Sunteți pe pagina 1din 148

RICHARD MARSCHALKO

CONVERTO.ARE . DE CA/CC CU. MODULARE. " IN DURATA . A IMPULSURILOR


.

"

EDITURA MEDIAMIRA

1997

RICHARDMARSCHALKO

. CON"VERTOARE DE CA/CC CU T\IIODULARE " ..., IN DU"RATA A IMPULSURILOR


.

COLECTIA INGINERUI,UI

1. Performante impuse eonvertoarelor de ealce moderne. Funetionarea "eeologidi" . ~ aeonvertoarelor de ea/ee. Pag. 9. 2. Premisele teoretice ale implementarii eonvertoarelor de ealec cu comutatie Pag. 20. 3 . Principii fundamentale de functionare a convertoarelor proprie. 4. Premise Ie tehnologice ale implementarii convertoarelor proprie. Dispozitive semieonductoare adecvate. de ealce ell eomutatie Pag. 31. de ealee eu comuratie Pag. 40.

proprie.

5. Modularea In durata a impulsurilor, MDI, tehnica de comandli a eonvertoarelor electron ice de putere moderne.Pag. 66

1. The performances of the modernac operation -mode of the ac - to - dc converters.

- to -de

converters. The line - friendly P. 9.

2. Theoretical principles concerning the application of the ac - to - dc converters with self - commutation. P. 20. 3. The basic configurations commutation. of the ac tod(~ converters with self P. 31.

4. The technological needs concerning the implementationofthe to - de converters. Appropriate power electronic devices. 5. The converters. pulse width modulation, basic control strategy

line - friendly acP. 40. of the modern P. 66.

8. Ac - to - de converters with self - commutation range.

in the medium and high power P. 121.

1. Die Hochstleistungen Stromrichters.

der modernen Stromrichter. Die Netzfreundlichkeit S.

eines 9.

2. Theoretische Grundlagen der Einfiihrung der netzfreundlichen Selbstkommutation.

Speiseanlagen mit S. 20.

4. Technologische mit Selbstkommutation.

Voraussetzungen

im Gebiet der Anwendung der Speiseanlagen S. 40. als Steuerungstechnik in del' modernen S. 66.

5. Die Pulsweitemodulation Leistungselektronik.

8. Netzfreundliche Leistungen.

Speiseanlagen

im

Gebiet

der

mittleren

und groJ3en
S. 121

Cre1?terea aproape exploziva a numarului de consumatori n~liniari coneeta!i la releaua publica de energie electridi, asociat eu existen!a unei foarte semnificative circulalii ~ energie reaetiva rididi probleme extrem de serioase atat pentm producatorii de energie cat 1?ipentm consumatori. Echiparnentele eleetronice de putere sunt in cea mai mare masura responsabile de aceasta situalie. Tot ele pot insa oferi ~i solu!ia eea mai moderna pentru eorectarea faetorului de putere incircuitele eleetrice. Convertoarele electronice de calee cu comutatie proprie, comandate prin modulare in durata a impulsurilor, MDI, pe liinga functia de transformare a energiei de curent alternativ in energie de curent continuu, prin eomanda ~i reglare adecvata pot prelua 1?ifunqia suplimentara de eorectare a factomluide putere .. Pe baza consideratiunilor facute mai sus asupra tendintelor actuale ineonversia energiei de curent alternativ in energie de curtmt continuu, lucrarea de fala i~i propune abordarea urmatoarelor probleme: In capitolul 1 se face 0 prezentare generala a legislatiei europene cu privire la performanlele imp use diferililor consumatori, din punctul de vedere al eomportarii fala de releaua de aliment are eu energie eleetrica. Pe baza aces tor standarde se pun in eviderila performanlele care trebuiesc indeplinite de catre convertoarele de calee moderne. Tot aici se define~te nOliunea de funqionare eeologica a unui convertor electronic de putere. Capitolul 2 abordeaza 0 serie de chestiuni teoretice legate de definirea puterii in sistemele energetiee ~i de aplicarea teoriei fazorilor spaliali in aeest domeniu. Aeeste probleme sunt esenliale la alegerea strategiei de eomanda ~i reglare a convertoarelor de ea/ce cu comutatie proprie. PrincipiiIe fundamentale de funqionare a convertoarelor de calcc eu comutalie proprie reglate ~i in vederea core~tarii factorului de putere, sunt sintetic des crise in eapitolul 3. Capitolul 4 este destinat prezentarii unor dispozitive semiconductoare a caror aplicare in electroniea de putere a permis implementarea convertoarelor de ca/ee eu comutalie proprie prevazute eu posibilitatea eoreetarii factorului de putere. Se insista aici eu deosebire asupra tranzistoarelor bipolare cu comanda prin camp, IOBT. In capitolul 5 se analizeaza tehnica de comanda prin modulare in durata a impulsuriIor, MDI, care, permitand conducerea dupa necesitate a fazorilor spaliali de ten~iune sau curent sta la baza functionarii convertoarelor de ca/cc ~i ce/ea moderne. Invertoarele eu modulare in durata a impulsurilor, ea element eonstitutiv de baza aJ eonvertoarelor de ee/ea, dar nu in ultimuJ rand ~i al multor redresoare eu eomutalie proprie, sunt analizate in capitolul 6. Capitolul 7 prezinta convertoarele de ca/cc ell comutatie proprie de midi putere. Sunt abordate convertoare in configuratia de redresor neeomandat asociat cu circuit aval de coreetare a factorului de putere ~i reglare a niveJului tensiuniicontinue de ie~ire. Aeeste convertoare poarta ~i numele de surse ecologice de ce in comutatie. Convertoarele de ca/cc cu eomutatie proprie de medie ~i mare putere, prevazute cu

o bibliografie 'bogata, 'bazata pe documentalie tehnica din actualul deceniu sHi la dispoziria cititorului interesat. De asemenea 0 serie de cercetari teoretice ~i experimentale ale autorului sunt descrise, oferind un eventual punct de plecare pentru implementarea unor noi circuite, mai moderne ~i mai performante.
Lucrarea se adreseaza speciali~tilor din domeniul el'ectronicii de putere ~i al energeticii. Ea este insa utila ~i studt:nlilor de la seetiile de profil electric, electromecanic ~i energetic din universitarile tehnice ca 0 completare a manualelor existente in domeniul electronicii de ptitere i al convertoarelor statice. Lucrarea evita reluarea oricaror chestiuni clasice, bine documentate ~i in literatura tehnica de specialitate in limba romana. Ca urmare exista un numar relativ mare de trimiteri bibliografice, la lucrari existente in arice bibliotedi universitara. , La incheierea acestei introduceri autorul dore~te sa mulJumeasca domnilor Prof. Dr,lng, Manfred Depenbrock ~i Prof. Dr.-Ing. Andreas Steimel de la Catedra de Producere ~i Utilizari ale Energiei Electrice de la Universitatea Bochum, Gennania pentru ~ansa oferita de a se specializa in acest domeniu. De asemenea autorul mul1Ume~te personal d01llnului decan Prof. Dr.-Ing. Radu Munteanu, care a sprijinit moral elaborarea acestei carli. Nu in ultimul rand autorul mullumete sOliei; care a avut 0 contribulie esemiala latehnoredactarea ~i intocmirea integral a a materialului grafic al lucrarii.

1.PERFORMANTE FUNCTIONAREA

IMPUSE CONVERTOARELOR DE CA/CC MODERNE. "ECOLOGICA" A CONVERTOARELOR DE CA/CC.

Este deosebit de important a stabili clar in ce condij:ii un convertor electronic funqioneaza optim sau altfel spus ecologic din punctul de vedere al rej:elei de alimentare. Majoritatea echipamentelor electronice de putere produse ~i utilizate in prezent se bazeaza pe convertoare de ca/cc. Pe langa aplicaj:ii1e propriu-zise de curent continuu, convertoarele de ca/ca destinate aqionarilor electrice, convertoarele de ca/ca din electrotermie ~i iluminatul electric, convertoarele pentru alimentare neintrerupta cu energieelectrica, UPS ca sa enumeram numai diteva aplicaiii, apeleaza la circuite intermediare de tensiune sau, mai rar, de curent continuu. Doar convertoarele directe de curent altemativ, cicloconvertoarele ~i variatoarele de curent a1temativ fac excePiie de la afirmaiiile de mai sus. Avand in vedere gradul lor de raspandire limit at ~i chiar tendin!a deeliminare a lor, ac010 unde acest lucrueste posibil, existema acestor categorii de convertoare nu ingrade~te gradul 'de generalitate al problemelor abordate in aceasta lucrare. Oricum, ~i in cazul acestor echipanlente, care nu au in configuraiie convertoare de calcc, ecologizarea din punctul de vedere al re!elei de aliment are este posibila apelandu-se la circuite clasice de corectare a factorului de putere, adidi la compensatoare statice de putere reactiva ~i de armonici. Aa cum am mai precizat, acestea sunt detaliat tratate in lucrarea [1]. Revenind la problematic a noastra, subliniem ca aceste circuite intermediare de tensiune continua sau de curent continuu se pot genera numai cu ajutorul convertoarelor de calcc. Deci echipamentul electronic de putere, oricat ar fi el de complex ~i arice funqie fundanlentaUi ar avea este "vilzut" din partea reielei de aliment are ca un convertor de ca/cc. Prin urmare optimizarea comportarii echipamentului electronic de putere din punctul de vedere a1 re!elei, adica ecologizarea sa, revine la a asigura 0 comportare ecologica pentru convertorul de calcc. Aceasta se traduce in alegerea unei configura!ii de circuit electronic de putere pentru conversia de ca/cc, asociat cu 0 strategie de comanda i reglare care; in orice regim de func!ionare a sarcinii, sa asigure la imrare un curent de 0 forma cat mai apropiatil de eea sinusoidala ~i, eel

putin in regim stationar, in faza sau in antifaza cu tensiunea retelei. Altfel spus, echipamentul electronic de putere, din punctul de vedere al retelei, se comporta ca 0 simpla rezistenta "activa" care consuma sau produce doar energie elec:trica activa. Evident punerea in acest mod a problemei simplifidi mult lucrurile intrucat reduce problema funcJionarii ecologice a convertoare1or 121 asigurarea flillqionarii ecologice a convertoarelor de ca/cc. Efectele existenJei in reJele1e e1ectrice doar a consumatorilor ecologici sunt benefice in toate directiile. Producatorul de energie electrica ~i proprietaruI reJelei, adidi distribuitorul pot prodlice ~i distribui cea mai mare cantitate de energie, lucrand cu randament maxim ~i obJinand profit maxim. In acela~i timp consurha't~rii var fi,avantajati de faptul ca pot achiziriona cea mai ieftina energie electrica in condiriile date, funcrionand fara pierderi suplimentare datorate alimentarii inadecvate. ' Este binevenita 0 precizare a motive1or pentru care reglementarile in domeniul armonicilor de curent ~i tensiune din rerea sunt acum extrem de importante. Altfel spus de ce chiar acum s-a ajuns 121 situaria in care consumatorii, chiar cu putere insta1ata mica trebuie sa funqioneze ecologic sau Ii se retrage dreptul de a se cupla 121 reJea. In ultimii ani au fost puse 121 punct noi dispozitive semiconductoare cu performanJe superioare ~i foarte fiabile. Cercetarile in domeniul convertoarelor electronice de putere au condus 121 echipamente extrem de sigure, aplicabile in cele mai 110i ~i nea~teptate domenii ~i, ceea ce este foarte important, 121 reJuri care sfideaza arice concurenja. Ca urmare a crescut in p , mod exploziv numarul consumatorilor neliniari care se conecteaza 121reJea, (circuite de redresare 121surse de putere in eomutaJie, circuite de incareare a bateriilor, circuite de alimentare neintrerupta, balasturi eleetronice, aqionari electronice, etc.). Acest fapt a condus inevitabllia cre~terea gradului de distarsiune al curentului in reJelele e1ectrice, [21. . Distorsiunea creseuta a eurenri10r conduce 121 funqionarea cu factor de putere redus, 121 supraincarcarea neutru1ui in reJelele electrice trifazate eu conductor de nul, 121upraindHzirea s transformatoarelor ~i a generatoarelor e1ectrice,.la zgomoteaudio excesiv de ridicate in cele mai diferite aparate electrice ~i, datorita impedanJei nenule a reJelei, 121distorsiuni marite ale tensiunilor de 1inie. Cre~terea gradului de distorsiune 211 tensiunilor de linie este ~i ea insoJita de 0 suma de 10c neglijabi1a de efecte negative. Astfel pot sa apara oscilaJii mecanice in generatoarele i motoarele electrice, mers sacadat sau tarare 121motoare1e electrice de acrionare, defectarea prematura a componenteIor, (cu precadere a condensatoare10r), rezonanJe de natura electrica in sistemul de distribuJie al energiei, performanJe reduse in sistemul de comunicaJii care asigura buna funqionare a reJelelor electrice, etc. Luand in considerare multiplele efecte negative ale distorsiunilor de curent produse de consumatorii neliniari, atat in Europa, 121 nivelul Comunitarii Economice Europene, cat ~i in Statele Unite ale Americii ~i Japonia, s-au luat 0 serie de masuri de standardizarecu'privire 121 armonicile din reJelele e1ectrice. 0 parte din aceste acte normative sunt deja obligatorii pentru Jarile respective ~i, evident, nu pot fi neglijate de acele rari care doresc sa adere 121 omunitatea C Economica Europeana sau doar sa intreJina relaJii comerciale intense cu aeeasta comunitate, eu Statele Unite ale Americii sau cu Japonia. In cazul echipamente10r electrice ;oi electronice monofazate sau trifazate care au un curent de intrare pe faza mai mic de 16 Amperi reg1ementarile obligatorii sunt prevazute in standardu1 european EN 61000-3-2, (bazat pe IEC 1000-3-2 ?i fost IEC 555-2). Perttru echipamentele care au un curent de intrare care depa~ete 16 amperi pe faza se afla in curs de elaborare recomandarea IEC 1000-3-4, pornind de la normativul mai vechi IEC 555-4. Aceste standarde definesc limit~\rile impuse de 0 funcJionare conforma cu principiile de compatibilitate

electromagnetidi i precizeaza valorile, limita ale armonicilor de curent generate de diferitele categorii de consumatori. Standardele japoneze in acest domeniu sunt asemanatoare cu cele europene insa prevad limite ad)llisibile de 2,3 ori mai mari dedit cele din normativul IEC 10003-2. In continuare vor fi detaliate cateva dintre cele mai semnificative criterii cuprinse in documentele sus-menJionate, [2], criterii ce trebuiesc in mod obligatoriu a fi satisIacute i de catre toate echipamentele electronice de putere. De altfel normativul lEC 1000-3-2 cOnJine 0 clasificare foarte clara a tuturor echipamentelor care intra sub incidenJa sa, stabilind urmiitoarele 4 clase:

Clasa A: Echipamentele trifazate echilibrate i toate celelalte echipamente, cu excepJia celor care se incadreaza intr-una din urmatoarele clase.

Clasa C: Echipamente pentru iluminatul electric, incluzand i aparate pentru iluminatul flourescent. Pana in 1998 nu se vor aplica limitarile pentru Himpile cu balast propriu cu 0 putere activa la intrare mai mica de 25 W, Echipamentele independente pentru iluminatul fluorescent cat i cele incorporate in socluri standard pentru substituirea lampilor eu ineandeseenJa clasice sunt de domeniul clasei A.

Clasa D: Echipamente avand la intrare un curent caracterizat printr-o "forma deunda speciala" definita prin Figura 1.1. i avand 0 putere activa cuprinsa intre 75 i. 600 W. In mod provizoriu tot aici sunt cuprinse i echipamentele de aCJionare electrica alimentate i reglate prin convertoare electronice de putere care funCJioneazacu comutaJie de la reJea, pe principiul controlului de faza. Limita inferioara de putere pana la care se aplica prezentul standard va fi redusa la 50 W 1'a4 ani dupa introducerea normativului, deci in jurul anului

2000.

Referitor la forma de unda special a care caracterizeaza curentul de intrare in cazul echipamentelor din Clasa D trebuie sa precizam ca fiecare alternanJa a acestui curent trebuie sa fie cuprinsa in aria marginita de curba eel pUJin 95 % din timp, varful curentului trebuind sa coincida cu linia centrala. De altfel este evident ca in aceasta situaJie se gasesc toate echipamentele care au la intrare un redresor care funqioneaza in conduqie intrerupta. Remarcam faptul ca normativul nu face niei 0 referire la faza fundamentalei aeestui eurent de forma speciala faJa de faza tensiunii de alimentare a echipamentului.

FORMA DE UNDA SPEClALA lEe 1000 - :J - 2

! f-- ~
,

------------~M~~1
Ji /]
I ,

, ---'-%-

JI/3~1

,
/,
I

,
,

I
I
L---.~
I

Figura 1.1 Forma de unda speciala de curent.

'Limitele admisibile pentru armonicile de curent produse de echipamentele illcadrate in fiecare din clasele de mai 'sus sunt cuprinse in tabelele urmiitoare:

Ordinul n al armomCll

Clasa A Val.max.adm. a armonicii

Clasa B Val. max. adm. a armOIllCll Arms 3.45 1.71 1.155


.

Impare

Arms

--

3 5 7 9 11 13 15- < n - <39 Pare

2.30 1.14 0.77 0.40 0.33 0.21 2.25/n

0.60, 0.495 0.315 3.375/n

2
4

1.08 0.43 0.30


-

1.62 0.645 0.45 2.76/n

6 8- <n <40

1.84/n

Ordinul n al armonicii 2 3

Procentul admisibil 2 30.fp 10 7 5

5
7 9 11- < n
-

<39

In tabelul de mai sus procentul admisibil se refera la valoarea maxima admisibila pentm armonica de curent de ordinul n in Iaport cu amplitudinea fundameritalei curentului, valoare exprimata in procente. S-a notat eu "fp" factoml de putere al circuitului.

Ordinul n al armonicii

Armonica de curent max.admisib. fad( a depa~i Arms 2.30 1.14 0.77 0.40 0.22 0.21 2.25/n

mArm/Vlr
3 5 7 9 11 13 15- <n <39 3.4 1.9 1.0 0.5 0.35 0.296 3.85/n

echipamentele clasificate in Clasa D, normativul IEC 1000-3-2 precizeaza ca in primii patru ani de la introducerea acestui standard nu se vor impune restriCJ:iila echipamentele cu putere de intrare mai mica dedit 75 W ..Dupa cei patru ani menrionaj.i nu se vor impune restricrii la echipamentele cu putere de intrare mai mica deciit 50 W, deci gradul de severitate al standardului va cre~te. . In sinteza, Figura 1.2 prezinta gradul maxim admisibil de distorsiuni prin armonici impare de curent, in raport cu puterea activa la intrare, cu luarea in considerare a clasei din care face parte un anumit echipament de utilizare a energiei electrice. Din analiza tabelelor prezentate mai sus precum ~i a figurii 1.2 se pot desprindeurmataarele concluzii: Formele de unda de curent cu factor de varf ridicat, cuprinse in Clasa D sunt serias penalizate cu scopul de a reduce distorsiunile prin efectul de tMere a varfurilor. Arrnanicile de curent de ordin par sunt luate in considerare de catre normativ ~i penalizate cu intenria de a se reduce regimurile nesimetrice. La puteri sub 600 W echipamentele cuprinse in Clasa A sunt de preferat in locu! celar cuprinse in Clasa D. Aceste observaJ.iipledeaza in mod evident pentru reconsiderarea formei de unda a curentului de intrare in echipament ~i sprijina ideea introducerii unor circuite de redresare superioare, cu funclionare ecologidi din punctul de vedere al reJ.elei. Condiliile impuse Uimpilor de iluminat cu 0 putere care depa~e~te25 W sunt de asemenea severe. Acest fapt trebuie luat in considerare in contextul in care remaream ca 30 pana la 40% dintre utilizatorii de energie electridi sunt in domeniul iluminatului, cu l~mpi a earor putere depa~e~te 25 W. Mai mult, in viitor limitlirile se vor aplica ~i la lampile cu 0 putere sub 25 W. Aceasta 'extindere a domeniului de operare al standardului va avea consecinle importante deoarece in prezent lampile fluorescente cu 0 putere de intrare de 23 W au 0 mare raspandire ~i in acela~i timp se caracterizeaza prin curenri de intrare Cll importante distorsiuni. In acest din urma dameniu' probabi! convertoarele de calec eu redresor neeomandat ~i circuit aval de corectare a faetorului de putere vor ramane cele preferate.
DISTORSIUNE MAXIM ADMISIBILA PRIN ARMONICI IMPARE IN RAPORT CU PUTEREA LA INTRAREA CONVERTORULUI
200 180

Clasa

t;

160

\ \
Clasa

w "140 :z :J (j) 120

\ \
\
~

""

0
f-

'fJ

100 80

0
0 0 0::
C)

Clasa

\
0 C

\
'"
"'-"
~ ~
~.

60 40 20 Clasa

-+I
1000 1500

---- --------2000 2500 3000 3500

500

PUTERE LA INTRARE [WI

Figura 1.2. Gradul de .distorsiuni maxim admis pentru echipamente din diferite clase.

Data limiHi de la care toate statele Comunitatii Europene ar trebui sa aplice standardul EN 61000-3-2, prin publicarea de standarde nationale identice sau prin aprobarea expliciHi a standardului european a fost fixata la 07-01-1995. De asemenea s-a stipulat ca 06-01-1998 sa fie data limita la care toate standardele nationale in conflict Cll stfuldardul EN 61000-3-2 sa fie retrase. Produsele ale caror performante satisIaceau inainte de 06-0 1-1998 cerinrele standardului european EN 60555-2 din 1987 vor mai putea fi plasate pe piata pana la 01-01-200 1. Pentm echipamentele care intra numai sub incidenfa standardului EN 61000-3-2, dar nu ~i al standardelor mai vechi, termenul obligatoriu de aplicare al standardului este 06-011998. Tabelul urmator se refera la limitarile pIivind armonicile de curent impuse prin normativul IEC 1000-3-4. A~a cum s-a mai precizat, acest normativ este in curs de legiferare, referandu-se la echipamentele care au un curent care depa~e~te 16 Amperi pe faza ~i care se caracterizeaza printr-un raport dintre curentul de scurtcircuit ~i curentul nominal cuprins intre 33 ~i 120.

Ordinul n al armonicii

Valoarea maxima in procente din fundamental a curentului de intrare 21.6 10.7 7.2 3.8 3.1 2.0 0.7 1.2
J

3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23

1.1 0.3 0.9

Cu privire la armonicile de tensiune ne vom referi la normativul IEC 1000-2-2 Acest normativ, in capitolul de compatibilitate electromagnetica - EMC, Partea 2 - mediu, Seqiunea 2 - Nivele de compatibilitate pelltru perturbaj:ii transmise pe joasa frecvenj:a ~i semnalizari in sistemele energetice publice de joasa tensiune, precizeaza nivelele adrnisibile pentru annonicile de tensiune in procente din nivelul fundamentalei. Cu observatia ca nivelul total de distorsiuni armonice nu are voie sa depa~easca 8 %' reglementarile rezulta din tabelul urrnator:

Armonici impare exclusiv cele multiplu de 3 n UnlUl [%] 6 5 3.5 3 2 1.5 1.5 1.5 0.2+ (0.5 x 25/n)

Armonici impare multip1u de 3 n Un/Ul [%] 5 1.5 0.3 0.2 0.2

Armonki

pare

Un/U1 [%1 2
1

5 7 11 13 17 19 23 25

3 9 15 21

2 4 6

0.5 0.5 0.5 0.2 0.2

8 10 12

>

21

>

12

>

25

,In continuare yom face 0 serie de referiri ~i la standardu1 american IEEE Std.519-1992 care contine soluj:iile reeomandate ~i eerinre1e IEEE cu privire la eontrolu1 nive1u1ui de armonici in sisteme1e energetiee. Aeest document a fost recent recunoscut ea standard national americaIl, ANSI. Standardu1 limiteaza armonicile la punctul comun de cup1are, PCC. Limitarea distorsiunii curentului intra in responsabilitateabenefieiaru1ui, eriterii1e stabilindu-se in raport cu caraeteristicile circuitului de sarcina. Limitarea distorsiunii tensiunii 1a punctul comun de cup1are intra in respoilsabilitatea distribuitorului de energie electrica, eriteriile luate in eonsiderare bazfmdu-se pe nive1ul tensiunii de luem din retea. Standardu1 american'IEEE 5191992, spre deosebire de reglementari1e europene din acela~i domeniu, nu se aplica la echipamente individua1e. Acest standard ape1eaza 1a 0 serie de noj:iuni i marimi definite dupa cum urmeaza: PCC - Punct Comun de Cup1are, este ace1 punct din sistemu1 de distribulie a energiei e1ectrke in care se intiilnete reieaua distribuitorului de energie eu releaua 10ca1a a utilizatoru1ui de energie. Punctu1 Comun de Cup1are este locu1 unde se amp1aseaza aparatu1 de masura pentru analiza i determinarea gradu1ui de distorsiune a1 tensiunii i eurenJilor.

IL

Va10area efectiva maxima a fundamenta1ei eurentu1ui de sarcina eerut 1a Punetu1 Comu~1 de Cuplare.

Isc/lL - Raportul dintre curentul de scurtcircuit admisibil ~i curentul de sarcina maxim cerut. Aceasta marime caracterizeaza rigiditatea sistemului de distribujie a energiei.
n II

TDD - Distorsiunea totata ceruta - raportul ,iintre valoarea efectiva totaUi a armonicilor de curent ~i curentul de sarcina maxim cerut. Luand in considerare definitiile de mai sus, urmatorul tabel expliciteaza valorile distorsiunilor maxim admisibile prin armonici impare de curent, exprimate in procente din valoarea efectiva maxima a fundamentalei curentului de sarcina eerut la PlUlctul Camun de Cuplare, IL :

Isc/IL
.

<11

11 <h <17 2.0


r

17<h <23 1.5 2.5 4.0 5.0 6.0

23 <h <35 0.6 1.0 1.5 2.0 2.5

35< h 0.3 . 0.5 0.7 1.0 1.4

TDD

<20 20<50 50< 100 100< 1000

4.0 7.0 10.0 12.0 15.0

5.0 8.0 12.0 15.0 20.0

3.5 4.5 5.5 7.0

> 1000

In plus normativul IEEE 519-1992 mai stipuleaza ca armonicile pare de curent vor trebui limitate ta25 % din valorile admisibile pentm armonicile impare din acelai domeniu.

Nivelul de tensiune la

pec

Distorsiune individuala de tensiune [%] 3.0 1.5 1.0

Distorsiune totaHi de tensiune [%]

Sub 69 kV 69 kV la 138 kV Peste 138 kV

5.0 2.5 1.5

Se eonstata faptul di eu cat sistemul de distriburie este mai rigid cu atat nivelul tolerat de distorsiune prin armonici de curent este mai ridicat. Din pacate impedanja sistemului de distribujie nu se cunoate a priori. Ca UImare nu este explicit lamurit daca produditorul echipamemului sau utilizatorul sistemului trebuie sa ia masuri de reducere a distorsiunilor. Cel mai sigur, dar nu i cel mai pujin costisitor mijloc de funcjionare in condi!iile impuse de normativ este acela in care consumatorul se asigura ca echipamentul sau se caracterizeaza prin distorsiuni armonice totale mai mici de 5 %. Este de subliniat faptul ca normativul european IEC 1000-3-2 este mult mai lOlerant decat normativul american IEEE 519. De exemplu, in Europa, pentru un echipament cu p)1terea de 600 W, ineadrat in Clasa D, distorsiunile armonice totale

Inainte de concluziile' finale aferente prezentu1ui capitol mai remardim faptu1 ca standardele americane in vigoare - ANSI C82.11-1993 - impun deja limite i in cazul armonicilor de curent produse de balasturile lampilor t1uorescente de inalta frecvenJa. Aceste reglementari rezulta i din tabelul urmator :

.
Armomca de ordinul 2 Armonica de ordinu1 3 Armonici individuale 5 30 a 11a 7 30

>

Armonici impare mUltiplu de 3, ( va10area efectiva a armonicilor de ordin 3,9, 15,21, 27 i 33 ) Distorsiuni armonice totale admise

32

Valorile pentru limite1e de mai sus sunt exprimate in procente din valoarea efectiva a fundamentalei curentului. Spectrul de frecvenj:a este limitat la 2 kHz. In viitor se prevede trecerea la limite impuse de valoare mai redusa, avfmdu-se in vedere efectele negative care insoJesc'riispandirea tot mai accentuata a echipamentelor de iluminat de acest fel. Cele expuse.in paragrafele anterioare dovedesc in suficienta masudi ea proiectan!ii convertoare1or e1eetroniee de putere nu mai pot ramfme indiferenIi eu privire la comportarea difet;,itelor echipamente fata de retea. Pentru larHe din estul Europei neglijarea acestei probleme se traduce intarzierea modernizarii praduqiei de profil, aceasta devenind pur i simplu nevandabila ehiar daea satisface optim eerintele utilizatarilor. Pe de altaparte, creterea distorsiunilor din sisteme1e energetice naJionale va reduce in viitorii ani in mod sensibil ealitatea energiei e1ectrice deranjiind eonsumatorii praprii i facand impasibila aderarea la sistemele energetice continentale.
>

Exista multe solutii cu componente pasive care imbunatatese performail}ele circuitelor electronice de putere privite din punctul de vedere al relelei, a11fel spus tind sa Ie ecologizeze. Dintre aeestea menj:ionam tratarea eurentului de intrare eu bobine de reaetanj:a sau eu filtre propriu~zise, in eOllfiguratie LC, LCC sau LCD. Avantajele aeestor solutii cons tau in simplitate, prel de cost redus, siguranla in funqionare i lipsa problemelor de intretinere. In plus ele nu genereaza interferenj:e e1eetromagnetice pe inalta freeventa i eontribuie la protejarea impotriva supratensiunilor din reJea. Dezavantajele lorprineipale sunt legate de caratternl voluminos i greu care practie Ie exclude la puteri medii sau mari, caracteristici statice i performante dinamice modeste, domeniu restrans de 1ueru care irnpune comutare in timpul funqionarii, consum de putere reactiva la unele solulii i ehiar distorsionare a curentului de linie. Solutia care rezolva in mod eu adevarat eficace problemele legate de ecologizarea convertoarelor electronke de putere cansta in soluj:iile active bazate pe utilizarea eompensatoarelor statice de energie reaetiva l de armaniei, in cazul echipamentelor de mare

putere existente ~i a convertoarelor directe de curent altemativ noi implementate, respectiv, in utilizarea pe scad cat mai larga a convertoarelor de ca/cc eu eomutarie proprie in diferitele configurarii cunoscute. Tocmai din motivul ca folosind strategii de reglare adecvate aceste convertoare de ca/cc cu comutarie proprie funclioneaza ecologic din punctul de vedere al relelei de alimentare, ele constituie in prezent obiectul unoI' intense cercetari in electronica de putere.

CONVERTOARELOR

2.PREMI~ELE TEORETICE ALE IMPLEMENT ARII DE CA/CC CD COMUT ATIE PROPRIE.

In pdncipiu ceea ce se urmare~te prin noile normative europene in materie de armonici de curent este de a se asigura transferul de putere activa catre consumatori cu eficienla maxima in condiliile in care calitatea energid electrice care circulil in releaua de distribulie este menlinuta permanent la cote optime. Convertoarele electronie~ de putere de ca/ce, care funelioneaza ell eomutalie proprie ~i sunt prevazute eu posibilitatea eorectarii factorului de putere satisfac acestor condilii. Cerinlele speciale care se impun in acest caz circuitelor electronice de putere i mai ales celor de cQmanda i reglare se pot uor evidenlia pomind chiar de la principiile de baza care guverneaza circulalia de puted in circuitele electrice. Aceste principii fundamentale se gasesc detaliat tratate in orice lucrare de specialitate de electrotehnica generala', de exemplu [52].

----L I
IU~

P~UIcos 'P

Figura 2.2. Tensiunea, curentul si puterea un circuit in regim permanent sinusoidal.

intr-

Sunt introduse nojiunile de putere in cireuitele de eurent continuu i cele de curent alternativ mono- i pohfazate. In cazul circuitelor de curent alternativcare funq:ioneaza in

regim permanent sinusoidal se definesc puterile instantanee, active, aparente i reactive, precum ~i nofiunea de factor de putere. Acestea se extind .$ila circuitelede curent alternativ in regim periodic nesinusoidal, unde mai apare in mod suplimentar $i notiunea de putere deformanta. Figura 2.1, [52], prezinta variatia in funqie de timp a puterii instantanee pentru un circuit oarecare de curent alternativ, inregim permanent sinusoidal. In acest caz circuitul consuma pe langa puterea activa necesara $i putere reactiva, factorul de putere nefiind unitar.

Figura cazul putere

2.2. Triunghiul' puterilor in corectarii factorului de cu baterii de condensatoare.

Efectele funqionarii unui circuit consumator cu factor de putere redus, eventual asociat
}i eu curenti de intrare distorsionati sunt bineeunoscute, atHprin efectele negative asupra reJelei de distribufie, cat $i asupra insu$i a consumatorului, [L], [53], [54]. Literatura tehnica de

5peCialitateprezinta

multime de metode eonvenJionale de imbunataJire a faetorului de putere

Ii de compensare a armonicilor superioare eu ajutorul diferitelor categorii de tiltre. Cea mai amoscuta metoda de imbunatatire a factorului de putere, [53], prin montarea bateriilor de

rondensatoare derivatie, se caracterizeaza prin extrema simplitate i investitii reduse. Intrudit bd1eriade eondensatoare este praetic un element ideal producator de energie reactiva, aa cum rezulra .din Figura 2.2, puterea activa P, preluata din retea, ri'imane constanta, in timp ee puterea reactiva se poate reduce de Ia valoarea initiala St, la valoarea mai midi S. Ca orice metoda simpUi, aceasta nu se preteaza la compensarea curentilor reactivi eu variafie rapida, diiar dad in Iocul aparatelor electromecanice clasicede comanda $i control se folosesc mrrerupatoare statice cu tiristoare in antiparalel sau cu triacuri, [1], [53]. Pentru compensarea dinamica a faetorului de putere, soluliile clasice ofera ca varianta posibiHifolosirea compensatoarelor sincrone. In acest eaz se exploateaza posibilitatea, indicata de caracteristicile statice din Figura 2.3, de funCJiol1area motorului sineron in regim supraexcitat, ca generator de energie reactiva. Metoda are dezavantajul ca imbunatalirea ts:torului de putere are loc eu cre$terea atat a puterii active cat $i a eelei aparente din circuit, fapt evidentiat clar de Figura 2.4. Performantele dinamic~ ale reglarii sunt modeste din cauza

constantei electrke de timp mari a circuitului de excitalie a ma$lDllsIDcrone. Metoda este justificata practic numai la puteri mari ~i foarte mari, investi}ia ceruta fiind apreciabiIa, [53].

I
p
cas

'~cos

1)

'Figura 2.3. Carcateristici stat ice pentru motorul sincron si alegerea punctului de functionare ca compensator.

Cauzele $i efectele regimului deformant in relefele electrice au fost ~i ele abordate detaliat in diferite Iucrari de specialitate, [54J, S-au pus in evidenj:amijloacele convemionale pentru reducerea regimului deformant, bazate pe circuite filtrante de refulare sau de absorbrie, aratandu-se ~i metodele de caleul de proiectare adecvate. In epoca de inceput in care tiristorul de putere era dispozitivul semiconductor preferat, $i electronica de putere a abordat in mod independent problemele imbunatalirii factorului de putere $i a reducerii regimului deformant.Pentru imbunaHirireafactorului de putere au fost dezvoltate convertoare adecvate numite compensatoare statke de energie reactiva, [1]. Aceste convertoarese bazeaza pe stocare inductiva sau capacitiva a energiei reactive, a$a cum rezuWi din Figura 2.5, respectiv, Figura 2.6. Aceste convertoare se caracterizeaza printr-un regim dinamic superior variantelor de compensatoare statke. lnvestiria in elementele reactive de circuit, este insa mare, justifidind aceste echipamente doar in gama puterilor mari $i foarte mari. Fara a intra in nici un fel de amanunte, este bine sa aratam totU$i ca dadi privim invertorul din configuralia compensatorului static Cll stocate capacitiva din Figura 2.6 ca 0 sursa de tensiune alternativa trifazata dreptunghiulara, schema echivalenta din Figura 2.7 permite explicitarea rapida a principiului de funclionare. Cornpensarea curenlilor reactivi are lac prin sirnplareglare a fazei tensiunilor pe partea de curent alternativ a invertorului, in raport cu faza tensiunilor alternative sinusoidale ale re~elei. Cele doua sisteme trifazate de tensiune sunt separate prin bobinele de leactanlade rerea. Tensiunea alternativa pe partea convertorului avand

o varialie dreptunghiulara deformant.

in funqie de timp, insu~i compensatorul static devine sursa de regim

1<
Figura 2.4. Triunghiul utilizarea compensatoarelor puterilor sincrone. la

Pentru compensarea armonicilor superioare de curent electronica de putere a oferh ~i o categorie separata de filtre active de putere, [1]. A~a cum se va vedea ~i in Figura 3.3 din capitolul urmator, un convertor modern, cu comportare ecologica din punctul de vedere a1 relelei, folosind soluliile prezentate mai sus, ar avea 0 configuralie foarte complexa. In plus, atih corectarea factorului de putere dit ~i compensarea armonicilor de curent este doar parliaIa. Ceea ce urmarim prin aplicarea convertoarelor de calec Cll comutafie proprie ~i comanda prin modulare in durata a impulsurilor este eliminarea complera a puterii reactive ~i reducerea cat mai pronullJata a regimului deformant. In acest sens se urmare~te impunerea unei varialii in funqie de timp pentro puterea instantanee conform Cll Figura 2.5, in care toata puterea transferata este activa intruciit curentul circuitului este in faza cu tensiunea ~i are aceea~i forma Cll ea. Figura 2.5 se refera la 0 latura de circuit ell caracter consumator. Daca latura de circuit ar avea un caracter generator, ar fi de dodt ea curentul sa rezulte tot de aceea~i forma eu tensiunea de la borne dar in antifaza cu aceasta. Cu alte euvinte latura de circuit ar avea, din punctul de vedere a1 intrarii, 0 comportare. de rezistenla nactiva". Aceasta idee prezinta 0 deosebita importanla, de aceea ea mai revine pe parcursul acestei lucdirL Din motive de simplitate a expunerii, in Figura 2.5 s-a evidenliat cazul unui circuit simplu, monofazat. Extinderea la circuitele polifazate nu prezinta niei un fel de dificultali.

, ,

r -

-,-

~ ~ -

-: -

- I

,
T,' T
3

,
,
,

:
:

T
5

l
1 T9

"
!L:

,
LK : ~

LK I I I

I IT I~ I I I I
I I I

,
1 _

, , , , ,,

, ,

I l

, ~

Figura 2.5. Compensator static Cll tiristoare stocare inductiva de energie reactiva.

eu

Se ~tie insa ca convertoarele electroniee de putere sunt prin exeelenla consumatoare de put ere reactiva de comanda ~i generatoare de regim deformant. Aceasta depinde insa de nivelul iehnologic al convertorului ~i de strategla de' reglare ~i comanda abordablla. Daca. eonvertorul este realizat eu dispozitive semiconductoare performante care permit comanda prin modutare in durata a impulsurilor pe frecvenla suficient de mare, atunci, asociat eu strategii de regiare adetvate ele pot servi ~i scopului de corectare a factorului de putere. Principiile care stau la baza funC}ionarii convertoarelor cu intrare in curent alternativ ~i inzestrate cu posibilitatea corectarii factorului de put ere se pot Uimuri numai printr-o noua abordare a nOliunii de putere, bazata pe teoria fazorilor spatiali, [55]. Noutatea principala a acestei abordari consta in renunlarea la tratarea distincta a problemelor de imbunatalire a factorului de putere de cele de reducere a regimului deformant. Ultima parte a acestui capitol este dedicata tocmai prezentariisuccinte a acestor noi puncte de vedere, asociat cu concluziile care se impun referitor la funC}ionarea ecologica a convertoarelor moderne. Ne vom referi la circuite trifazate, pentm care definilia fazorilor spatiali de tensiune ~i curent este bine HimurWi ~i in literatura tehnica de specialitate in limb a romana, [47]. Sa admitem ca la bornele unui circuit trifazat fazorul tensiunii este dat de expresia:

In general, intrucat faza fazorului tensiunii ~i faza fazorului curentuluisunt defazajul dat de expresia (2.3) va fi 0 funqie de timp.

funqii de timp, i

Figura 2.6. Compensator static cu tiristoare stocare capacitiva de energie reactiva.

cu

Folosind marimile introduse mai sus i apeland la tratarea fazoriala, puterea instcrntanee din circuitul analizat se va putea deterrnina prin expresiile, [55], :

1- Re{ 2
~Re{

u ( t)

i (t) * }
i(t)

U(t)

ej(xu-Xt)}

~ Ill(t)

!i(t)

eos(dx)

In cazul particular cand tensiunilesunt sinusoidale, fazorul tensiunii are modul constant ~i faza sa este 0 funqie liniara de timp. Altfel spus, fazorul tensiunii se rote~te pe 0 traiectorie in forma de cerc, cu viteza constanta. In acest caz particular, daca ~i fazorul curentului din circuit are amplitudine constanta, se rote~te eu aceea~i viteza ca ~ifazorul tensiunii ~i defazajul dintre cei doi fazori este zero sau 1800, nu se consuma energie reactiva ~i nu exista regim deformant. Circuitul se comporta ca 0 rezistenta activa ", in regim de consumator, la defazaj de 0 respectiv, in regim de generator, la defazaj de 180 Circuitul este ~i ecologic, din punetul de vedere al retelei. In practidi situatia aceasta se intinne~te rar.
11 0 0 ,

Figura 2.7. Schema echivalenta pentru eompensatorul eu stoeare capacitiva.

Cel mai des, a~a cum rezulta ~i din Figura 2.9, [55], fazorulcurentului este defazat fata de fazorul tensiunii. Motivul poate fi factorul de putere mic al cireuitului, prezenta regimului deformant sau amindoua. Originea defazajului dintre cei doi fazori poate fi stabilita numai prin calcule care impliea achizitia de date eel putin pentru 0 perioada. A~a cum se va vedea in capitolul 5, acest lucru nu este in general eompatibil eu comanda ~i reglarea convertoarelor cu modulr!re in durata a impulsurilor, intrucat elaborarea marimilor de eomandii noi se impune pentru fiecare ciclu de funqionare. Anticipand, preciziUn ca durata ciclurilor de

modulare in duraHiMDI, la convertoarele moderne este mult mai midi dedit perioada semnalelor utile, de ie~ire.

G-l2u
1-"'121

Figura 2.8. Tensiunea, curentul si puterea instantanee intr-un circuit fara consum de putere reactiva si fara distorsiuni.

Figura 2.9. Fazorul tensiunii si curentului pentru un circuit de curent alternativ oarecare.

Revenind la Figura 2.9, pentru caracterizarea in timp real a puterilor intr -un circuit de curent alternativ se recomanda descompunerea fazorului spajial al cur~ntului in doua componente, una orientata pe direclia fazorului spajial al tensiunii ~i una pe 0 direcjie perpendiculara pe direcjia fazorului spajial al tensiunii. Componentele ortogonale ale fazorului spajial al curentului au urmatoarele definijii:

iu (t)

'"

Ii (t) I cos
ui*
Re [

.u
( Xu - Xi
11

I-ul

-I.uf]

1111

Il( t)

sin (Xu
- j

xJ

u i* Im [-1111]

I~I )

pentm componenta evidenta :

"curentului transversal",

1~(t). lntre cele doua componente exista relalia

. Primul termen, 1p~)lij est~orul

curentuluLac1iY..- pentru care este valabila relajia.:

In care G este conductanj:a circuitului. Numai acest fazor al curentului activ produce putere activa in circuit, impreuna cu fazorul tensiunii, g. Al doilea termen din expresia 2.9, 111/t), Se nume~te fazorul "curentuluLI>ar~lel de distorsiuni" . Acesta marete valoarea efecti va a curenjilor ---------_._-~--~.- ---.~i, prin urmare,~ea reactiv~ COnSUlllata. eu ajutorul fazorului curentului transversal se po ate defini, in mod formal, i 0 putere reactiva transversala instantanee, prin expresia :

--~

.lIm{ 2

u(t)

l(t)*}

'" *}

~Im { 11(t)

L. ( t)

. Aceasta puterereactiva instantanee, care se poate calcula algebric simplu, aa cum se va vedea in capitol1118, s~ poate compen~~ fara nici un fel de intarziere i rara nici un fel de modificare a puterii totale din Circuit. Inainte de a trece la concluziile privind posibilitajile de corectare a factorului de putere cu ajutorul convertoarelor eJectronice de putere mai precizam ca, pe ~aza marimiJor introduse

1 -=;2 ]let)

. L(t) + jq-l ( t)

(t)

Para a continua aceasta analiza a relal-iilor de putere tratate fazorial, [55], [56], se poate concluziona ca solulia optima este compensarea fazorului curentului reactiv total, aldituit din fazorul curentului paralel de distorsiuni ~i fazorul curelltului transversal, [57], [58]. In acest caz curenlii de rel-ea vor fi de aceea~i forma cu tensiunea ~i prop0rj.ionali Cll ea. Curenl-ii de rel-ea devin in acest caz pur activi ~i ral1damentul transferului de energie este maxim. Realizarea unui astfel de mod de funclionare implica posibilitatea stocfuii unor cantitali relativ mari de energie reactiva. De aceea in multe aplical-ii se obJ-in rezuHate satisIacatoare prin compensarea doar a fazorului curentului transversal. Cum acest fazor este ';.a originea puterii reactive instantanee, problema compensarii revine la anularea acestei puteri' reactive instantanee prin reglare automata. . In cazul convertoarelor de ca/cc cu comutalie proprie 0 comportare ecologica din punctul de vedere al rel-elei se obJ-ine pe de 0 parte prin folosirea comenzii prin modulare in durata a impulsurilor, operandu-se cu 0 frecvenl-a de modulare suficient de mare ~i apelfmd la o tehnidi de modulare care asigura distorsiuni minime ale curentului pe partea de ca a convertorului. Pe de aita parte perfoffilarlfele superioare se pot obJ-ine folosindu-se sisteme complexe de reglare, in timp real, care pe blnga stabilizarea tensiunii de ie~ire, ( dad! estecazul ), asigura ~i corectarea facrorului de putere, conform principiilor descrise mai sus. Modul de aplicare al acestor principii se va detalia in capitolele 7 ~i 8.

3.PRINCIPII FUNDAMENT ALE DE FUNCTIONARE A CONVERTOARELOR DE CA/CC CU COMUTA TIE PROPRIE.

Electronica de putere este in prezent 0 stiinja tehnica fundamentala fiira care este de neconceput stadiul actual de dezvoltare al civilizajiei umane. Ea a aparut din necesitatea de a imbunataji performanjele unor tehnologii existente preeum ~i eu seopul de a permite treeerea din stadiul de teorie in eel de aplieajie practiea a unor procese noi ?i extrem de importante pentru societate. RoluJ eJectronicii de putere s-a dovedit a fi vital in aplicarea tehnicilor moderne de reglare ?i de eonducere eu calculatorul. a proceselor. Aceste tehnici, chiar puse Ja punct, in Jipsa convertoarelor statice, nu ar fi putut fi implementate pentru eonducerea proceselor clasice de eonversie a energiei. ConvertoareJe eJectronice de putere se bueura insa de doua aVlliltaje importante: pe de 0 parte pot fi realizate sa funC}ioneze eu performanje superioare intr-o garnii larga de puteri ?i pe de alta parte semnalelede comanda ?i control necesare sunt de un nivel energetic atM de redus indit exista 0 perfecta compatibilitate cu eircuitele de prelucrare discreta a informajiei, specifice calculatoarelor modeme. Nu trebuie neglijat nici fa.R!ul di echipamentele electronice de putere pot interconecta, fara nici un fel de restriejii, arice fel de rejele electrice. Deci pomind de la 0 rejea e1ectriCa de intrare, ( de curent alternativ sau de curent continuu ), se poate genera 0 aha retea electrica, numita de ie~ire, cu alji parametri electrici, ( de curent altemativ sau de curent continuu ). Acest proces, extrem de util in aplicajiile practice, se bazeaza pe principii relativ simple de comanda ~i reglare, folose~te dispozitivele semiconductoare specifice pentm eomutarea tensiunilor san curenjilor ~i se desfii~oara cu un randament ridieat, in echipamente' mai pUjin costisitoare dedit cele din electrotehnica clasiciL Figura 3.1 prezinta 0 schema bloc foarte simplii, insa in acela~i timp cu un grad foarte larg de generaJitate, valabila pentm un convertor care funqioneaza corespunzator criteriilor enunj:ate mai sus. Circuitul de intrare s-a presupus in curent altemativ pomind de Ja considerentul ca rejelele de distribujie a energiei elect rice in curent alternativ sunt absolut preponderente la ora actuala. Circuitul de ie~ire, la care este conectata sarcina poate fi caracterizat de parametri electrici de orice fel, in funcjie de aplical:ie. Dadi sarcina este de curent alternativ atunci convertorul electronic de putere este, in general, eu circuit intermediar de .tensiune continua sau de curent continuu. Dispozitivele semiconductoare din convertor realizeaza funcjia de conversie control ate prin semnale de comanda, generate de un circuit de comandii ?i reglare. Acesra este un circuit electronic care prelucreaza senmale continue i, in

prezent, mai ales semnale discrete, existand tendinJa de generalizare a reglarii digitale, bazate pe fo1osirea microprocesoarelor, procesoarelor discrete de semnal, microcontrolerelor specializate, etc. Semnalele de comanda i control se aplica la illtrarea circuitului de comanda i reglare a convertorului electron,ic de putere de catre operatorul uman sa}l provin din circuitu1 de comanda i reg1are ierarhic superior din care face parte sarcina. Circuitul de comanda i reglare a convenorului este un sistem de conducere automata care, pentru buna sa func!ionare,' necesita i 0 suma de semnale de sincronizare i reac!ie care pot proveni din re!eaua de intrare, din circuitu1 de ie;;ire ;;i din circuitul electronic de putere a1 convertorului, semnale care din motive de simplificare nu s-au reprezentat in Figura 3.1.

ENERGIA

=-

-~
\--------<0 z ,-"
f----..

CONVERTOR ELECTRGNIC DE PUTERE

--Q

Ui

r.t::

CIRCUIT DE INTRARE IN CA -C-IR-cur-T DE COMANDA SI SEMNALE DE

CIRCUIT DE IESIRE

I
i

L_~

REGrARF

COMANDA SI CONTROL
Figura intrare 3.1. Convertor electronic in curent alternativ. de putere cu

In general proiectarea convertoarelor electronice de putere in accepliunea de mai sus s-a facut subordonat ideii centrale de a se asigura calita!i optime energiei electrke de la ieiirea echipamentului. Aceasta energie este cedata sarcinii, care in mod evident este de dorit sa funqioneze cu randament maxim, lara a fi reproiectata pentru condilii specifice alimentarii de la convertor. In plus, in foarte multe aplicalii practice posibilitatea recuperarii deenergie de la circuitul de sarcina catre releaua de alimentare este binevenita in interesul inbunatillirii randamentului procesului alimentat prin convertor;;i eventual a performanlelor sale. Majoritatea lucrari10r de specialitate din domeniul electronicii de pl.ltere aparute 1a noi in Jara, dar i in strainatate trateaza convertoarele potrivit concep!iei prezentate mai sus.

Principiul de funclionare al convertoarelor electronice de put ere se bazeaza insa pe comutalia curentului dintr-o ramura de circuit in alta sau a tensiunii de la bomele unei ramuri de circuit la bomele altei ramuri'de circuit. Aceasta comuta!ie are loc la rnomente subordonate tipului conversiei de energie ~i face ca aceste echipamente electrice sa devina 0 perrnanenta ~i de loe neglijabiIa sursa de regim cleformant pentru re!~:auade alimentare. Curentul de la intrarea eOllvertorului electronic de putere, proieetat conform principiilor devenite de acum clasice, nu este nici pe departe sinusoidal. el con!ine 0 armonica flmdamentala, predorninanta, defazata fata de tensiunea de alimentare a eonvertorului eu un defazaj variabil, in functie de regimul de lueru. Aeeasta arrnonica fundamental a .a eurentului de intrare conduce la aparilia unei puted reactive variabile, nurnita putere reactiva de coITlanda. Armonicile superiore de curent, prezente ~i ele, prin cilderile de teniiunepioctuse pe reactantele liniilor de alimentare conduc la armonici de tensiune. Ca urmare pe langa consurnul nedorit de putere reactiva, convertoarele electronice de putere polueaza relelele electrice ~i deranjeaza alti consumatori. '

ENERGIA

=--~
---~

CONVERTOR
DE
CA/Cr~

r---r
I'
C

~l
0
1

1.L
I

1-*~~1~CONVERTOR PENTRU CORECTAREA FACTORULUI DE PUTERE

:z: ~
Ud
0 U D::::
(f)

u
U

Figura 3.2. Prineipiul eorectarll faetoruluide putere in cazul 90nvertoarelor eu tiristoare prin utilizarea eompensatorului static montat in paralel.

Efectul daunator al circuitelor electronice de putere asupra re!elelor dealimentare a fost cunoscut deja in epoca in care dispozitivul semiconductor folosit cu predidere era tiristorul de putere si frecvemele I.J.axime de luem nu depa~eau valori de ordinul kilohertzilor. Cum

puterea instalata a convertoarelor statice utilizate era relativ mica in raport cu puterea instalata in relelele de curent alternativ, in general aceste efecte au fost negl ij ate. Exceplie au t~1Cut convertoarele electronice de putere foarte mare folosite in industria metalurgica, extractiva sau a materialelor de constructii, ( laminoare, ma~ini de extraclie, liniide uscare, etc. ). Solu}ia abordata este principial explicitata de Figura 3.2. Circuitul de sarcina poate fi un circuit propriu-zisde curent continuu dar in acela~i timp ~i un circuit de curent alternativ alimentat prin invertor. Acest circuit va fi conectat la ie~irea unui convertor de ca/ce clasic, cu comutalie de la retea, c.are are ralul de convertor principal. Corectarea factorului de putere, care implica compensarea puterii reactive de eomanda ~i filtrarea armonicilor superioare de curent eade in sarcina unui circuit special care funqioneaza in paralel cu convenorul electronic de putere principal. Acest circuit, numit compensator static de putere reactiva ~i de armonici, poate fi realizat tot cu t~ristoare, apeHl.ndu-se la stocare capacitiva sau inductiva a energiei reactive. In literatura tehnica de specialitate in limba ramana lucrarea [1] po ate fi considerata ca element de referinla in acest domeniu. .

:- CONVERTOR : DE CA/CC RETEA DE CA

CIRCUIT DE CC

CIRCUIT

If
~

II
I
f

-Dr'fll

DE CA

REDRESOR,

H-t5+ {
. ~~I. I

r INVERTOR

I ,-----r;?-q

IU

-~-1I .II

LRlcORES~J rPLINVCRTOR

r COMANDA

I I

I:
i

S7
-

11 LL"

:Q
U, 1,

COMANDAI REDRESOARE

--~

f
I ,

Y---V

SISTEM DE : MOTOR COMANDA SI ASmCRON REGLARE A' i (PROCESl PROCES~

COMENZI

11

REACTII ,

M n, paz, e t c.

n, etc.

Figura 3.3. tiristoare

In cazul convertoare1or de ca/ca, destinate reglarii vitezei motoarelor de induclie sau sincrone in palru cadrane a~a cum rezulta din Figura 3.3, soluJia de mai sus devine ext rem de complexa. Cinci convertoareelectronice de putere, fiecare cu propriile sale circuite de comanda ~i control, trebuie sa funclioneze simultan, conduse de un sistem comun de comanda ~i reglare a procesului. La puteriil'lstalate mari, unde dispozitivele semiconductoare utilizabile raman

tiristoareIe de putere ~i tiristoarele eu comandii de revenire pe poartii, GTO, soIujia din Figura 3.3 se impune in continuare. Cercetarile asupra convertoarelor pentru eorectarea faetoruIui de putere coneetate in paralel Cll convertoml principal sunt de altfel de 0 deosebita aetualitate in electroniea de putere ,; din cauza existenlei unui numar' foarte mare de echipamente clasiee. Acestea trebuie sa mai II'Junctioneze timp indelungat. Nefiind insa inijial prevazute cu circuite de compensare ~i filtre. ide armonici risca sa intre sub incidenja noilor norme europene priv.ind efectul eonvertoarelor !asupra rerelei, care impun fie modernizarea fie seoaterea lor din uz.

Tenslune de retea

Boblne Unlara trlfazata de retea

Boblna de reactanta pe partee de retes


( N SO)

Redresoare

Clrcuit

triFazate necomandate
In punts

de curent continuu

Figura 3.4. Convertor neeomandat de ea/ee eu bobine de reaetanta de retea si redresare eu 12 pulsuri.

Exista ~i 0 serie de solujii originale care pot imbuniitaji in multe cazuri particulare comportarea unor convertoare faja de rejea, rara a face apel in mod explicit Ia eircuite de corectare a factorului de putere. Ele nu se inscriu intre obieetivele acestei lucrari dar totu~i este cazul sa Ie menjionam in acest capitol, mai ales avfmd in vedere ~i faptul ca sunt mai putin cunoseute in Romania. Figura 3.4 se refera la un circuit de conversie din curent alternativ in curent continuu cu 12 pulsuri de tensiune pe alternanla, bazat pe folosirea unui sistem trifazat . de bobine de reaetanja de relea, asociat Cll doua punji redresoare trifazate, necomandate, [2]. Comportarea convertorului faja de rejea este evident superioara circuitelor de redresare cu 6 pulsuri dar solulia este aplicabila numai eazurilor unde regimul de redresor este suficient.

Solutii asemanatoare pot fi gasite i in lucrarile [3], [4] sau [5] din bibliografie. Folosirea convertoarelor de ca/ec cu tiristoare, cu comutatie pe partea de curent continuu, [6], [7], imbina avantajele unui eurent de retea praetic sinusoidal eu cele oferite de functionarea in doua cadrane, I i II, faeilitiind procesul de recuperare al energiei in retea. Aa cum rezuWi din Figura 3.5, acesie convertoare se bazeaza pe ventile de tensiune, rezultate din coneetarea in antiparalel a unui tiristor eu 0 dioda ~i au 0 comportare dual a fala de convertoarele de ca/cc cu comutarie de la rejca, bazate numai pe tiristoare, ca simple ventile de curent. 0 comportare absolut satisIacatoare dinpunctul de vedere al retelei de alimentare de curent alternativ nu se po ate atinge insa nid cu aceste convertare deoarece de~i regimul deformant este mult diminuat, puterea reactiva de comanda, variabila cu sarcina, nu poate fi controlata.

['
U

Ie

R
----

ZR
...

<C--

V5

._~-

T
Figura partea 3.5. Convertor de de curent continuu. ca/cc cu comutatie pe

Solujia cea mai moderna care asigura 0 comportare satisIacatoare a unui convertor electronic de putere fala de rejeaua de alimenta~e rezulta prin reconsiderarea principiilor care stau la baza conversiei de energie din curent alternativ in curent continuu.Pentru generarea circuitului intermediar de tensiune continua se poate renunta la convertoarele clasice de ca/ec cu comutatie de la rejea sau eu comutatie pe partea de curent continuu. Sarcina de curent continuu se po ate conecta la ie~irea unui convertor de calec cu comutatie proprie, comandat prin modularea in durata a impulsurilor, MOl, (PWM - Pulse Width Modulation, in literatura

tehnica de specialitate in limba engleza), care preia ~i funCJia de corectare a factorului de putere, Figura 3.6. Asupra principiilor de func.t:ionare ale acestui convertor de calec cu comutatie proprie se va reveni detaliat in capitolele urmatoare intrucat el constituie un obiectiv wrincipal al acestei lucrari. Acest convertor este dedorit sa functioneze in doua cadrane pentru 11 a nu exista restrictii privind sensul de circulatie al ellergiei. In aeela~i timp eu scopul de a se Ireduce investitia in elemente reactive de circuit, asigurilndu-se insa optim funqia de corectare I a factorului de putere, comuta.t:ia din convertor va trebui sa se desIa~oare la frecvente de lucru cat mai inalte. Ca urmare acest convertor va putea deveni operational numai in condi.t:ii1ein care el este realizat cu dispozitive semiconductoare performante, diode de comutatie de putere, tranzistoare bipolare de putere, tranzistoare cu efect de camp de putere, MOSFET sau tranzistoare bipolare cu comanda prin camp, IGBT. In acest fel aceste convertoare deca/cc vor putea function a in mod uzual la frecvente de modulare a impulsurilor de zed sau chiar sute de kilohertzi. La puteri mari se pot realiza ~i cu tiristoarecu comanda de revenirepe poarta, GTO, dar frecventele de modulare a impulsurilor nu vor putea depa~i valori de ordinul sutelor de hertzi.

,
I'~---;;"

E")I~ 'L

CONVERTOR
DE CAleC

~II

--J~'----'--O
~

~l

i'

1u

CU CORECT,lI,REA ~ FAC~,~~I~k~JIJE,

C,I

,I

Ud

~,~ u
<f,

' -------

l~~c_I~1 9

,I

~-D

Figura 3.6. Convertor de ca/ cc cu factorului de putere. Schema bloc.

corectarea

Din punctul de vedere al configuratiei circuitului electronic de putere exista in prezent doua variante consacrate. Prima varianta, prezentata in Figura 3.7, s-a dezvoltat pomind de 1a rezultatele obtinute in domeniul surselor stabilizate cu functionare in regim de comutajie. In acest caz tensiunea alternativa a rejelei de alimentare este convertita in tensiune continua prin intermediul unui simplu redresor necomandat cu diode, care func.t:ioneaza cu comutajie externa, de la rejeaua de intrare. Un al doilea convertor electronic de putere, conectat in aval fara de redresorul necomandat, indepline~te funcjia de corectare a factorului de putere. Acest al doilea convertor fune.t:ioneaza cu comutajie proprie, evident sincronizat insa Cll reteaua de intrare. El se bazeaza pe dispozitive semicond~ctoare comandate care se controleaza prin metoda modu1arii in durata a impulsurilor. Analog eu eazul surselor de curent eontinuu cu func.tionare in regim de comutajie, acest al do ilea convertor poate indeplini ~i funejia de stabilizare a valorii tensiunii continue de la ie~ire.

'*11.&\ .

: ::)
CONVERTOR
WECOM,ANDAT DE CA/CC

cu

CORECTAREA PUTtRE

GECA!CC

FACTOR\IUJI !:IE

Figura 3.7. Convertqr de ca/cc aval a faetorului de putere.

eu eoreetare

in

Avantajele acestor convertoare de ea/ee eu eomutaj:ie prop'fie 5i modulare in durata a impulsurilor rezultii in principal din faptul ca se folosese mai mulle dispozitive semiconductoare riecomandate, diode, care sunt ieftine,~i un Humar redus de ventile comandate, cu performanj:e superioare dar in acela~i timp ~i scumpe. Prininsa~i configuratia circuitelor electronice folosite aceste conveitoare sunt ~i sigure ~i robuste. Ca urmare ele sunt mull raspandite in cele mai diferite aplicaj:ii de utilizare a energiei electrice care impun un circuit intermediar de tensiune , continua, in domeniul iluminatului electric, electrotermiei etc. Principalullor dezavantaj consta ~fin aceea di sensu 1 de circulaJie al energiei este unidirectional, de la sursa catre sarcina. De aceea aplicarea acestor convertoare de ca/cc in sistemele de reglare in care elementul de execuj:ie folosit este un motor sau un servomotor electric este limitata la situatiile in care franarea electrica nu este necesara sau apare suficient de rar pentru ca un chopper rezistiv de franare sa fie satisIaciitor.

~r

~L

Us

.~

I
,

~d
CONVERTOR
P\Jt1

DE CA.lCC

Figura 3.8. Convertor durata a impulsurilor,

de ea/ ee eu modulare MDI.

In

Figura 3.8 se refera la 0 a doua solutie posibila in domeniul convertoarelor de calec cu comutalie proprie i modulare in durata a impulsurilor. In acest caz convertorul MDI de calcc consta intr-un invertor de tensiune conectat la reteaua de intrare prin intermediul unui sistem de bobine de reactanta. Invertorul este realizat cu ventile de tensiune alcatuite din dispozitive semiconductoare comandate prevazute cu diode montate in antiparalel. Ca dispozitive semiconductoare cbmandatese folosesc in mod uzual tranzistoarele de putere, bipolare, cu efect de camp sau bipolare cu comanda prin camp. Tensiunea continua din circuitul de ieire este filtratacapacitiv. Circuitele de comanda i reglare sunt in acest caz ceva mai complexe dar acest convertor de ca/cc se bucura de avantajul de a admite orice sens de circulalie al energiei electrice intre releaua de alimentare i sarcina. Strategiile de reglare adopt ate subordoneaza comanda ventilelor electron ice din invertor conversiei de ca/cc asociate cu corectare optima a factorului de putere, dar pot fi Iuate in considerare i alte performanle suplimentare. Pentru convertoarele de ca/cc eu comutalie proprie i modulare in duraHi a impulsurilor prezentate la nivel de schema de principiu in Figura 3.7 i Figura 3.8 exista mai multe variante de implementare. Aceeai eontiguralie a eircuitului electronic de putere poate asigura diferite performanle in funclie de madul de conceplieal cireuitelor de co~anda i reglare.

4.PREMISELE TEHNOLOGICE ALE IMPLEMENTARlI CONVERTOARELOR DE CA/CC CUCOMUTATIE PROPRIE. DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE ADECVATE.

Convertoarele de calec cu comutaj:ie proprietrebuiesc sa genereze circuitul intermediar de tensiune continua in condij:iile unei funClionari ecologice din punctul de vedere al rej:elei de alimentare, de curent alternativ. Aceasta a doua funCj:iune, de corectare a factorului de putere, p'oate fi optim indeplinita numai daca comutalia in redresor se va desIa~;ura la frecvenj:e de lucru suficient de marL Ca urmare tiristoarele convenj:ionale, ca dispozitive semiconductoare semicomandate, nu sunt adecvate acestui domeniu al electronicii de putere. Convertoarele de calec cu cbmutalie proprie se pot realiza cu tranzistoare bipolare de putere sau cu tranzistoare cu efect de camp de putere, MOSFET. Performanlele actuale ale acestor dispozitive semiconductoare, precum ~i realizarile in domeniul circuitelor de comanda ~i protecj:ie adecvate, [8], [9], [1.0], [11], [12], [13], [14] Ie recomanda pentru aceasta categorie de aplicalii, mai ales in gama de puteri mid ~i mijlocii. Pentru echipamente de putere mare ~i foarte mare pot veni in discuj:ie ca dispozitive semiconductoare preferate tiristoarele cu comanda de revenire pe poarta, GTO, [15], dei in acest caz domeniul frecve11j:elor de comutaj:ie din convertor va fi sever diminuat, in detrimentul gradului de satisfacere al funcliei de corectare a factorului de putere. Aplicarea pe scadi industriala a convertoarelor ecologice de calec cu comutaj:ie proprie a devenit real mente posibiUi pentru domeniul de puted mijlocii ~i mad dupa punerea la punct, in 1980, de catre Harris, [16] a tranzistoarelor bipolare cu comanda prin camp, IGBT. Cu ajuwrul acestor dispozitive semiconductoare s-au putut aborda frecvente de lucm suficient de ridicate, in .ganla de puteri mai sus meDj:ionata, in condiJiile in care investij:iile in filtml pasiv de reJea au devenit nesemnificative i convertoml electronic de putere satisIacea ~i celor mai severe condij:ii privind fenomenele de interferenj:a electromagnetid'i. De altfel tranzistoarele bipolare cu comandii prin camp au condus la schimbari importante i in alte domenii ale electronicii de putere, dintre care menj:ionam doar cel al convertoarelor de cc/cc i al convertoarelor de cc/ca, cu aplicalii in aCj:ionarile electrice i in utilizarile energiei electrice. In literatura tehnidi in limba romana exista foarte pUline referiri la tranzistoarele IGBT, [15]. Tocmai din aceste motive, prezentul capitol va aborda in mod detaliat problematica tranzistoarelor bipolare cu comanda prin camp, IGBT, prin prisma performanj:elor, caracteristicilor funcrionale i a circuitelor de comanda i protecj:ie specifice. InformaJiile prezentate vor permite specialitilor in elA.ctronica de putere sa devina utilizatori ai tranzistoare1or IGBT. Important de subliniat este faptul ca in acest capitol se prezinta principii

fundarnentale, dintre care muIte pot fi folosite ~i in proiectarea circuitelor cu tranzistoare bipolare de putere sau cu tranzistoare cu efect de camp de putere, MOSFET. S-a evitat cu grija prezentarea unor circuite prea ,detaliate, cu componente actuale, acestea fiind supuse unei extrem de rapide imbatrfmiri morale . . Uti1i:(:area tranzistorului bipolar de putere in convertoarele statice este avantajoasa din cauza diderii de tensiune mici in circuitul colector - emitor, in stare saturata, dar este in acela~i timp serios limitata din cauza puterii de coml1nda apreciabile necesare in circuitul baza - emitor. Tranzistoarele cu efect de camp de putere,MOSFET, sunqi ele intr-o situalie similara. Puterea de comanda practic nula in circuitul griHl - sursa Ie recoml1lldapentru aplica}:iile de electronica de putere dar rezistell}:a relativ mare drena - sursa in stare saturata conduce la pierderi apreciabile de putere in conduc}:ie. Tranzistorul bipolar cu comanda prin camp, IGBT este tocmai un rezuItat al cercetarilor privind integrarea funqionala bipolar - MOS, desIa~urate cu scopul dezvoltarii unui dispozitiv semiconductor care sa elimine dezavantajele tranzistoarelor bipolare ~i MOSFET, exploatand ins a calitaJile lor, [15J. Intr-adevar, tranzistorul IGBT este un dispozitiv semiconductor care din punctul de vedere al utilizatorului se c;Olnporta ca un tranzistor cu efect de camp in circuitul de comanda grila - emitor ~i ca un tranzistor bipolar in circuitul de ie~ire, colector - emiton Inainte de a se aborda detaliat problematica tranzistoarelor bipolare cu comanda prin camp, IGBT, prin tabelul urmator, [17), se evidenliaza cateva dintre calitali1e sau defectele lor, comparativ cu tranzistoarele bipolare ~i MOSFET:

CARACTERISTICI Limita superioara de tensiune de lucru Circnitul de comanda - cheltuieli - putere Caracteristici de comuta}:ie - timp de saturate - timp de blocare - pierderi de putere Caracteristici de conduclie - densitate de curent admisibiHi - pierderi de putere Func}:ionare in scurtcircuit Frecven}:a de lucru (limita pentm 0.5xlc,D) - uzuaUi - maxima

Tranzistor bipolar

MOSFET

IGBT

medie

joasa

inalta

medii mare

reduse 'midi

reduse mica

mediu lung mati

scurt scurt mici

mediu mediu medii

mare mid

mica mari

mare mid

irnposibil

imposibil

posibil
,

10 kHz 50 kHz

100 kHz 250 kHz

20 kHz 80 kHz

Figura 4.1 prezinta structura, schema eehivalenta Qi doua dintre simbolurile uzuale fblosite pentru tranzistoarele bipolare eu comanda prin camp, IGBT, [18]. Structura acestor tranzistoare este foarte asemanatoare cucea a tranzistoarelor de putere Cll efect de camp, MOSFET, cu canal de tip "n", cu funqionare In domeniul de acumulare de purtatori de sarcina. Stratul suplimentar P+ ,realizat prin impurificare adecvata pe partea colectorului, conduce la untranzistor bipolar PNP suplimentar, care Impreuna cu tranzistorul MOSFET existent alciituiesc noul tranzistor IGBT. Din pacate In structura semiconductoare apare in mod automat i tranzistorul NPN "parazitar", care, impreuna cu tranzistorul PNP conduce la 0 structura nedorita de tiristor care poate fi responsabil de fenomene deacfOare In timpul funetionarii tranzistorului cu comanda prin camp. Acest tiristor suplimentar este insa dezactivat prin integrarea rezistentei RB de valoare foarte midi Qi prin realizarea pe cale tehnologica a tranzistorului parazitar NPN cuun factor de amplificarein curent cat mai mic. Ca urmare tranzistoarele IGBT moderne functioneaza la tensiuni colector - emitor mari, Qi in cohditiile unar varialii rapide ale tensiunii colector - emit or radi a acro~a In mod accidental, altfel spus caracterizandu-se printr-o structura "latch-up free", [16], [18], [19].

E-Emitor

I
~~G

f
C
,;,,-

a 1)

?l_oG
c
a 2) C
bJ

rl-Q
L-...

N-

N+ P+

)
b

c)

C-Colector

Figura 4.1. Simbolul tranzistoarelor IGBT.

si structura

Tranzistmirele IGBT pot sa funclioneze in zona activaa caracteristicii de ieire, in regim de amplificare. Ele se utilizeaza ins a foarte rar in astfel de aplicatii. Cai in cazul tranzistoarelor bipolare de putere i a tranzistoarelor eu efect de camp de putere, conditiile de evacuare a Gilldudi produse in timpul functionarii limiteaza sever puterea disipata maxima, in regim de amplificare performanrele acestor dispozitive semiconductoare nepurand fi exploatate

decat intr-o proportieextrem de mica. Tranzistoarelebipolare cu comanda prin camp se folosesc in mod normal in regim de comutaj:ie,sHirile stabile fiind cea blocata, candtensiunea colector - emitor este mare, curehtul de colector fiind practic nul, respectiv cea saturata cand tensiunea colectQr - emitor are valoarea midi, corespun~atoare satura1iei,curentul de colector fiind curentul sarcinii.

l~J,~
Ie,

vCE,
Pan

'y

Pan

''--~'':'_---.-:-._-_.

~I

. ...

..

. __

Figura 4.2. tranzistoarelor

Comut,atia IGBT.

R
~.~>-----~

iC

I
v CE

t (S.,I) I
'~

--0--

_______ '_j,
1
"
Figura 4.3. Circuitul comutatieidirecte.

v GE
1

:1'
I

Cireui t.
de,

0/

eomanda

Trecerea tranzistorului IGBT din starea blocata in stare de conducrie se nume~te comuta}ie directa. Acest proces este prezentat in Figura 4.2 pentru cazul unei sarcini rezistive incolectorul tranzistorului, [17]. Circuitulde masurare folosit rezulta din Figura 4.3. Comutaria directa se desIaoara sub efectul aplicarii tensiunii de comanda VGEM in circuitul grila - emitor al tranzistorului. Tensiunea de grlla VOL! evolueaza exponemial, dupa 0 lege care depinde i de rezistenla din circuitul de grila, RG. Procesul de comutajie este caracterizat de doua intervale. de timp distincte: tiIllpul de intarziere sau de stocare, td, respectiv timpul de comutare propriu zisa sau timpul de cre~tere, tr Ca urmare, timpul de comutare directa, ton, va fi:

Pierderile in timpul comutaliei directe evolueaza conform curbei PONdin Figura 4.2. Valoarea acestor pierderi, pentru tensiune colector - emitor i curent de coleetor date, depinde de durata comutariei, controlabila prin rezistema din cireuitul de grila, RG

i c, vCE, Poff

1,8 8,9

Figura 4.4. tranzistoarelor

Comutatia IGBT.

Procesul de comutarie inversa, numit ~i de blocare, este evidenJiat prin Figura 4.4. A~a cum rezulta din circuitul de masurare alilturat, Figura 4.5, blocarea tranzistoarelor IGBT este luata in considerare in condiJiile unei sarcini rezistiv - inductive in circuitul de colector al dispozitivului semiconductor. ComutaJia inversa are loc prin aplicarea tensiunii negative VEGM circuitului grila - emitor al tranzisiorului. Ca urmare tensiunea de grila vGE va evolua catre noua sa valoare stalionara tot exponenJial, constanta de timp fiind ajustabila cu ajutorul aceleia~i" rezistenle RG. Comutalia inversa a acestor tranzistoare are loc tot in doua etape, caraeterizate prin urmatoarele intervale de timp: timpul de intarziere la blocare ts ~i timpul de comutare propriu-zisa san de cadere, tf' Timpul total de comutare, toff' va fi prin urmare:

t off= t s + t f

(4. 2 )

\+ G \
~-

I I

Figura 4.5. Circuitul comutatiei inverse.

Nu este obligatorie folosirea unei tensiuni negative VEGM pentru blocarea tranzistorului IGBT. Comutaj:ia inversl1 poate avea loc ~i prin aducerea potenj:ialului grilei la valoarea a corespunzatoare potenj:ialului emitorului. Avantaje legate in special de viteza de comutaJie ~i de siguranj:a in funqioilare fac insa prima metoda preferabiUL Conform figurii 4.5, in paralel eu sarcina este prevazuta 0 dioda de curent invers. Aceasta nu exclude insa in intregime supratensiunile Ia bomele circuitului eoleetor - emitor, caraeterizate prin valoarea maxima v CEM a tensiunii la blocare. Aceste supratensiuni sunt rezultatul prezenlei inductivitaj:ilor parazite din circuit care nu pot fi eliminate in"totalitate nici cu eea mai ingrijita proiectare a cablajului. Curba "mareata eu Poff in Figura 4.4 evidenriaz3. pierderile de putere in timpul comutaJiei inverse, pierderi de putere care depind de timpul de eomutare, deci pot fi influemate ~i ele prin valoarea rezistenlei RG de la ieirea etajului final de comanda al tranzistorului. In cazul tranzistoarelor IGBT 0 atenlie deosebiti'i trebuie~te acordatii faptului ca curentul de colector mai pastreaza 0 valoare redusa un timp relativ lung dupa terminarea procesului de comutare, caud tensiunea colector - emitor a atins deja valoarea sa de regim staj:ionar, VCE' Datorita acestui curent redus, numit in literatura tehnicade limba engleza "tail current", pierderile totale de putere la revenirea inversa sunt apreciabil marite.

~ ---:t
, f:,.V

CE

vCE=vCC

Figura 4.6. Comutatia directa a tranzistorului eu functionare in regim de impulsuri si sarcina RL in eolector.

In regim de impulsuri, in cazul unei sarcini rezistiv - inductive in circuitul de colector al tranzistorului, conditiile de comutatie devin mai severe deoarece in momentul comenzii de saturare diodade nul DF se gase~te in conducrie. Ca urmare la comutarea curentului de sarcina in circuitul de colettor al tranzistorului acesta va prelua in mod suplimentar ~i curentul de revenire inversa al diodei. Figura 4.6 evidenliaza comutaria directa a tranzistorului in acest caz

practic, cireuitul luat in considerare fiind prezentat in Figura 4.7. Curentul maxim prin tranzistor po ate fi redus prin aiegerea optima a timpului de comutatie, apelandu-se din nou 11. rezistenla RG. Aeeasta este insa dbar 0 posibilitate de imbunatatireacomutaj:iei, efectul maxim rezu1tand prin fo1osirea unor diode supresoare, DF adecvate tranzistoarelor IOBT. Aceste diode sunt caracterizate printr-o caracteristica de revenire inversa moale, numita "soft recovery" in literatura tehnidi de specialitate de limbi'! engleza. Un factor care mare~te siguranla in funcjionare a circuite10r electronice cu tranzistoare IGBT este ~iace1a ca producatorii livreaza de obicei module care conjin un tranzietor asociat cu dioda. de curent invers corespunzatoare, earacteristicile din catalog referindu-se 11. ventilul de tensiune astfel objinut. Modulelecomplexe eu doua tranzistoare ~i doua diode, destinate unui "bral" de convertor polifazat u~ureaza in masura ~i mai mare proiectarea circuitelor cu tranzistoare lGBT, eliminand ~i 0 mare parte din problemele de supratensiuni de comutalie create de inductivitalile parazite datorate unui cablaj insufieient. optimizat.

l~
'CEI ~+GE
.-.J

I-::~::~J

Figura 4.7. Circuitul de testare al comutatiei in regim de impulsuri pe sarcina RL.

In mod asemanator tranzistoarelor bipolare de putere sau tranzistoarelor cu efect de camp de putere, in nici un regim de lucru punctu1 de funcjionare al tranzistoarelor IOBT nu are voie sa paraseasea un domeniu bine definit al caracteristicii de ie~ire, lc = f(UCE)' numit aria de funcj:ion.are sigura, SOAR. Figura 4.8 evidenjiaza aha de funCj:ionare sigura pentru tranzistoare IGBTde 100 A ~i 1000 V, produse de catre firma SEMIKRON, [20]. Diagrama se refera 11. funcj:ionare in regimde curent continuu ~i in regim de impulsuri. Este foarte important de remarcat ca alli produditori furnizeaza diagrama pentru aria de funcjtonare sigura distinct pentru regimurile neperiodice de funcjionare respectiv pentru regimurile period ice de fu11cjionare ale tranzistorului bipolar cu comanda prin camp, .[17]. Ceea ce confera un grad superior de robustej:e tranzistoarelor IOBT in raport eu tranzistoarele bipolare de putere. ~i tranzistoarele cu efect de camp de putere este faptul di funCj:ionarea in regim de scurtcircuit este posibila,. [20). Evident, acest mod de lucru trebuie sa fie 0 exceplie ~i nu 0 regula. Regimul de lucru periodic este admis numai in interiorul ariei de funqionare sigma, unde temperatura 'jonqiunii ramane 11. valori admisib,ile daca racirea

dispozitivului se face in conditiile prescrise. Functionareain regim periodic de scurtcircuit nu este admisa. Un tranzistor IGBT poate intrerupe prin COlllal1daadecvata pe grila un scurtc:ircuit care a.iunge la curent-i de pana la8 ori curentul nominal, la tensiuni de lucru de 80% din Ueb ma, cucondilia ca semnalul de .comanda de blocare sa fie generat in mai put-in de 10 rnicrosecunde de la aparilia scurtcircuitului. Aceasta performanla rezulta prin faptul ca structura de tiristor parazitar din configuratia tranzistorului IGBT riimane "latch-up free" chiar ~i in acest regim deosebit de sever de functionare. Performanla aceasta este exploatati:i de proiectant-i in sensul fiabilizarii circuitelor cu IGBT, prin folosirea unor reactii de curent chiar in etajul final de comanda, pentru comenzi de blocare rapida incaz. de scurtcircuit, asociat cu rezistenle de blocare in circuitul de grila, Roff, de valoare marita,pentru a evita supratensiunile ~i oscilariile de tensiune la blocare. In mod suplimentar se recomandiiin acest caz. ~i diode Zener de 16 V, de comutaJ.ie, in ::Intiparalel, montare direct in circuitul grila - emitor auxiliar, pentru a preveni distrugerea stratului de oxid izolator, datorata unei supratensiuni mai mari de 20 V in circuitul de grila.

-I I

'c

--

fp.

10}J5
tJ5

'"-

== =
lrils -

tOO

--

DC

~i
1",

~
f".

-,I
f

-,

~ "",,,,

,
,

.-

== ,--=
f---

..

"CE mo \03_ UCE IV

-4====='-1__- .
~ t

I Figura 4.8. Aria de tranzistoarelor IGBT.

Figura 4.9 se refera Ia un circuit de testare a regimului de scurtcircuit pentru tranz.istoarele IGBT. Acest circuit corespunde unui chopper de uncadran la care sarcina este scurtcircuitata. In mod normal numarul scurtcircuitelor eliminabile prin comanda se indica in catalog ~i are 0 valoare limitatil, ca urmare aparitia lor intr-un convertor trebuie~te contorizatil, asociat cu informarea sist~mului de comanda al instalatiei, in vederea decuplarii automate in cazul repetarii evenimentului.

lL -JI~
:;.1 1.-:
10 fJ5

IS"
50s<

Figura 4.9. tranzistoarelor scurtcircuit

Circuitul

IGBT

la

de testare functionare

S'iguranla in funclionare a convertoarelor electronice de putere cu tranzistoare IGBT se poate asigura prin folosirea circuitelor de comandii optime, asociat ell circuite eorespunzatoare de proteqie impotriva supratensiunilor i curell1ilor descurtcircuit. Un convertor 1)ine proiectat trebuie sa ofere un grad dit mai ridicat de autoproteclie, chiar i in cazul unor semnale de comanda greite sau afectate de un nivel ridicat de zgomote. Tocmai din aceste motive in continuare se vor analiza detaliat prineipiile specifice de comanda i de proteclie pentru cireuiteleeleetronice eu tranzistoare IGBT. Penlru un singu:r tranzistor bipolar Cll comanda prin camp din configuralia unui convertor electronic de putere circuitul de comandii adecvat rezultii din Figura 4.10, [21]. Se presupune ca sistemul de reglare i comanda al convenorului se bazeaza pe un micro calculator , (PC, microcalculator specializat, DSP, transputer, etc.). Impulsurile propriu-zise de comandii sunt generate de un circuit specializat pentru modulare in duratii a impulsurilor, PWM i sunt transferate in circuitul de comanda al tranzistorului prin intermediul unui transformator de impulsuri in vederea separiirii galvanice. Folosirea de optocuploare in acest scop este dJ asemenea larg raspanditii. Separarea galvanicii este vital necesara intrucat pe de 0 parte eireuitul electronic de putere este afectat de serioase zgomote de natura electricii i pe de alta parte potell1ialul emitorului tranzistorului IGBT comandat poate fi variabil in timpul funqionarii convertorului. Circuitul de comanda al tranzistorului conline un etaj de comanda prefinal i unul final. Etajul de comanda pre final preia semnalul de comanda i 11transfera amplificat etajului final daca nu se constata un regim de avarie in vecinatatea trapzistorului. Etajul de comanda final comanda tranzistorul in astfel de condiliHncat sarezulte comutalia optima in circuitul colector - .eIJJ.itor. hnpulsul de comanda se poate suprima sau intrerupe dad temperatura jonqiunii depaete valori1e admisibile, daca in stare blocata a tranzistorului tensiuneacolectoremitor nu este suficient ae mare i in conduclienu este atinsastarea complet saturatii sau, in

ultima install1a, dadi se sesizeaza un curent de scurtcircuit in circuitul colector - emitor. Pentru a se exploata posibilitatea tranzistoarelor IGBT de a elimina prin comanda curentii de scurtcircuit, semnalele de eroaresetransfera in timp minim direct etajului prefimil de comanda. Circuitele integrate moderne pe~tru comanda tranzistoarelor IGBT returneaza, cu separare galvanica semnalul de eroare ~i ditre microcalculatorul care comanda convertorul, sau intregul proces, pentru contorizare ~i decuplare definitiva dad abaterea apare de mai multe ori in mod, succesiv. Evident realizarea circuitului de comanda in configura!ia prezentata este relativ dificila dar utilizarea tranzistoarelor IGBT nu se poate concepe rara circuite integrate de comanda specializate. Acestea exista pe piata, produdltorii de tranzistoare oferind circuite1e de comanda adecvate produselor lor.

JII[

Eta] comanda

de pre final

Etaj comanda

de final

r I I'

-I

'JSupraveghere ~-L~e temperatura

I :

,
:,
I I

r- :,
:

1==A=s=rc==1

, ,

I
I

,
l~. _" . . __
.!'

Figura 4.10. Circuit de comanda cu functii de protectie bazate pe senzori integrati. Schema bloc.

Figura 4.11 pune in evidenta un circuit de comanda pentru tranzistoare IGBT la care semna1ul aplicat in circuitul grila - emitor este prelucrat de un amplificator integrat ~i transferat in grm} printr-un etaj final cu tranzistoare bipolare complementare. Se folose~te sursa dubla de tensiune continua pentru a mentine negativata grila tranzistotului IGBT in timpul starii de blocare. Intre ie~irea' etajului final ~i grila se afla 0 singura rezistenta RG, constanta de timp a circuitului de comanda fiind aceea~i atat pentru procesul de saturare cat ~i pentru procesul de blocare, [21]. Formele de unda care caracterizeaza evolutia tensiunii ~i curentului din grila in

cazul folosi1'ii ci1'euitului dese1'is mai sus, sunt p1'ezentate prin Figura 4.12. Prin modificarea valo1'ii 1'ezistenlei Ro se poate ajusta du1'ata de stabilire a regimului quasistationar in circuitul de griHi ~i prin aceasta optimiza in mod relativ comutatia tranzistorului.

Figura 4.11. Schema electronica de principiu pentru circuitul de comanda al unui tranzistor IGBT.

Este foarte important sa revenim mai detaliat asupra problemelor pe care Ie ridica rezistenta Ro din cireuitul de grila al tranzistorului IGBTintrudit aeeasta influenreaza intr-o masura hotaratoare procesele de comutarie directa i inversa. Figura 4.13 seoate in evidenra dependenra timpilor de comutarie de valoarea acestei 1'ezistenre,[21]. Pentru optimizarea eomutariei tranzistoarelor. bipolare eu eomanda prin camp s-au dezvoltat circuite de ~manda cu perfo1'manre superioare in care etajul finql de comanda este astfel conceput incat doua rezistente diferite, ROF 1'espectiv ROR impunindependent constantele de timp de incarcare respeetiv de desdireare a capacWirii grila - emitor, [20]. Creterea valorii rezistenrei Rop are drept consecinre: pie1'deri marite intranzistor la satura1'e, pierderi ma1'ite la reveni1'ea inversa a diodei supresoa1'e, pierderi totale de eomutaJie marite, timp de stocare marit la revenirea directa, viteza de variarie a tensiunii colector - emit or dv/dt redusa i curent invers maxim diminuat in dioda supresoare. La alegerea valorii rezistenrei Rop trebuiete gasit un compromis intre urmatoarele elemente: - pierderile totale de comutarie directa admisibile in tranzistorul IGBT i pierderile de blocare in dioda supresoare; - timpul maXim admisibil de stocare la satu~are raportat la curentul maxim comutat i f1'ecventa maxima de comutarie;

t .f / I I I
J

On

Off

On
f I I I f I I
J

I I 1 I \
I

t~

~VGE

I
I

'lEG
\

...

Figura 4.12. Tensiunea si curentul in circu~tul grila~ emitor al trazistorului IGBT.

In cazul rezistentei RCR, marirea valorii sale are drept rezultat urmatoarele consecinte relativ la procesul deblocare ~i performanJele generale ale tranzistotului IGBT: cresC pierderile de comutatie la blocare ir. tranzistor, cre~te timpul de intarziere la blocare, cre~te timpul de cadere, seade viteza de variatie a tensiunii coleetor - emitor, dv/dt, scad varfurile de tensiune

la bloeare i, in sfiirit,erete sensibilitatea la variaJii rapide de tensiune atranzistorului bloeat. La dimensionarea valorii rezistenJei RGR va trebui gasit un eompromis intre urmatoarele elemente:

- pierderile totale la bloearea tranzistorului i intiirzierea admisibiIa la blocare care influenJeaza curentul maxim comutat i frecvenJa maxima de lucm;

VLF=VLR=1SV

ton t f
t off [PS]

II

II

I I

-tvJ- 2SoC - - -- tVj~1250C

---r
J

I
-- -

I
---r-

-__1,_
---,
..,

It

I
--

- - .., -.... /'

, V v: Jt pr ,
!/
/'

O~f
I

---'

------/

'O,5

,
I

- -- - - - - - - ~- - ------------- -----

---

/----- -

r'

./'

/'
/

,,

tf
./'

j
I
I

-I

I ----+--I

------------ ~
I I
30
RG[<;L]
I I

0,1 0,S

50

LIJ
de

II

Figura 4.13. Influenta rezistentei din circuitul comanda asupra timpilor de comutatie.

Informativ se poate preciza ca la tranzistoarele IGBT actuale cataloagele recomanda pentru cele doua rezisteilJe valoricuprinse intte 3.3 i 27 ohm, dar nU'mai mari dedit 5Clohm. De asemenea se mai recomanda ca rezistenla RGR sa nu depa~easea cu mai mult de 18 ohm valoarea rezistenlei RGF. In eontinuare se prezinta eiiteva circuite de comanda la care se pot optimiza iI1dependent procesele de comutalie directa iinversaa tranzistorului princomponente adecvat alese,in cireuitul de grila, [21]. Figura 4.14 se refera la un circuit in care etaju1 prefinal este realizat ell un circuit amlificator integrat iar etajul finalse bazeaza pe un circuit ell tranzistoare in eontratimp.

RCF

C
G

IC !VGE E

: R GR

Figura comanda

4.14. Principiul circuitului eu tranzistoare in contratimp.

de

Varianta explicitata de Figura 4.15 are un singur etaj care folose~te un circuit integrat specializa~ pentru comanda tranzistoarelor bipolare cu comanda prin camp.

,0

Ie

I
I-

~veE

Figura 4.15. tranzistorului speeializat.

Prinqip.iul eu circuit

eomenzii integrat

Circuitulprezentat in Figura 4 .16 are din nou oconfigurarie in doua etaje, primul bazat pe un amplificator integrat iar al doilea folosind tranziStoare complementare. 0 caracteristic? comuna a tuturor circuit~lor de comanda indicate esteaceea ca folosesc, pentrufiecare tranzistor lGBT comandat cate doua surse de tensiune continua flotante. Acest fapt se constituie

ca un dezavantaj, daca luam In considerare faptul ca un convertor modern poate avea un numar relativ mare de ventile

. Figura 4.16. Principiul circuitului comanda cu tranzistoare complementare.

de

in configuratia sa. Pe de 0 parte aceste sur~e de tensiune pot apela la un singur transformator de inalta frecventa eu un numar adeevat de seeundare ~i stabilizare loeala. Investitia este aeceptabila dacii se ia in considerare eonsumul de putete practic neglijabil al cireuitelor de comanda propriu-zise.

Figura 4.17. Principiul de tensiune locale.

comenzi:i fara

surse,:

Pe de aWi parte, acolo unde acest lucru este po sibil, se recomanda circuitul de comanda din Figura 4.17, [19], care are caracteristic faptul ca tensiunea de a1imentare neeesara se ia ehiar din circuitu1 de tensiune continua de aliment are a partii electronice de putere In care fllllqiolleaza tranzistorul. Circuitele prezentate mai sus au un caraeter principial. Pentru proiectare se recomanda eonsultarea documentaliei oferite de producatorii tranzistoare1or IGBT care modernizeaza permanent ~i oferta concreta in domeniul circuitelor de eomanda .. Informativ, Figura 4.18 evidenJiaza un caz concret in care etajul pre final se bazeaza pe amplificatoru1 operational de uz general LM311 iar etajul final este realizat cu circuitu1 integrat inonolitic SG 1644.

Aa cum s-a precizat 1a analiza schemei generale de comanda a tranzistorului bipolar Cll comanda prin camp, IGBT, funqionarea sa sigura este conditionata de detectarea la timp i Cll acuratej.e a curenj.ilor de scurtcircuit, in vederea e1iminarii lor prin comanda directa de "blocare. In continuare se iau in consider are cateva configuraj.ii posibile pentru detectarea optima a acestor curenJi de scurtcircuit. Este evident ca' semnalele de reaqie astfel obJinute pot servi ~i pel1tm scopuri de supraveghere i reglare in conditii normale de funcJionare, in circuitul de comanda ierarhic superior, in acest scop fiind necesara doar amp1ificarea i transmiterea lor, cu luarea in considerare a separarii galvanice.

ClcCol!
comanda

;;;;-l-r
--...I

"-.J

I lntrare

ld

Figura 4.19. Principiul detectarii curentilor de scurtcircuit in circuitul intermediar de tensiune continua.

Clfcuitul din Figura 4.19 contine un singur punct de supraveghere al supracurenlilor, amplasat In circuitul sursei de tensiune continua care alimenteaza convertorul, deci in circuitul de intrare.Circuitul prefinal de comanda al fiecarui tranzistor transfera scmnalul de comanda catre etajul final numai in condiliile in care curentul de intrare in convertor se gascte intre limite <tdmisibile. Principiul este simplu, economic fnsa nu asigura decat 0 proteclie relativa a ventilclor serniconductoar.e. Originea supracurcH1i1or din circuitul sursei nu estc evidenliata. Solulia propusa se poate folosi cu succes la convertoare cu tranzistoare IGBT, fn gama de puteri mici. In cazul variantei din Figura 4.20 amplasarea punctelor de masura se face in circuitul de ieire al convertorului electronic de putere. Prelucrarca cclor doua semnale de reaqie se face asemanator ca i in cazul circuitului anterior. Fiecare din cele doua semnale dc rcaclie de curent trebuie sa se gaseasca intre limitele admisibile i circuitul de comanda al fiecarui tranzistor IGBT al convertorului trebuie sa. ia in considerare aceste semnale. Daca sarcina este legata in stea, fiira concxiune de nul delinem informalie cu privire la curemii din taate fazele sarcinii trifazate. Nu se iau in considerare supracurenlii care provin in urma defectarii unuL dispozitiv semiconductor de putere. De asemenea nu se sesizeaza eventuale scurtcircuite pe bra! rezultate printr-o comanda greitiL Aceasta comanda greitapoate uor apare in urma unor zgomote pc linia de transmitere a impulsurilor sauprin parametri incorecli folosili la calculul semnalului PWM de modulare in duratii a impulsurilor. Din cauza acestor limitiiri principiUlde identificare al supracurenlilor din Figura 4.20 este folosit doar la convertoarele cu putere instalata medie.

'Figura 4.20. Principiul detectarii curentilor de scurtcircuit ,pepartea sarcinii.


Q varianta de identificare optima a supracurentilor in vederea protejarii tranzistoarelor IGBT, aplicabiHi la toate tipurile de convertoare, inclusiv cele de putere mare, se prezintii in Figura 4.21. In acest caz se arnplaseaza puncte de masura a curentului in clrcuitlll colector emitor al fiecarui tranzistor. " ,'::'
..

Lp

~r-,

--0
-'-'-0

-0

Ie

Figura 4.21. Principiul curentilor descurtcircuit tranzistor in parte.

identificarii la fiecare

La puteri mari toate sernnalele de reaclie de curent sunt luate in considerare in etajul prefina1 de comanda aJ fiecarui tranzistor. La puteri mici ! medii se poate opera in circuitul fiedirui tranzistor de putere IGBT numai cu reaclia de curent proprie.

~~---~I-I
I
I "

1. i
_

r~
Y CE

tl~~~
v

--'---0

I V CC

<jJ---y------

i \\

~
,
.
~'

CE
---;;..

---0- -:L-, <b----------o -- t ,


J -

-~---,
y

-'~

L--Figura 4.22. Principiul identificarii curentilor de scurtcircuit prin va+oarea tehsiunii colector-emitor a tranzistoarelor saturate.
In toate cazurile este binevenita 0 pre!ucrare suplimentara a sernnaJelor de reactie, principia! bazata pe o.logica de tip SAD, informalia rezultata fiind returnata ~i sistemului de comanda ~i reglare ierarhic superior. Aparent solu}ia este costisitoare, ins a existenla pe piata a unei oferte foarte largi in matefie de traductoare de curent cu separare galvanica infirma aceasta ipotezii. . . Daca protejarea fiecarui tranzistor impotriva supracurentilor din circuitu1 propriu este considerata suficienta atunci se poate apela la 0 masurare indirecta de curent prin intermediul tensiunii colector - emitor a tr-anzistorului saturaL Un circuit care corespunde acestui principiu este indicat in Figura 4.22. Rezultate satisraditoarese oblin in special in cazul in care circuitul de supraveghere, prezentat principia! ~i in Figura 4.10, permite i returnareacu separare 'galvanica a semnalului de eroare, dad! acesta exista, catre sistemul de reglare al convertorului. o ultima problema mai trebuie~te explicitata pentru ea acest eapitolsa devina eu adevarat uti! eel or care doresc sa proieeteze, sa experimenteze sau sa produca convertoare de calce eu modulare in durata a impulsurilor folosind ea dispozitiv semiconductor tranzistoarele bipolare eu comanda prin camp, IGBT. Este vorbade chestiunea extrem de importanta a protejarii dispozitivelor semiconduct0<tre i a convertorului impotriva supratensiunilor de comutatie l asupratensiunilor externe. Aceste supratensiuni ,sunt inerente in orice convertor

deoareee mel eu eea mai ingrijita proieetare a cireuitului nu se pot elimina eomplet induetivitatile parazite; Lp

::T
de protectie IGBT. indi viduala

Figura 4.23. Circuit pentru tr~n~istoare

Figura 4.23 prezinta eateva cireuite de proteqieindividuala impotriva supratensiunilor, circuite care trebuiesc utilizate in parte, pentru fiecare dispozitiv semiconductor al unui convertor. Figura 4.23.a se refera la variantele foarte simplecu grup RC de proteqie, cu diode Zener de putere, respectiv 0 configuratiecombinata cu grupRC asociat, in paralel, ClL dioda stabilizatoare de putere. Un circuit superior,bazat pe 0 relea RCD este evidenliat de Figura 4.23.b, [17]. Valoareacapacitalii condensatorului de proteqie sepoate determina cu formula:

Puterea disipata de rezistorul urmatoare:

din circuitul

de protectie

se stabile~te cu expresia

Semnificalia marimilor care au intervenit in formulele de mai sus este: iCM ; curentul de co lector maxim in regim de funC}ionare normal; , dVCE/dt : panta de cre~tere admisibiUi pentru tensiunea colector -~mitor' a blocarea tranzistorului; VCE : tensiunea colector - emitorinainte de saturarea tranzistorului IGBT; ICRM : curentul de co lector de virf periodic, maxim admisibil; : durata minima a tensiunii grila - emitor, la funcrionare normaHl a tfg min convertorului; fo

Pierderile de putere in acest circuit de proteetie s\:111t relativ ridicate ca valoare ~i cresc in mod semnificativ cu cre~terea frecvenrei de lucru a tranzistoarelor din convertor. Din acest motiv acest circuit de protecIie se utilizeaza in convertoarele cu un numar redus de tranzistoare de putere. La circuitele in punte trifazata folosirea acestui circuit este posibiHi, ~a cum rezulta ~i din Figura 4.24, dar se recomanda numai pentruconvertoarele cu put ere instalata midi, destinate a funcriona la frecvenle de lucru relativ reduse. Pentru convertoarele care opereaza pe baza tehnicii de modulare in durata a impulsurilor, cu funcIii de comparare deinalta frecven~a, serecomanda alte circuite de proteclie impotriV<l supratensiunior de comutalie ~i din releaua de alimentare. Figura 4.25 prezinta un circuit de proteqie impotriva supratensiunilor, adecvat convertoarelor in punte trifazata cu IGBT, care funcrioneaza prin modularein durata a impulsurilor. Protecria se face cu rerele ReD comune pentru un bra! al convertorului. Valoarea capacitalii condensatorului din circuitul de proteqie se calculeaza cu expresia:

') 00

4
L
Figura 4.24. tranzistoarele Aplicarea protectiei individuale la IGBTale unuiconvertor in punte.

Marimile care inte.rvin in expresiilede semnificatie:

dimensionare prezentate mai sus auurmatoarea

Lp - inductivitatea parazita a circuitului cuprins intre sursa de tensiune continua ~i Dodu! corespunzator bratu!ui convertoru!ui;

..J~"
I

Figura 4.25. Prineipiul proteetiei IGBT eu grup ReD pe brat,

tranzistoarelor

Pierderile In cazul folosirii aeestui circuit de proteelie sunt sensibil red use fala de eazul cireuitului prezentat In Figura 4.24. De aeeea configuralia deserisi'i In Figura 4.25 se recomandi'i in cazul convertoarelor eu IGBT cu putere instalata mare. In eazul echipamentelor eu tranzistoare bipolare cu eomanda prin camp, eu putere instalata medie ~i cu circuit In puine trifazaHi se poate folosi cu succes ~i circuitul de proteclie comun prezentat in Figura 4.26. Dimensionarea elementelor componente se poate face asemanator cazului studiat mai sus. In fine, in eazul puterilor mici se recomandi'i un circuit simplu indicat in Figura4 .27. Efectul inductivitatilor parazite de pe fiecare brat este controlat local eu condensatoarele Co. Un singur grup RCD este folosit pentru coptrolul supratensiunilor generate de inductivitatea parazita din circuitul sursei de eurent continuu.

uY- ~..c)
~

]-, -,l
.
~

'Figura 4.26. Principiul cu grup ReD coroun.

protectiei

tranzistoarelor

Exista 0 documentatie tehnica relativ bogata in domeniul circuitelor cu tranzistoare bipolare cu ~omanda prin camp, IGBT. Aceasta se refera atar la caracteristici funqionale, principii de comanda i protectie specifice cat i la () serie de aplicarii concrete in cele mai diverse dOn1eniiale electronicii de putere, [22], [23], [24], [25], [26].

Figura 4.27. Principiul tranzistoarelor dintr-un

protectiei distribuite convertor trifazat.

, Cele,prezentate in acest capitol se constituie in acest, context"intr-un minimum de, informa!ie, 'suficienta fnsa utilizatorilor sau prezumtivilor utilizatoripentru a aplica eu sueces aceste dispoiitive semiconductoar~ performantein circuitele efectronice de putere.
,. ' . f '.

S.MODULAREA IN DURATA AIMPULSURILOR, MDI, TEHNICA DE COMANDA A CONVERTOARELOR ELECTRONICE DE PUTERE MODERNE.

Utilizatorii convertoarelor electronice de putere dispun de echiparnente elect rice proiectate pentru a functiona la parametri optirni in conditiile alimentarii de la retele convemionale de energie electrica, ( retele de curent continuu, de. curent altemativ monofazat sau de curent altemativ trifazat ). Este complet lipsitde sens a pune problema reproiectarii ,echipamentelor de utilizare a energiei electrice pentru conditii specifice alimentarii de la rerele locale de energie electrica create cu ajutorul convertoarelor electronice de putere. S-ar intra intr-un cerc vicios, neproductiv ~i extrem de costisitor in care orice morlernizare in electronidi de pute~e ar atrage un proces de reproiectare in alte domenii ca: ma~inile electrice, electrotermie, iluminat electric, electrochimie, etc. Fac' exceplie de la consideratiunile de mai sus acele aplicatii speciale in care procesul tehnologic cere performante. care nu pot fi satisIacute cu elementele de execurie electrice din producria de serie. Se pot menj:iona aici aplicarii 'speciale cum ar fi: acrionarea directa a bro~elor la ma~ini de rectificat, aqionarea directa a frezelor dentare, acrionarea directa la ma~ini de echilibrat, cuptoare ~i instalarii de tratament termic de inalta frecvema, instalatii speciale de galvanizare, etc. Functia de conversie a formei energiei electrice este insa indeplinita de catre convertoarele electronice de putere cu ajutorul dispozitivelor semiconductoare specifice care lucreaza in regim de comutarie, in cazul majoritarii absolute a aplicatiilor. In aceste condirii generarea unor retele locale de energie electrica caracterizate prin pararnetri de natura electridi constanri sau cu legi de variatie descrise prin funerii continue ~i netede de timp constituie intradevar 0 problema importanta ~i totodata dificila. Electronica de putere, in chiar fazele sale de inceput, a gasit raspunsul adecvat acestei probleme, bazat pe folosirea convertoarelor cu mai multe nivele de tensiune la ie~ire respectiv, bazat pe aplicarea metodei de comanda prin modulare in durata a impulsurilor, MDI. Acest principiu de comanda este cunoscut in literatura tehnidi de specialitate de limba engleza sub numele de "Pulse Width Modulation", PWM, nume relativ incedirenit ~i la noi. Proiectarea ~i realizarea convertoarelor electronice de putere Cli dispozitive semiconductoare care permiteau doar frecvente modeste de comutatie a limit at insa performantele realizate prin aplicarea .metodei de comanda cu modulare in durata a impulsurilor. Folosirea tehnicilor de modulare bipozitionala sau tripozitionala, asociat cu strategii relativ dificil de implementat de sincronizare intre functia de modulare ~i cea de comparare, [27], au imbunatatit intr-o oarecare masura calitatea energiei electrice furnizate la ie~irea convertorului. Numarul redus de pulsuri de tensiune la ie~ire afecta in mod senmificativ ~i investitia in filtrul de ie~ire care nu putea fi exploatat totdeauna in mod eficient in tot

domeniul de lucru. ApariJia tranzistoarelor de putere, (bipolare, MOSFET ~ieu deosebire IGBT ) a largit in mod speetaculos aria deaplicare a metodei de comanda prin modulare in durata a impulsurilor, MDI. In literatura tehnica de specialitate in limba romana lucrarea [11] abordeaza problematica convertoarelor modeme cu comanda MDI, care benefieiaza ~ide avantajele oferite de dispozitivele semiconductoare de putere capabile a lucra in inalta frecvenJa ~i de cele oferite de sistemele de reglare ~i de comanda discrete cu microprocesoare. Folosirea comenzii MDI permite convertoarelor electronice de putere sa genereze retele locale de energie electridi cu performante foarte apropiate de eele ale surselor clasice, in condiJiile in care devine disponibil iun grad superior de reglabilitate la ieire..Asoeiat eu aceasta, convertorul electronic de putere cu MDI poate avea i 0 comportare ecologica atilt din punctul de vedere al consumatorului eftt i din cel al retelei de alimentare care dimane, in mod evident, sistemul energetic de eurent alternativ. Metoda de comanda prin modulare in durata a impulsurilor, MDI, se aplica in prezent la toate categoriile de convertoare electronice de putere, inclusiv convertoarele de ca/cc eu eomutaJie proprie care constituie obiectul acestei lucrari. Din acest motiv prezentul capitol va fi destinat unei analize cat mai actuale privind performanJele, modul de aplicare ~i tendinJele de dezvoltare in acest domeniu. Se va presupune ell.eonvertoml are configuraJia de punte trifazatll.realizatll.cu ventile de tensiune aldltuite din tranzistoare de putere, (bipolare, MOSFET .sau IGBT) prevazute eu diode de curent invers. Aceasta configuratie are raspandirea cea mai largll., atat in cazul redresoarelor cu comutatie proprie cat ~i in cazul invertoarelor. De altfel este bine sa precizam chiar aici ea din motive legate de menlinerea pennanenta a punctului de funclionare al tranzistoarelor de putere in cadrul restrans al ariei de funqionare sigura toate convertoarele realizate cu aceste dispozitive semiconductoare sunt convertoare de tensiune. Nu este posibila realizarea IDlor convertoare de curent, bazate pe ventile decurent, in mod asemanator circuiteloi eu tiristoare lara diode supresoare, insa folosind tranzistoarele. Aa cum se va preClza la sfiir~itul acestui capitol ~i exemplifica in capitolul urmator, acest fapt nu se constituie ca un dezavantaj deoarece comanda prin modulare in duratii, MDl, permite ~i implementarea invertoarelor de tensiune cu tranzistoare, eu caracter de sursa de eurent. Nu ne yom referi separat la particularitalile comenzii prin modulare in durata a impulsurilor, MOl, in cazul convertoarelorde cc/cc. Aceasta situa.tieeste intr-adevar specifica ~i convertoarelor de ca/cc in configuraJia redresor neeom,mdat asociat cu circuit aval de reglare a tensiunii ~i de corectare a factamlui de putere, [28]. 0 serie de clasifica:t:ise pot gasi insa in [27], iar metoda de generare a semnalelor de comanda este relativ simpla, constituindu-se ca un caz particular al eelor ce vor fi expuse in continuare. Pentru analiza metodelor de comanda prin modulare in durata a impulsurilor, MDI, yom lua in considerare un model simplificatc eonvertorului trifazatin punte care este prezentat al in Figura 5.1, a. Convertorul este realizat cu ventile de tensiune, conform eu precizarile de mai sus. Deoeamdatii nu yom defini 0 intrare, respectiv 0 ie~irepentm acest circuit deoarece numai aplicaJia specificll.,in domeniul redresoarelor sau invertoarelorpermite acestlucru. Pe partea de curem continuu se gasete 0 sursa de tensiune continua de valoare Ud iar pe partea de eurent alternativ un sistem de bobine de reactanJa cupleaza convertorulla reJeaua de ca, (bobinele pot lipsi daca reJeaua are caracter inductiv, lucru valabilla aplica.tiide tip invertor). lndiferent de strategia de comandii a ventilelor convertomlui, fazorul tensiunii de pe partea decurent alternativ nu poate oeupa decat 8 pozi.tii raportat la cercul din Figura 5.1 ,b. Dimre acest 8 poziJii numai 7 sunt distincte, triplete1e alaturate poziJiilor stabile explicitand starea dispozitivelor semicondllctoare din ventilele de tensiune de pe fiecare braJ al convertomlui. Cu 1 s-a marcat situatia in care conduce ull ventil numit "superior" ~icaneetat labara L+, respectiv

cu 0 situaJia cand conduce un ventil numit "inferior" i conectat Ia bara L Ordinea cifrelor din Hecare triplet corespunde celor trei braj:e ale convertorului, considerate de la stanga la dreapta. Fazorul tensiunii de pe partea de curent altemativ al cOllvertorului este 0 numai daca to ate ventilele superioare, respectivinferioare conduc. Evident tensiunea dlntre nodurile a, b, respectiv c va fi totdeauna dreptunghiulara. Ordinea in care se parcurg punctele de pe cere de catre fazoruI de tensiunepoate fi absolut arbitrara.

Figura 5.1. Convertorul trifazat in punte si orientarile posibile pentru fazorul tensiunii u.

Pentru ca acest convertor electronic de puteresa satisfaca celor mai pretenlioase aplicalii de conversie caJccsau cc/ca este de dorit ca fazorul tensiunii de pe partea de curent alternativ sa fie condus , cu viteza constanta in regim stalionar, chiar pe cercul delimit at de cele 6 puncte stabile de tensiune nenula. In acest caz tensiunea pe partea de curent alternativ a convertorului va fi sinusoidala. Cu mijloacele actuale de care dispune electranica de putere acest lucru nu este posibil. Cafuanda prin modulare in durata a impulsurilar are drept scap sa asigure fazamlui acestei tensiuni a traiectorie dit mai apropiata de acest cere, cu folosirea la maximum a performanle1or oferite de ditre dispozitivele semiconductoare modeme. In concordanla cu cele prezentatc in capitolul 2, fazorul tensiunii de pe partea de curent alternativ a convertorului din Figura 5.1 va fi:

In fiecare ciclu de funcjionare cu durata. de 0 perioada T, 131 frecventa de luqu f = liT, acest fazor paicurge complet ~i 0 singura data cercu! care conjine pozijiilesale stabile. Dad aceasHi parcurgere seface urmand in mod succesiv pozijiile stabile, convertorul va produce pe partea de curent alternativ 0 tensiune dreptunghiulara n<;:modulatiLPerioada T poate fi constantasau variabila in funcjie de aplicajie. Comanda prin modulare in durata a impulsurilor presupune dividerea cic1ului de funcjionare de durata T in subintervale de durata constantaTp In acest fel pentru conducerea fazorului tensiunii pe 0 traiectorie catmai apropiata de cea in forma de cerc ventilele din convertor vor funejiona in cic1uri de frecvenja constanta fp:

PT

=-

1
p

Intrudit durata subintervalelor Tp este constanta aceasta metoda de modulare se va numi sincrona. Pe parcursul acestor subintervale fazorul tensiunii va ocupa pozijii binedefinite, evident alese dintre cele 6 posibile pe cercul traiectorie, pentru intervale de timp tot binedefinite, astfel incat valoarea medie a fazorului tensiunii dreptunghiulare rezultante sa fie ,egala toemai eu valoarea medic a fazorului tensiunii sinusoidale eorespunzatoare pentru acela~i subinterval de timp Tp, [29], :

U ~

1 =-T
p

Tp.

u _:.s.

. (t)dt

Cu cat subintervalele vor fi mai scurte, cu atat mulJimea valorilor medii ale tensiunii pe duratele succesive T p va aproxima mai bine forma de unda sinusoidala. In mod aparent fazorul tensiunii pe partea de curent alternativ a convertorului va fi eondus pe eereul care conjine cele 6 valori de tensiu,ne praetic realizabile. Cu eat subintervalele Tp vor fi mai scurte cu atar va cre~te ~i numarul de comutajii pe unitatea de timp ~i in mod corespunzator energia pierduta in convertor. Deci va trebui gas it un echilibru intre gradul de aproximare al traiectoriei circulare pentru fazorul de tensiune $i pierderile de comutajie. In mod practic conducerea fazorului conform principiului descris mai sus implica determinarea in fiecare subinterval a starilor de eonducJie pentru toate cele 6 ventile din configurajia convertorului. In acest scop se genereaza un semnal triunghiular bipolar simetric eu amplitudine unitara ~i cu perioada egaIa eu durata Tp a eic1urilor MDI. Acest semnal, numit funcjie de comparare, e(t) se folose~te pentru determinarea starilor de conducjie pentru toate cele trei braje aleconvertorului electronic de putere. In cazul modulajiei sinusoidale un sistem trifazat sinusoidal simetric de semnale, cu amplitudine ~i frecvenja variabila se constituie in eele trei funcjii de modulare, m(t), care comparate cu c(t) vor stabili in mod univoc starile de conducjie a tuturar ventilelor din convertor. In intervalele de timp in care funcjia de modulare corespunzatoare unei faze este mai mare decat funejia de ,comparare trebuie~te sa. fie conecta\ ventilul superior pentru ca tensiunea pe partea de curent alternativ saJie pozitiva respectiv, in intervalele de timp in care funejia demqdulare este mai mica decat funcria de comparare trebuie$te sa fie conectal ventilul inferior pentru ca tensiunea pe partea de curent alternativ a

bratului sa devina negativa. Amplitudinea functiei de modulare va impune valoarea efectiva a tensiunii alternative generate eu ajutorul impulsurilor de tensiunecontinua constanta de valoare + Ud/2, respectiv, -Udl2.Frecventa functiei demodulareva impune frecve111aaceleiai tensiuni alternative. Rezumand, tensiuneape partea de curent alternativa unui brat va fi:

dacam(t) da ca m ( t)

2 c(t)

< c ( t)

In cele expuse mai sus precum i in ecualia 5.4 tensiunile continue s-au presupus masurate fara de punctul M din Figura 5.1.

mCt)

dtl

t
+1

_ ,
I 1 1 1
I

,
I I

-,.-r_
1 I , ,
,

I
I

,
,

/
'-I
1 I 1

:
,' I , I I 1 1

1 1
I

1 I
I

I I
I -I -

I I 1 I 1

I', , I I I 1 I I I

- -,~ - T - 1 - - - -

--

- - -,- ~ -1- - - - I'

- - - - - 1 -j

,
u(t) +Ud

"
I I"" ,""

t '

Ie T P

"'"
,>1 , I

'_~.

__ I

Exemplificat pe un brat de convertor, pentru cateva cicluri de functionare, Figura 5.2 prezinta modul de aplicare al comenzii prin MD I sincrone in cazul in care funcliile de modulare sunt sinusoidale. Este indica! modul de determinare al punctelor de comutaliei unda de tensiulle rezultandi. Ace"t caz poarta' numele de modulatie sinusoidaHi naturala, [11]. Ea se poate implementa cu circuite de prelucrare continua a semnalelor dar metoda este costisitoare,

relativ imprecisa - in special in regim tranzitoriu i, practic, depaita moral. Implementarea metodei de modulatie naturala in sistemele de comanda MDI discrete se lovete de dificultati legate de stabilirea punctelor de comutare care, aa cum se prezinta detaliat in [11], sunt date de ecualii transcendente, imposibil de solutionat in timp real. Convertoarele electroniee de putere moderne sunt prevazute eu circuite de comanda discrete care functioneaza subordonat unor sisteme complexe de comanda i reglarea proceselor. Aceste sisteme de c01l1anda i reglare sunt la randullor sisteme discrete bazate pe calculatoare de proces, calculatoare personale, microcontrolere de proces, procesoare discrete de sernnal, transputere, etc. Sistemul decomanda discreta al convertorului are 0 1l1agistrala de date la intrare care este comuna cu magistralade date a siste1l1ului 4e reglare disyreta a procesului. 0 bUlla func!ionare a c01l1enzii MDl irnpune citirea la fiecare inceput de ciclu sau de semiciclu a datelor referitoare la fazorul tensiunii ce trebuiete generat pe partea de curent alternativ a convertorului. Aceste date pot fi sub forma componentelor fazorului Intr-unsistem fix de coordonate trifazate, a-b-c, ortogonale, d-qsau chiar in coordonate polare. lmportanteste ca ele sa fie Ieactualizate pentru fiecare cielu MDl in parte, in caz contrar siste1l1ul de camanda discreta al canvertorului reproducand pentru inca un subinterval Tp fazorul generat ill cielul anterior. Pe baza datelor primite de la sistemul de comanda i reglare al procesului, circuitul de comanda discreta al convertorului va trebui sa determine momentele de comutare a ventilelor, Iacandu-se apella expresii matematice solutionabile in timp real. In acest scop sunt .necesare tehnici de modulatie superioare modula}iei naturale.
m(t)

dtJ
m(t)

t - - __
+

I
1

1 1

1 1 1 1 1

1 1 I 1 1 1 1 1 I - 1
I

-1 1 1 ----~-~---1
I

----L-~-t_----

1 1 - - - t- ., 'I 1 1 1 1 1 1 I

1 1 1 1 1 I

1-.1

-I -

1'<
I 1

TC Tp

,.1

,
1 1 I

- -

~-

1< 1

;:.1 I

I I

-'- -

1-

~ --

1 1 1 1

-t

--

-------

--

---

- - -

- ~

Figura 5.3. Principiul esantionare uniforma.

Trei variante de modulaj:ie MDI vor fi analizate in cOhtinuare.Figura 5.:'3 scoate in evidenj:a cazul modula}iei sinusoidale prin eantionare uniforma. Si in acest caz se iauin considerare numai cateva sub intervale de funqionare pentru un bra} de convertor. Aa cum rezulta din figura, valoarea funqiei de modulare de la inceputul subintervalului se meilJine pe toata durata Tp, aceasta valoare constanta "comparandu-se" cu funqia de cornparare, c(t). Practic punetele de comutaj:ie sestabilesc prin caleul, cu expresii suficient de simple, [lll, pentru a fi posibiIa comanda MOl in timp real. Dezavantajele modulaj:iei sinusoidale prin eaTItionareuniforma constau in: abaterile relativ mari faj:a de modulalia natural a i distribulia nesimetridi a duratei de coneetare Te in interiorul subintervalului Tp. Pentru a se elimina cele doua aspecte negative men}ionate se utilizeaza pe seara larga' metoda de e~antionare uniforma asimetrica, explicitata prih Figura 5.4. In acest caz funqia de modulare se menline constanta pentru fiecare jumatate de .subinterval Tp Ca urmareaproxitnarea funcliei de modulare continue are lac in condilii superioare i impulsurile de tensiune pozitiva pe partea de curent alternativ a braj:ului sunt mai bine centrate in interiorul subintervalului. Calculul analitic al punctelor de cotIlutaj:ie nu prezinta dificultaj:i deosebite, [11]. 0 comandii' MDI cu petormante superioare rec1ama insa in acest caz 0 viteza de luem dubIa din partea sistemului de reglare al procesului care trebuie sa furnizeze valorile fazorului de tensiune pentru fiecare jumatate de subinterval Tp
m(t)

elf)

t
+1

I
1

m(tJ

I I I 1
1

1
1

-;;0.

I
1 1

I 1

-1

I 1

I I

I I

----~-~----

Te Tp

----~-~-~-1 I 1 I

_____

L _1_,_
: : I 1 I 1 I

I 1

I 1

__~__:
IE I

I""

---+_~_
I

-~

II

I , I I

::>'

'Figura 5 .4. Principiul modulatiei esantionare uniform asimetrica.

Caracteristicpentru metodele de modula!iesinusoidaHi prin e~antionare uniforma ~iprin e~antionare uniforma asimetridi este aeeea ca fundamental a unnelor de tensiune generate pe partea de curent alternativ a bra!elor eonvertorului va fi defazat1lin mma funqiilorde modulare continue folosite in cazul modulaliei naturale. In apliealiile de tip invertor, deci in eonversia de ec/ea, in marea majoritate a cazurilor acest defazaj nu are nki un fel de consecinre nedorite, deci prezenra sa poate fi neglijatiL Problema se pune cu totul altfel in aplicariile de tip redresor, deci in eonversia de ea/ee, unde atat criteriilede funclionare ecologidi cat i siguran!a in func!ionare a convertorului impun 0 sineronizare perfecta eu re!eaua de curent alternativ ~i un control riguros al fazei fazoru!ui tensiunii de pe partea de curent alternativ at convertorului raportat la faza fazorului tensiunii re!elei de ca. Ca urmare in acestdomeniu este recomandata o alta varianta de modulalie eare se preteaza mai bine'la funqionarea sincronizata a unui convertor electronic de putere comandat prin MDL Figura 5.5 prezinta acest tip de modulalie numit modulalie prin e~antionare uniforma asimetrica optimala, [301, [31], [32]. Caracteristie pentru aceasta metoda de modulalie este faptul di fune!ia de mod1.l1aree~antionata este constanta tot pe durata unei jumat&ri de subinterval Tp. Valoarea funcriei de modulare e~antionate nu va eorespunde insa eu valoarea funeliei de modulare continue de la ineeputul cic1ului de funerionare, ca ~i in eazul variantelor anterior prezentate. Ea va fi acum egala chiar cu valoarea medie a funeliei de modulare continue ealculata eorespunzat.or jumatalii respective de subinterval Tp

m(t)

em

t
+

_
1
I I I
I I

m{t)

I I
I I I

I
I

,
I I

I
I

I
I

----;--1---'I

'1-- ~~_:

fc

-----'I-j,I I I I ' ' ' I I I I

Tp

Figura 5.5 .Principiul modulatiei prin esantionare uniform asimetrica optimala

Inainte de a incheia discuJia referitoare la metodele optime de ealltionare a funqiilor de modulare, m(t), se mai impune urmatoarea observaJie importanta. La convertoarelc modcrne comandate prin modulare in durata a impulsurilori MDI,funejia de comparare, eet), are 0 perioada foarte redusa in raport cu cea mai mica durata, T, a ciclului de funqionare a convertoruluL Ca urmare nu mai are nici un sens sineronizarea funcJiei de comparare ell nici una dintre funcJlile de modulare. Aceasta se traduce printr~un deosebit avantaj legat de eliminarea unor eforturi tehnologice i de programare deosebite.

Figura 5.6. Traiectoria fazorului tensiunii si fluxului convertorului, pentru p = 18.

Prin alegerea celei mai bune metode de eantionare a funqiilor de modulare pentru 0 aplieaJie data nu s~au rezolvat insa in mod automat to ate problemele complexe ridicate de comanda MDI sincrona a convertoarelorelectronice de putere. 0 decizie asupra formei funcjiilor de modulare se impune de asemenea. Acest lucru este insa posibil numaidaca vom analiza originea deforrnarii curentului pe partea de curent alternativ a convertorului. Aa cum s-a memionat deja, fazorul tensiunii alternative generate nu va putea fi condus niciodata cu viteza constanta pe 0 traiectorie in forma de cerc. Figura 5.6 arata cazuJ particular cand durata subintervaleJor Tp s-a alesastfel ca 0 perioada T a tensiunii alternative produse de carre convertor sa cOllJina 18 cicluri MDI. Fazorul tensiunii alternative l!s(t) nu se va roti pe

cerc, dar, teoretie, va urma traiectofiapoligonului cu 181aturi,care aproximeazaf9arte bine cercul. Fazorului !h(t), numit in continuare "fazorultensiuniiconvertorului", i se poate asoeia un alt fazor, .'t,(t), [30], [31J, [32], definitprin expresia:

f~(t)dt

i nurnit "fazorul fluxului convertorului" . Dadi fazorultensiuniiconvertQrului s-ar roti eu viteza unghiulara constanta pe traiectorie in forma de cere atllnci i fazorul fluxului eonvertorului s-ar roti, tot cu viteza unghiulara constanta, pe aeelai cere. Inacestcazcollvertorul nu ar fi osursa deregim deformant. Notand eu indicele"i" fazorulfluxului eonvertorului pentm cazul ideal al traiectorieicirculare, .'ti(t), diferenp celor doua fluxuri comjuce la un "fazor al fluxului deformant" , it vCt), care este propOl1ional en fazorul al eurentului "deformant ~, conform ecuaJiei urmatoare:

un

Traiec'Iot-ia de referinta

fazorului .

fluxului

'.'k~ ' .."

/
'",,~

a convertorului

'y

'"

4J v(t) \, " ,~ II (1) 4Jv


"

-.../

4Js(iJ.)~/ '....... //ij ..... '~\.

/"

.. \ 4J vI ('I)
\~\ \

\
. ~ ---'L~
\

Figura 5.7. Explicatiyap;riyind fazorului fluxului deformani.

definirea '

Definirea fazorului fluxului deformant i al curentului deformant s~a faeut eu referire la modelul convertorului in punte eomandat prin MDI indicat de Figura 5.1. Evident ea in cazul convertorului ideal eomandat eu un numar infinit mare de pulsuri MDI, curentul va fi sinusoidal intruciH fazorul fluxului eonvertorului coincide ell fazorul fluxului convertorului ideal i deci fawrul fluxului deformant va fi zero. Dadi fazorul fluxului eonvertorului este condus cu vitezii constanta pe 0 traiectorie poligonala cu un numar suficient de mare de laturi, vor apare doar diferenje de modul fata de fazorul fluxului eonvertorului ideal, eei doi fazor! rotindu~se sincron. Ca urmare deformarea curentului pe partea de aiternativ a convertorului va avea valori relativ ponderate. Situajia in realitate este insa mul! mai comp1exa. Indiferent de durata subintervalelor T p' fazorul fluxului convertorului, x,(t), nu se va deplasape traiectoria poligonaHi a fazorului fluxului de referinJa al eonvertorului, 'lr'R(t). Aeeasta este 0 eonsecinj3. a faptului ca pe de 0 parte exista numai 6 direqii posibile pentru fawrul tensiunii convertorului i pe de aWi parte in interiorul fiecarui subinterval fazorul tensiunii eonvertorului nu se rotete continuu ei, aa cum s~a mp,i precizat, ia valori binedefinite pentru intervale de timp binedefinite astfel ca numai valoarea sa medie va fi eea impusa. Din aeeste motive, aa cum remlUi i din Figura 5.7 apare un flux deformant, Yit), a dirui valoare este dat de expresia:

Acest flux deforrnant este respollsabil de distorsiunile curentului pe partea de alternativ a eonvertorului comandat prin MDI. Conform figurii 5.7 fazorul fluxului deformant se poate descomp,ure in urmatoarele doua componente:

Componenta longitudinala a fazorului fluxului deformant, .Xvii(t), este orientatii de~a lungul traiectoriei fazorului fluxului de referin!ii. Aeeasta componenta ii are originea in principal 'in faptul ea pe durata starilor de tensiune nula fazorul fluxului convertorului nu se rotete. Componenta transversala a fazorului fluxului deformant, 'lrv~(t), este orientaHi perpendicular pe traieetoria fazorului fluxului de referinla. Ea rezultii 'in urma faptului ea fazorul tensiunii eonvertorului poate ocupa in realitate doar 6 pozitii distinete pe eercul traiectorie. Definitii1e de mai sus sunt de 0 mare importanja la studiul performantelor i proiectarea eonvertoarelor ecologice de ca/ec i pot fi extinse la eaml eonvertoarelor decc/ca atunei dind sarcina nu are tensiune c1ectromotoare sau conline tensiuni electromotoare cu varialie sinusoidala in funcjie de timp. Evident i in acest din urma caz calitatea energiei electrice furnizate sarcinii de ca trebuie sa satisfaca i eelor mai severe criterii de performanja, regimul deformant trebuind a fi eliminat in cea mai mare masura posibila. Putem acum reveni la problema alegerii optime a formei funclii10r de modulare, [30). Se pot adopta doua criterii de comparare: gradul de distorsiune al curenlilor specific metodei de modulare i gradul p0sibil de exploatare a tensiunii continue prin operarea la adancimi de modulare cat mai mari. Prin adiineime de modulare, am' inje1egem raportul dintre amplitudinea,

variabila in general, a functiilor triunghiulare de comparare c(t):

de modulare

m(t) $i amplitudinea

constapta

a func}iei

Valoarea efeetiva a tensiunilor pe partea de eurentalternativ a eonvertorului este proportional ell aeeasta adincime de modularqi eu valoarea'tensiunii continue de pepartea de eurent continuu a convertorului, Posibilitatea funelionarii convertorului la adiineimi de modulare maxime, adica foarte apropiate $i chiar egale eu unitatea, permite generarea tensiunii alternative do rite cu 0 tensiune continua minima. Ca urmare pe de 0 parte in circuitul de curent alternativ vor fi prevenite imbatranirile premature a rnaterialelor izolatoare $i condensatoarelor $i pe de alta parte nu va trebui aplelat la dispozitive semiconduetoare de tensiune inaltii, asociat cu cireuite sofisticate de protectie la supratensiuni. Subliniem di cele indicate aiei se constituie ca un avantaj fundamental almodulaliei sincrone in raport cu cea asincrona care va fi analizata la sfir$itul acestui capitol.

m(t) elt!
m{t)"

Figura 5.8 reia cazul modulaliei sinusoidale la care ne-am referit in mod i'epetat in cadrul acestui capitol. Se evidenliaza procesul modularii in durati'i a impulsurilor in cazul funcJionariicu p = 42 pulsuri de tensiune pe 0 alternama,la 0 adfmcime de modulare am = 1. Figura prezintii funclia de modulare sinusoidala continua, funclia de modulare. eantionata uniform asimetric optimal. precum $i funqia de comparare, luate in considerare pentru durata unci semialternanle,T/2. eu scopul de a servi ca baza de comparare cu urmatoarele metode,

precizam cafu11Ciia de modulare continua, peritru faza "a", in acest caz, are forma simpla conform expresiei:

Evident, funtJiile de modulate pentru celelalte doua faze ale convertorulUi ideritice, dardefazate cu cate 21f/3 grade, electrice.

trifazat

VOl'

fi

IV Traiectoria
o

, referinta
\

de . a fluxului
'

Figura 5.9. Traiectoria fazorului fluxului convert6rului in cazul modulatiei sinusoidale.

Din Figura 5.9 se poate vedea diferenla dintre traiectoria fazorului de referinla al fluxului convertorului ~i traiectoria reala a fazorului fluxului convertorului, care sm la originea fazorului fluxului deformant '!Fit), ~i implicit laoriginea componentei deformante a fazorului eurentului, lit). Repartizarea relativ nesimetridi a impulsurilor de tensiune in interiorul unui subinterval de dunita Tp, scoasain evidentl'i prin Figura 5.10, eOl1stituie un dezavantaj al modularii sinusoidale. ' Pe de alta parte nu trebuie~te pierdut din vedere faptul ca dispozitivele semiconductoare din convertor sunt reale. Cele doua traniistoare amplasate pe un brat al convertoruIui, Figura 5.11,. funclioneaza sigur ~ipunctul lor de functionare nu ramane nici macar aparent in zona aetiva a arid defunctioriare sigura daea: - tranzistorul' blocat este menlinut ferm in aceasta' stare eel putin un interval, de timp
,

- tranzistorul saturat este rrienlinut ferm in aceasta stare eel putinun

interval de timp

este blocat deja de un timp tg, Acest timp se nume~te timp de garda, Intervalele de timp necesare pentru obuna protejare a tranzistoarelor, indicate de catre producatori In cataloage1e produselor.

ton' totT ~i tg sunt

Interval de tensiune nula

Interval tensiune

de nula
I

: D T02
i<E-~
I I

n
I
I
~-L__ -'-

-::>

(})+j)Tp

Figura 5.10. Distributia impulsului intr-un circuit de modulare ..

de tensiune

Figura 5,12 se refera 1a procesul moduUirii sinusoida1e, atunci dind comutaj:ia se desIa~oadi 1a unghiuri wt in jur de 90, corespunzator funqiei de met). S-au 1uat in considerare doar cateva cicluri de funCj:ionare ~i, pentru simp1itate, s-a presupus modulaj:ie naturaHi. Rezu1ta clar ca tranzistoru1 T] va tinde sa fie blocat pemru intervale de timp, t1'1, tot mai scurte. Conform figurii, in aceste intervale de timp tranzistorul T2 va primi comanda. de saturare dar curentul, dadi are direCj:ia indicata de sageata, va fi preluat de dioda D2. Situaj:ia se repeta, pe acela~i bra):, dar pentru ventilul T2, pentru wt in jur de 270, Atunci cand intervalele de timp tT2, generate de procesul de modulare sinusoidala sunt mai scurte decat un timp minim t12', in conformitate cu cele aratate in Figura 5.13, circuitele de proteCj:ie ale convertorului vor ignora comanda MDI sinusoidala, comandiind respectivul bra): de convertor cu impulsuri ell factor de umplere constant. Durata de deconectare a tranzistoru1ui Tj se va stabili la:

Figura 5.11. referitoare la cOT).vertorului.

Explicativa un brat al

Revenirea la comanda corecta, conforma modularii simisoidale va avea loc atunci cand se va respecta dinrtou conditia:

La convertoarele modeme Insu~i circuituI integrat specializat pentru comanda MDI sau procesorul de sernnaI programat in acest scop calculeaza starile de conductie a ventilelor cu verificarea ~i luarea in eonsiderare, la nevoie, a timpului minim cerut prin formula 5.11. Cele descrise aid conduc la deformarea suplimentara a traiectoriei fazorului fluxului

convertorului. Ca urinare, daca se lucreaza la adancimi de modulare mari, a~a cum rezulta ~i din [33], in jurul valorilor de varf, curentul pe partea de alternativ aconveltorului nu va fi nici pe departe sinusoidal. Metodele de corectare, prezente In literatura tehnidi de specialitate sunt complexe iar solulia de a folosi modularea sinusoidala, cu limitarea valorii maxime a adancimii de modulare sunt neeconomice deoarecc impun marirea tensiunii continue pe partea de cc a convertorului.

m(t)

e(t)

t
+1

-1

---+-~----I I

I I I I I I

------rr----tn
I I

______

II -..I I t II II II II 1.1 __ II II II II II
.

1<
I I

I I

----:I

~I
I

'< t T2
I

--

---

- - - - - - - - -'-

--

----

- - -- -

Figura 5.12. Modulatia egal ell 90.

sinusoidala

in jur de wt

Sunt .necesare prin urmare metode MDI superioare care fac apel la alte funclii de modulare. Dadl circuitul coneetat pe partea de curent alternativ a convertorului are configuralia stea fara conductor de nul, atunci curenlii din faze vor fi determinali de tensiunile de linie.Ca urmare tensiunile de faza nu mai trebuiesc sa fie neaparat sinusoidale. Metodele optimale de comanda MOl exploateaza tocmai aceasta posibilitate, operand cu funcliide modulare nesinusoidale. Acestea S0 obtin prin,.ad.unarea unei componente homopolare comune la toate cele trei funclii de modulare sinusoidale, corespul1zatoare fazelor. Evident tensiunile de linie produse

de convertor raman eu fundamentaHisinusoidaliL fi de forma:

Ca urmare funetiile de modulare optimale vor

mao (t)
mbO(t) mco(t)

::= amsin(,) t + mo (t) amsin((,)t 2n/3) + mo(t) =amsin((,)t-4n/3) +mo(t)

Diferitele metode de modulare eomponentei homopolare, mo(t).

Mor

optimalii difera toemai prin madul de alegere al

m(t)
c(t)

t
+1

I I I I
I

II II
II

II
II II

___

+~L
I II", I I I I

------r~----tTl
I ~I I ~ I

I I

_______

J. ,__
II

T
I

1(

t l-o_T2
~

II II II II I

I
I I

I I
I

Figura 5.13. Efectul protectiei asupra modulatiei sinusoidale la adincime de modulare mare.

In cazul moduliirii sinusoidale eu simetrizare, Figura5 .14, componenta ffio(t) esteaceea dintre functiile sinusoidale de modulare trifazate, luatape jumatate, care are valoarea instantanee cea mai mica:

m~S$( t)'=

am (
sinwt sinwt
T/4
S;

sinw t + ~ sinw t ) + ~Sin( wt - 4Tt/3 wt


27t/3)] )]
(5

o ~t<T/12
mass(t)

am[ am[

T /12' 'S; t mass(t) +

<

T /4

1S) ..

l.sin(

t <

2 57:/12

Figura 5 simetrizare.

Principi1.11modulaii

sinUsoidale

cu

Figura indica fnnetia de modulare sinusoidala, component a homopolara ~iflUlclia de modulare continua, sinusoidaHi Cll simetrizare rezultanta. Pentru un numaf de 42 impulsuri de

de convertor rihrum ell fundamentaHi sinusoidaUi. Ca urmare funetiile de modulare optimale vor fi de forma:

mao (t) mbQ(t) mco(t)


=

'= amsinw t + mo ( t) amsin(wt 2rc/3) + mo(t) amsin(wt - 4rc/3) + ma(t)

Diferitele metode de modulare MOl optimal a difera toemai prin modul de alegere al componentei homopo1are, mo(t).

met)
e(t)

t
+1

I I I
! I I

'I

II
II

- - - + ,.. II
I

_ _ _ _ _

I I I ,_ 1_ I
~

____

__

II II II ..1.1_
II

t
'""

Tl

I
I

II

~I!.,-

T
I I
I I

1(

t T2

II II II II I

I 1
I

Figura 5.13. sinusoidale

Efectul protectiei asupra modulatiei la adincime de modulare mare.

In cazul modullirii sinusoidale eu simetrizare, Figura 5.14, componenta ffio(t) este aceea dintre functiile sinusoidale de modulare trifazate, luata pe jumatate, care are valoarea instantanee cea mai midi:

maSS

(t)'::::

am (
o
.

sinw t + ~Sinw t

.s t <T/12 2

1 . Slnw t + -Sln (

T/12"~
,

<

T /4

Slnwt + -Sln (
2 T/ 4 ~ t

1 .

<

5 T/ 12

Figura 5.14. simetrizare.

Prineipiul

modularii

sin.usoidale

eu

Figura indica' func}ia de modulare sinusoidaUi, componenta homopolara ~ifunclia de modulare continua, sinusoidala cu simetrizare rezultanta. Pentru un numar de 42 impulsuri de

lVv(tJ'\
--.. 0

Traiectoria de

reala tensiune

a .f\uxului nula

lJJs(t) ----... /~

~' 'LStare

lVsR(tJ ~ .

1\
Tr'aiectoria . y;:;, for Into a
o \

.. I.

.de

fl~xu lul

Figura 5.15. Fazorul fluxului deformant la modulatia sinusoidala eu simetrizare.


tensiune pe alternanJa se arata i funcJia de comparare corespullzatoare, pe baza ei dedudl.ndu-se ,funCJia de modulare sinusoidaIa eu simetrizare eantionaHi uniform asimetrie optimal. Se constata posibilitatea de a se opera la adfulcime de modulare maxima tara a apare distorsiuni suplimentare. Evident, raman distorsiunile datorate neeondueerii fazorului tensiunii pe cere, ei pe poligonul eu 42 de laturi. Traieetoria de referinJa i cea reaUi a fazorului fluxului . convertorului rezulta din Figura 5.15, unde se arala i modul de stabilire a1 fazorului fluxului deformant, 'l';(t), in cazul moduHirii sinusoidale cu simetrizare. In plus, conform Figurii 5.16, cOllstatami 0 repahizare simetrica a impulsurilor de tensiune continua in interiorul subinterv'alelor Tp Deosebit de utila in aplieaJiile practi-:;e se dovedete a fi metoda de modulareFlat - Top de 60, [34], la care eomponenta homopolara asociata la fiecare dintre cele trei funcJii de modulare sinusoidale consta in amplitudinea unitara a funcJiei de eomparare, c(t), luata cu serunul acelei funcJii de modulare sinusoidale,eare la momentul respectiv are valoarea absoluta cea mai mare, din eare s~asdizut valoarea instantanee a aceleiai fune}ii de modulare :

In expresia de mai sus mi(t), cu i egal eu a sau b sau c, este valoarea instantanee a acelei functii de modulare sinusoidale eare are 1a momentul eorespunzator "t" valoarea absoluta eea mai mare, [30]. Ca urmare funcJia de modulare continua pentru faza "a", eorespunzator primelor trei intervale ale unei perioade va fi:

maFT
maFT(t)

t)
=

( w t + n /6 ) ~ 1 ; 0 s t < T /6 m aFT ( t) = 1 ; T/6 s t < T/3 (5 . 17) am2sin( wt ~ n/6 ) - 1 ; T/3 s t < T/2

am2 sin

Expresia de mai sus, precum ~i Figura 5.17, care eviden!iaza principiul modularii Flat - Top de 60, ne permite sa observam ca 111 aces! caz fUllqiile de modulare sunt unitare In jurul valorilor wt = 90 ~i wt = 270. Acest fapt are 0 mulrime de consecinre extrem de importante. Pe. de 0 parte se poate opera 121. adancime de modu1are maxima, am = 1, rara ca circuitele de protecrie sa intervina ~i deci fara distorsiuni suplimentare <j.lecu1'entului. Ca urmare se asigura o folosi1'e optimala a tensiunii continue de pepa1'tea de cc a conve1'torului electronic de putere. Pe de alta parte, spre deosebire de toate cele1alte metode de modu1are cunoscute, pentru cate 1200 grade, In fiecare cic1u, un bra! 21.1onvertoruh,li este. pasiv, (cu un tranzistor saturat, e respeetiv, celalalt blocat). Altfel spus, 121. nivelul ansamblQ!ui convertorului, totdeauna in timpul funcrionarii un bra! va fi pasiv. Ca urmare pierderile de comutalie scad 121. treime fala de 0 celelalte metode de modulare. Acest fapt se po ate exploata in sensul maririi puterii instalate in acela~i convertor electronic de putere sau, 121. putere constanta, in sensul maririi in mod adecvat a frecvenrei de comutalie MDI, eu seopul optimizarii performanre1or. Intr-ade'lar, reducerea duratei subintervalelor Tp conduce 121. miCorarea gradu1ui de distorsiuneal curenrilor.

Interval de tensiune nu la
I I

Interval tensiune
I

de nula 2

: 6T01 :
Ire:
I I I I

>1

. 1-I I I I

: L':. T02: ~~
I I I I

I I I I

Figura 5.16 . Repartizarea intr-un ciclu MDI.

impulsului

detensiune

Figura 5.18 aratatraiectoriile fazori16r spatiali ai fluxurilor ~i modul dedeterminare 21.1azoru1ui fluxu1ui deformant pentru aceasta metoda de modulare: Figura 5 .19 scoate in f evidenra faptul ciilamodularea Flat- Top de 60", III illtervalele de tillp in careunbrareste pasiv, nid nu mai exista impu1suri de tensiune continua modulate in dutata: In cOlltinuare va fiabotdat un ultim exemplu deriletoda MDI caresebaieaza pe funcrii

p-42
mCt) ell)
m(t)

r
I

am -0,8

de modulare nesinusoidale. Este yorba de a~a numWl metoda de modulare HANNING, [32], [35], prezentatii in Figura 5.20. In acest caz funqia de modulare pentru faza "a", pentru un ciclu de funclionare, va fi:

m~H(t)
=

+am[2sin(wt

+am[2sin(wt +am[2sin(wt
m aH ( t)
= -

maH( t)

+am

= +am'[2sin(wt

- lJ ; 0 ~ wt < 'IT/3 'IT/3 ~ (.l) t < 2rr:/3 rr:/6} - lJ 2'IT/3 ~ wt < 'IT + 'IT/6) + lJ 'IT ~ wt < 4'IT/3 am; 4 rr:/ 3 ~ w t < 5 rr:/ 3 - rr:/6) + lJ ; 511:/3 ~ wt < 2rr:
+ 'IT/6)
;

(5,18) La metoda de modulare HANNING procesul de comutalie este continuu dar se poate opera la adancimi de modulare de valoare mare. Ca urmare ~i in acest caz se poate exploata optimal tensiunea continua de pepartea de cc a convertorului. S-a considerat necesara prezentarea acestei metode de modulare intrucat firma HANNING, care a introdus acest principiu, are pe piala ~i un ASIC - circuit integrat specific aplicaliei, cu codul L5A 0252. Schema bloc a acestui circuit este prezentata in Figura 5.21. Dupa cum se poate observa este yorba de un micro calculator specializat, intr-un chip, care se conecteaza la magistral a de date a calculatorului care comanda convertorul, Acest calculator inilializeaza funclionarea circuitului integrat MD!, ~i apoi furnizeaza, pentru fiecare ciclud,e modulare,valorile actualizateale componentelor fazoruluitensiunii ce urmeazii a se genera pe partea de curent alternativ a convertqrului. Circuitul integrat MDI dispune de un ceas intern, de frecvenla mult mai mare decat cea mai mar:e frecvenra de modulare pentm carepoate fi programat. Blocul sau

Traiectorla a fluxului

reala

de j <:

f3

fluxului

Figura 5.18. Fazorul modulatiei Flat-Top.

fluxului

deformant

in cazul

aritmetic efectueazii pentru fiecare ciclu de func!ionare operatiile necesare de conversie 'bifazat/trifazat a componentelor fazorului citit la intrare, determina valorile funcliilor de modulare e~antionate conform metodei HANNING, calculeaza momentele de comutare pentru fiecare ventil, supervizeazii $i eventual corecteaza duratele minime de functionare ~i, in sfar~it, trimite In memoria tampon de la ie$ire rezultatele astfel determinate.

',':.'

I~_!E dft 101

,
I I

>:<
I

4 ---

--t-----------~~-I
I

,
I I

,
I I

,
I I

,, --',

,,
I

Figura 5.19. Explicativa privind contributia unui brat pasiv la formarea fazorului tensiunii.

In interiorul circuitullfi integrat MDI, informariile circula pe 0 magistrala. intern a proprie de date ~i adrese. Memoria tampon de la ie~ire este bidirecrionaUi intrucih nu se face numai controlul drcuitelor de comandaal tranzistoarelor ci ~i returnarea, daca exista, a unor semnale referitoare la starea ventilelor din convertor.

m(t) m(t)

e(t)
m(t)

\
lrl

/ ell)

m(t)

p-42 am =0.8

\
~

-A--~~.~.
I,
1\ I\

I\\
----?>-

0 t

\
-1

\
Hanning.

\
~

Figura

5.20. Principiul

modularii

Este evident di cele expuse mai sus nu pot e:puiza nici pe departe problematica extrem de complexa a comenzii prin modularesincrona In durata a impulsurilor, MDI, aplicata la convertoarele electronice de putere moderne. Putem menriona aid ~i alte lucrari de specialitate, ca de exemplu: [36], [3'7], [38], [39] sau [40]. Exista metode de modulare MDI optimizate ~i dupa aite criterii dedit cele menrionate aieL De exemplu se poate lua in considerare generarea semnalelor de comanda prin MDI subordonat criteriului pierderilor minime in dispozitivele semiconductoare, [41], [42], [43]. Se impune insa in acest caz 0 analiza atenta a metodei din punctul de vedere al indeplinirii altor eondirii de performanra. De altfel cercetarile in domeniul modulariei sinerone in durata a impulsurilor sunt deosebit de actuale i in prezent, inclusiv cele referitoare la stabilirea celor mai bune metode de eomparare a performanrelor diferitelor proeedee. Aeeste elemente consideram ea depa~ese insa cadrullucrarii de fara. La fncheierea aeestui capitol este neaparat neeesara prezentarea pe scurt ~i a prineipiului ,comenzii prin modulare asincrona in durata a impulsurilor. Modularea MDl asincrona este specifica cazurilor dind convertorul de tensiune trebuie~te sa funcrioneze ca sursa de curent pe partea de ca. In acest caz comutaria ventilelor este complet subordonata ideii de a se genera uncurent de forma ceruta pe partea de curent altemativ a fiedirui brarde convertor. Figura 5.22 prezinta principiul modulariiMDI asincrone. Un curentde forma irer<:t) este eerut in circuitul de pe partea de ca a convertorului. In acest caz, bazat pe un sistem de reglare bipozirionalii de curent, tensiunea de pe partea de curent continuu a convertorului este aplicata

Maglstrala de date mlcrocalculator

lntetfata maglstrala de date

Generator de lmputsurl

Maglstrata de date catre convertor I

Bloc de

comanda

.J

,la bornele circuitului de ca, in mod sueeesiv, eu semn POZltlVsau negativ, in aa fel incat curentul i(t) sa varieze intre unprag superior de curent, Ps(t)i un inferior de curent, p;(t), aproximand referinp impusa. Impulsurile de tensiune modulate in durata pe partea deca a

[wt
i ref<tJ psCtl

Pi

(t)

Figura

5.22.

asincrone.

convertorului se stabilesc subordonat criteriului de urmarire a referinrei de curent, conform legilor de comanda:

u(t)
U

(t)

:= +Ud == ~Ud

daca

daca

(t) i(t)

Pi ( t) >- Ps ( t)
S

iref (t) iref( t)

f:..i/2
+ f:..i/2

Ht)

" 1r:ef(t)
PsW P1(t)

Figura 5.23 .' Curent quasisinusoidal prin comutatie MDIasincroni:

generat

Curentul i(t) reproduce cu atat mai fidel semnalul de referinta de curent irelt), cu cat histereza regulatorului bipozitional de curent este mai midi, intrucat atunci ~i pulsaJia curentului data de expresia:

devine minima. Aceasta implidi insa cre~terea frecventei de comutatie in convertor, deci ~i a pierderilor de comutatie. Tensiunea ~i curentul alternativ generate pe aceasta cale au componenta de inalta frecventa cu perioada ~i factorul de umplere variabil in raport cu valoarea instantanee a semnalului de referinta de curent irclt) ~i in raport cu rezerva de tensiune de pe partea de curent continuu a convertorului. La 0 valoare data a rezervei de tensiune continua, la valori instantanee mici, respectiv, mari ale semnalului de referinta de curent frecventa de comutatie din convertor poate sdidea in mod pronunJat. Ca urmare potapare disrorsiuni insemnate ale curentului alternativgenerat. Pede alta parte, la valori instantanee medii ale semnalului de referinta de curent, frecvenja de comutatie din convertor poate cre~te atat de mult 'incat sa devinanecesara interventia cireuitelor de protectie referitoare la timpul minim de conectare al dispozitivelor semiconductoare. Aceasta poate conduce la,distorsiuni suplimentare ale curentului. Deci, in mod evident, devine necesar un compromis intre frecventa medie de modulare MDI a curentului, impusa prin histereza din ,bloeul regulator ~i rezerva de tensiune din circuitul intermediar de cc. Rezerva de tensiune nu poate fi nici ea prea mare intrucat, a$a cum s-a mai precizat,dauneaza citcuitului de curent alternativ, ,l;?rincipalul avantaj al metodei eonsta in faptul ea se poate sintetiza brice forma de curent in circuitul de ca. Figura 5.23 se refeta la caziil particular al unui convertor care opereaza cu curent sinusoidal, varianta mult aplicata, [31], din callza robllstetii $i simplitatii ei, asociat cu performante dinamice superioare, concretizate in posibilitatea rnodificarii rap ide a amplitudinii ~i frecventei semnalului pe partea de ca a convertorului. Probleme legate de domeniul relativ limit at in care convertorul i~i poatepastra caracterul de sursa de curent, asociat Cll dificultati privind controlul distorsiunilor cllrentului limiteaza aplicatiile actuale ale comutatiei MDI asincrone, in special in domeniul puterilor medii, $i marL '

Invertoarele sunt convertoare electronice de. puterecu comutalie proprie care convertesc energia de curent continuu in energie de, curent, alternativ. Din punct de vedere funclionalele au intrarea in circuitul de curent continuu ~iau ie~irea in circuitul de curent , alternativ. Intrucat in general invertoarele prezinta ~i un regim de funclionare de redresor, sensul de circulalie al energiei este bidireclional, de la parteade curent continuu catre cea de curent alternativ ~i invers. Tocmai acest fapt justifidi prezenta in, aceasta lucrare, dedicata convertoarelor de calec cu comutatieproprie, a unui capitol de invertoare MDI, comandate prin modulare in durata a impulsurilor. Concret, in configura.tia unui mare numar de convertoare de ca/cc cu comutalie proprie apare un invertor care funclioneazii in mod normal in regim de redresor.Gu ajutorul tensiunii continue din circuitul de ie~ire, acest invertor, produce pe partea sa de curent alternativ 0 tensiune sau un curentcu 0 astfel de lege de varialie in funclie de timp incat functionarea convertorului de ea/ce privita in ansamblu sa satisfaea ~i cerinlelor de eomportare ecologica fata de reteaua de curent alternativ de la intrare. Din punct de vedere functional invertoarele comandate prin modulare in durata a impulsurilor, MDI, sunt invertoare de tensiune. Deci ele comuta tensiunea la bornele de ie~ire corespuIlzator strategiei.de comanda ~i, eventual, daca este necesar, corespunzator strategiei de reglare alese. In acord cu clasificarea prezentata in Figura 6.1, [45], invertoarele MDI pot fi\ invertoare sincrone ~iinvertoare asincrone. lnvertoarele sincrone sunt comandate prin modulare sincrona in durata a impulsurilor, conform cu principiile prezentate in capitolul anterior. Ele pot fi, la randul lor, invertoare sincrone in buda deschisa sau invertoare sincrone in buda inchisa. Din punet de vedere energetic, invertoarele sincrone in bucla deschisa au caracter de sursa de tensiune alternativa. Privite ca sisteme automate, ateste invertoare sunt sisteme de comanda a tensiunii. Invertoarele sincrone in bucHiinchisa au caracter de sursa de curent. Acest caracter Ie este conferit de faptul eli, folosindu-se un sistem de reglare continua sau de reglare bipozitionala, in circuitul de iqire se reproduce curentul corespunziitor legii de varialie dorite. Ca sisteme automate aceste convertoare sunt sisteme de reglare a curentului. Toate categoriile de invertoare sincrone se caracterizeaza prin faptul ca impulsurile de tensiune de pe partea de curent alternativ au frecvenla constanta. In sfar~it, ultima categorie de invertoare MDI sunt invertoarele asincrone. Ele funetioneaza pe baza comutaliei asincrone, aa cum aceasta a fost descrisa in capitolul anterior. Aceste invertoare au un caracter de sursa de curent, urmiirirea semnalului de referintii avand loc prin reglare bipozilionala. Din punctul de vedere al automaticii ele trebuiesc privite ca sisteme automate de reglare a curemului din circuitul de

caracter de sursa de tenslune INVERTOARE SINCRONE clrcu!I de cOl1'lClnda prln suboscllatle ir ulsurl de tenslune la leslre cu fre.cvenla constanta caracter de INVERTOARE CU MODULARE IN DURATA A IMPULSURILOR
Cu

reglare. bipozillonala de curent

sUi'sade cur'ent

INVERTOARE ASINcRONE
urmar1rea unu1

semoal de referlnla prln reglare blpozltlonala Impulsurl de tenslune 1a [!;SIre cu free venia varlablla

caracle~ de sursa de curent

ie~ire. Invertoarele asincrone se caracterizeaza prin faptul ca impulsurile de tensiune continua de la ie~ire au atat frecvenla cat ~i factorul de umplere variabile. Inainte de a aborda 0 prezentare ceva mai detaliata a categoriilor de invertoare se impune sa precizam ca acestea au, in general, un circuit electronic de putere bazat pe configuralia de baza a convertorului trifazat, eventual monofazat, in punte. 0 schema de principiu a fost indicata in Figura 5.1. Ventilele de tensiune se bazeaza pe tranzistoare, (bipolare de putere, MOSFET de putere sau IGBT), prevazute cu diode de curent invers montate in antiparalel. Circuite1e de comanda ~i circuitele de proteclie a ventilelor, respectiv a intregului convertor sunt conforme eu prescriNiile pentru tipul de tranzistoare folosit ~i cu puterea instalata a echipamentului. Un invertor MDI sincron in bud a deschisa este prezentat la nivel de schema bloc in Figura 6.2. Invertorul este destinat alimentarii cu tensiune alternativa a unui circuit de sarcina, in vederea reglarii unui proces oarecare. Acest proces poate fi de conversie electromecanidi, e1ectrotermica sau de alta natura. Invertorul se a1imenteaza cu energie electrica dintr-un circuit intermediar de tensiune continua de valoare Ud Semnalele de comanda pentru dispozitivele semiconductoare sunt generate de catre un circuit MDI, care poate sa fie un circuit integrat specializat - ASIC, un procesor discret de semnaJ, DSP, programat in mod adecvat, etc. Circuitul de comanda MDI are ca marime de comanda fazorul tensiunii ce trebuiete generat pe partea de curent a1ternativ a convertorului. ValorileJazorului 1!* sedau prin componentele sale Ud* ~i uq *, determinate intr-un sistem fix de cOOl'donate ortogonale. Aceste valori trebuiesc calculate, in timp real, pentru fiecare cicluMDI. De obicei, pentru testari prin comandii manuala, circuitul MDI admite ~i un regim de funetionare in care fazorul tensiunii 1!* se da prin modul ~i.pulsalie. Impulsurile de comanp.a produse de catre circuitul MDI se transfera catre dispozitivele semiconductoare care a1catuiesc partea electronica de putere prin intennediul unui circuit de comanda cj3,re are 0 configuralie adecvata ventilelor folosite ~i' care asigura i separarelil.galvariica dlntre circuitele de senmal ~i circuitele deputere. Magistralele de semllale dintre circuitul de comanda MDI ~i Gircuitul de comailda al tranzistoarelor respectiv, dintre circuitul de comanda aI tranzistoarelor ~i dispozitivele semiconductoare propriuzise, sUnt amindoua bidireclionale. In acest fel chiar in circuitul de comanda~i, eventual in circuitul MDI se poate proceda la a~a numita proteetie "hard" a convertorului, care fiind eea mai rapida elimina posibilitatea defecliunilor prin semnale eronate de. comanda datorate zgomotelor sau cornenzilor incorecte. In mod normal aceasta proteclie nu are voie sa intervina in timpul functionarii convertorului. Interventia aeestei protec!ii "hard" este un caz extrem, despre care trebuie~te informat operatorul sau sistemul de reglare ierarhic superior, pentru a se lua masurile adecvate. Ceea ce s-a prezentat parra aid reprezinta invertorul MDI sincron in bucla deschisa. Este evident ca el func!ioneaza ca un sistem de comanda a tensiunii, intrucat in configura!ia descrisa nu este prezenta nici un fel de marime de reac!ie. Aceasta nu exclude posibilitatea integradi acestui convertor intr-un sistem complex de reglare a unui proces. Figura 6.2 prezinta invertorul MDI sincron exact In acest context, ca element de execulie intr-un sistem automat dereglare. Marimile electrice de la ie~irea eonvertorului, asociat cu marimi specifice procesului condus se constituie in marimile de reaqie luate in consideratie de sistemul de reglare al procesului care determina componentele fazorului tensiunii de comanda, g*. In plus acest sistem de reglare, asociat eu conducerea procesului tr.ebuie sa faca i a~a - numita proteqie "soft" a cohvertorului, care in acest caz trebuie sa contina cel putin trecerea la regim de sursa de curent constant - limitare de curent altfel spus - in cazuri de suprasarcina. Interventia acestei proteqii "soft" este absolut normala din punctul de vedere al convertorului, datorandu - se diferitelor regimuri posibile de lucm ale circuit1.dui de sarcina. o serie de predzari extrem de importante se cuvin cu referire la modul de abordare

t1t-rj

~ f-J0\.0
f-e--J~ $lJ

~
$lJ

1--------------------------------I I I

~O'I

fPWM
ton toff
tg

ill 0 tv

::Y'

f-J. 'D
oJ} ~

:
1

f-J.

::J
0 f-J.
"0 H

f-J.

~ f-e--J
f-J-

:::J -l :::J
[f)

CIRCUIT

W U 0
CL

..(J) ()

PWM
I I I
1

CIRCUIT

<:
(D $lJ

::J

et::
-l

0 L +C 0
I

+(J)

()

I
1

ASIC, DSP, ete Proteetie

DE
COMA NO A Proteet1e
I' 1

It

0:::
.-J 0 W W

::LC(])
C
+-

~
0

0:::

(D f-e--J

..:J 0 ..10 10 I
()

0 +-

5-

I I

(J)

c
ID

Protect~e -

s1 -e~nt;~t;~r~ - ~ - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - -"'
1 ---7

c-

f- ~. - - ,

-I

L +--

"

~ ~ t:J
H

a:
(j)

W 0
)[f)
H

::LO ::L

I: cL
W

WW

o~
lD~

ill f-J.

00:::

0:::J

::J
0

[f)

-l(j)

CIRCUIT DE SARCINA
1nformBt11

gl
(D

spec1f1ce
procesului reglat

PROCESREGLAT

f-J.

::J

al irivertorului MDI sincron in bucla deschisii in activitatea de proiectare. Atunci cand accentul stii pe implement area convertorului se recomanda un proces de proiectare in care sa se faca apel la un mediu de programare asistata de calcul~tor specific circuitelor electronice de putere, cum ar fi de exemplu PSPICE. Atunei cifnd invertorul MDI sincron in buda deschisa este privit ca element de executie intr-un sistem de reglare complexa a unui proces, lucrurile trebuiesc abordate dintr-un unghi complet diferit. Daca putem admite cii ventilele din convertor sunt ideale - adica lara pierderi - ~i dacii frecventa MDleste suficient de mare - adica ciclurile de modulare a tensiunii au 0 durata Tp suficient de micii- , atunci putem admite ~i faptul ca fazorul tensiuniideie~ire se rotete pe un cerc, modelul convertorului presupus ideal fiind:

In ,expresia (6.1), .!!s(t) este fazorul tensiunii pe partea de curent alternativ a convertorului, ]&(t) este fazorul de conversie care descrie funqionarea convertorului ideal ~i Uct este tensiunea continua din circuitul intermediar care alimenteaza convertorul. Fazorul de cOllversie are urmatoarea forma:

In definitia fazorului, de conversie w este pulsatia fazorului tensiunii de ie~ire iar 0 este faza aceluia~i, razor. In tehnica convertoarelor de cc/ca, aceasHi fam 0 intervine rar dar ea este esentiaUi la convertoarele ecologice de ca/cc cu comutatie proprie. Modulul fazorului de conversie este chiar adancimea de modulare am:

lis, ( t) I
o ~

am ~

am
1

Este evident ca ~i adancimea de modulare am este 0 funrrie de timp, conform cu definilia data in capitolul anterior. De altfel componentele fazorului de conversie sunt tocmai marimile de comandii pe care sistemul de reglare al procesuluittebuiesa Ie furnizeze circuitului MDI din Figura 6.2 :

I I I

I I
I
[

I I
I I I

I I I I
I I

I
I 1

I I I
I

r
I I I
I

I I
I I I

I I

I
[

a
H

Il ...
I I

I I I I I

I
I I I

I I I I

!:
;;S I

I I

~:
:
I
I 1il

I I I
I I

I I I I I

I:
I
I I
[.

:
[

i:
I

Ii
o~e 'Je+nd."lU9J~'dSO IJelOJ~uoo!mOS:lO@d

rI fJo~ll\nOlgo- rI 'd rI
lV 3Wtle3ll 30 H3l.SIS

Figura 6.3. P,rincipiuJ., iriyertoarelor MDIsincrQne buc:La inchis3. cu regulSltor cont:Lnuu de curent.

conform cerinrelor sistemului de reglare. Invertoarele sincrone in buela inchisa din punct de vedere energetic au caracter de sursa de curent. Ele reproduc iir circuitul de sarcina un curent al carui fazor este identic cu fazorul curentului impusgenerat de sistemul de reglare al procesului. Invertoarele sincrone in bucUi inchisa au 0 bucUi interna de curent, un regulator de curent propriu determinand componentele fazorului tensiunii de ie~irein a~afelindt curentul de ie~ire sa evolueze in sensul dodt. Aceste componente ale fazorului tensiunii impuse se constituie ca marimi de referinra interne aplicate circuitului de comanda MDl. Exista doua variante de invertoare sincrone in buda inchis.a. Prima varianta, prezentata in Figura 6.3, [46], apeleaza la un regulator continuu de curent, de obicei de tip PI pentru generarea rnarimilor de referinra interne. Practic existatrei regulatoare, cate unul pentru fiecare faza, care funqioneaza conform legii cunoscute:

u;(t) si

= KpLlik(t)

+ KI!Llik(t)dt

unde:k Llik(t)

a saLl b Bau c

i.;(t)

- ik(t)

Conversia de la marimile fazoriale in sistem ortogonal bifazat la cele in sistem trifazat ~i invers, se face simplu, conform cu metodele de tratare matriciala a fazorilor, detaliat prezentate in [47]. In cazul invertorului sincron in buda inchisa prezentat in Figura 6.4, generarea fazorului de curent de forma impusa in circuitul de sarcina se face prin reglare bipozirionala. In condiriile convenriilor de notarie din formula 6.6, marimile de comanda intermediare generate de catre regulatoarele de curent, deexemplu pentru cawl unei faze k, vor fi:

daca daca

Blocul de estimareafazorului de tensiune, pe baza rnarimilor de comanda intennediare, care sunt marimi logice, determina componentele fazorului tensiunii de comanda. Aceasta faza intermediara nu afecteaza dinamica convertorului intrucat ea se reduce la citirea unei matrice tridimensionale, pregatiHi in acest scop. Trebuie reinarcat ca aceasta a doua varianta de invertor sin.:.:ron bucla, inchisa se poate mai u~or implementa dar distorsiunile in curentului de ie~ire vor fi mai mad decat la varianta cu regulator continuu de curent.

,....-"""'7------:::>

..... ---

..,
I I
1

i1 t
-8
r:5~

~t

1l..

I I I
I I

~~I
~ ~ ~~
.3

I I I
I

I I I I
1 I f

~ ~
3IrnSN31 30 Inll1l1OZV::l V 3lNWllS3 3O:J018

j
'~

...\'1 "'

i
,

I I I I I I I
I'

1:-'-

al ~
j;$

~i~!
g~
~

-8

1i

I I I
1 I

'"

I I I
I I I I

i
1l..

.
E
1il

~ i1!i

"' "' ~ ~
'0

0-

i
0'"
'Ja.jJ1dsUQJ~

I I I I I I
I

I I I

'dsa

fJaIOJJ,\JOO-'r!'JO~glnOl=- r! 'd r! Inll1S300Md lV 3MV1E>3M W31SIS 3Q

Figura 6.4. Prineipiul invertorului sineron in buela inehisa eu re,glare bipozitionala de eurent.

l-Ij

1-'lQ

~ r-.:
\lJ
01 U1

------------------~.--------------------------------,
I
1

I"Q

~
1-'-

::::l
0
1-'"

.... ;:)
....I

'd
1-'"

:::l
(f)

BLOC DE REGLARE BIPOZITIONALA DE CURENT

I
1 "I I

CIRCUIT

I
I

~ ~
1-'-

LU 0

DE
COMANDA

0 0::: a...

I
1

::::l

-< (j)
r-.:
rt 0

<i ff!
....I

I I
I

~ ~ ~ ~

ff!
LU

c;::>

Cl

~---~--,-'------~~---,--~-~~~~----~~~-----------------CIRCUIT DE SARCINA informst11 specif1ce procesulut reglst PROCES REGLAT

I I I

::E
(f)

1-'-

LU I-

....
(f)

3: t:J
H

\lJ
ill 1-'-

::::l
0

r-.:

::s

Ultima figura a acestui capitol, Figura 6.5 scoate in evidenj:a cazul invertoarelor asincrone. Din punct de vedere energetic ele au tot un caracter de sursa de curent. Aceste invertoare pot funcj:ionatot numai in buda inchisa. Reglarea curentului de ie~ire se face pe baza unui sistem de regulatoare bipoziiionale, comutaiia in convertor fiind asincrona, in sensul prezentat in capitolul anterior. COlllparativcu cazul invertoarelor sincrone in bucH'iinchisa, in acest caz ie~irile regulatoarelor bipozi}ionale numai servesc determinarii fazorului de tensiune necesar ci se aplidi direct ca lllarimi de comandiipariii electronice de putere a convertorului. Ca urmare in Figura 6.5 nu mai apare nici blocul de estimare a fazorului de tensiune ~i nici circuitul de cOlllandaMDLAceste invertoare au proprieti'iii1egenerale, atat favorabile cilt ~i defavorabile care au fost discutate la capitolul comutatiei asincrone. Acceptand inca 0 data condiiiile impuse unui convertor ideal, in sistemele de reglare, invertoarele cu caracter de sursa de curent, sincrone sau asincrone, vor putea fi luate in considerare prin modelul simplu:

l(

t)
:=

ej(<iJt

+0)

:= +

id(

t)

+ jiq(

t)

i~(t)

ji;(t)

,Pentru ca acest lucru sa fie acceptabil in practidi trebuie~te ca frecvenia de modulare a curentului sa fie suficient de mare ~i sa se poata folosi 0 rezerva de tensiune aceeptabila, In plus pentru ca sistemul de reglare a1 proeesului sa fie stabil, trebuie~te studiata ~i asigurata stabilitatea.subsistemului automat format de invertorul in buda inehisa, eu caracter de sursa de ,,_." curent. Si in cazul invertoarelor sincrone in buda inehi~a i in cel al invertoarelor asincrone ele vor trebui analizate in contextul integrarii lor intr-un sistem complex de reglaJ~eal unui proces. Acest lucru s-a luat in considerare in ultimele figuri explicative.
;

Nu se poate incheia acest capitol fara a preciza di analiza facuta nu are un caracter absolut. Exista 0 mare varietate de invertoare, chiar MD!, care in funclie de aplicatie adopta alte strategii de eomanda ~i reglare. Din acest punct de vedere menlionam aici doar lucrarile de specialitate: [46], [48], [49] sau [50]. Cele descrise se incadreaza insa intr-o tendinia suficient de genera1a ~i permit analiza rapida a altor solutii, putem admite deci ca prin cele de mai sus s-a deschis un drum pentru inginerul practician.

7.CONVERTOARE

DE CA/CC CUCOMUTATIE DE MICA PUTERE.

PROPRIE

In urma aplidirii noilor normative europene in materie de armonici de curent, corectarea factorului de putere a devenit cuviintul cheie pentru convertoarele electronice de putere modeme. Acest capitol este dedicat prezentarii unor solutii posibile in gama de puteri mici ~i, eventual medii. Ne yom referi la convertoare de calec in configuratia redresor necomandat asociat cu un circuit aval de corectare a factorului de putere, denumite in multe ,lucrari de specialitate i surse ecologice de curent continuu cu funqionare in regim de comutatie.

-'l
S"C>M

I
I

l_~
Figura 7.1. convertoare mica putere.

..~~
V REF

Principiul de functionare pentru de de ca/cc cu comutatie proprie


I

Aceste convertoare sunt necesare intrucat 0 mullime de echipamente de putere mica, dar foarte raspandite, cum ar fi de exemplu aparatele de radio, televizoarele, calculatoarele, rnainile de spalat modeme, mixerele, centrifugile pentru haine sau produse alimentare, etc.,

funqioneaza eu energie electrica de wrent eontinuu, asigurata acum prin intermediul unui redresor prevazut cu un circu~t pasiv de filtrare. Problemele apar din cauza unghiului de conduqie redus a1 diodelor din redresor, care functioneazain generalin conductie intrerupta. Ca urmare curentul retelei este distorsionat, fapt care nu poate fi admis de ditre furnizorii de energie electrica. Producatorii cer din partea consumatorilor un regim de funetionare ecologic, manifestat prin curell1i dejntrare sinusoidali, in taza cu tensiunea retelei. Mai detaliat aceste lucruri s-au tratat i in eapitolele li 2 ale acestei lucrari. Convertoarele la care ne referim acum sunt alcatuite in general din doua etaje distincte. Primul etaj, conectat la reteaua de curent alternativ de intrare consta dintr-un redresor neeomandat, realizat eu diode, asociat eventual cu un f1ltru care elimina fenomenele de interferenta electromagnetica pe inalta frecvenra. Al doilea etaj consta intr-un convertor de cc/cc cu comutarie proprie, comandat de obicei prin modulare in durata a impulsurilor, MDI, sincrona sau asincrona. Figura 7.1 prezinta schema electronica de principiu a unui astfel de convertor impreuna cu circuitele de comanda i reglare adecvate. Circuitul de reglare trebuie sa indeplineasca simultan doua funqiuni. Pe de 0 parte trebuie sa asigure eriteriile de performanta eerute de catre utilizator care impun mentinerea stabila a valorii tensiunii de la bomele circuitului de ieire. Pe de aWi parte se impune satisfacerea functlunii de corectare a factorului de putere pentru a fi indeplinite i criteriile de performanta cerute de funetionarea ecologica a eireuitului. Ca urmare aceste convertoare vor tl sisteme automate eu doua bucle de ,reglare. Buda de reglare externa este cea destinata stabilizarii tensiunii continue de la ieire. Aa cum rezulta din Figura 7.1, in aces! seop este necesar un regulator de tensiune, RU, care are la intrare 0 tensiune de referinra i 0 miirime de reaqie proportional a cu tensiunea de la bornele sarcinii. leirea regulatorului de tensiune reprezinta chiar amplitudinea instantanee . necesara pentru curentul de intrare. Pentm ca acest curent sa reproduca forma de unda a tensiunii rej:elei semnalul generat de regulatorul de tensiune se multiplica ell un semnal de referinj:ac\lles la ieinia redresorului cu diode. Dadi din anumite motive este neeesara 0 filtrare a tensiunli'ln aeest punct al cireuitului, sernnalul de referinta pentru forma curentului se ia direct de pe partea de ea ~ eonvertorului. In acestcaz estenecesar insaun redresor de precizie suplimentar. Semnalul objinut prin operajiade multiplicare este chiar marimea de referinta pentru regulatorul intern de curent, RI, care indeplinete functiade corectare a factorului de putere. Acest regulator furnizeaza marimea care se constituie ca funcj:iede modulare pentru circuitlll de comanda Mpr. Circuitul MDI genereaza semnalele de comanda pentru dispozitivele semiconductoare din convertorul de cc/cc cu comutaIie proprie. Dadi tensiunea retelei este deformata, atunci convertorul poate funcj:ionacu curent de intrare sinusoidal, sprijinfmd reIeaua. In acest scop insa circuitul de comanda devine i mai complex intrucat tensiunea rej:eleiservetedoar ea tem;imlede sincronizare. Un circuit ell calare pe faza, PLL, va trebui utilizat pentru generarea semnalului de referinta pentru forma curentului. Nu se eonsiderii necesara prezentarea unei figuri explicative suplimentare dei varianta este deosebit de importanta. Pentru contlguraj:ia eonvertorului de ec/ce eu comutatie proprie se apeleaza .Ja 0 multime de circuite electronice, in general bazate in5a pe schemele de baza ale convertorului coborator de tensiune, buck, respectiv, pe cea a convertorului ridicator de tensiune, boost. Convertorul de cc/ec coborator de tensiune, buck, prezentat ~i in Figura 7.2, este detaliat tratat i in literatura de specialitate in limba romana, [27]. Din acest motiv nu ne yom ocupa de descrierea funcj:ioniiriisale In acest capitol. Convertorul de cc/ce ridicator de tensiune, boost, este indicat in Figura 7.3. EI poate fi privit ca un circuit dual convertorului coborator, buck. In intervalul de timp in care comutatorul electronic S este inchis, crete curentul in bobina L, in care se acumuleaza energie

de la reJeaua de curent alternativ. Energia stocata in bobina este transferatacircuitlilui de ie$ire, de curent continuu, in intervalele de timp in care comutatorul electronic S este bloeat. Acest transfer are loc jntruciit la deschiderea comutatorului S, datorita tensiunii de autoinductie a bobinei L, dioda D este polarizara direct ~i intra automat in eonducJie. Tensiunea La bornele comutatorului electronic S nu depa~e~te valoarea tensiunii de Ia ie~irea convertorului, care este tot timpul mai mare deca,tamplitudinea tellsiunii tedresate nefiltrate produse de catre puntea redresoare P. La inchiderea comutatoruluiS dioda D este comutata in blocare de catre tensiunea continua l\d, curentul de comutaJie trecand ~i prin eomutator. Se poate conCluziona ca la convertorul de tip boost atM solicitarile in tensiune cat ~i celein curent sunt mai severe decat in cazul convertorului coborator, buck, considerand aceea~i tensiune alternativa aplicata la bornele circuitului de intrare.

Vt(t)~

y
I

L_~I
I

r.-?r~
I
~

S~~~r~ro

'I '"

p.

'I J,+

CToJYd

Figura 7.2. Principiul' convertorului coboritor de tensiune buck.

Converrorul boost este aplicat in practica in multeconfiguraJii care difera iutre ele prin numarul de comutatoare folosite, numarulde condensatoare de filtrare; carecrete la circuitele cu multiplicarea tensiunii sau prin circuitele de proteqie utilizate. El poate avea funcJionare continua, dis.continua sau mixta. In cele ce urmeaza vom Iua in considerate cateva variante de convertoare care difera intre e1e in prin<::ipal prin metodele de comanda l reglare folosite.

V 1 't)

I I

/'f

~.

.
6

~~;JC

-'f

p~_.

~l c~Ij
1.L1
d

Figura 7.3. Principiul convertorului ridicator de tensiune boost.

" I~ pr~mu~rind se euvine sa subliniem ca convertorul rididitor detensiune, boost poate

fl aphcat m clreultul de re~lare a tensiunii ~i eorectare a factorului de putere din Figura 7. I ,

In aC,estcaz ~~ele ~UC~1 de reglare cerute vor fi iudeplinite optimal. In multe aplica1ii practice sunt lllsa satlSIaeatoare eonverto~e eleetrollice de calec prevazute cu un circuit de comanda ~i reglare mai pUJiu"complicat.

CIRcun

DE

COMANDA PWM

Figura 7.4. Convertor de ca/cc cu reglare automata a nivelului tensiunii continue de la iesi:r'e.

Figura 7.4 indica principiul de func1ionare al unei variante de convertor bazate pe circuitul rididitor de tensiune boost prevazut eu un bloc de reglare automata a nivelului tensiunii continue de ie,ire,In acest &COP circui.tutde comancllicontine un ,regulator eontinuu de tensiune care are 0 marime de referin1a, Vref, la una dintre intrari ~i un semnalde reactie de tensiune eontinuala cealalta intrare, In exemplul din Figura 7.4 ace,astamarime de reac1ieeste generata prin intermediul divizorului rezistiv fommtdin rezistePJele R ~i R2 Regulatorul de tensiune are in generall.).llearacter propor}ional - integra1. Comutatorulelectronic Seste comandat prin modulare in durata a impulsurilor. La intrarea circuitului MDI funC1iade modulare este tocmai nivelul de tellsiune variabiUi de comanda produs de regulatorul de tensiune. In vederea elaborarii semnalelor de comanda pentru comutatorul S, tensiunea de comandase compara cu semnalul triunghiular necesar, conform principiilor prezentatejn capitolul 5. Caracteristic acestor convertoare este faptul di funetia de Gomparare este unipolara ~i, in multe aplicalii nesimetrica. Se poate u~or COllstata la acest convertor nu se procedeaza explicit la 0 corectare ca a factorului de putere. Ca urmare curelltul de il1trareva avea fUl1damentala faza cu tensiunea in de intrare dar forma sa nu va fi sinusoidala. Forma curentului de re1eapoatefi influenlatli prin
j

alegerea adecvata a funcJiei de comparare triunghiulare. Asupra factorului de distorsiune al curentului se poate interveni i printr-o reaqie pozitiva realizabila prin scaderea dinabaterea de tensiune continua a unei fracJiuni din tensiunea de intrare redresata. De asemenea se poate apela la modularea funcJiei de comparare cu aceeai valoare a tensiunii de intrare redresate. In acest fel este afectat 1nsa prindpalul avantqj al convertorul de ca/':-c prezentatln Figura 7.4, i anume acela di folosete 0 schema de reglare simpla. PierderiIe la saturarea tranzistorului care stii Ia baza eomutatorului S sunt neglijabile dar pierderile la blocare i in ~onduetie pot lua valori apreeiabile. Fenomenele de interferenJa eleetromagnetica ce 1nsoJese funcJionarea eonvertorului sunt mari.

CIRCUIT COMANDA

DE PWM

REGULATOR DE TENSIUNE

Figura reglare

7.5. Convertor de cu ~eactie negativa

ca/cc cu circuit de curent.

de

Convertorul de calce din Figura 7.5 se bazeaza tot pe circuitul electronic de putere ridicator de tensiune, boost. Blocul sau de reglare este destinat stabilizarii tensiunii continue de la ieirei funcJioneaza cu 0 reactie negativa suplimentara de curent din cireuitul comutatorului electronic S. Figura 7.6 care se refera la un delu MDI pennite lamurirea principiului de funcJionare al acestui bloc de reglare. Regulatorul de tensiune, pomind de la tensiunea de referinJa, vref' i de la marimea de reacJie de tensiune determinata cu ajutorul divizorului rezistiv format din rezistellJele R1 i R2, stabilete valoarea 10(t) a funcjiei de modulare, valoare care este proporJionaHi cu curentul de reJea necesar, Dadi marimea de reacJie de tensiune, v" este:

Figura rea.ctie

7.6. Principiul de curent

Inexpresia de mai sus Kp ~iKj reprezinHi parametri regulatoruluJ, p~esupus de tip proportional ~ integral. In eontinuare admitem ca valabil faptul evident ea in cireuitul electronic .~eputere al convertorului se opereaza eu 0 freevell1a de modulare in durata. a impulsurilor fp eel putin de ordinul zecilor de kilohertz. Daea const;mta de timp a cireuitului de ie~ire este suficient de mare atuncf, pentru un subinterval Tp care caraeterizeaza durata ullui eiclu de modulare MD!, ie~irea reg1l1atorului de tensiune, lo(t), poate fi considerata constanta. In lipsa reacliei de curent din circuitul comutatorului electronic, aeesta~r fi in stare

conectata pina in momentul in care funqia de comparare triunghiulara nesimetrica - altfel spus, rampa iR(t), ar depa~i va]1)area Io(t) a funcliei de modulare. Acest lucru este conform principiilor care ,stau la baza comutaliei sincrone, aa cum a fost ea tratata in capitolul 5. In condiliile din Figura 7.6, durata de conectare a comutatorului S ar rezulta mai mare dedit jumatate din durata cic1urilor MDI. Caracteristic pentru prineipiul de.reglare al convertorului din Figura 7.5 este faptul di funcjia de comparare, adidi rampa liniara iR(t), este coreetata ell un semnal de reacjie negativa de curent iLCt).Acest semnal se culege din circuitul comutatorului electronic S, care atunci cand este conectal preia curentul bobinei L. Daca constanta de timp a circuitului de intrare este suficient de mare in raport cu durata unui ciclu de comanda MDI, atunci pentru un subinterval Tp ~i semnalul de reacjie negativa de curent poate fi admis ca constant. Ca urmare, funcjia de comparare, cu luarea in considerare a reactiei negative de curent, in intervalul de timp cat comutatorul electronic S conduce, devine:

Impulsurile de comanda pentru comutatorul S sunt de asemenea indicate in Figura 7 .6. Trebuiete subliniat faptul ca comutatorul S odaHi blocat, ramfme in aceasta stare pina la inceputul urmatorului cic1u de comanda MDI.Numai atunci un impuls de comanda aplicat la . intrarea "S" a circuitului basculant RS aduce ieirea Q in starea logica 1 i comanda saturarea dispozitivului semiconductor de putere. , Din modul de funqionare descris mai sus rezulta di pe masura ce valoarea instantanee a curentului de re1-eacrete, rampa este translatata tot mai sus i, ea urmare durata de conectare a comutatorului S scade, pentru 0 valoare data a semnalului de referinja de curent. Aceasta are un efect favorabil asupra formei curentu1ui de retea care va fi mult mai putin distorsionat. In literatura tehnica de specia1itate de limba engleza, metoda de reg1are descrisa mai sus pentru convertoarele ecologice de calee poarta numele de "current - clamping control". Aceasta metoda de reglare, neape1andla printipiul' de corectare explicita a factorului de putere descris la inceputul acestui capitol, are performanje limitate. Aceste perfonnanje pot fi imbunatatite dad se apeleaza la 0 funcjie de comparare care are amplitudinea IR variabila proportional cu semnalul de referinta de curent 10(1), adica:

O arta posibilitate de perfeqionare a circuitu1ui de reglare al unui convertor de ca/cc cu circuit ridicator de tensiune boost comandat prin modulare in durata a impu1suriior ~i Cll reacjie negativa de curent este prezentata in Figura 7.7. In acest caz se ape1eaza 1a un circuit suplimentar de reacrie po ziti va de tensiune care corecteaza tot funqia triunghiu1ara de comparare iRCt).Tensiunea de reaqie, uR(t), se culege de la bornele rezistenjei R6 care impreuna eu dioda stabiliiatoare D2 este conectata la bornele de ie~ire ale punjii P. Deci acest circuit de masura identifica tensiunea de rejea redresata. Intrucat in intervalu1 de timp in care dioda stabilizatoare este blocati\ curentul prin rezistenja ~ este nul, tensiunea de reacjie va fi data de urmatoarea expresie: '

daca daca

Up ~ Up

Un2 Un,

>

In expresia de mai sus uR(t) este tensiunea de reaqie, Up este tensiunea redresata nefiltrata de la ieirea redresorului P i UDZ este tensiunea Zener a diodei stabilizatoare D2.

Circult

de reactle pozitiva

R3

Regulator de':tenslune

Figl.lra 7.7. Prineipiul eonvertorului eureaetie ~ozitiva de tensiune.

de ea/ee

reglat

Este vorba deci de 0 reactie pozitiva neliniara, funqia de comparare, pentru intervalul de timp cat comutatorul electronic S conduce, devenind:

Atunci cfmd dioda stabilizatoare D2 conduce, tensiunea de reaclie uR(t) are 0 lege de varialie sinusoidalainfunclie de timp. Ateasta componenta sinusoidala introdusa in valoarea instantanee a functiei de comparare, prin tensiunea de reac.tie uR(t), modifica factorul de umplere al semhalulUi d~comanda MDI in sens favorabil reducerii gradului de distorsiune al curentului de re.tea. Implementarea sistemului de reglaTe bazat reaqia pozitiva neliniar1:i de

tensiune are performanle superioare, curentul de reJea fiind in faza cu tensiunea de la intrare ~i avand un conJinut redus de armonici superioare. Metoda mai are si avantajul ca se poate mult mai simplu implementa decat varianta cu corectarea amplitudinii funqiei de comparare in raport cu semnalul de referinJa de curent.

Figura reactie

7.8. Convertor de ca/cc reglat n~gativa de tensiune si de curent.

prin

Figura 7,8 este destinata prezentarii lmei alte variante de convertor ecologic de calcc cu circuit aval de corectare. a factomlui de putere ~i de reglare automata a nivelului tensiunji continue de la ie~ire. Convertorul electronic de putere de cclcc, cu comutaJie proprie poate avea configuraJie de circuit coborator de tensiune, buck sau de circuit ridicator de tensiune, boost. El se comanda prin modulare in durata a impulsurilor, cu ajutcllul unui circuit specializat PWM. Regulatorul de tensiune genereaza seml1alul de referinJa de curent, care comparat cu curentul din circuitul intermediar de tensiune continua. nefiltrata furnizeaza valoarea instantanee a funcJiei de modulare de la intrarea circuitului MDI. In literatura tehnica de specialitate de limb a engleia,metoda de reglare descrisa poarta numele de "average input current clamping". Nici acest procedeu nu cuprinde un proces explicit de reglare in vederea corectarii factorului de putere. Din acest motiv curentul de intrare nu poate deveni sinusoidal, se pot ins a impune diferite legi de variaJie a acestuia in funcJie de timp: dreptunghiular sau trapezoidal, cu unul sau mai multe nivele. In 'acest fel se pot satisface in buna masura cerinJele de compoItare ecologica impuse de noile normative europene. o tendinJa noua in domeniul conversiei ecologice de ca/cc, de midi ~i medie putere, [28], este de a se utiliza un ansamblu de trei convertoare coneetate in cascada, Figura 7.9. Primul etaj conJine redresorul necomandat cu diode care genereaza tensiunea continua nefiltrata asociat cu un convertor de cc/cc destinat corectarii factomlui de putere. Acest etaj este cuplat direct la reJeaua dtt curent alternativ de intrare ~i produce la ie~irea sa un circuit intermediar de tensiune continua de valoare U/. Conform principiilor generale de reglare expuse la inceputul acestui capitol pentm convertoarele ecologice de ea/ce de midi ~i medie putere sunt

necesare doua bucle de reglare distincte: una lenta pentm eoreetarea factoruJui de putere i una extrem de dinamidi pentru stabilizarea tensiunii de ieire. PrimuJ etaj al eonvertorului prezentat in Figura 7.9 preia tocmai prima functie de reglare, pe care 0 indepline~te, in mod normal, pe baza a trei marimi de reactie: tensiunea i curentuJ de la intrarea convertorului eu eomutatie proprie din configura}ia etajului, asociat cu tensiunea continua Ud' din circuitul intermediar. Al doilea etaj este aldituit tot dintr-un convertor de cc/cc, de obicei prevazut cu separare galvanica prin transformator de impulsuri de inalta frecvenra. Acest al doilea convertor cu comutatie proprie preia functia de reglare a nivelului tensiunii continue de ie~ire Uct, care este disponibiHi utilizatorului.

1---------------------------1
I I
I I I I

I I I I I

I I I
I I I I

1 },
I I

T
+

Convertol' GC/cc de curent


separare ga!van1ca
CU

Ud

Rs

I I
I

I 1

sl separare galvanlcB

Figura 7.9. doua etaje.

Principiul

convertorului

de ca/ cc

cu

Figura 7.9 prezinta insa 0 varianta mai noua pentru circuitul de comanda ~i reglare, recomandata in [28]. Se constata ca sistemul automat de control se rezuma la regulatorul nivelului tensiunii de ie~ire i la circuitul de comanda MD!, care controleaza i etajul de corectare a factorului de putere, sernnalele necesare transferandu-se cu separarea galvanidi necesara. Indiferent de metoda de modulare in durata a impulsurilor folosita, se asigura 0 reglare rapida a nivelului tensiunii de la ie~ire ~i impunerea automata a formei curentului de retea. Circuitul de comandii ~i reglare este ieftin deoarece nu este neeesara masurarea ~i preluerarea tensiunii alternative de la intrarea convertorului. Este posibila functionarea intr-un domeniu larg de tensiuni ~i curenti, circuitul fiind economic ~i relativ u~or de proiectat. Exista un foarte mare numar de posibilitati de a combina comutatoarele electronice din eele doua convertoare de cc/cc care alcatuiesc eonfiguraria descrisa. Pentru convertorul eu comutarie proprie din blocul decoreetare a factorului de putere se apeleaza in generalla configuraliile bine cunoscute, buck i boost, prezentate in Figura7.2, respectiv, Figura 7.3. Sunt de asemenea folosite des i circuitele SEPIC, buck - boost, Cuk ~i buck; - boost eu doua ventile indicate in Figl,lra 7.10.

,----

"'"~

~}f<C(.-~

L~

__

j'tc

.1'"

Figura 7.10. Circuite electronice recomandate pentru etajul de corectare a factorului de putere.

In cazul circuitului SEPIC, atunci cand comutatorul electronic S este deschis circuitul intermediar de tensiune continua Ud' prime~te energie de la circuitul de intrare de curent altemativ ~ide la amindaua sec!iunile bobinei L, prin intermediul diodei D aflate in conductie. Condensatorul C se incarca. Prin inchiderea comutatorului S dioda D se blocheaza, prima

seqiune a bobinei L acumulfuld energie de la reteaua de curent alternativ iar a doua secriune de la condensatorul C, in circuitul LC pus in funqiune tocrnai de ditre 5. Circuitul buck - boost are 0 functionare mult mai simpHi. Prin inchiderea comutatorului electronic 5 se acumuleaza energie in bobina L de la reteaua de curent alternativ. La deschiderea Iui 5 tensiunea de autoinductie a bobinei polarizeaza direct dioda D, care intra il~ conductie. Ca urmare curentul bobinei este "pompat" in circuitul de ie~ire,de obicei filtrat capacitiv. Evident in cazul circuitului buck - boost tensiunea U a' este negativa. Circuitul Cuk functioneaza partial asemaniHor cu configuratia 5EPIC descrisa mai sus. In intervalul de dmp in care comutatorul electronic 5 este in stare blocata dioda D, polarizata direct, conduce. De la reteaua de intrare i de la prima secliune a bobinei L se tral1sfera energie condensatorului, care se incarca. Tot prin dioda circula i curentul celei de a doua secriuni a bobinei, care transfera energie catre circuitul intermediar de tensiune continua. La saturarea comutatorului electronic S, cealalta armatura a condensatorului este conectata la potenJia!u! masei. Ca urmare Dioda D este b!ocata. Prin comutatorul 5 prima secliune a bobinei acurnuleaza energie de la retea. Condensatorul se descarcii, energia acumulaHi transferandu-se catre ieire. A doua secliune a bobinei prime~te ~i ea energie in aceasta faza de funclionare a circuitului, atat de la condensator cat ~i de la prima sectiune, cu care este cuplata inductiv. 5i in cazul circuitului Cuk, tensiunea continua de ieire U/ este negativa. Avantaju! acestei configuratii consta in faptul ca curentul de ie~ire este neintrerupt. , Un ultim circuit recomandat pentru -etajul de corectare a factorului de putere este 0 varianta buck - boost cu doua comutatoare electronice. Bobina L indepline~te un 1'01 de stocare interrnediadi de energie reactiva. Cele doua dispozitive semiconductoare de putere, 51 ~i 52 sunt comandate cu un sernnal MDI comun. Atunci dind ele conduc, diodele Dl ~iD2 sunt blocate, curentu! bobinei L crete i energia stocatii se marete. Atunci cand sernnalul MOl blocheaza comutatoarele electronice 51 ~i 52, ca i la schema buck - boost obinuita, tensiunea de autoinducrie a bobinei L polarizeaza direct diodele ~i curentul inductiv se transfera din circuitul de intrare in cel de ieire. La to ate circuitele descrise mai sus procesul comenzii prin modulare in durata a impulsurilor este subordonat criteriului reducerii distorsiunilor curentului de intrare, nivelul tensiunii continue de la ie~ire putand varia in limite relativ largi. In descrierea sumara a funqionarii s-a presupus prezenta unui condensator de filtrare in circuitul de intrare al etajului urmator care cOllline convertorul de eclCe destinat stabilizarii tensiunii de ie~ire. Acest din urma convertor de cc/cc contine totdeauna un transformator de impulsuri de inalta frecventa care separa galvanic circuitul de utilizare de curent continuu de circuitul de alimentare in curent alternativ. Figura 7.11 prezinta trei variante posibile pentru convertorul de cc/cc bazate pe circuitul buck - boost descris mai sus. In cazul configuratiei flyback, atunci cand comutatorul electronic S este inchis curentul primarului ere~te, prin stocare inductiva preluandu-se energie din circuitul intermediar de tensiune continua Ua'. Dioda D fiind blocata transferol de putere catre sarcina de curent continuu este intrerupt, aceasta fiind alimentata cu energia stocata capacitiv in condensatorul C2 La deschiderea comutatorului 5 dioda D polarizata direct intra in conductie, "pompand" energiainmagazinata catre circuitul de ieire. Nivelul tensiunii de ieire rezulta prin intermediul buclei de reglare de tensiune continua care controleaza acest convertor. Comanda propriu-iisa se face prin factorul de umplere al sernnalului MOl eare se aplica,' in ultima instanla, dispozitivului semiconductor de putere. Solicitarea in tensiune a comutatorului 5 in timpul procesului de blocare este severa, din aceasta cauza prin alegere adecvata a dispozitivului electronic ~i prin circuite de proteqie corespunzatoare,trebuiete evitata ie~irea punctului de

functionare din aria de funetionare sigura. Aceste probleme au fost detaliat tratate in capitolul 4. '

Figura bazate

7.11. Convertoare de cc/cc pe circuitul buck-boost.

Circuitul flyback cu doua dispozitivesemiconductoare, SI i S2 are un mod de lucru absolut asemanator variantei simple flyback Intrudit comutatoarele se comanda simultan. Scade nivelul solicitarii in tensiune a tranzistoarelor deoarece supratensiunile de comutarie se pot distribui in mod egal cu ajutorul circuitelor de proteqieadecvate. , Ultimul circuit din Figura 7.11, denumit flyback serie - paralel, are comutatorul S amplasat chiar la bornele circuitului de intrare. Rezultade aici urmatoarea consecinra foarte importanta: Spre deosebire de variantele flyback sau flyback cu doua dispozitive semiconductpare, convertorul flyback serie - paralel trebuiete in mod obligatoriu aliment at din circuit intermediar de cc cu caracter de sursa de curent. Cu alte cuvinte, etajul de corectare a factorului de putere va putea avea doar bobina in circuitul de ieire. Funclionarea acestui convertor, pe scurt, este urmiHoarea: Atunci cand comutaiorul S este deschis toate trei diodele

Dj, D2 ~i D3 se afla In conduCJ.ie. Ca unnare condensatoareleC, ~i C2 se incarca, pe de 0 pane datoriW. curentului preluat din circuitul intermediar ~i pe de alta parte datorita energiei preluate de la infaurarile primare, in care curentu! scade. Condesatorul C] prime~te energie de la seCJ.iunea superioara a primarului transformatorului In timpce C2 primete energie de la sectiunea inferioara. Tinand cont de modul in care sunt executate inra~urarile transformatorului, in aceasta faza tensiunea din secundar este negativa, dioda D4 este blocata ~i sarcina primete putere de la condensatorul C3 La inchiderea comutatorului electronic S, curentul din circuitul intermediar este preluat de catre acesta. Dioda D1 este blocata i prin diodele D3, respectiv, D2, curentul seCJ.iunii superioare a primarului incepe sa creasca pe baza energiei stocate in condensatorul inferior, respectiv, curentul seCJiunii inferioare a primarului transformatorului incepe sa creasca pe baza energiei stocate in condensatorul superior. Tensiunea din secundar Ii schimba i ea semnul, prin diodaD4 care intra in conduetie transfenmdu-se putere circuitului de sarcina. Circuitul asigura 0 buna exploatare a transformatorului dar solicitarile in curent ale tranzistorului S sunt severe, prin el inchizandu-se nu numai curentul din circuitul intermediar ci i cureniii celor doua seciiuni ale primarului transformatorului.

Figura 7.12. Convertoare de cc/cc utilizind circuitul coboritor de tensiune buck.

Figura 7.12 se refera la 0 altil. tendinla cu privire la configuraiia convenoarelor de cc/cc folosite pentru stabilizareanivelului tensiunii de ielre. Este yorba de.convenoare care

.iCEI" tpi
I~_~~

0,

V""

l-:

Figura 7.13. Convertoare de ca/cc cu etaj boost de corectare a factorului de putere.


au labaza circuite eoboratoare de tensiune buck. Variantele forward, forward cu doua dispozitive semiconductoare i forward serie - paralel funclioneaza in mare parte similar eu circuitele prezentate in Figura 7.11. Deosebirea fundamentala care apare se refera la faza in care se transfera putere circuitului de ieire. La configuraliile ar1:itate in Figura 7.12 este sehimbadi conexiunea transformatorului i drept urmare dnd comutatoarele eleetroniee conduc, diodele in serie cu seeundarul sunt polarizate direct, tensiunea indusa aplicandu-se ieirii prin intermediul filtrului LC. Cand comutatoarele e1ectronice sunt blocate i diodele serie din seeundar sunt eomutate invers iar tensiunea de autoinduqie a bobinelor din filtru determina intrarea in conduqie a ciodelor amplasate paralel eu secundarul. Ca urmare in aceasta faza sarcina de cc primete putere de la bobina i eo.p.densatorul amplasat in circuitul de ieire.

Figura 7.14. Convertoare de ca/cc cu corectare a factorului de putere SEPIC buck-boost cu doua ventile.
I

etaj de buck sau

Circuitulin punte semicomandata nu este cazul sa fie detaliat analizat. El se compune dintr~un invertor monofazat cu ie~ire pe transformator cu priza mediana, asociat cu un Circuit redresor cu nul. Ambele convertoare sunt tratate pe larg in arice curs de electronica de putere. Pomind de la convertoarele recomandate pentru etajul de corectare a factorului de putere, prezentate in Figura 7.10, precum i de la circuitele propuse pentru etajul final de reglare a nivelului tensiunii continue de ieire, aratate in Figura 7.11 i Figura 7.12, in contimiare se vor indica citeva circuite complete de convertoare eeologice de calee, conforme cu Figura 7.9, reeomandata in [28]. Para de eele deserise mal sus, urmatoarele circuite electronice de putere vOl' conlineeventual i un numar suplimentar de diode, neeesare interconeetarii etajelor. Figura 7.13 se refera la convertoare de ea/ee care apeleaza la circuitul

rididitor de tensiune boost in etajul de corectare a factorului de putere. Figura 7.14 este dedicata convertoarelor bazate pecircuite SEJ:lIC, buck sau buck - boost cu doua dispozitive in etajul de cc/cc pentru. corectarea factorului de putere. Tinfmd cont de prezentarea facuta pe etaje funqionale se poate renunta evident la descrierea convertoarelor de calec in configuratie completa.

Figura 7.15. semipunte.

Inainte de a incheia acest capitol este necesar. sa ne referim pe scurt ~i la convertoarele ecologice destinate alimentarii lampilor pentru iluminatul fluorescent. A~a cum s-a precizat deja in capitolul 1, cerintele noilor normative europene in materie de armonici de curent, in cazul . instala}iilor de iluminat fluorescent sunt extrem de severe. Pe de alta parte circuitele de corectare a factorului de putere trebuie sa fie ieftine, in caz contrar se blocheaza piala, care poate prefera iluminatul incandescent, care cere investilie mai redusa. Circuitele pasive de coreetare, nu satisfac decat parlial cerinlelor. Se prefera ea urmare soluliile active, bazate pe cireuite electronice de coreetare a factorului de putere. In aeeasta categorie circuitele clasice boost, eu doua bucle de reglare in cascada nu intra nki ele in discutie, tot din eauza investiliei. Se aplica insa variantelede circuit boost de corectare a factorului de putere asociat cu invertor in semipunte, prezentate in Figura 7.15. De asemenea, in Figura 7 .16 ~i Figura 7.17 se indica doua balasturi electronice bazate pe convertoare de ca cu circuit intermediar de tensiune continua.

Figura

7.16. Balast

electronic

cu convertor

de

ca/ca

- L

Cateva precizari suplimentare se cuvin de asemenea la sfiritul acestui capitol. In primul rind referitor la comutatorul electronic S. Acesta se poate realiza cu tranzistoare de oriee tip, corect alese i prevazute eu cireuite1e de comanda i protectie adecvate. Privitor la comanda MDI a comutatorului,aceasta trebuiete taeuta: Ia 0 freeventa de modulare cat mai mare pentIT! ca elementele reactive de circuit sa poata fialese cat mai mici posibil. La alegerea acestei frecvente de modulare calculul pierderilor de comutatie i conductie prin dispozitivele semiconductoare va spune ultimul cuvant. Ded sunt necesare qispozitive moderne, de frecveil}a inalta. Siacum, inultimul rand, ne referim la metodele de proiectare. Capitolul de mai sus, bazat in special pe lucrarea [28], are un caracter preponderent informativ. Specialith practicieni pot folosi aeeste informarii deoarece analiza i sinteza acestor circuite nu este dificila daca se folosete un mediu CAD adecvat, de exemplu PSPICE pentru circuite electronice de putere. De altfel prezentarea generala a comutatiei din aceste convertoare, cuprinsa in acest capitol, permite i proiectarea prin mijloacele electrotehnicii clasice, analiza functionarii rezumandu-se la studiul unor circuite R-L-C, distincte de la etapa la etapa.

Figura ca/ca,

7.17.
- 2.

Este clar ca convertoarele de calec prezentate sunt mai complexe decat circuitele clasice eu redresoare necomandate i filtre pasive. A Iucra in acest domeniu cere tehnologie adecvata i experienta. In plus treeerea la aeest tip de eonversie de ealee cere investirie. Nu exista insa nici 0 posibilitate de a ocoli aceste convertoare din cauza normativelor impuse pe plan international in vederea protejarii i asigurarii stabilitatii sistemelor energetice. In plus trebuiesc subliniate i urmatoarele avantaje, deloe de neglijat:

- tensiunea de ieire a convertorului este stabila in conditiile in care apar fluctuaJii largi ale tensiunii alternative de intrare;

- convettorul ecologic de ca/cc esteun tatllPon fata de rete(l, deci fer9~tt\utilizatorul .de interferentele ~ransmiseprin retea; . '..' -la'o putere datll,val9atea efectivaa curelltii8~scade.Patta la'jumatate prii1 elimiUil!ea distorsiunilor, caurmare s&poate prellj.aputere.activa miirita prin aceeai retea; filtiul~ec~sar pentru elimillarea fenomenelor .deinterferenta eledromagll~ticfiin c~l unui aparat dal' se red~ce daca alifne!1tarea se faceprin c<mvertor ecologic de calcc pu corectarea factorului de putere. . .

8.CONVERTOARE DE CA/CC CU COMUTATIE PROPRIE DE MEDIE SI MARE PUTERE.;,

In aplicalii de medie ~i mare putere, pentrucorectarea factorului de putere, convertoarele recomandate sunt de tip buck sau boost, bazate. pe circuite trifazate in punte realizate cu dispozitive semiconductoare comandate, [28}. In aceea~i gama de puteri, pentru eonvertoarelede ealee, cu eomutalie proprie se folosese eu precadere circuite in configuralia ridiciitoare de tensiune, boost. Aceste convertoare sunt prevazute cu lln sistem de reglare care asigura 0 comportare eeologidi dillpunctul de vedere al relelei ~i eonsumatorului, asoe~aHi,eventual, eu stabilizarea nivelului de tensiune continua de la ie~ire.

CONVERTOR IDEAL

<C

t)u

zU

DE CA/eC

(Jio

O:::w

BLOC

DE

REGLARE COMANDA

U
1

MARIMI DE REACTIE

MARIMI DE REFERINTA

Figura 8.1. Modelul eonvertorului eomutatie proprie.

de ea/ee eu

Modelul unui convertor de calec cu comutalie proprie, destinat sa funC}ion.ezen gama i puterilor medii sau mari, se indica in Figura 8.1. Elementul sau principal este eonvertorul propriu - zis, trifazat in punte, eu intrare in eurent a1ternativ~i ie~ire incurel).t eontinuu. Acest

convertor este realizat cu dispozitive semiconductoare de putere comandate. Pe partea de curent alternativ el este conectat la retea prin intermediul unul sistem de bobine de reactanta L, cu inductivitate midi, ( Use = 4... 8% ). Acest sistem de bobine de reactanta separa tensiunea alternativa a retelei de tensiunea 'alternativa de pe partea de ca a convertorului, care are 0 lege de variatie in functie de timp care depinde de strategia de comanda ~i reglare aleasa. Pe partea de curent continuua convertorului se gase~te un condensator de filtrare, a carui capacitate se determina in funqie de raspunsUIdorit in cazul uneiperturbatii nominale de curent la ie~ire. In general capacitatea acestui condensator este mare, fiind de dorit 0 optimizare a valorii lui prin proiectare adecvata: Tensiunea de la bornele condensatorului serve~tepe de 0 parte pentru alimentarea sarcinii de curent continuu ~i pe de aWiparte pentru sinteza sistemului trifazat de tensiuni de pe partea de curent altemativ a convertorului. Acest convertor este totdeauna un convertor de tensiune, dar' poate avea caracter de sursa de tensiune alternativa, [31], [32], sau caracter de sursa de curent alternativ, [64], [65], [66]. Dispozitivele semiconductoare din convertor se comanda prin modulare in durata a impulsurilor, sincrona sau asincrona, semnalul de referiil}ade tensiune, respectiv,de curent fiind elaborat decatre un bloc de comanda ~i reglare adecvat. Funqiunile acestui bloc de comanda, pentru doua variante de reglare, vor fi detaliat analizate in acest capitol, asociat cu descrierea sistemului discret, bazatpe procesor digital de semnal, DSP, care indepline~te functiunile respective de comanda ~i reglare.

1
C

CIRCUIT

P 'vi M

I/l.
'"

~
v

CIRCUITE COMANO Ron ,Re

Tp'viM' t on,t off,tg

Figura 8.2. Circuitul electronic de putere convertoare de ca/ec cu comutatie proprie.

pentru

Se impun insa mai intai cateva detalii suplimentare referitor la partea electronica de putere a convertorului. Figura 8.2 prezinta 0 varianta de ,implementare bazata pe folosirea tranzistoarelor bipolare cucomanda ,prin camp, IGBT. ,Nu: s-au reprezentat circuitele de proteclie impotrivasupratensiunilor ~i a curellJilor de scurtcircuit. Ele trebuiescsa fie in mod

obligatoriu prezente, in conformitate cu recomandarile din capitolul 4. Tot acelasi capitol 4 ofera toate informa1iile necesare proiectarii si realizarii circuitelor de comanda pentru tranzistoarele IGBT. Modul de generare al acestor sernnale prin intermediul circuitului specializat pentru comanda prin'modulare in durata a impulsurilor, ASIC - MDI a fost de asemenea llimurit in cadrul capitolului 5. Aceste premise ne vor permite in continuare sa admitem convertorul electronic de putere ca un element ideal de circuit, concentn'ind intreaga aten1ieasupra strategiilor de reglare. Este evident ca convertorul real funqioneaza eu pierderi, dar analiza acestor probleme se poate face independent, cu luarea in considerare doar a performan1elor dispozitivelor i a metodei de modulare in durata a impulsurilor aplicata, [35]. Pentru simpllficarea lucrurilor yom admite eli dispozitivele semiconductoare din convertor sunt ideale, timpii de comuta1iefiind nuli i pierderile de conduCJieSi comutatie de asemenea nule. In aceste condi1ii convertorul cu comuta1ie proprie poate func1iona la 0 frecventa de comuta1ie MDI foarte mare. Deci numlirul p de pulsuri de tensiune MDI pe alternan1a este atat de ridicat incat, practic, fazorul tensiunii pe partea de ca a convertorului poate fi condus dupa dorinla. De exemplu, e1 se va roti pe un cerc, dad !!s trebuie sa fie sinusoidal. Intrucat pierderile in convertorul ideal sunt nule, ipotezele de mai sus ne mai permit sa consideram eli puterea la intrarea partii electronice de putere a convertorului este permanent egala cu cea de la iesirea sa. Conform rezultatelor obtinute pe cale experimentala, [29], [32], aceste ipoteze sunt satisfacatoare i admit proiectarea prin modelare matematica i simulare pe calculator a convertoarelor electronice de putere. Masuratorile efectuate pe un prototip experimental practic nu difera de rezultatele oblinute prin simulare. In continuare vor fi allalizate doua strategii diferite de comanda Si reglare aplicate in domeniul' convertoarelor de ca/cc cu comutatie proprie .. Asa cum s-a precizat la inceputul acestui capitol Si s-a vazut in Figura 8.2, circuitul electronic de putere ar,e 0 configuratie boost, rididitoare de tensiune. Ca urmare tensiunea pe partea de, .Gurentcontinuu va fi totdeauna mai mare decat amplitudinea tensiunilor de linie aplicate la intrare. Pentru a se genera un circuit de tcnsiune continua de valoare cat mai midi, va fi de dorit ca adancimea de modulare in circuitul decomanda MDI sa fie cat mai mare posibil. In plus, 0 categorie foarte larga de consumatori nu cer 0 tensiune continua riguros constanta la intrare. De exemplu, sarcinile de tip invertor MDI functioneaza cu reglarea frecvenlei i valorii efective a tensiunii alternative de ieire in invertor. Ca urmare, urmatoarea strategie de reglare , [31], [32], devine posibila: Pentru generarea circuitului intermediar de tensiune continua de valoare Ud, se foloseste un convertor detensiune trifazat in punte, comandat prin modulare sincrona in durata a impulsurilor, convertor care are un caracter de sursa de tensiune. Convertorul se comanda in asa fel incat funqia de modulare MOl sa aibe am'plitudinea constanta, de valoare maxim posibila. Limita maxima a adfuIcimii de modulare este determinata de performantele dispozitivelor semiconductoare i de metoda de modulare, aa cum s-a precizat in capitolul 5. Ca marime de comandii se foloseste unghiul (j de faza al fazorului tensiunii convertorului, !!set); fata de fazorul tensiunii relelei; get). Valoarea impusa pentru acestunghi 0 nu rezulta in linna unui proces de reglare a nivelului tensiunii continue de la ieire. Tensiunea Ud din circuitul intermediar este nestabilizata. Marimea de comanda rezulta in urma unui proces de reglare care are drept scop asigurarea comportarii ecologice a convertorului de calee. Se apeleaza la 0 compensare a puterii reactive instantanee,conform principiilor dezbatute in capitolul 2. Ca urmare, in regim starionar de functionare, componenta reactiva transversaIa a fazorului curentului de retea va fi anulata. Fara de sitUatia de regim tranzitoriu din Figura 8.3, a, in regim starionar fazorul curentului de retea, i va fi orientat pe direcj:iafazorului tensiunii, g Cll defazaj de 0, respectiv, de 180, Defazajul de 0 corespunde regimului de redresor, Figura 8.3,

b, cand curentul redresat este pozitiv, respectiv, defazajulde 1800 corespunde regimului de invertor, Figura 8.3, c, ciind curentul redresat este negativ. De altfel estemomentul sa precizam proprietatea foarte avantajoasa a acestor eonvertoare de ea/ee de a putea funqiona in eadranek I i II, conform eonventiilor uzuale din eleetrotehnidi. Aceasta inseamna, de exemplu, di un convertor de calca cu comutalie proprie necesita un singur astfel de redresor i nu mai impune folosirea unui compensator static de energie reactiva i a wllli filtru static de armonici. Simplificarea circuitului electronic de putere, fata de varianta din Figura 3.3, este absolut evidenta.

I~L
-7

~ O2

'l

' c)

Figura 8.3. Explicativa convertorului de ca/cc

privind functionarea in regim stationar.

In conformitate cu ideea de reglare expusa mai sus schema bloc principiala a sistemului de conversie de ca/cc este prezentata in Figura 8.4. Parteade reglare implica calculul in timp real al puterii reactive instantanee, numitai putere non-activa. Valoarea impusa pentru puterea reactiva instantanee fiind 0, un regulator PI determina valoarea necesara b pentru defazajul dintre fazorul tensiunii retelei i fazorul tensiuniiconvertorului. Fazorul tensiunii convertorului va trebui sa se roteasca eu aceeai viteza unghiulara ca i fazorul tensiunii retelei, lucru care se poaterealiza cu ajutorulunui bloc de sincronizare. Exista doua variante de implementare a sincronizarii, [29J. Pe de () parte este po sibil a determinarea componentelor fazorului functiei de modulare prin rotirea cu unghiul b a componentelor fazorului spatial al tensiunii relelei. In acest C;lZ fazorul tensiunii convertorului va urmari fazorul tensiunii relelei. Convertorul va funetiona ecologic din punctul de vedere al consumatorului. Pe de alta ,parte este posibila folosirea in etajul de sincronizare a unuicircuit cu calarepe faza, PLL, componentele fazorului funcliei'de modulare rezultand prin rotirea adecvata cu unghiul 0 a componentelor unui fazor careevolueazasinusoidal in funclie de timp, in faza Cll fazorul tensiunii retelei. Spunem in acest caz ca convertorul de ca/cccu comutalie proprie funclioneaza ecologic dinpunctul de vedere

al retelei. Printr-un astfel de mod de operare, eonsumatorul nu numai ea va fi earaeterizat printr-un factor de putere ridicat, dar va sprijini reteaua.

RETEA: DE CA:

: BOBINA DE: REACTANTA TRIFAZATA


I

: CIRCUIT : INTERMEOIAR : DE CC

TI ~t'!
CALCULATOR DE PUTERE NONACTIVA
q(t) q*=0

<)."'-

75

CONVERTOR
P W M

<t

DE CA/CC

lc~TtUd ;
<f~
(j)

id

is

~
REGULA TOR-PI

Figura 8.4. Schema de controlat pentru q*=o.

principiu

convertorului

Pentru a prezenta caracteristicile statice i comportarea dinarnidi a acestui convertor de ca/ec remardim faptul ca pe partea de curent alternativ schema sa electridi echivalenHieste asemanatoare eu eea prezentaHi in Figura 2.7, din capitolul 2, pentru compensatorul static cu stocare capacitiva de energie reactiva. Deosebirea fundamentala care apare aid se datore~te folosirii comenzii prin modulare in duraHi a impulsurilor, care face ca fazorul tensiunii convenorului, presupus ideal, sa fie un fazor sinusoidal. Conform cu notatiile din Figura 8.4, pentru acest fazor al tensiunii convertorului, !!S, putemscrie:

In expresia (8.1), Ud este tensiunea continua din cireuitul intermediar iar kn este fazorul de eonversie care deserie funetionarea eonvertorului ideal. Acest fazor este definit prin expresia:

Mai sus kTr este moduhl fazorului de c()nversie, w este pulsatia tensiunii retelei i 0 este defazajul dintre fazorul tensiunii retelei ~ifazorul tensiunii convertorului. Modulul fazorului de

f3
Daca tensiunea continua din circuitul intennediar este Ud, atunci valoarea efeetiva a tensiunii pe partea de curent altemativ a conve,~torului va fi:

In regim: stationar de functionare, eurentul continuu fumizat sarcinii, iL, este constant ~i egal eu curentul redresat, id:

Ca urmare tensiunea continua de la ie~ire va fi constanta. Notand cu gL fazorul tensiunii bobinelor de reaetanta de reJea, pentru partea de eurent alternativ a convertofU;lui se poate scrie:

Pentru stabilirea caracteristicilor statice ale convertorului, [59], sepoate apela la teoria generala a circuitelor elettrice de eurent alternativ, In regimstaJionar. Folosind reprezentarea In complex simplificat, ecuatia de tensiuni (8.6) devine:

R este rezistenJa iar X = wL este reactanta induetiva a acestor bobine. In caz absolut general, eand eurentul este defazat eu unghiul <j> fata de tensiune, lntr-un sistem de coordonate ortogonal, ex - (3" orientat dupa fazorul spatial al tensiunii, se obtine:

/2.u-

/2.U;~-jO
R + jX

Analizand in mod separat partea reali'!~i cea imaginara a expresiei (8.9) se deduce pentru valoarea efectiva a tensiunii convertorului:

~fU!Tl+
Us(l

~2)

U2

+ ~2)

tgq> - Q 1 + Q tgq>
(1 + Q 2 ) (1 +

2) C

os <P

1-

~Q

Dadi admitem caconvertorul sirnpHi:

este i~eal atunci pentrucurentul reClresatse obtine expresia

~ f2 kTr I cos(q>

+.0)

Expresiile (8.10), (8.11) Si (8.13) permit calculul caracteristicilor statice ale convertorului. In functiedestrategia tie comandaabordata, aceste expresiiiatidiferite forme particulare. In cazul de fala,illtn.:icatill regim stationar puterea reactiva illstantarteeeste reglata.

Ia 0, fazorul curentului este orient at pe direqia fazorului tensiunii relelei. Ca urmare unghiul devine 0, parametri luaJi in considerare mai sus primind valorile:

I
~

[X I

(1 + Q 2)

U]

1+

Q2

U + Q

J U; (1

+ Q2 )
Q2)

U2

Us (1+

Cucajutorul expresiilor (8.15), (8.16) i (8.13) s-au determinat caracteristicile statice ale convertorului analizat, caracteristici care sunt prezentate in Figura 8.5 i in Figura 8.6. A fost luat in considerare un eehipament de 11,7 kW, coneetat Ia releaua publica de 3x380 V, prevazut cu bobine de reactanta de relea eu inductivitatea de 2,1 mH i un condensator de filtrare de 1,650 mF, [29], [59]. Este remarcabiHl asemanarea acestor earacteristici eu eele ale motorului sincron, supraexcitat, folosit ea compensator de energie reactiva, Figura 2.3, din capitolul 2. Analiza de regim dinamic a eonvertorului de calcc se impune pe de 0 parte pentru a se stabili structura i parametri regulatorului de putere reactiva instantanee i pe de aHa parte pentru a se investiga stabilitatea sistemului de conversie de energie. In acest scop se va apela la 0 metoda de lucru bazata pe tratarea fazoriaIa a marimilor. Prin Figura 8.7reamintim definitia aceeptata pentru marimile fazoriale de tensiune i eurent. Cu ajutorul acestora pentru partea de curent alternativ a convertorului putern sa seriem:

Aeeasta eeualie diferentiala fazoriaUi este eehivalenta, intr-un sistem de eoordonate or~ogonale, de. exemplu orientat dupa fazorul tensiunii, eu doua ecuatii diferenriale scalare. Pentru fazorul tensiunii eonvertorului este valabila expresia din formula de definitie (8.1).

2+
Z! 2ll

IdrAli If 00

IS Ie
If -flP} K 12 o-::!I:VAR 10

I'Ik\rl.I
-17;5

,-9/5

-12.5

-10

-7;5

~
\.18M

'5

7;5

!8

J;j

I 15

1715

R""9,32995
X-f4fB11Q

-t
Q

:2EdM

-0

lI-'220V

-e

+ +
218

a-o
o-a:YAR a-tWAR

Figura 8.5. Caracteristicile statice pentru convertorul fara consum de energie reactiva in regim stationar - 1.

,l1'Nldl

r-e.:s
~g X-e,aell7Q

11,11
lI,li

8,tl9 u-23IV

e,~'o4O'

e.eo
8IIl

L-2.11H

u.,.

e.oo
U5
UIl

,l-ff') 8,\13

Figura 8.6. Caracteristicile statice pentru convertorul fara consum de putere reactiva in regim stationar - 2.

Figura 8.7. tensiunii si

Explicativa curentului.

,privind

fazorul

, Pentru a stabililegatu~a dintre curentul de relea i curentlll redresat a.pyl~,rndinnou 'laconceptul de convertor i<leaL Adrnitemcleci ca puterea a.ctiva lailltrarea convertorului este aceeai cll,puterea de curent continuu de l.ilt ie,ire., ea llrmare". fazoriaL

:3 Be { l5Y-i i * }
2

Put~rea reactiva. instantanee laj~trarea slmplu cu ajutorul expresiei:

convertorului .,

se poated~termin1;l de asemenea "

3 Im { 11
2

L.. }

Ecuatiile (8.17), (8.18) i (8.19) reprezinta modelul convertorului. Presupunand bobinele de reactantii de relea liniare, acest model prezinta 0 neliniaritate constructiv funcrionalii. Ca urmare, pentru alegerea ~i acordarea regulatorului de putere instantanee reactiva, se poate proceda la 0 liniarizare locala, dupa care se poate intocmi un model operarional aproximativ al convertorului. Pe aceasta cale se poate stabili ca regulatorul necesar are 0 structura PI ~i se pot determina pararnetri acestui regulator, Is, i k,. Ca urmare abaterea la intrarea regulatorului va fi:

Pe baza modelului stabiEt s-a studiat comportarea convertorului, cu datele iniliale indicate mai sus, prin simulare pe calculator, [29], [31], [32]. Rezultatele satisIacatoare au justificat ~i cercetarile experimentale. Pentru ca sa se poata opera la adiincime de modulare cat maimare s-a folosit metoda MOl de tip HANNING. Intrucat chiar faza fazorului tensiunii convertorului este marimea de comanda, orice defazari introduse de convertor sunt de nedorit. Ca urmare s-a apelat hi e~antionare uniform asimetrica optimala a funcriilor de modulare. Figura 8.9 arata detaliat configuraria circuitului de comanda ~i reglare. Acesta utilizeaza un procesor discret de semnal, DSP, carecontroleaza procesul de achiziliede date i conversi~ analog - digitala, calculeaza in timp real puterea. reactiva instantanee, regleaza aceasta putere i genereaza componentele fazorului de conversie prin rotirea fazorului tensiunii relelei. De asemenea procesorul discret de semnal, prin porturile sale de ieire fumizeaza pentru fiecare ciclu MOl componentele acestui fazor circuhului ASIC MOl HANNING. Rezultatele experimentale, prezentate detaliat ill [29], [32], nu este cazul sa Ie reluam in cbntextul acestei lucrari. Pomind insa de la faptul ca tensiunea continua de la ie~ire prezinta o varialie in limite destul de largi, care poate deranja consumatorul sau chiar buna funqionare a convertorului, se poate aborda 0 reglare adaptiva, doar cu ceva mai complexa decat strategia descrisa mai sus. In acest caz, [59], pentru a se preveni 0 scadere prea accentuata a tensiunii de ieire in regim de redresor i 0 cre~tere in masura prea mare a aceleiai tensiuni in regim de invertor, se renunra la valoarea nuli! pentru marimea de referinra pentru puterea reactiva instantanee. Schema bloc a sistemului de conversie de ca/cc devine in acest caz conforma cu Figura 8.10. Pentru influenlarea nivelului tensiunii continue de la ie~irese preia energie reactiva din rerea in regim de suprasarcina ca redresor, respectiv, se fumizeaza energie reactiva relelei

133

K I ~ K P Up
q(t)

oW
>

X
[0(

t=
,j

Uo(

fXJ
CALCULq ---,-;;.

I(

P .qCtJ

KI

qCtl.dt

I
I

I I

~(---REGULATOR

Figura 8 .8. Structura blocului de calcul al puterii reactive instantanee si al blocului regulator.

in regim de suprasarcina ca invertor. In regim normal de funclionare convertorul de ca/cc cu comutalie proprie funclioneaza ecologic din punctul de vedere al cOllsumatorului. Pentru realizarea acestui mod de functionare se folose~te un generator de semnal de referinra, cu caracteristica indicata in Figura 8.11. Caracteristicile statice, calculate pe baza expresiilor prezentate in acest capitol, sunt indicate in Figura 8.12 ~i 8.13, ill cazul aplicarii acestei strategii de reglare. Rezultate oblinute prin model are $i simulare pe calculator se pot consult a in [59]. Regulatorul de putere reactiva illstantanee din structura sistemului de conversie de energie pe care 11studiem nu trebuie sa fie neaparat de tip PI dasic. Orice sisteme de reglare moderne care pot imbunatati performanlele sunt binevenite. De exemplu este posibila inlocuirea regulatorului PI calasic, cu un regulator logic Fuzzy. Modelul sistemului de reglare devine in acest caz conform cu Figura 8.14. Se pot alege ea variabile de intrare eroarea de putere reactiva instantanee i abaterea erorH de putere reactiva instantanee: '

gref, k -

qk -

=: 0

gk

eek

=:

ek

ek-1

Pe aceasta baza, prin metoda expusa in [60], se poate proiecta regulatorullogic Fuzzy. Intrucat in aceast,a luerare, ne referim eu predl.dere la probleme de prinCipii de eonversie

ecologidi a energiei din ca in cc, ne rezumam aici la a preciza ca ~i metoda de reglare succint descrisa mai sus asigura performanle satisfacatoare, [61], [62], [63J.

a,b,c,....-:;

CONVERTOR P W M TRIFAZAT 6 CIRCUIT DE COMANDA

1d

11

1c C

SARCINA

MASURAREA FAZORULUI TENSIUNII S1 CURENTULU1 DE 1NTRARE


+(])

c...

c...
(])

lO

to +UJ

0 c...

1rJ..,1~
6 semna1e de comanda

Uc

u~

1c 1~

semna1e de comanda

!
CONVERTOARE

!"Tr

AID
GENERAREA COMPONENTELOR FAZORULUI TENSIUNII CONVERTORULUI

CALCULUL q(t) REGULA TOR PI qW

IE]

(t)

PROCESOR DISCRET

DE SEMNAL

Figura DSP.

8.9.

Principiul

reglarii

convertorului

cu

In partea a doua, i finaHi, a acestui capitol, yom aborda un alt concept eu privire la comanda i reglarea eonvertoarelor ecologice de calec cu comuta.tie proprie. Ideea de baza, [64), [65J, [66), consHi in folosirea unui convertor de tensiune cu caracter de sursa de curent, eomandat prin modulare asincrona in durata a impulsurilor. Figura 8.15 arata 0 schema bloc funclionala corespunzatoare .acestui mod de reglare. Partea electronica de putere nu difera de

:. BOBINA [IE RETEA: REACTANT A DE CA : . TRIFAZA TA

CONVERTOR CONVERTOR
P \AI .M

: CIRCUIT : INTERMEDIAR I DE CC

DE CA/CC
CALCULATOR DE PUTERE NONACTIVA
q(tl

~I~ \V
~
!REGULATOR-PI
"I'

S1NCRONIZARE

GENERATOR DE SEMNAL DEREFERINT A

ld

Figura 8.10. Schema bloc a convertorului reglarea puterii reactive instantanee unctie de curentul de iesire.

cu in

cea descrisa la fnceputul acestui capitol.In acest caz convertorul este in aa fel control at incat tensiuneactmtinua de la ieire este mentinutii la 0 valoare pr~scrisa, constanta. Pe baza abaterii instantanee a tensiunii de ieire fala de valoarea sa de referinlii, un regulator de tensiune de tip
I

Pq

---------- ----I
10

!i

1,510 'd

-Pql

Pql=4000VAR
10

= 19,723A

Figura 8.11. Generatorulsernnalului de re:Cerinta pentru puterea reactiva instantanee.

228,84V '226,98V Pq+0 225.17V

2EdtVl

UseVl

Y-0,5
532.238 228 R-0,32985Q X-0,6597Q

215,28V 213.81V 587,869


I

Pq+0

212
I

212,39V

30
INVERTOR

1~

ala ~

30 REDRESOR

I 30 INVERTOR

,.~~
--I 215.28V ~l~ 213.8 IV
W

REDRESOR

Figura 8.12. Caracteristicile stat ice convertorului reglat cu corectarea tensiunii iesire in regim de suprasarcina - 1.

ale de

PI determina valoarea de referinta pentru amplitudinea fazorului curentului de intrare in convertor. Pentru a se obiine 0 conversie ecologica de calcc, forma curentului pe partea de alternativ a convertorului se poate impune cu ajutorul unui bloc de sincronizare. Acest etaj genereaza un sernnal de amplitudine unitara care reproduce exact fazorul tensiunii rerelei sau care poate avea 0 evolutie sinusoidala in funqie de timp, dar in faza cu fazorul tensiunii rerelei. In acest din urma caz ~i aici devine necesar un circuit cu calare pe faza, PLL. In plus, pentru o eventualli sprijinirea reielei,este posibil ~i unregim de lucru inductiv sau capacitiv. In acest scop trebuie~te prevazut ~iun circuit de defazare,comandat in funcrie de un sernnal primit din partea reielei. Probabil iil viitorii ani .::hiar in reieaua p\lblicava fi disponibil un astfel de semnal care informeaza consumatorii eu privire la starea rerelei _ Sernnalul de sincronizare, la

I I

35

3B

25

2S

15

Figura 8.13. Caracteristicile statice ale convertorului cu corectarea tensiunii de iesire in regim de suprasarcina - 2.

RETE?, DE CA

$"1t.'i. ({)

: SOBINA DE I REACT ANT A I I TRIFAZATA ;~I


_L

CONVERTOR

f--c-

..';s

~I CONVERTOR
P W M

.~

DE CA/CC CJt-S

Figura 8~14. Convertor de ca/cc cu regulator fuzzy de put ere reactiya instantanee.

care ne-am referit, multiplicat cu semnalul de referintapentm amplitudinea cun::ntuluise aplica sistemului de regulatoare bipozilionale de curent carecontroleaza convertoml asincron cu intrare in' ;i:;a ~i ie~ire in cc. Figura 8.15 se refera la 0 varianta siIhplificata in care fazorul curentului de intrare in convertor urmare~te direct fazorul tensiunii retelei.

TI u

w
0

~ b'
c

w fw
Ct:

o---~

I Ib

~ ~ Lb Usb
USe

~~
la*.- b.lol
I~ It

. $lIl
16

'li

:Id

T5

06~~

r
T2C

J
u d

T4

Regulator
blpozltlonal

de curent 1*

Figura 8.15. Conv,ertor de ca/ cc cu reglarea nivelului tensiunii continue de iesire.

Intrucat eohvertorul are un earaeter de sursa de curent, eeuaJia 8.1 nu se mai poate apJiea. Modelul eonvertorului este eel prezentat In capitolul 6. Celelalte expresii din modelul de regimdinamie ce au fost stabilite mai sus, Taman valabile, daca admitemconverforul ea fiind ideal. Este bine de subliniat i faptu1 ca ecuaiia diferentiaUi fazoriala 8. 17 servete In acest caz determinarii tensiunii pe partea de curent alternativ a convertorului. Mode1u1 este de asemenea neliniar, stabilirea parametrilor regulatorului de tensiune implicand, de exemp1u, 0 liniarizare 10eaHi. Modelul regu1atorului PI de tensiune, respectiv al regulatorului bipoziJional de curent au fost prezentate chiar pe parcursul aeestei lucrari, In capitolele 7, respectiv tot 6. Ca urmare nu mai intdim in detalii. Se cuvine insa sa subliniem faptu1 ca i In cazul convertoare10r de ca/ce eu eomutatie proprie din aceasdi categorie literatura tehnica de speeialitate recomandli i alte strategii de reg1are: reglare predietiva, adaptiva, vectoriala direeta, etc., {64], [65], [66].

<t,
U,

0:
w'

BOBINA

DE

CONVERTOR

US ' REACT ANT A

1-' W' ~

DE CA/CC

SERVOSISTEM ALIMENT AT PRIN INVERTOR PWM

CONVERTOR PWM

I CI obUj.

I.NVERTOR PWM

DE CA/CC

z-,' ~.
I

~
MARIMI DE

'W 1
BLOC DE COMANDA;

REACTlE

CONVERTOR

CA/CC

C.

BLOC DE COMANDA SERVOSISTEM

MARIMI DE REFERINT A

PENTRU

SERVOS 1ST EM

.Figura 8.16. Schema de principiu pentru un convertor de ca/ca care utilizeaza conversie ecologica de ca/cc.

Convertoarele de ea/cc din aceasta farnilie sunt mai simplu de implementat dar ele au un domeniu bine definit de lucru In funcrie de rezerva de tensiune i curentul pe partea de alternativ are un eonJimtt mai bogat de armonici care impun un filtru mai costisitor. Problemele de interferenra electromagnetica sunt maidificil de solurionat optim.

Modul de integrare al unui ast1'el de convertor intr-un sistem complex de conversie de ca/ca rezult1i din Figura 8.16. Aceasta evidenjiazi'! independenja dintresistemeIe de comandi'! ~i regIare ale convertorului ecologic de ca/cc ~isistemuI decomanda ~i reglare al convertorului de cc/ca. Cele doua convertoare din sistem sunt cuplate doar energetic prin circuitul intermediar

U' :zL

'

>

:L rW

~
CONVERTOR PWM IDEAL DE GA/GC
~"

'3

:L
Q-

~r~

~t

U ::J
ud

> 0 "" w r(j) w > z ;?i

'" '"

'"

<t

(j)

'~I
~*,'-,
REGULA TOR PI DE TENSIUNE
~
+
...

,61* ~
,

REGULATOR BIPOZITIONAL DE CURENT

Figura 8.17. Schema de principiu pentru circuitele de comanda si reglare ale convertorului de ca/cc.

de tensiune continua. Presupunand un consumator de putere medie, la care 0 varianta mono1'azata este satisraditoare, Figura 8. 17 indica structura sistemului de comanda ~i regIare necesar. Toate functiuniIe de reglare pot 1'i preluate de ditre un proeesor diseret de semnal, DSP. Acesta pe Ianga achizijia de date ~i comanda convertorului va fndeplini func!iunile de sincronizare, ajustarea 1'azei curentului, reglarea nivelului tensiunii continue, generarea semnalului de re1'erinta de curent ~i regIarea bipozitionala de curent, Figura 8.18. Evident, frecventa maxima de comuta!ie va depinde de rezerva de tensiune, de histereza regulatorului de, curent dar ~i de lungimea maxima a ciclului de reglare. La incheierea aces,tui capitol seimpune observa!ia deosebit de importanta ca convertoarele de ca/ee pot funqiona ~i fara circuit de sarcina Ia ie~ire. In acest caz, [56], [57], [58] ele lucreaza ca compensatoare statice de energie reaetiva ~i de armonici.Aceasta aplica!ie

CONVERTOR PWM

DE CA/CC

Ic

il

MASURAREA TENSIUNII SI CURENTULUI DE RETEA

MASURAREA TENSIUNII SI CURENTULUI CONTINUU

Sincronizare Reglarea fazei curentului de referinta Regulator PI de tensiune

Regulator bipozitional de.curent

-f=-realizarea

Figura 8.18. Explicativa privind sistemului de reglare cuDSP.

este ~i ea deosebit de actuaHi in contextul in care exista deja foarte multi consumatori neliniari care in viitorul apropiat nu vor putea schimba configuratia sau strategia de reglare a circuitului lor.

1. Alexa, D.; Hrubaru, Tehnidi, Bucureti, 1989.

O. - Aplicalii ale convertoarelor

stat ice de putere, Editura

2. Depenbrock, M.; Niermann, C. - Netzfreundliche Gleichrichterschaltung mit netzseitiger Saugdrossel (NSD), Teill und II, etzArchiv, Bd.11(1989) H.8, Seite 241-247 und Bd.ll(1989) H.I0, Seire 317-321, 1989. 3. Depenbrock, M.; Niermann, C. - A New 12-Pulse Rectifier Circuit with Line-Side Interphase Transformer and nearly sinusoidal Line Currents, PEMC'90, Power Electronics and . Motion Control Conference, pp.374-378, Budapest,1990. 4. Nierinanni C. - New Rectifier Circuits with low Mains Pollution and Additional low Cost"lnverter for Energy Recovery, EPE'89, 3rd European Conference on Power Electronics and Applications, pp.1l31-1136, Aachen, Germany, 1989. 5. Niermann, C. - Netzfreundliche Gleichrichterschaltungen mit netzseitiger Saugdrossel zur Speisung van Gleichspannungszwischenkreisen, Dissertation zur Erlangung des Grades eines Doktor - Ingenieurs der FakuWit fur Elektrotechnik an der Ruhr - Universitat Bochum, Deutschland, 1990. 6. Beck, H. P.; Michel, M. - Spannul1gsrichter - ein neuer U mrichtertyp mit narurlicher Gleichspannungskommutierung, etzArchiv, Bd.3(l981 H.12, Seite 427-432. 7. Eggert, B.; Michel, M. - Betriebsgrenzen und Steuerkennlinien der netzgefuhrten Sechspulsbruckenschaltung mit gleichspannungsseiriger Kommutierung, Archiv fur Elektrotechnik, 70(1987), Seite 49-63. 8. X X X - Power transistor modules, Technical Information, AEG Aktiengesellschaft, Industriekomponenten, Edition 1987. 9. X X X - Advantageous Aktiengesellschaft, Industriekomponenten, 10. X X X - Power Switzerland, 1983. Transistor control of bipolar Technical Information and Mosfet power transistors, 15, 1989. MOTOROLA AEG

Applications,

Inc.,

11. Magureanu, R.; Micu, D. - Convertoare motoare asincrone, Editura Tehnica, Bucure~ti, 1985.

statice de frecventa in aerionari eu

12. X X X - Power Semiconductors, SIPMOS and IGBT, Product Information, Published by Semiconductor Group, SIEMENS Aktiengesellschaft, 1992. 13. Dunn, W.C. - Driving and Protection of High Side NMOS Power Switches, IEEE transactions on Industry Applications, vol.28, No.1, pp.26 - 30, January - February, 1992. 14. Bober, G.; Heumann, K.; Papp, G. - Qualification ofIGBT's and SIRET for high frequency inverter application, Archiv fUr E1ektrotechnik 74(1990), pp.3 - 14, 1990.

16. Lokuta, F.; Heisig, M.; Arlt, B. - IGBT Leistungse1ektronik, Elektronik 15/1991, Seite 82 - 87. 17. X X X - IGBT Powerblocks, 'Leistungshalbleiter, Edition 1989.

- das Klirzel

fUr moderne

Technical Information, AEG Aktiengesellschaft,

18. Bayerer, R.; Teigelkotter, J. - IGBT - Halbbrucken.mit , Bd. 108('1987), Heft 19, Seite 922 - 924.

ultraschnellen

Dioden, etz

19. B6sterling, W.; Kaussen, F.; Sommer, K.H.; Tscharn, M. - IGBT - Modules in Inverters:'l;oncept, Gate Drive, Fault Protection, PEMC'90, Power Electronics and Motion Control Conference, pp.35 - 41, Budapest, Hungary, 1990. 20. Mourick, P. - IGBT Module Application and Control, SEMIKRON Application News, SEMIKRON INTERNATIONAL, Dr. Fritz Martin GmbH & Co. KG, Germany, 1992. . . 21. X X X - To control IGBT modules: characteristics - electronics - drivers, EUPEC, AEG & SIEMENS, Europaische Gesellschaft fUr Leistungshalbleiter mbH + Co KG, Technical Information 16, 1991. . 22. X X X - Design inIGBTS December 1990. - Motor Drive Applications, Toshiba - Glyn GmbH,

23. He, X.; Williams, B.W.; Finney, S.J.; Qian, Z, - Snubber Energy Recovery Circuits with Soft - clamping for High Power Inverter Applications,EPE Journal, Vo1.6, No.1, May 1996, pp.16 - 21, 1996. 24. Skinner, A. - IGBT Plus for Motor Drive Applications, Power Conversion Intelligent Motion, PCIM - Europe, No.4, July/August 1996, pp.274 - 277, 1996. 25. Eschrlch, F. - IGBT Modules Simplify Inverter Design, Power Conversion Intelligent Motion, PCIM - Europe, No.4, July/August 1996, pp.284 - 286, 1996. &

&

26. Rinehart, L; Grafham, D. - Half Bridge Driver Chipsets, Power Conversion & Intelligent Motion, PCrM Europe, August/September, pp.202 - 210, 1991. 27. Kelemen, A.; Maria Pedagogidi, Bucure!?ti, 1983. Imees - Eleetroniea. de putere, Editura Didactidi ~i

28. Redl, R. - Achieving Compliance with New Line - Harmohics Regulations, PCIM'96, Power Conversion and Intelligent Motion Conference, Seminar 5, Nurnberg, Germany, 1996. 29. Marschalko, R.; Weinhold, M. - Optimal Control and Appropriate Pulse Width Modulation for a Three - Phase Voltage de - link PWM Converter, 27.IEEE-IAS Annual Meeting, Houston, Texas, VoLl, pp.1042 - 1049, USA, 1992. 30. Weinhold, M. - Appropriate Pulse Width Modulation for a Three - Phase PWM AC -to - DC Converter, EPE Journal, VoLl, No.2, October, pp.l39 - 148, 1991.

31. Weinhold, M. - Dreiphasiger Pulsstromrichter mit wenig verzelTtem Netzstrom ~ur Speisung von Gleichspannungszwischenkreisen, DFG Arbeitsbericht, De216119-1, Bochum, Deutschland, 1990. 32. Weinhold, M. Dreiphasiger Pulsstromrichter zurSpeisung von , Gleichspannungszwischenkreisen ohne Amplitudensteuerung der netzseItlgen Stromrichterspannungen, Dissertation zur Erlangung des Grades eines Doktor ~ Ingenieurs der Fakultat fur Elektrotechnik an der Ruhr - Universitat Bochum, 1993. 33. Michel, M.; Schutze, Th, - Algorithmen zur Pulsweitenmodulation fur Wechselrichter mit in Echtzeit berechnetem Pulsmuster, Archiv fur Elektrotechnik 74 (1991), S.419 - 426,.1991. 34. Depenbroc1l., M. - Pulse Width Control of a 3 - Phase Inverter with Non Sinusoidal Phase Voltages, Conference Record, IEEE / lAS, 1977,pp.399 - 403, International Power Semiconductor Conference, Catal. Nr. 77 CH 1183 - 3IA, IEEE Inc. New York, USA, 1977. 35. Marschalko, R.; Weinhold, M. - Thermal Investigations for a ThreePhase AC-to-DC PWM Converter, ISIE'93, International Symposium on Industrial Electronics, IEEE-lAS, Budapest, June 1-3, pp.l13 - 121, Hungary, 1993. 36; Salmon, J.e.; Olsen, S.; Durdle, N. - A Three - Phase PWM Strategy Using a Stepped Reference Waveform, IEEE Transactions on Industry Applications, VOl. 27 , No.5, September/October, pp.914 - 920, 1991. 37. Nonaka, S.; Neba, Y. - Quick Regulation of Sinusoidal Output Current in PWM Converter - Inverter System, IEEE Transactions on Industry Applications, Vol.27 , No.6, November/December, pp.1055 - 1062, 1991. .

Control of Inverter Drives, IEEE Transactions on Industry Applications, Vol.28, No.1, January/February, pp.?:? - 80,1992. 39. Bowes, S.R.; Clark:.P.R. - Transputer - Based Optimal PWM Control of Inverter Drives, IEEE Transactions on Industry Applications, Vol.28, No.1, January/February, pp.81 88, 1992. 40. Bowes, S.R.; Clark, P.R. - Simple Microprocessor Implementation of New Regular - Sampled Harmonic Elimination PWM Techniques, IEEE Transactions on Industry Applications, Vo1.28, No.1, January/February, pp;89 -95, 1992, 41. Ikeda, Y.; Itsumi, J.; Funato, H..- The Power Loss of the PWM Voltage - Fed Inverter, PESC'88 RECORD, CH 2523 - 9/88/0000- 0277, IEEE,pp.P? - 283, April, 1988. 42. Kolar, J.W.; Ertl, H.; Zach, F.e. - Calculation of the Passive and Active Component Stress of Three - Phase PWM Converter Systems with High Pulse Rate, EPE' 89, 4th European Conference on Power Electronics and Applications, pp .1303 - 1311, Aachen, Germany, 1989. . 43 ..Kolar, J.W.; Ertl, H.; Zach,F.C ..- .Influence of the Modulation Method on the Conduction and Switching Losses of a PWM Converter System, IEEE Transactions on Industry Applications, Vol.27, No.6, November/December, pp.1063 - 1075, 1991. 44. Marschalko, R. - Convertoare de putere pentru reglarea yitezei motoarelor asincrone prin orientaredupa camp; Teza de doctorat, Facultatea de. Electrotehnica, Uniyersitatea Tehnica Cluj, 1989. 45. Karybakas, C.A.; Kosmatopoulos, C.A. - Filter Design Method for a PWM Feedback Inverter System, IEEE Transactions on Industrial Electronics, Vol.40, No.3, June, pp.364 -372, 1993. 46. Holtz, J. - Pulsewidth Modulation - A Survey, IEEE Transactions on Industrial Electronics, Vo1.39, No.5, December, pp.4l0 :-420, 1992. 47. Kelemen, A.; Maria Imecs - Sisteme de reglarecu orientare dupa camp ale ma~inilor de curent alternativ, Editura Academiei, Bucure~ti, Romania, 1989. 48. Steimel, A.; Wiesemann, J. - Further Development of Direct Self Control for Application in Electric Traction, ISIE'96, IEEE International~Y1TIposium on Industrial Electronics, Warsovia, Polonia, 1996. . 49. Steimel, A. - Control Strategies for Induction Machines in Traction Applications, KAIST - Workshop, "New Transportation Systems", Taejon, 12/13,10.1993, Korea. 50. Hoffmann, F.; Jaenecke, M. - Fast Torque Control of an IGBT - Inverter - Fed Three - Phase AC Drive in the whole Speed Range, Experimental Results, EPE'95, Proceedings, yo1.3, pp.399 - 404, Sevilia,Spain, 1995.

51. Depenbrock, M. - Direct Self - Control ( DSC) of Inverter - Fed)Induction Machine, IEEE Transactions on Power Electronics, VoU, no.4, pp .420 - 429, 1988.

53. Com~a, D. - Utilitiiri Bucure~ti, 1973.

ale energiei electrice,

Editura Didactidi

~i Pedagogidi,

54. Com~a, D.; Darie, S.; Maier, V.; Chindri~, M. -Proiectarea industriale, Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure:$ti, 1979.

instalatiilor electrice

55. Depenbrock, M.; Staudt, V.; Weinhold, M. - Raumzeiger in der Energietechnik, Diskussionsgrundlage, Ruhr - UniversWit Bochum, Lehrstuhl fur Erzeugung und Al1wendung elektrischer Energie, Bochum, Deutschland, 1990. 56. Depenbrock, M. - The FBD- Method, A Generally Applicable Tool For Analysing Power Relations, IEEE Transactions on Power Systems, May 1993, Volume 8, Number 2, pp.381 - 387. . 57. Stauclt, V. - Differences between compensation of instantaneous non - active power and total non -a.ctive power, Proceedings of IEEE ICHPS VI, Bologna, September 21/23, pp.381 - 387, Italy, 1994. 58. Staudt, V. - On the Definition of the Power Factor in the three - phase four conductor systems under non - sinusoidal conditions, Third Inteniational Workshop on Power Definitions"and Measurements under Nonsinusoidal Conditions, Mailand, 25/27 Sept., pp.57 63, Italy, 1995. 59. Marschalko, R. - Extended Control S'trategy for a PWM Line Friendly AC-to- DC Converter, EPE'93, European Conference on Power Electronics and ApplIcations, Brighton, Great Britain, 1993. 60. Bo1ognani, S. - The application of fuzzy controllers to motor drives, Proceedings of SPEEDAM - Symposium on Power Electronics, Electrical Drives, Advanced Electrical Motors, Positailo, May 19/21, pp.295 - 300, Italy, 1992. ,61. Marschalko, R. - PWM Forced Commutated Rectifier with Fuzzy Logic Controller, OPTIM'96, Proceedings ofthe 5'th International Conference on Optimisation of Electric and Electronic Equipments, pp.1251-1259, Transilvania University, Bra~ov, Romania, 1996. 62. Marschalko, R. - Investigation of the Perfomances of a PWM AC-to-DC Converter with Fuzzy' Logic Controller, Symposium on Qualitative System Modelling, Qualitative Fault Diagnosis and Fuzzy Logic Control, Tempus S-JEP07759-94-Modify, Budapest, Hungary, 1996. 63. Marschalko, R. - Line-Friendly PWM Forced Commutated Rectifier with Fuzzy Logic Controller, PCIM' 96" Power Conversion Proceedings, pp .157 -167, Nurnberg, Germany,

64. Kolar, J.W.; Eftl, H.; Edelmoser, K.; Zach, F.C. - Analysis of the Control Behaviour of a Bidirectional Three - Phase PWM Rectifier System, Record of the 4'th European Conference on Power Electronics and Applications, Firenze, September 3/6, Vol.2, pp.95 - 100, Italy, 1991. 65. Ertl, H.; Kolar, J.W.; Zach, F.C. - Comparison of Simple and Optimized Current Controllers for Three - Phase Systems, Proceedings of the 13'th International Conference on Power Conversion, Miinchen, May 11/13, pp.66 - 83, Germany, 1987. 66. Ertl, H.; Kolar, l.W.; Zach, F.e. - Analysis of Different Current Control Concepts for Forced Commutated Rectifier, ( FCR ), Proceedings of the 11'th International Conference on Power Conversion, Miinchen, June 17119, pp.195 - 217, Germany, 1986.