executie spatii verzi urbane - lucrari de peisagistica -

Copie nr. copie controlata copie informativa

1. SCOP
Prezenta procedura cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executie a spatiilor verzi in cadrul perimetrelor urbane exterioare. Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a lucrarilor specifice descrise in paragraful urmator.

2. DOMENIU
Prezenta procedura se aplica la lucrarile executate de firma noastra.

3. DEFINITII SI PRESCURTARI
3.1. Se au in vedere definitiile si prescurtarile conform MAQ ( Manual de Asigurare a Calitatii ) al antreprenorului general, cod MI-SG, editia 2, revizia 2/2010- MAQ si anume: MAQ AQ CQ PFS PTE PCC PVRC PVLA RNC RAC Manual de Asigurare a Calitatii Asigurarea calitatii Controlul calitatii Procedura functie de sistem Procedura tehnica de executie Procedura de control a calitatii Proces verbal de receptie a calitatii Proces verbal de lucrari ascunse Raport de neconformitate Raport de actiuni corective

3.2. Documentatia tehnica de executie, specificatiile tehnice si dispozitia date ulterior de proiectant sunt denumite in text proiect.

4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Documentele de rang superior prezentei proceduri Legea nr.10/1995 Legea privind calitatea in constructii

HGR nr.766/1997

Regulament cu privire la Agrementul Tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor Norme generale de protectia muncii Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii Manual de asigurare a calitatii al antreprenorului general

OG nr.60/1997 NGPM 1996 HGR nr.273/1994 MI-SG, editia 2, revizia 2/2010

4.2. Normative si instructiuni Directiva 92/43/EEC Legea 5/2000 SR 2104 - 2004 STAS 5382-91 SR 9167 - 1997 STAS 7184/2001 STAS 11210/88 AND 561 - 2001 Conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei Amenajarea teritoriului national Copaci si arbusti Copaci si copaci ornamentali. Clasificare Regenerare naturala. Sisteme silvicole, ingrijire si pozitie. Pamant.Deternimari fizice si chimice Lucrari de drumuri. Plantatii rutiere.Prescriptii generale. Instructiuni privind plantatiile rutiere.

5. RESPONSABILITATI
Sef santier Asigura la punctul de lucru toata documentatia ( proiect ultima varianta, PTE si PCC aprobate pe lucrare). Verifica daca in proiect sunt incluse date privind exigentele de calitate minime obligatorii stipulate la capitolul1din prezenta PTE. Coordoneaza organizarea si desfasurarea lucrarilor de executie si numeste seful punctului de lucru. Raspunde de respectarea termenelor de predare stabilite in contract. 3

Urmareste respectarea conditiilor necesare aplicarii programului de asigurare a calitatii al antreprenorului general al acestei lucrari. Raspunde direct de receptia materialelor si echipamentelor efectuata pe santier si de asigurarea calitatii, dimensiunilor si caracteristicilor tehnice ale acestora. Raspunde de asigurarea tuturor conditiilor si prevederilor legale privind protectia si igiena muncii si respectarea normelor PSI. Sef punct de lucru Asigura la lucrare personal de executie calificat si instruit. Asigura insusirea si respectarea documentatiei tehnico-economice aferenta PTE si PCC aprobate pe lucrare, de catre personalul de executie. Raspunde de asigurarea tuturor conditiilor si respectarea prevederilor legale privind protectia, igiena muncii si PSI. Raspunde de dotarea punctului de lucru cu utilaje, scule,mijloace de masurare si calibrare necesare unei bune desfasurari a lucrarilor. Urmareste si asigura livrarea din depozite a tuturor materialelor necesare la punctul de lucru, indentificabile si cu documentatie de calitate insotitoare. Verifica si raspunde de conditiile de depozitare a materialelor si produselor in santier. Asigura activitatea de predare-primire a frontului de lucru si semneaza procesul verbal de predare-primire. Raspunde de realizarea lucrarilor si calitatea lucrarilor executate. Asigura conditiile pentru efectuarea verificarilor de catre responsabilul tehnic cu executia atestat si observatiile comunicate de acesta. Asigura conditiile si participa la receptia finala a lucrarilor terminate. Urmareste primirea la termen a echipamentelor si a utilajelor si asigurarea caracteristicilor tehnice ale acestora in conformitate cu specificatiile tehnice din proiecte. Planifica executia lucrarilor, in tocmeste lunar programe de lucru pe care le coreleaza cu grafice de esalonare a lucrarilor aprobate. La preluarea frontului de lucru verifica direct calitatea fazei de lucrari executate anterior, existenta documentatiei de atestare a calitatii pentru faza anterioara a lucrarii inclusiv proces verbal de receptie calitativa, modul de conservare a lucrarilor executate in faza anterioara. Verifica pentru faza de lucrari ce urmeaza a fi executata ,existenta planurilor si detaliilor de executie, caiet de sarcini si dispozitii de santier. Asigura la nivel de punct de lucru un sistem de evidenta a documentatiei primate conform prevederilor PFS Controlul documentatiei si al datelor . Instruieste personalul executant referitor la prevederile documentatiei de executie ale normelor tehnice in vigoare. Consemneaza instruirea in procesul verbal. Asigura si raspunde pentru realizarea lucrarilor conform documentatiei de executie, asigura respectarea planurilor si detaliilor de executie. Utilizeaza numai personal calificat. Dispune masurile necesare pentru corectarea imediata a deficientelor identificate. Identifica si semnalizeaza in scris si verbal ierarhic situatiile neprevazute in documentatii de executie elaborate de proiectant. Sefii de echipa 4

Participa la preluarea frontului de lucru si semneaza de primirea acestuia. Asigura respectarea tehnologiei de lucru impreuna cu echipa in baza instruirii facute de seful de santier sau seful punctului de lucru si a prevederilor din normative. Asigura impreuna cu seful punctului de lucru nivelul calitativ al lucrarii si incadrarea lucrarilor executate in limitele abaterilor admise. Participa la verificarea executiei lucrarilor terminate pe faze si raspunde pecuniar solidar cu echipa pentru remedierea deficientelor constatate. Compartimentul Controlul calitatii CQ Participa la activitatea de predare-primire a frontului de lucru. Efectueaza controalele planificate pe lucrare si participa la punctele de control conform PCC aprobata. Confirma calitatea lucrarilor executate in inregistrarile emise, PVRC, PV de probe, FCC, buletin de analiza, etc. Verifica materialele inainte de a fi introduse in opera si documentele care atesta calitatea lor. Emite, tine sub control si confirma incheierea RNC. Verifica la terminarea lucrarilor inregistrarile de calitate emise si participa la activitatea de receptie finala. Laborator Asigura controlul si retestarea materialelor si produselor cu termen de folosire depasit sau care prezinta dubii.

6. PROCEDURA

6.1 LUCRARI PRELIMINARE NECESARE PLANTARII Lucrarile preliminare sunt urmatoarele:


-Pregatirea zonei si a solului fertil; -Alegerea speciilor care urmeaza sa fie plantate; -Marcarea gaurilor; -Saparea gaurilor; -Asigurarea materialului pentru plantare; -Ambalare si transport a materialului pentru plantare; -Stratificare a materialelor pentru plantare; -Furnizare de tije de sprijin;

-Pregatirea materialului vegetal pentru plantare; -Taiere pentru conturarea coronamentului.

6.2 PREGATIREA ZONEI Solul vegetal prezent voa fi stocat si refolosit in aranjamentul peisajului de autostrada. Prima operatiune consta in indepartarea solului vegetal (30-50 cm) prin excavarea cu excavatorul, depozitarea materialelor in stive, incarcarea in mijloacele de transport, precum si indepartarea lor de pe santier. Excavatii in sol in sol foarte tare se va face cu excavatorul cu incarcare directa in vehiculul de transport si acest lucru va fi transportat la zonele in care sunt efectuate lucrari de umpluturi. Sapaturi in sol , cu o duritate medie urmeaza aceeasi metoda. Pentru umpluturile de pamant , este necesar nivelarea cu ajutorul unui buldozer a materiei descarcate de vehicul de transport si decompactare cu un compresor. Terasamente care acoperite cu iarba constau in plasarea unui strat de sol vegetal cu ajutorul excavatorului cu cupa si apoi nivelarea solului cu buldozerul, urmat de manual / nivelare mecanice si de insamantare. Acesta va fi evitat de compactare si fenomenele de poluare. Solul vegetal va fi excavat / recuperare pe o grosime de 30-50cm. Datorita naturii favorabile a topografiei , nu va fi nevoie de masuri speciale pentru a atenua impactul pentru a stabiliza butasi si pante de umplere. In cazul zonei investigate ,va fi suficient practici bune de inginerie in constructia si instalarea unui sistem de drenaj.In cazul in care zonele predispuse la eroziunea solului ,astfel cum sunt zone de excavare profunde si de terasament de mare , masuri de atenuare a impactului sunt propuse pe baza de saltele preinsamantate.Amplasamentul provizoriu al depozitelor de pamant va trebui sa fie aprobat de catre inginer. Contractul trebuie sa elimine aceste depozite de pamant provizorii si sa aduca terenul la forma initiala sau similara spre satisfactia inginerului. ZONE SI DISTANTE DE PLANTARE CU ARBORI SI ARBUSTI Arborii si arbustii izolati sunt amplasati la distante inegale pe zona de siguranta a drumului ,iar arborii si arbusti plantati in grup vor fi amplasati la o distanta in grup cuprinsa intre 3 si 5m pentru arbori si intre 1 si 2m pentru arbusti.Plantatiile in randuri cu arbori se executa pe ambele parti ale drumului ,de regula pe zona de siguranta ,amplasate simetric si paralel cu axa drumului. Distantele minime de plantare STAS 11210-88 6

Plantatiile in gupuri de arbori si arbusti se executa pe ambele parti ale drumului ,situate simetric fata de axa drumului, astfel ca grupul de pe o parte sa fie la mijlocul distantei dintre grupurile dupa partea cealalta , conform STAS 8175-79. Plantatiile in randuri cu arbori se executa de regula, pe zona de siguranta, pe ambele pari ale drumului, amplasate simetric si paralel fata de axul drumului. Distanta minima de plantare in profil transversal fata de marginea platformei este de 2.25 conform indicativ AND 561-2001 Pentru asigurarea vizibilitatii si siguranta circulatiei nu se va planta arbori in urmatoarele situatii:
-La trecerea la nivel ale drumului cu calea ferata , pe o distanta de 100m, de o parte si de

alta a trecerii;
-In intersectiile de drumuri ,pe portiunile cuprinse in interiorul triunghiurilor de vizibilitate

conform tab 2 din indicativ AND 561-2001;


-In interiorul curbelor cu distanta de vizibilitate mai mica de 150m;

6.3 ALEGEREA SPECIILOR PENTRU A FI PLANTATE Selectia speciilor pentru a fi plantate se va face, avand in vedere dispozitiile de proiectare si a acestui caiet de sarcini, capitolul II. 6.4 MARCAREA GROPILOR DE PLANTARE Marcarea gaurilor consta in masurarea distantelor de separare in functie de aspectul ,zona de pozitionare prin stabilirea parilor (pichete sau marcarea la fata locului prin gauri sapate cu o sapa sau cu o cazma). 6.5 SAPAREA GROPILOR PENTRU PLANTARE Dupa ce locatia trasarii a fost stabilita ,gropile pot fi sapate. - Gropile trebuie sa fie sapate in asa fel incat centrul fiecarei gropi sa corespunda cu pichetarea finala - Gropile pot fi sapate mecanic sau manual. Dimensiunile gropilor pentru plantari aliniate, talas si perdele sunt: -pentru arbori , diametru de 0,5-1m si adancimea de 0,4-0,8m ;
-pentru arbusti, diametrul este de 0,30-0,40m, adancimea de 0,30m;

-gropile trebuie sa aiba o sectiune patrata; -pentru arbori ,0,50-1,00mx0,50x0,40-0,80m; -pentru arbusti, 0,30m x 0,30m x 0,30m.Pereti gropilor trebuie sa fie completi.

Atunci cand se sapa groapa ,solul rezultat din separarea treimii superioare a gropii si solului rezultat din restul de excavare ,se pune pa partile laterale ale gropii (in functie de tipul de materiale separate). Solul rezultat din partea superioara a gropii care in general este solul fertil se pune la partea de jos a gropii in jurul radacinii (in cazul de plantare). In timpul sapaturilor gropilor toate pietrele , radacinile si iarba se indeparteaza.Contractantul se asigura ,de asemenea , ca larvele de viermi ,mai ales cele de gandaci si cosasi nu sunt prezente. Gropile trebuie sa fie protejate in mod adecvat , pana cand are loc plantarea.

6.6 ASIGURAREA MATERIALELOR PENTRU PLANTARE Solul fertil trebuie sa fie furnizat de la sol de pepiniera cu cateva zile inainte de plantare, de indata ce acesta este ales , solul fertil trebuie sa fie depozitat temporar ca la PCT. 10, pana cand este transportat catre zona de lucru .

6.7 AMBALAREA SI TRANSPORTUL MATERIALELOR DE PLANTARE Butasii de pepiniera se livreaza ambalati in mod adecvat pentru livrare ,astfel incat sa se evit deteriorarea . Ambalare butasilor consta in mod normal din inoroiere ,legarea si ambalarea radacinilor ,numarul de butasi se determina in functie de dimensiunea lor , astfel ca greutatea unui lot sa nu depaseasca 50 kg. Fiecare pachet trebuie sa aiba un ambalaj rezistent la intemperii (din lemn zinc sau plastic) care trebuie sa aiba urmatoarele date : numele producatorului, tipul (denumirea stiintifica ,precum si numele romanesc), categoria, in conformitate cu STAS 5971-2004.O a doua eticheta se pune in ambalaj. In cazul in care butasii sunt transportati, fie pe calea ferata sau rutier trebuie sa fie insotit de un certificat de transport pentru un material saditor ,precum si certificatul fitosanitar eliberat de catre institutiile autorizate. Rasadurile trebuie sa fie transportate intr-o perioada de maxim 2 zile de la data la care 8

controlul de calitate a fost efectuat.

Pastrarea temporara a materialului pentru plantare Rasadurile trebuie sa fie depozitate temporar pe santier in santuri anterior excavate si pregatite . Perioada de depozitare nu trebuie sa depasasca 20 de zile de cand rasadurile au fost luate de la pepinierasau de la stratificare. Rasadurile trebuie sa fie in manunchiuri de 5-100 bucati ,in functie de grosimea lor,precum si cele care au radacini mari trebuie sa fie ambalate unul cate unul. Rasadurile vor fi plasate pe partea de jos a santului (cca. 45 cm) ,intr-o pozitie verticala sau inclinata, in timp ce radacinile vor fi acoperite cu sol maruntit 10-15 cm grosime; solul trebuie sa fie marunt pana mai sus de radacini, astfel incat solul sa umple decalajele intre radacini,iar daca acesta este uscat trebuie sa fie umezit cu apa. Atunci cand rasadurile au fost luate de la pepiniera si zona de plantare, acestea vor fi pastrate in depozite ,departe de lumina soarelui, de vant si precipitatii, in scopul de a evita dezhidratarea, uscarea ,congelarea, putregaiul uscat sau in curs de distrugere de animale.

6.8 ASIGURAREA DE TARUSI DE SPRIJIN Tarusii de sprijin sunt furnizati in acelas timp cu materialul de plantare. Tarusii de sprijin trebuie sa fie realizati din salcam ,stejar, brad Plank sau metal si trebuie sa aiba un diametru de 4-8cm; lungimea se stabileste dupa cum urmeaza: - 0,20 cm pentru partea ingropata in sol - 0,80 m pentru adancimea gropii Lungimea trunchiului rasadului masurata de la suprafata solului pana la prima filiala a coroanei: pentru rasad fara coroana (tije) trunchiul trebuie sa fie de cel putin 1,80 lungime. Pentru a preveni putrezirea tarusilor de lemn de sustinere , care se vor infige pe 1,00 m lungime se vor vopsi cu var (sau fierte timp de o ora).

6.9 PREPARAREA MATERIALULUI PENTRU PLANTARE Pregatirea materialului pentru plantare este format din urmatoarele proceduri: 9

Verificarea rasadurilor de la depozitare si inlaturarea butasilor uscati si congelati, sau a celor cu radacini deteriorate. Radacinile rasadurilor sanatoase se curata prin taierea radacinilor pasce si scurtarea celor care depasesc marimea gropii. Radacinile se inoroiaza cu un amestec de sol fertil, gunoi de grajdi in stare proaspata de vaca si apa, care trebuie sa fie suficient, astfel incat sa acopere radacinile.

6.10 TAIEREA SI CONTURAREA COROANEI Coronamentul trebuie sa fie taiat cand butasii de copac sunt plantati Taierea se face dupa cum este detaliat mai jos: - 3-5 ramuri ale coroanei sunt alese care sunt asezate in mod regulat in jurul axei , fiecare aproape de celalalt si la intervale egale ;aceste ramuri trebuie sa fie taiate la o lungime de 35-45cm fata de la punctul de inserare, astfel incat taierea sa fie facuta pe langa un mugure; celelalte ramuri trebuie sa fie taiate la punctul de inserare; - In cazul in care coroana este mare si are crengi mai lungi decat 0,80m crengile trebuie sa fie taiate la o lungime de0,60-0,80m; - Prelungirea axei trunchiului trebuie sa fie taiata la 25-30cm deasupra planului de taiere dintre ramurile de la baza coroanei Coroana nu trebuie sa fie conturata in cazul pomilor mici si butasilor. Pentru arbusti se reduce astfel incat sa asigure un echilibru intre capacitatea de absortie a radacini si alimentare necesare de catre coronament.

NORME TEHNICE PENTRU PLANTARE Dezvoltarea butasilor va depinde de stricta conformitate cu normele tehnice pentru plantare ,dupa cum urmeaza: Pentru speciile care au nevoie de bete de sprijin: Betele de sprijin vor fi puse in groapa la o adancime de cel putin 20cm, astfel incat toate betele de sustinere sunt pe linia de plantarepentru plantatiile pe randuri, sau in locuri stabilite in planul de plantare. Groapa de umplere pana la +1/3 adancime , in functie de lungimea radacinilor ;solul adaugat in groapa din jurul betelor de sprijin trebuie sa fie compactat cu 10

piciorul. Rasadurile preluate din depozite ,pregatite dupa cum se arata in capitolele respective ,nu pot fi puse in groapa in nordul tarusului de sprijin, si nu se planteaza mai profund decat a fost in pepiniera ,cu exceptia salciilor si plopilor, care trebuie sa fie acoperiti cu pamant de pana la 20cm pe lot. Plopii altoiti vor fi plantati cu punctual de altoire la suprafata solului. Radacinile se planteaza in pozitia lor normala si apoi acoperite cu pamant care vor fi compactate cu piciorul asigurand evitarea golurilor. In jurul rasadurilor se va construe un bazin mic de aproximativ 50cm in diametru si 8-10cm in adancime pentru a se asigura canalele de scurgere a apei la radacinile plantelor. Plantarile se vor face in primavera si toamna (inactivitatea vegetative) ,cu conditia ca solul sa nu fie inghetat .Plantatiile de primavera si plantatiile de toamna in solul uscat cere ca fiecare rasad sa fie irigat cu 10-20litri de apa. Pentru perioadele uscate este recomandabil a se folosi butasi arbust in saci de polietilena ,iar acestia trebuie sa fie irigati de la un rezervor prevazut cu furtun ,fiecare arbust are nevoie de cel putin 10 litri de apa ,precum si un copac are nevoie de 20 litri de apa. In jurul rasadului se face o movila mica dupa plantare. Trunchiul rasadului cu bete de sprijin trebuie sa fie vag legat in forma de cifra 8 ,la capatul de sus al tarusului de sprijin ,care nu ar trebui sa depaseasca nivelul de coroana. Plantele tinere situate aproape de campuri sau in apropierea drumurilor trebuie sa fie protejate impotriva animalelor si a faunei salbatice cu maracine legat in jurul trunchiului cu 3 inele de sarma.Protectia se face prin inchiderea zonei cu 3 pari care formeaza un triunghi echilateral in jurul trunchiului cu doua inele si sipca fixat cu cuie ,unul la partea superioara a mizelor si un altul, la mijloc. In conformitate cu specificatiile din punctele anterioare ,pentru a asigura o mai buna conservare ,rasadurile si betele de sustinere a plantatiilor neprotejate vor fi acoperite cu var nestins de pana la 1.20m, imediat dupa ce a fost plantate. Orice material de plantat care nu este folosit pana la sfarsitul zilei de lucru trebuie sa fie depozitat in mod corespunzator ,pana la reluarea lucrarilor de plantare. Controlul de calitate a materialului de plantare , dupa cum urmeaza:
-verificarea etichetei si certificatului fito-sanitar a materialului de plantare ;

11

-verificarea calitatii de rasad pe loturi de maximum 1000 de butasi deacelasi tip ,soi si

categorie, varsta ,dimensiunea si aspectul de dezvoltare ,starea sanitara si autenticitatea speciei ,conform STAS 5971-2004;
-esantion verificate trebuie sa ia in considerare o gramada intreaga in cayul in care

rasadurile sunt aranjate in legaturi;

INSAMANTAREA CU IARBA Obiectivul este de a lupta impotriva eroziunii, prin promovarea de instalare rapida a vegetatieiutiliyand specii adaptate . Suprafetele cultivate cu ierburi trebuie sa fie adaptate la conditiile locale:
-toleranta la conditiile de sol -de instalare locala rapida si de acoperire mare -de inaltime scazuta pentru a reduce intretinerea (cositul) -nevoi nutritionale si lichide scazute -comportament favorabil in timpul iernii si de vara -buna pentru productia de seminte -bun pentru asociere in timp cu vegetatie autohtone

Insamantarea se realizeaza hidro-mecanic sau manual pentru zone mai mici.Aceasta insamantare se poate face in orice luna, dar in toamna si in primavara este cel mai bun timp. Semintele germineaza cu dificultate in conditii de seceta si deci irigarea este necesara in perioadele uscate . Plantarea semintelor pe un sol cu pamant vegetal (5-30cm) .Plantarea semintelor ar trebui sa se faca intr-o perioada scurta de timp ,dupa raspandirea solului vegetal pentru a evita fenomenul de eroziune. Daca in unele parti locale insamantarea nu este eficace ,aceasta se va repeta .Semintele germineaza cu dificultate in conditii de seceta astfel irigarea poate fi necesara in cazul in care semintele sunt plantate intr-un sezon uscat. Plantarea semintelor pe pante mai mari de 2:3 (=33,7*) sau pe sectiuni foarte expuse de terasament biodegradabile saltele preinsamantate. Biodegradabile saltele preinsamantate previn eroyiunea de absortie a energiei de impact produsa de precipitatii izolarea suvoaielor de apa fluxurile si care sa permita trecerea apei prin material in solul de mai jos ,anuland astfel ambele forte de eroziune. Saltelele anti-eroziune sunt din fibra de nuca de cocos ,fibra de iuta si sau paie fan. 12

Rezultatul este o saltea puternica si flexibila ,cu textura densa, care creeaza o bariera impotriva vantului, precipitatiile, oferind o protectie totala a solului si a semintelor, contribuind astfel la cresterea si dezvoltarea de vegetatie pe termen lung. Componentele naturale ale saltelei se degradeaza ,fara a afecta mediul inconjurator. Recomandari pentru saltelele preinsamantate ,biodegradabile
-Un factor major in aplicarea cu succes a saltelelor il constituie o asezare atenta pe

suprafetele in panta.
-Salteaua trebuie asezata pe cat posibil la o scurta perioada de timp dupa ajungerea ei in

santier.Daca acest lucru nu este posibil, saltelele se vor aseza in locuri uscatesi intunecoase pana la asezarea lor.
-Asezarea pe orizontala sau verticala se face in functie de conditiile locale -Daca saltelele sunt asezate pe suprafete largi cu 2cm suprapunere ,in mod normal 2

agrafe de fixare /m2 sunt suficiente


-Se obtine un contact extrem de bun cu suprafata solului -Este natural ca acolo unde este posibil, irigatia sa fie aranjata pentru a incepe cresterea

vegetatiei Inaintea instalarii saltelelor este necesara o buna pregatire a suprafetei de instalare. Saltelele se vor fixa cu agrafe de 4mm grosime din otel moale sau tarusi de lemn astfel:
-Pentru un sol compactat lungimea agrafelor va fi de 200-300mm -Pentru un sol permeabil lungimea va fi de 300-400mm

Hidro semanatoarea Zonele vor fi insamantate cu hidro semanatoarea. Un amestec de apa (4l/m2) seminte (25-30gr./mp) ingrasaminte (20-20gr./mp) ,turf (40g/mp) si celuloza (10g/mp) si adjutanti (10-30g/mp) sunt stocate intr-o cuva si omogenizate cu un amestecator mecanic. Pompa alimenteaza un tun orientabil si proiecteaza amestecul in zona destinata insamantarii (vor fi folosite tehinici Biovert ,Vegetalys, Saravert.....).

PLANTE PENTRU PROTECTIA SI CONSOLIDAREA TALUZULUI 13

In conformitate cu STAS 2916-87 protectia taluzului poate fi facuta prin lucrari de natura biologica executata in pamanturi. Aceste lucrari biologice pot fi executate prin : insamantare, imbracare cu pamant vegetal si insamantare, plantare. In conformitate cu STAS 2916-87 protectia taluzurilor terasamentelor cu inaltimea mai mare de 2m ,se poate face: - prin imbracarea cu pamant vegetal ,insamantare si plantare - folosirea caroiajelor ,imbracarea cu pamant vegetal si insamantare Pe drumurile cu rambleu cu inaltimea de 2-5m ,arborii si arbustii inalti vor fi plantati descrescator pornind de la baza pantei ,ultimile doua randuri din apropierea drumului se face cu arbusti ornamentali care nu depasesc nivelul carosabilului. Intervalele de timp dintre copaci si intervalele de timp dintre randuri trebuie sa fie de cel putin 0,75m de arbusti si de cel putin 1,5m ,pentru pomi ele vor fi realizate egale. Pe pantele din sectoarele rutiere cu rambleu mai mare de 5m se planteaza copaci mari Gropile trebuie sa fie manual sapate si ele trebuie sa aiba urmatoarele dimensiuni: - arbusti 0,50x0,50x0,50m - copaci se refera la punctul 7 din caietul de sarcini.

7. CONTROLUL CALITATII A LUCRARILOR

Alinierea gropilor si peretele excavat trebuie sa fie verificat de catre inginer. Dimensiunile gropilor trebuie sa se potriveasca pentru fiecare tip de copac ,tinand cont de marimea radacinii ,natura solului, precum instruirile AND561:2001. Ordinea de etape a lucrarilor trebuie sa fie in conformitate cu capitolul III din caietul de sarcini.Pentru lucrari ascunse se face un raport de receptie pentru fiecare etapa, dupa ce gropile au fost umplute (in conformitate cu cerintele inginerului). Numarul de arbori plantati trebuie sa fie specificat si trebuie sa fie verificat de catre inginer. 14

RECEPTIA LUCRARILOR

1. RECEPTIA PE ETAPE Acceptarea de catre etape se face atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt incheiate, precum si toate verificarile au fost efectuate conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si pentru a verifica daca acestea respecta conditiile de executie si daca acestea respecta conditiile de calitate impuse de specificatiile tehnice precum si observatiile inregistrate in timpul executarii efectuate de catre comisiile de control autorizate. In urma acestei acceptari trebuie sa fie elaborat un raport de la acceptarea pe etape in care se specifica toate reparatiile necesare ,data la care acestea trebuie sa fie incheiate ,precum si recomandari cu privire la modul in care trebuie sa fie tinute sub observatie sectoarele drumului care nu respecta dispozitiile din prezentul caiet de sarcini. 2. RECEPTIA PRELIMINARA Receptia preliminara se efectueaza in acelas timp cu receptia preliminara a proiectului de ansamblu, in conformitate cu normele juridice actuale. Comisia de receptie a lucrarilor va examina lucrarile ,precum si documentatia de control ,precum si rapoartele referitoare la receptia pe etape elaborate in timpul constructiei. 3. RECEPTIA FINALA Pe perioada de garantie ,contractorul este obligat sa inlocuiasca orice plantare nereusita. Receptia finala este facuta la sfarsitul perioadei de garantie, in conformitate cu prevederile legale actuale.

8. DOCUMENTE SI INREGISTRARI
Verificari : - depozitarea corespunzatoare a materialelor in santier respectarea procedurilor tehnice din documentatie 15

daca suprafetele suport sunt corespunzatoare daca se respecta retetele indicate de producatori aplicarea masurilor impotriva uscarii fortate aderenta la stratul suport certificate de calitate produse uniformitatea in ton a plantarilor verificarea vizuala a calitatii lucrarilor verificarea planeitatii suprafetelor

Inregistrari : procese verbale pentru lucrari ascunse proces verbal de receptie calitativa certificate de calitate pentru materiale rezultatul incercarilor

16

PROCES VERBAL PENTRU VERIFICAREA LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE


Nr. __________ data________________

Faza de lucrare supusa verificarii : _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________ Elemente de identificare (sector, portiune, ax, cota) : _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________ Verificarea s-a facut pe baza prevederilor proiectului nr. _________________ plansele nr_______________ sau a dispozitiilor de santier nr_________________ din data de _________________ Concluzii: _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ _______________________________________________________

CONSTRUCTOR

BENEFICIAR DIRIGINTE SANTIER

PROIECTANT

R.T.E.

Numele: ______________________________________________________________ Prenumele:____________________________________________________________ Semnatura____________________________________________________________

17

18