Sunteți pe pagina 1din 53

Organizarea gestiunii financiarbancare la Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii , Roman

CUPRINS:

CAPITOLUL I...............................................................................................2 ORGANIZARE SI FUNCTIONARE..............................................................................................................2 1.3.DIRECTORUL.......................................................................................................................................8 1.4. CONSILIUL PROFESORAL..............................................................................................................14 1.5.PERSONALUL DIDACTIC AUXILIAR SI NEDIDACTIC..............................................................16 1.6.SERVICIUL DE CONTABILITATE..................................................................................................17 Serviciul de contabilitate este subordonat directorului unitatii de nvatamnt................................17 1.7.SERVICIUL DE ADMINISTRATIE...................................................................................................18 1.8.STRUCTURA PERSONLULUI..........................................................................................................21 CAPITOLUL II.............................................................................................................................................24 FUNDAMENTAREA INDICATORILOR FINANCIARI...........................................................................24 2.1.Elaborarea si aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli .................................................................25 2.2.Fundamentarea necesarului de fonduri.................................................................................................28 CAPITOLUL III............................................................................................................................................37 FINANTAREA ACTIVITATII DIN DIFERITE SUME..............................................................................37 3.1. Fundamentarea finantarii complementare din bugetul local ..............................................................37 CAPITOLUL IV............................................................................................................................................46 Organizarea i conducerea evidenei.............................................................................................................46 4.1. Evidena tehnic-operativ....................................................................................................................47 4.2. Evidena statistic................................................................................................................................47 4.3. Evidena contabil..............................................................................................................................48

CAPITOLUL I ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

Identitate

Denumire legal Codul Fiscal Adresa oficial Adresa potal Reprezentant Telefon nr. Fax nr. Adres E-mail

Grupul colar Industrial Materiale de Construcii 261 39 07 B-dul Republicii nr. 1-3, Roman 5550 jud. Neam B-dul Republicii nr. 1-3, Roman 5550 jud. Neam Director: prof. IFTIMIE NECULAI 0233744989 0233744990 lic_3@yahoo.com

1.1. PREZENTAREA INSTITUTIEI PUBLICE coala a luat fiin din iniiativ privat acum 122 ani sub titulatura de coal de meserii Roman. Ideea nfiinrii unei astfel de coli a fost vehiculat nc din anul 1872, dar ea a prins via abia opt ani mai trziu. Astfel, pe 2 martie 1880 are loc deschiderea colii n cadrul festiv. Datorit faptului c coala de Meserii din Roman abia nfiinat funcioneaz n condiii grele din cauza lipsei de fonduri a fost acceptat trecerea ei n subordinea comunitii locale la 15 aprilie 1882. Cu acest prilej coala a fost scindat, comunitatea local primind doar secia bieilor, secia fetelor fiind trecut n subordinea Ministerului de Instrucie. In evoluia sa coala a suferit urmtoarele transformri: n noiembrie 1901, pe baza deciziei Ministerului Instruciei Publice din 26 iulie 1901, cu nr. 39374, semnat de Spiru Haret, coala de meserii trece n subordinea statului. Trecnd n subordinea statului, coala a fost organizat i a funcionat mai nti ca coal inferioar de meserii gradul I, apoi ca coal de meserii de gradul II. n 1936 coala de meserii de gradul II a fost transformat n Liceul industrial de biei cu opt ani de studiu. n conformitate cu Legea de reform a nvmntului din august 1948 Liceul industrial de biei din Roman este transformat n coala Medie Tehnic Metalurgic, subordonat Ministerului Industriei Metalurgice i Industriei chimice.

n anul 1957, conform H.C.M. nr. 1404 din 5 septembrie 1957 coala intr n subordinea Sfatului Popular al oraului Roman i implicit n reeaua instituiilor de nvmnt a Sfatului Regional Bacu. Aceast trecere a fost urmat de transformarea n coal de meserii. La 27 septembrie 1963, ca urmare a H.C.M. nr. 762 din 7 septembrie 1963 se transform coala de meserii nr. 2 n coal Profesional pentru Materiale de Construcii. n anii 1964 1966 coala funcioneaz i ca Grup colar, ntruct avea i coal de maitri. n anul colar 1971 1972 n cadrul colii profesionale pentru materiale de construcii ia natere Liceul Industrial pentru industria materialelor de construcii care n iunie 1974 devine Liceul de chimie industrial. Ulterior, prin ordinul nr. 434 din 20 mai 1976 al Ministerului Educaiei i nvmntului, liceul primete denumirea de Liceu Industrial nr.3 Municipiul Roman. ncepnd cu data de 17.06.1991 i pn n prezent coala funcioneaz ca GRUP COLAR INDUSTRIAL MATERIALE DE CONSTRUCII, cu trei nivele de colarizare n VET: -1. nvmnt profesional - coal profesional 2. nvmnt liceal filier tehnologic 3. coal postliceal Regulamentul de organizare i funcionare a unitilor de nvmnt preuniversitar, cuprinde norme referitoare la organizarea i funcionarea unitilor de nvmnt preuniversitar de stat i particular, n conformitate cu Legea nvmntului nr. 84/1995, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, i cu Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificrile i completrile ulterioare. Conducerea unitilor de nvmnt preuniversitar este asigurat n conformitate cu prevederile Legii nvmntului nr.84/1995, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, i ale Legii nr. 128/1997, cu modificrile i completrile ulterioare.

Domeniul prioritar al formrii profesionale este, n prezent filiera tehnologic cu specializri din domeniul materialelor de construcii care se regsesc n cadrul profilului Resurse naturale i protecia mediului, n conformitate cu Hotrrea Guvernului Romniei nr.458 / 6.06.2000. De asemenea, prin coala profesional se asigur pregtirea n meserii din domeniul materialelor de construcii. 1.2. CONSILIUL DE ADMINISTRATIE Consiliul de administratie functioneaza conform prevederilor art. 145 alin. (3) si (4) din Legea nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare. Consiliul de administratie are rol de decizie n domeniul administrativ. Atributiile consiliului de administratie sunt: asigura respectarea prevederilor Legii nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, ale actelor normative emise de Ministerul Educatiei si Cercetarii si ale deciziilor inspectorului scolar general al inspectoratului scolar judetean; elaboreaza strategia educationala pe termen scurt; elaboreaza regulamentul de ordine interioara al unitatii de nvatamnt, mpreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale din unitatea de nvatamnt; elaboreaza, mpreuna cu sindicatele, fisele si criteriile de evaluare specifice unitatii de nvatamnt pentru personalul nedidactic, n vederea acordarii calificativelor anuale, primelor lunare si salariilor de merit; stabileste calificative anuale pentru ntregul personal pe baza propunerilor sefilor catedrelor/comisiilor metodice; aproba, la propunerea directorului, acordarea salariului de merit pentru personalul didactic si pentru ceilalti membri ai colectivului. Pentru personalul didactic de predare

si de instruire practica, aprobarea se acorda pe baza aprecierilor sintetice ale consiliului profesoral si cu respectarea metodologiei specifice; stabileste acordarea premiilor lunare pentru personalul unitatii de nvatamnt; stabileste perioadele concediului de odihna pe baza cererilor individuale scrise ale personalului unitatii de nvatamnt, a propunerilor directorului si n urma consultarii sindicatelor; stabileste componenta si atributiile comisiilor de lucru din unitatea de nvatamnt; controleaza periodic parcurgerea materiei si evaluarea ritmica a elevilor, solicitnd rapoarte sintetice din partea sefilor de catedre/comisii metodice; aproba acordarea burselor scolare conform legislatiei n vigoare; analizeaza si propune spre aprobare inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti proiectul planului anual de venituri si cheltuieli ntocmit de director si contabilul-sef, pe baza solicitarilor sefilor catedrelor/comisiilor metodice si ale compartimentelor functionale; hotaraste strategia de realizare si gestionare a resurselor financiare extrabugetare, conform legislatiei n vigoare. Membrii consiliului de administratie coordoneaza si raspund de domenii de activitate, pe baza delegarii de sarcini realizate de director. Consiliul de administratie al unitatii de nvatamnt este format, potrivit legii, din 5-11 membri, dintre care: a) directorul unitatii de nvatamnt; b) directorul adjunct/directorii adjuncti; c) contabilul-sef; d) cadre didactice alese de consiliul profesoral; e) reprezentanti ai parintilor, ai administratiei publice locale, ai consiliului elevilor din licee si din scoli postliceale; f) reprezentanti ai agentilor economici care asigura baza materiala pentru practica, dupa caz.

Personalul didactic de predare si de instruire practica din componenta consiliului de administratie este ales de consiliul profesoral, la propunerea directorului sau a celorlalti membri ai acestuia, dintre cadrele didactice care au calitati manageriale si performante profesionale deosebite. Presedintele consiliului de administratie este directorul unitatii de nvatamnt. La sedintele consiliului de administratie n care se dezbat probleme ale elevilor sunt invitati si reprezentanti ai acestora. La sedintele consiliului de administratie participa, cu statut de observator, liderul sindical din unitatea de nvatamnt. Punctul de vedere al liderului sindical se mentioneaza n procesul-verbal al sedintei. n functie de problematica discutata directorul poate invita la sedinta consiliului de administratie si alti reprezentanti ai administratiei publice locale, ai agentilor economici, cu rol de observatori. Secretarul consiliului de administratie este numit de director dintre membrii acestuia, avnd atributia de a consemna ntr-un registru special procesele-verbale ale sedintelor. Consiliul de administratie se ntruneste lunar sau ori de cte ori considera necesar directorul sau o treime din membrii acestuia si este legal constituit n prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai. Hotarrile consiliului de administratie se iau prin vot deschis, cu jumatate plus unul din numarul membrilor componenti ai acestuia.

CONSILIUL PROFESORAL

DIRECTOR GENERAL

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE

DIRECTOR ADJUNCT

SECRETAR SEF

CONTABIL SEF

PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR

CADRE DIDACTICE

PERSONAL ADMINISTRATIV

1.3.DIRECTORUL

Drepturile si obligatiile directorului unitatii de nvatamnt sunt cele prevazute la art. 51 si 109 din Legea nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, la art. 145 alin. (1) si (3) din Legea nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, n actele normative elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, n dispozitiile inspectoratului scolar judetean precum si n prezentul regulament si n regulamentul de ordine interioara. Directorul este subordonat inspectoratului scolar judetean, reprezentat prin inspectorul scolar general. Fisa postului si fisa de evaluare ale directorului sunt elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Directorul beneficiaza de indemnizatie de conducere, conform art. 51 alin. (1) si (3) din Legea nr. 128/1997si reglementarilor Ministerului Educatiei si Cercetarii. Norma didactica de predare a directorului si/sau degrevarea de ore a acestuia se stabilesc prin fi sa postului, n baza normelor metodologice aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Perioada concediului anual de odihna al directorului se aproba de inspectorul scolar general. Directorul trebuie sa manifeste loialitate fata de unitatea de nvatamnt, credibilitate si responsabilitate n deciziile sale, ncredere n capacitatile angajatilor, sa ncurajeze si sa sustina colegii n vederea motivarii pentru formare continua si pentru crearea n unitate a unui climat optim desfasurarii procesului de nvatamnt. Directorul unitatii de nvatamnt cu personalitate juridica care are compartiment financiar-contabil propriu sau prin care se realizeaza si evidenta contabila sintetica si analitica si executia bugetara a altor unitati de nvatamnt este, de drept, directorul acestui compartiment. Personalul compartimentului financiar-contabil este subordonat directorului si si desfasoara activitatea conform atributiilor stabilite de acesta prin fisa postului. Directorul are drept de ndrumare si control asupra activitatii ntregului personal salariat al unitatii de nvatamnt; el colaboreaza cu personalul cabinetului medical si stomatologic.

Vizitarea unitatii de nvatamnt si asistenta la ore sau la activitati extrascolare, efectuate de catre persoane din afara unitatii scolare, se fac numai cu aprobarea directorului, cu respectarea prevederilor legale n vigoare. Fac exceptie de la aceasta prevedere reprezentantii institutiilor cu drept de control asupra unitatii de nvatamnt. Directorul este presedintele consiliului profesoral si al consiliului de administratie, n fata carora prezinta rapoarte semestriale si anuale. n cazul n care hotarrile acestor organisme ncalca prevederile legale, directorul are dreptul sa interzica aplicarea lor, informnd n acest sens, n termen de 3 zile, inspectorul scolar general. Directorul numeste, prin decizie, componenta comisiilor examenelor de corigente, amnari sau diferente. Presedinte al acestor comisii este directorul sau directorul adjunct. n realizarea functiei de conducere directorul are urmatoarele atributii: coordoneaza elaborarea proiectului de dezvoltare pe termen mediu al unitatii de nvatamnt, prin care se stabileste politica educationala a acesteia; poate lansa proiecte de parteneriat cu unitati de nvatamnt similare din Uniunea Europeana sau din alte zone; emite decizii si note de serviciu care vizeaza realizarea obiectivelor politicii educationale si de dezvoltare institutionala; propune inspectorului scolar general proiectul planului de scolarizare aprobat de consiliul de administratie si de consiliul profesoral; numeste nvatatorii si dirigintii la clase, la propunerea comisiilor si catedrelor metodice, potrivit principiului continuitatii si performantelor educationale; stabileste componenta formatiunilor de studiu; numeste echipa de ntocmire a orarului unitatii de nvatamnt, pe care l verifica si l aproba; n baza propunerilor primite, numeste sefii catedrelor si ai comisiilor metodice, ai compartimentelor functionale, ai comisiilor si colectivelor pe domenii si solicita avizul consiliului profesoral cu privire la programele de activitate ale acestora;

10

propune consiliului profesoral, spre aprobare, cadrele didactice care sa faca parte din consiliul de administratie si solicita consiliului elevilor si consiliului reprezentativ al parintilor desemnarea unui reprezentant n consiliul de administratie al unitatii de nvatamnt; stabileste atributiile sefilor catedrelor si ai comisiilor metodice, ai colectivelor pe domenii, precum si responsabilitatile membrilor consiliului de administratie; vizeaza fisele posturilor pentru personalul din subordine, conform legii si contractului colectiv de munca; elaboreaza, cu consultarea sefilor de catedre/comisii metodice, proiectele de ncadrare pe discipline de nvatamnt, urmarind respectarea principiului continuitatii; asigura, prin sefii catedrelor si ai comisiilor metodice, aplicarea planului de nvatamnt, a programelor scolare si a metodologiei privind evaluarea rezultatelor scolare; elaboreaza instrumente interne de lucru utilizate n ndrumarea si controlul activitatii; elaboreaza instrumente de evaluare a ntregii activitati desfasurate n unitatea de nvatamnt, cu avizul consultativ al sindicatelor; controleaza, cu sprijinul sefilor de catedra, calitatea procesului instructiv-educativ. n cursul unui an scolar directorul efectueaza cel putin 120 de asistente la ore, astfel nct fiecare cadru didactic sa fie asistat cel putin o data pe an. La asistentele efectuate sau la unele activitati ale catedrelor directorul este nsotit, de regula, de seful de catedra; monitorizeaza activitatea de formare continua a personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic; aproba graficul serviciului pe scoala al personalului didactic si al elevilor; atributiile acestora sunt precizate n regulamentul de ordine interioara al unitatii de nvatamnt; aproba graficul desfasurarii tezelor semestriale; coordoneaza activitatile de pregatire organizate de cadrele didactice cu rezultate deosebite, pentru elevii care participa la olimpiade, concursuri si festivaluri nationale si internationale;

11

aproba regulamentele de functionare a cercurilor, asociatiilor stiintifice, tehnice, sportive si cultural-artistice ale elevilor din unitatea de nvatamnt. Directorul, n calitate de angajator, are urmatoarele atributii: a) ncheie contracte individuale de munca cu personalul angajat si aproba concediile de odihna ale personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic; b) aproba concediu fara plata si zilele libere platite, conform Legii nr. 128/1997, si contractului colectiv de munca pentru ntregul personal si asigura suplinirea acestuia; c) consemneaza n condica de prezenta absentele si ntrzierile de la ore ale personalului didactic de predare si de instruire practica, precum si ale personalului didactic auxiliar si nedidactic de la programul de lucru; d) atribuie prin decizie interna orele ramase neocupate personalului didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate, n regim de cumul sau plata cu ora; e) numeste si elibereaza din functie personalul didactic auxiliar si nedidactic, conform legislatiei; f) coordoneaza comisia de salarizare si aproba trecerea personalului salariat al unitatii de nvatamnt de la o gradatie salariala la alta, n conditiile prevazute de legislatia n vigoare. Directorul unitatii de nvatamnt, n calitate de evaluator, are urmatoarele atributii: informeaza inspectoratul scolar cu privire la rezultatele de exceptie ale personalului didactic, pe care l propune pentru conferirea distinctiilor si premiilor, conform art. 112-114 din Legea nr. 128/1997; apreciaza personalul didactic de predare si de instruire practica la inspectiile pentru obtinerea gradelor didactice, precum si pentru acordarea salariului de merit si a gradatiilor de merit. Directorul unitatii de nvatamnt, n calitate de ordonator tertiar de credite, raspunde de: elaborarea proiectului de buget propriu; urmarirea modului de ncasare a veniturilor;

12

necesitatea, oportunitatea si legalitatea angajarii si utilizarii creditelor bugetare, n limita si cu destinatia aprobate prin bugetul propriu; integritatea bunurilor aflate n administrare; organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a bilanturilor contabile si a conturilor de executie bugetara. Directorul unitatii de nvatamnt ndeplineste si urmatoarele atributii: a) numeste si controleaza personalul care raspunde de sigiliul unitatii de nvatamnt si de completarea carnetelor de munca; b) raspunde de ntocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea si gestionarea actelor de studii; c) raspunde de ntocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea, rectificarea si gestionarea documentelor de evidenta scolara; d) raspunde de utilizarea, pastrarea si modernizarea bazei materiale a unitatii de nvatamnt, coordoneaza activitatea din internat si de la cantina; e) se preocupa de atragerea de resurse extrabugetare, precum: sponsorizari, donatii, prestari de servicii, cursuri de reconversie profesionala, consultanta, microproductie, colectarea de materiale, nchirieri, taxe etc., si de lansarea de proiecte cu finantare interna sau externa; f) raspunde de corectitudinea ncadrarii personalului si de ntocmirea, la termen, a statelor lunare de plata a drepturilor salariale; g) solicita consiliului reprezentativ al parintilor aprobarea acelor cheltuieli care vizeaza conservarea patrimoniului, modernizarea bazei materiale, reparatii, mbogatirea fondului de carte al bibliotecii, stimularea elevilor capabili de performante scolare, precum si a celor cu situatie materiala precara, din fondurile gestionate de consiliul reprezentativ al parintilor; h) raspunde de asigurarea manualelor scolare pentru elevii din nvatamntul obligatoriu, conform prevederilor Legii nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; asigura conditiile necesare profesorilor pentru studierea si alegerea manualelor pentru elevi;

13

i) asigura, prin diriginti/nvatatori, distribuirea carnetelor pentru plata alocatiei de stat pentru copii si raspunde de stabilirea necesarului de burse scolare la nivelul unitatii de nvatamnt, conform legislatiei n vigoare; j) raspunde de respectarea normelor de igiena scolara, de protectie a muncii, de protectie civila si de paza contra incendiilor; k) aplica sanctiuni pentru abaterile disciplinare savrsite de personalul unitatii de nvatamnt, n limita prevederilor legale n vigoare; l) aplica sanctiunile prevazute de prezentul regulament si de regulamentul de ordine interioara pentru abaterile disciplinare savrsite de elevi. Anual, la solicitarea inspectorului scolar general al inspectoratului scolar judetean sau a ministrului educatiei si cercetarii, directorul nainteaza un raport general privind starea nvatamntului din unitatea de nvatamnt pe care o conduce. ATRIBUTIILE DIRECTORULUI ADJUNCT Directorul adjunct ndeplineste atributiile delegate de catre director pe perioade determinate, precum si pe cele stabilite prin regulamentul de ordine interioara al unitatii de nvatamnt, cu exceptia dreptului de a semna documentele contabile si actele de studii. Numarul directorilor adjuncti se stabileste conform normativelor Ministerului Educatiei si Cercetarii. Directorul adjunct si desfasoara activitatea n subordinea directorului, care i elaboreaza fisa postului, i evalueaza activitatea si i acorda calificativul anual; acesta raspunde n fata directorului, a consiliului profesoral, a consiliului de administratie si a organelor de control pentru activitatea proprie, conform fisei postului. 1.4. CONSILIUL PROFESORAL Consiliul profesoral este alcatuit din totalitatea personalului didactic de predare si de instruire practica, titular si suplinitor, si are rol de decizie n domeniul instructiv-educativ.

14

Personalul didactic auxiliar al unitatii de nvatamnt poate participa la sedintele consiliului profesoral, atunci cnd se discuta probleme referitoare la activitatea acestuia. La sedintele consiliului profesoral directorul poate invita, n functie de tematica dezbatuta, reprezentanti ai parintilor, ai consiliului elevilor, ai autoritatilor locale sau ai partenerilor sociali. Consiliul profesoral se ntruneste la nceputul si la sfrsitul fiecarui semestru sau ori de cte ori directorul unitatii de nvatamnt considera necesar. Consiliul profesoral poate fi convocat n sedinta extraordinara si la cererea a minimum unei treimi din numarul membrilor sai. Participarea la sedintele consiliului profesoral este obligatorie pentru cadrele didactice; absenta nemotivata de la aceste sedinte se considera abatere disciplinara. Dezbaterile din consiliul profesoral sunt consemnate ntr-un registru special de procese-verbale de catre secretarul acestui consiliu, numit de directorul unitatii de nvatamnt. Consiliul profesoral are urmatoarele atributii: dezbate si aproba proiectul planului de dezvoltare pe termen mediu al unitatii de nvatamnt, prezentat de director; dezbate si aproba rapoartele de activitate si programele semestriale, precum si planul anual de activitate; alege cadrele didactice care fac parte din consiliul de administratie; propune directorului componenta comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de nvatamnt; valideaza raportul privind situatia scolara semestriala si anuala prezentata de diriginte, precum si situatia scolara dupa ncheierea sesiunii de amnari, diferente si corigente; numeste comisiile de cercetare a faptelor ce pot constitui abateri disciplinare, savrsite de personalul didactic de predare si didactic auxiliar, conform dispozitiilor art. 119 din Legea nr. 128/1997;

15

stabileste sanctiuni disciplinare, pe baza raportului comisiei de cercetare, pentru personalul didactic de predare si de instruire practica, personalul didactic auxiliar, conform prevederilor Legii nr. 128/1997. decide asupra aplicarii sanctiunilor disciplinare pentru elevi; decide asupra acordarii recompenselor pentru elevi, personal didactic de predare si de instruire practica si personal didactic auxiliar, conform Legii nr. 128/1997, valideaza notele la purtare mai mici de 7; stabileste, prin vot, disciplinele optionale care se predau n unitatea de nvatamnt; aproba proiectul planului de scolarizare; aproba proiectele curriculare care se dezvolta n unitatea de nvatamnt; formuleaza aprecieri sintetice privind activitatea personalului didactic de predare si de instruire practica care solicita acordarea salariului sau a gradatiei de merit, pe baza raportului de autoevaluare a activitatii desfasurate; aproba regulamentul de ordine interioara al unitatii de nvatamnt, elaborat mpreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale din respectiva unitate, n sedinta extraordinara la care participa si personalul didactic auxiliar si nedidactic. Sedintele consiliului profesoral al unitatii de nvatamnt se constituie legal n prezenta a doua treimi din numarul total al membrilor. Hotarrile se iau prin vot, cu cel putin jumatate plus unul din numarul total al membrilor, si sunt obligatorii pentru ntregul personal al unitatii de nvatamnt 1.5.PERSONALUL DIDACTIC AUXILIAR SI NEDIDACTIC formelor legale. COMPARTIMENTUL DE SECRETARIAT Compartimentul de secretariat este subordonat directorului unitatii de nvatamnt.

16

Secretariatul functioneaza pentru elevi, parinti, personalul unitatii de nvatamnt si pentru alte persoane interesate, potrivit unui program de lucru. Programul secretariatului se aproba de directorul unitatii de nvatamnt. Secretariatul asigura permanenta pe ntreaga perioada de desfasurare a orelor. Secretarul aduce condica n cancelarie si o ia la sfrsitul orelor. Secretarul descuie si ncuie fisetul de cataloage la nceputul/terminarea orelor, dupa ce a verificat mpreuna cu profesorul/nvatatorul de serviciu existenta tuturor cataloagelor. Secretarul completeaza fisele matricole, cataloagele de corigenta si se ocupa de arhivarea tuturor documentelor scolare. n perioada vacantelor scolare cataloagele se pastreaza la secretariat. Procurarea, detinerea si folosirea sigiliilor se fac n conformitate cu reglementarile stabilite prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii. Procurarea, completarea, eliberarea si evidenta actelor de studii se fac n conformitate cu prevederile Regulamentului privind regimul juridic al actelor de studii si al documentelor de evidenta scolara n nvatamntul preuniversitar. Evidenta, selectionarea, pastrarea si depunerea documentelor scolare la Arhivele Nationale, dupa expirarea termenelor de pastrare stabilite prin Indicatorul termenelor de pastrare, se fac n conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 71 din 9 aprilie 1996. 1.6.SERVICIUL DE CONTABILITATE Serviciul de contabilitate este subordonat directorului unitatii de nvatamnt. Serviciul de contabilitate al unitatii de nvatamnt si al centrului de executie bugetara, unde este cazul, subordonat directorului - ordonator tertiar de credite, asigura si raspunde de organizarea si desfasurarea activitatii financiar-contabile a unitatii de nvatamnt, n conformitate cu dispozitiile legale n vigoare. Contabilitatea ndeplineste orice sarcini financiar-contabile ncredintate de director sau stipulate expres n acte normative.

17

1.7.SERVICIUL DE ADMINISTRATIE Serviciul de administratie este subordonat directorului unitatii de nvatamnt. Administratorul si desfasoara activitatea sub conducerea directorului, raspunde de gestionarea si ntretinerea bazei materiale a unitatii de nvatamnt, coordoneaza activitatea personalului administrativ de ntretinere si curatenie, mecanici, paznici, portari, magazineri, muncitori, gestionari, personalul de cantina, internat si de aprovizionare. ntregul inventar mobil si imobil al unitatii de nvatamnt se trece n registrulinventar al acesteia si n evidentele contabile. Schimbarea destinatiei bunurilor ce apartin unitatii de nvatamnt se poate face numai cu ndeplinirea Programul personalului de ngrijire se stabileste de administrator, potrivit nevoilor unitatii de nvatamnt si se aproba de directorul acesteia. Administratorul stabileste sectoarele de lucru ale personalului de ngrijire. n functie de nevoile unitatii de nvatamnt directorul poate schimba aceste sectoare. Administratorul nu poate folosi personalul subordonat n alte activitati dect cele necesare unitatii de nvatamnt. Bibliotecarul este subordonat directorului unitatii de nvatamnt. Bibliotecarul organizeaza activitatea bibliotecii, asigura functionarea acesteia si este interesat de completarea rationala a fondului de publicatii. Activitatile de baza ale bibliotecarului sunt: a) ndruma lectura si studiul elevilor si ajuta la elaborarea lucrarilor, punnd la dispozitie acestora instrumente de informare, respectiv fisiere, cataloage, liste bibliografice etc., care sa le nlesneasca o orientare rapida n colectiile bibliotecii; b) sprijina informarea si documentarea rapida a personalului didactic; c) participa la toate cursurile specifice de formare continua. Bibliotecarul organizeaza sau participa la organizarea de actiuni specifice: lansare de carte, ntlniri literare, simpozioane, vitrine si expozitii de carti, standuri de noutati sau de colectii de carti, prezentari de manuale optionale etc.

18

Laborantul, informaticianul, programatorul, tehnicianul si pedagogul sunt subordonati directorului unitatii de nvatamnt.

STRUCTURA SI ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI Prin patrimoniu se nelege totalitatea drepturilor i obligaiilor unei persoane fizice sau juridice care au o estimare bneasc. Instituiile publice li se atribuie de la nfiinare un patrimoniu, de regul menionat n actul de organizare, compus din bunuri imobile, bunuri mobile, creane, obligaii etc. care se prezint sub forma unui bilan de constituire n care valorile de activ sunt egale cu valorile de pasiv . Instituiile publice au personalitate juridic posed buget propriu, deschid conturi la trezoreria local a finanelor publice, posed contabilitate proprie i ntocmesc bilan pentru activitatea desfurat. Pentru deschiderea conturilor la trezoreria finanelor publice, instituiile publice trebuie s depun: Actul legal de constituire; Actul de numire al conductorului unitii i al efului compartimentului de Certificatul de nregistrare fiscal; Specimenele de semnturi autorizate. Mijloace fixe; Mijloace bneti; Creane i obligaii; Fonduri;

contabilitate;

Din structura patrimoniului instituiilor publice pot face parte:

19

Cheltuieli; Venituri; Materiale; Finanri i credite bancare.

Potrivit legii contabilitii, instituiile publice au obligaia s organizeze i s conduc contabilitatea proprie ca instrument principal de cunoatere, gestiune i control al patrimoniului i al rezultatelor obinute cu privire la realizarea obiectului lor de activitate. Resurse materiale Suprafaa total de care dispune coala: 9200 m2, din care: suprafa construit interioar a unitii colare 2.437,52 mp + 237,76 mp(vil) destinaia cldirilor: sli de clas , laboratoare, cabinete, ateliere, sal de sport, cantin, cmin, central termic suprafa ateliere 639,60 mp suprafaa interioar internat 3.069,77 mp capacitate internat 344 locuri suprafaa interioar cantin 516,52 mp capacitate cantin 200 locuri pe serie numr de sli de clas: 16, laboratoare: 4, cabinete: 3, ateliere: 4, sal de sport: 1, cantina: 1, cmin: 1, central termic: 1, sal de festiviti: 1 dotrile spaiilor construite ( echipamente, utilaje, aparate pentru instruirea teoretic i practic) - starea lor fizic i moral, anul achiziiilor sli clas 19 laboratoare 3 biblioteci 1 numr volume 20.992

20

numr de calculatoare generaie: 24 din care 18 generaia 486, 2 pentium 75, 1 pentium 166,1 pentium 500, 2 pentium 750. conectare la Internet 1.8.STRUCTURA PERSONLULUI -Numr total cadre didactice: 60 / Numr cadre didactice titulare: 37 : 34 profesori de cultur general, 26 profesori discipline tehnice/de specialitate i maitri instructori Cadre didactice cu examen de definitivat: 19 Cadre didactice cu gradul didactic al II lea: 11

- Cadre didactice cu gradul didactic I: 23 - Cadre didactice cu doctorat: Numr profesori metoditi din care : -de cultur general: 2 -de specialitate: 2 Numr de profesori autori de programe colare n programul de reform (ultimii 5 ani): 5 Numr de profesori autori de manuale / auxiliare curriculare: 3 Numr de profesori formatori naionali / regionali: Numr de profesori care au participat la cursuri de perfecionare sau postuniversitare (ultimii 5 ani): 12

STAT DE FUNCTII EXISTENT LA 01.10.2005

Nr. Denumire functie si gradul didactic/

Nivel

Numar de posturi

21

crt. treapta profesinala 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

studii Total

Total didactic Director S Director adjunct S Contabil sef S Secretar sef S Total Tehnician III M Bibliotecar PLM Laborant I PLM Pedagog scolar I G Secretar II S Total didactic auxiliar Supraveghetor noapte M Brancardier, spalatoreasa, ingrijitor G Tehnician, merceolog, contabil,referent I M A Tehnician, merceolog, contabil,referent I Administrator Casier, mgazioner I Portar, paznic, pompier Muncitor I Muncitor II Muncitor III M M M

din care Ocupate Cumul PCO Vacante 45 43.87 0 1.13 0 1 1 0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 0 0 0 4 4 0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 0 0 0 2 2 0 0 0 1 1 0 0 0 2 2 0 0 0 7 7 0 0 0 2 2 0 0 0 2 2 0 0 0 2 2 0 0 0 1 1 1 7 3 1 3 1 1 1 7 3 1 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

22

CONSILIUL PROFESORAL

DIRECTOR GENERAL

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE

DIRECTOR ADJUNCT

SECRETAR SEF

CONTABIL SEF

PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR

CADRE DIDACTICE

COMPARTIMENTUL DE SECRETARIAT

COMPARTIMENTUL CONTABIL

AMINISTRATOR

BIBLIOTECAR

LABORANTI

PERSONALUL ADMINISTRATIV

23

CAPITOLUL II FUNDAMENTAREA INDICATORILOR FINANCIARI

Structura i evoluia veniturilor i cheltuielilor Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 7 8 9 10 11 12 19 20 21 Denumire indicatori A. TOTAL VENITURI I. TOTAL VENITURI AUTOFINANTATE 1. Taxa de admitere n nvmntul postliceal 2. Taxa colarizare n nvmntul postliceal 3. Alte venituri II. TOTAL VENITURI BUGET DE STAT III. TOTAL VENITURI BUGET LOCAL B. TOTAL CHELTUIELI I.TOTAL CHELTUIELI-AUTOFINANTATE 1. Cheltuieli cu salariile 2. Deplasri, detari, transferuri 3. Contribuii pentru constituirea fondului de asigurri sociale de sntate 4. Cheltuieli materiale i servicii II. TOTAL CHELTUIELI STAT 1.Total Cheltuieli curente 2.Cheltuieli de personal 22 cheltuieli cu salariile contribuii pentru asigurrile sociale de stat cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de omaj contribuii pentru constituirea fondului de 124.300 1.466.377 2000 4.247.367 390.259 43.000 187.000 160.259 2.390.741 1.466.367 4.247.367 390.259 157.000 3.000 5.000 225.259 2.390.741 2.390.741 2.390.741 1.476.203 660.926 129.312

- mii lei 2001 5.593.821 456.875 43259 187.285 226.331 3.520.000 1.616.946 5.493.821 456.875 256.900 3.816 6 .741 345.119 3.520.000 3.520.000 3.520.000 3.020.000 350.000 150.000 1.616.946 2002 7.219.824 663.440 73.100 317.900 272.440 4.064.260 2.492.841 7.219.824 663.440 266.900 5.100 8.500 382.940 4.064.259 4.064.260 4.064.260 2.509.545 1.123.574 219.830 211.311 2.492.841

asigurri sociale de sntate III. TOTAL CHELTUIELI LOCAL

24

23 24 25 26 27 28

1. Total cheltuieli curente 2.Hrana 3.Cheltuieli pentru ntreinere i gospodrire 4.Materiale i prestri de servicii cu caracter funcional 5.Obiecte de inventar e mic valoare sau scurt durat i echipament 6.Reparaii curente

1.466.377 122.387 921.823 82.247 339.920

1.616.946 160.000 969.359 4.000 83.667 399.920

2.492.841 208.058 1.567.099 139.820 577.864

2.1.Elaborarea si aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli Fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat are obligatia sa isi intocmeasca bugetul de venituri si cheltuieli propriu. Bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste de fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat, cu personalitate juridic In cazul centrelor de executie bugetara bugetele de venituri si cheltuieli se intocmesc distinct pentru fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat, impreuna cu conducerea unitatii respective, care isi executa bugetul de venituri si cheltuieli prin centrul de executie bugetara. Bugetul de venituri si cheltuieli al unei unitati de invatamant preuniversitar cuprinde in structura sa: a) finantarea proportionala cu numarul de elevi, sau precolari, pentru cheltuieli de personal, manuale colare, burse; b) finantarii complementare pentru cheltuieli materiale i servicii, alocaii pentru instituii publice, precum i pentru cheltuieli e capital; c) veniturile proprii; Bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste in faza de elaborare a proiectului bugetului local, respectiv al bugetului de stat, se definitiveaza si se aproba odat cu aprobarea bugetelor locale. Conducerea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat are obligatia sa isi fundamenteze sursele de venituri si cheltuielile pe baza de indicatori fizici si valorici care

25

sa reflecte in mod real necesarul de finantare, aplicandu-se masuri pentru utilizarea cu maxima eficienta a bazei materiale existente si a fondurilor, in interesul procesului de invatamant si al elevilor. La fundamentarea indicatorilor din bugetul de venituri si cheltuieli se va avea in vedere ca anul financiar bugetar se suprapune peste sfarsitul unui an scolar (ianuarie iunie) si inceputul anului scolar urmator (septembrie - decembrie). In vederea cuprinderii in bugetul de venituri si cheltuieli al unitatilor de invatamant preuniversitar de stat a finantarii proportionale cu numarul de elevi si de copii prescolari, care se asigura din bugetele locale, se procedeaz astfel: Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar de Stat propune spre aprobare Ministrului Educatiei i Cercetrii criteriile si standardele pentru stabilirea finantarii proportionale a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat; Ministerul Educaiei i Cercetrii aprob criteriile i standardele dup consultarea federaiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de munc; pe baza criteriilor si standardelor aprobate Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar de Stat propune Ministerului Educatiei Nationale costurile medii anualeorientative pe elev/precolar, pe niveluri i profiluri de instruire, n funcie de cre se stabilete finanare proporional; dupa aprobare costurile medii pe un elev se comunica de catre Ministerul Educatiei Nationale inspectoratelor scolare judetene, n vederea stabilirii necesarului de fonduri pentru finanarea proporional la nivelul fiecarui inspectorat scolar judetean, se constituie Comisia pentru stabilirea costurilor medii anuale pe un elev, cu urmatoarea componenta: inspectorul scolar general; directorul tehnic administrativ al inspectoratului scolar (seful serviciului salarizare); contabilul-sef al inspectoratului scolar;

26

unul sau doi directori de unitati de invatamant preuniversitar de stat cu experienta in administrarea fondurilor; unul sau doi contabili-sefi de la unitatile de invatamant preuniversitar de stat sau de la centrele de executie bugetara; directorul economic al consiliului judeean un reprezentant al sindicatelor judeene Comisia constituita are urmatoarele atributii: analizeaza situatia fiecarei unitati de invatamant preuniversitar de stat din punct de vedere al numarului de elevi, respectiv al numarului de copii inscrisi in anul de invatamant, al cheltuielilor necesare cu personalul si cu manualele scolare, al burselor pentru elevi; stabileste in mod obiectiv si fundamentat costul mediu anual pe un elev, respectiv pe un copil, pe fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat.
STAB. FIN. PROPORTIONALE PROPUNEREA CRITERIILOR PT. APROBAREA CRITERIILOR PROPUNEREA COSTURILOR MEDII ANUALE

3 1
CONSILIUL NATIONAL PENTRU FINANTAREA INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR DE STAT

COMUNICAREA COSTURILOR

MINISTERUL EDUCATIEI SI CECETARII

CH. MEDII ANUALE


27

INSPECTORATELE JUDETENE SCOLARE

5
OPC

2.2.Fundamentarea necesarului de fonduri Finanarea proporional cu numrul de elevi/precolari se stabilete n funcie de numrul de copii i elevi i de costul mediu anul de instruire suportat de bugetul de stat , ce revine pe un copil su elev avndu-se n vedere metodologia de instruire teoretic i practic pentru fiecare form, treapt i profil de nvmnt. a)La nivelul unitii de nvmnt Necesarul de fonduri pentru cheltuielile de personal ntr-o unitate de nvmnt se calculeaz anual pornindu-se de la : Numrul de elevi din fiecare treapt /form de nvmnt Numrul de clase / formaiuni de studiu Curricula colar pentru fiecare treapt /form de nvmnt

28

Prevederile legale privind normarea, ncadrarea i salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar i de administraie. Pe baza indicatorilor de mai sus, conducerea unitii ntocmete statul de funcii cu ncadrarea personalului pentru fiecare parte i l supune aprobrii inspectoratului colar judeean. Pe baza statului de funcii i inndu-se seama de datele concrete privind ncadrrile i nivelul de salarizare a fiecrei pesoane angajate se calculeaz necesarul anual de fonduri pentru cheltuielile de personal Fsy, dup formula: FSy = Spy Spy = drepturile salariale ale ntregului personal angajat de unitate cu carte de munc , convenie civil, cumul sau plata cu ora, inclusiv obligaiile legale privind plata CAS, asigurtorilor de sntate , ajutorului de omaj etc. Costul meiul anual pe elev intr-o unitate de nvmnt dintr-o anumit form de nvmnt se calculeaz dup formula: Ciy = FSy/NEy Fsy = fondul de salarii anual pe baza numrului normat de posturi didactice, didactic auxiliare i de administraie i a drepturilor slariale legale ale fiecrui angajat titular i/sau suplinitor Ey = numrul meiu de elevi pe anul calendaristic II Repartizarea creditelor bugetare a) La nivelul inspectoratelor colare Volumul de credite de la Ministerul Educaiei Naionale pentru plata lunar a drepturilor de personal trebuie repartizat pe forme de nvmnt precolar, primar, gimnazial etc i apoi pe centre de execuie bugetar i uniti de nvmnt . Pentru repartizarea fonului pe forme de nvmnt se procedeaz astfel: Considernd costul mediu pe elev / precolar la nivel de jude FSj/NEj = K = 1 se calculeaz formula: coeficienii de difereniere a costurilor pe forme de nvmnt Ki dup

29

Ki = Ci / Cj n care i reprezint formele de nvmnt precolar, primar gimnazial etc. Fondul de salarii repartizat unei forme de nvmnt i va fi : FSi = [( FSj FSUc )] : Nej* Ki*NEi = Cmj*Ki*NEi Creditele bugetare necesare cheltuielilor de personal din unitile complementare de nvmnt preuniversitar se acord pe baza statelor de funii aprobate anual de Ministerul Educaiei Naionale sau inspectoratul judeean, dup caz. b) La nivelul unitilor de nvmnt Pentru repartizarea creditelor bugetare pentru cheltuielile de personal, pe uniti de nvmnt se are n vedere urmtoarele: Centrele de execuie bugetare realizeaz execuia bugetar a unor uniti de Unitile de nvmnt pot avea clase de diferite trepte i forme de nvmnt precolar, primar, gimnazial, liceal,etc. pregtire : primar- gimnazial, profesional-liceal, primar-gimnazial-liceal etc. n aceste condiii repartizarea de ctre inspectorat a fondurilor pe centre de execuie bugetar sau uniti de nvmnt, dup caz, se va face pornindu-se de la costurile medii pe forme i trepte de nvmnt dup formula: FScx =NEix*Cmi Unde : FScx = fondul de salarii repartizat centrului de execuie bugetar Nexi = numrul de elevi din treapta de nvmnt i din centrul de execuie Cmi = costul mediu pe elev / precolar pe treapta de nvmnt i calculat la nivelul judeean Fundamentarea finantarii proportionale Sumele necesare finantarii proportionale se calculeaza de fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat pe baza numarului de elevi sau de copii pe profiluri de invatamant si a costului mediu anual pe un elev sau un copil, comunicate de inspectoratul scolar judetean. In faza de elaborare a proiectului de buget se ia in calcul numarul de elevi stabilit de fiecare unitate in functie de numarul de clase si de costul mediu pe un elev sau un copil.

30

Suma totala reprezentand finantarea proportionala se desfasoara in bugetul de venituri si cheltuieli pe urmatoarele categorii de cheltuieli (subdiviziunile clasificatiei economice) care se suporta din bugetul de stat, si anume: Cheltuieli de personal - reprezinta salariile de baza ale cadrelor didactice, precum si salariile personalului din administratie, calculate potrivit prevederilor legale, la care se adauga, in functie de situatie, celelalte drepturi de personal prevazute de lege, si anume: indemnizatii de conducere, sporuri legale, plati pentru ore suplimentare etc., contributii pentru asigurarile sociale de stat, cheltuieli pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru deplasari, transferari, detasari, contributii pentru constituirea Fondului de asigurari sociale de sanatate. Cheltuieli de personal Exemplificm fundamentarea cheltuielilor curente i a cheltuielilor de capital n cadrul Consiliului Local Tometi utiliznd date ipotetice precum i situaia acestuia n anul 2001 potrivit Darii de seam contabile i a datelor preluate din Bugetul local pe anul 2001 i din Contul de execuie al bugetului local pentru capitolul 51.02 - Autoriti publice. EXEMPLU: Calculul cheltuielilor de personal n luna aprilie 2002 Primriei Tometi pentru Autoriti publice (capitolul 51.0200) Cheltuieli de personal: 113328232 lei numr personal aprobat: 36 C.A.S : 16155707 lei CASS: 6814123 lei CFS: 3462432 lei total cheltuieli cu salariile Administraie Locala: 69248635 lei ndemnizaii consilieri : 28095984 lei total Primrie : 97344619 lei unde: C.A.S. - Contribuii pentru asigurrile sociale de stat; n cadrul

31

C.A.S.S. - Contribuii pentru constituirea fondului de asigurri sociale de sntate; CFS - Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de omaj. Fundamentarea cheltuielilor cu salariile reprezint de fapt analiza tuturor indicatorilor specifici. Cheltuielile de personal vizeaz plata drepturilor salariale ale personalului angajat precum i ale colaboratorilor i obligaiile aferente fa de bugetul statului i al asigurrilor sociale, ca i drepturile de delegare, detaare n provincie. Indicatorii de calcul al fondului de salarii pentru personalul angajat sunt: numrul de personal angajat (N); salariul baz de ncadrare + ndemnizaia de conducere (C) + sporul de vechime (SV) + ndemnizaie C.O.(concediu de odihna) + salarii de merit(SM) + alte sporuri (AS) conform statutului de funcii; ndemnizaii consilieri (c) ; tichete de mas (TM) ; contribuia pentru asigurrile sociale (CAS) -23,33% contribuia pentru constituirea fondului de sntate (CASS) -7% contribuia pentru constituirea fondului de omaj (CFS) -5% ChS = SB + C + SV +SM* + TM* + AS * numai in cadrul instituiilor publice care acorda pe parcursul anului tichete de masa si salarii de merit Cheltuieli cu asigurrile sociale de stat: CAS = CS * 23,33% Cheltuieli cu contribuia pentru constituirea fondului de sntate: CASS = (CS+c) * 7% Cheltuieli cu contribuia pentru constituirea fondului de omaj: FS = CS * 5%

Cheltuielile pentru salariul lunar pentru o persoan X se determin astfel:

32

Salariul de baz (SB) reprezint necesarul de fonduri pentru salarizarea angajailor primriei comunale i se determin pe baza urmtoarelor elemente : numrul mediu de angajai (N) salariul mediu din anul de baz modificat cu influena majorrilor de salarii previzionate pentru anul de plan (Smb) Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit relaiei: SB = N * Smb *12 luni Potrivit Legii nr. 154/1998 ndemnizaia de conducere se stabilete, la ncadrarea n funcie, de ctre conductorul instituiei publice, n raport cu complexitatea activitii desfurate n cadrul acesteia. ndemnizaia de conducere poate fi reevaluata anual, n raport cu rezultatele obinute de structura condusa in realizarea obiectivelor, programelor i proiectelor, dup aprobarea bugetului instituiei publice respective. Relaia de calcul specific este urmtoarea : I.C. = Nc*Imc*12 n O.G. 24/2000, la articolul 3, alineatul(2), respectiv (3), se precizeaz: ndemnizaia de conducere face parte din salariul de baz i este stabilit n procente din salariul de baz al funciei de execuie., respectiv, ndemnizaia de conducere se acord n mod corespunztor i personalului contractual care conduce sau coordoneaz programe sau proiecte prevzute n programul de activitate al instituiei publice respective, pe perioada de derulare a acestora. n articolul 7 al aceleiai ordonane, se adaug: ndemnizaia de conducere se stabilete la ncadrarea n funcie de ctre conductorul instituiei publice, n raport cu complexitatea activitii desfurate n cadrul acesteia. i ndemnizaiile de conducere sunt stabilite n procente din salariul de baz: Tabel : ndemnizaii de conducere NR. CRT. FUNCIA .C. n procente din salariul de baz limita maxim

33

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Director general, inspector de stat ef Director general adjunct, inspector de stat ef adjunct Director, inspector ef Director adjunct, inspector ef adjunct Contabil ef Inginer ef ef serviciu, ef secie, ef serviciu contencios ef birou ef formaie muncitori

55% 50% 50% 40% 40% 40% 30% 25% 15%

Persoanele care ocup funcii de demnitate public au dreptul pentru activitatea desfurat, la o indemnizaie lunar. ndemnizaia lunar, prevzut, este unica form de remunerare a activitii corespunztoare funciei i reprezint baza de calcul pentru stabilirea drepturilor i obligaiilor care se determin n raport cu venitul salarial. Cuantumul ndemnizaiei lunare se stabilete pe baza valorii de referin sectoriala, nmulit cu coeficientul de multiplicare prevzut n tabelul de mai jos, rotunjit din o mie n o mie de lei in favoarea persoanei respective. Valoarea de referin sectoriala este cea prevzut mai sus. ndemnizaiile lunare calculate sunt in suma bruta si sunt impozabile, potrivit legii. Sporul de vechime (Spv). Relaia de calcul specific este urmtoarea: (ST + I.C. + SM) * %Sal. baz *% = min 5%, max25% unde: ST - salariul tarifar IC - ndemnizaie de conducere SM - salariul de merit

34

Persoanele salarizate potrivit reglementrilor legale beneficiaz de un spor de vechime n munc de pn la 25%, calculat la salariul de baz, corespunztor timpului efectiv lucrat n program normal de lucru, astfel: Tabel: Sporul de vechime Nr. crt. Trana de vechime n munc Cota la salariu de baz 1 2 3 4 5 ntre 3 i 5 ani de la 5 la 10 ani de la 10 la 15 ani de la 15 la 20 ani peste 20 ani 5% 10% 15% 20% 25%

Contribuii pentru asigurri sociale (CAS). Reprezint contribuia Consiliului local la constituirea fondului pentru asigurrile sociale i se determin n funcie de: cheltuielile cu salariile (ChS) cota de CAS de 23,33%

Formula de calcul este: CAS = ChS * cota de 23,33% Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de omaj (F). Reprezint contribuia Consiliului local la constituirea fondului de omaj i se determin funcie de: cheltuielile cu salariile (ChS) cota de 5% reprezentnd contribuia la fondul de omaj Cfd omaj = ChS * cota de 5%

Se utilizeaz urmtoarea formul de calcul:

35

Contribuii pentru constituirea fondului de asigurri sociale de sntate. Reprezint contribuia datorat i vrsat de angajatori i contribuia datorat i suportat de asigurai. Angajatorii au obligaia s participe la constituirea Fondului n cot de 7%, aplicat asupra fondului de salarii i suportat din cheltuieli i se determin funcie de: fondului de salarii; cota de 7% reprezentnd contribuia. Se utilizeaz urmtoarea formul de calcul: CASS = Venit salarial * Cota de 7%. 2.2.2 Cheltuieli materiale i de servicii Cheltuielile materiale i de servicii sunt n principal cheltuieli de ntreinere i gospodrire a sediilor i spaiilor unde i desfoar activitatea, instituiile publice subordonate i alte instituii ale cror cheltuieli se includ n urmtoarele categorii: iluminat, nclzire, ap, canal, salubritate, pot, furnituri de birou, materiale de curenie, diverse prestri de servicii, obiecte de inventar, reparaii curente, cri, publicaii etc. Alocaiile pentru instituiile publice ale cror cheltuieli materiale i de prestri servicii se asigur potrivit legii din veniturile extrabugetare sau din bugetele locale se vor fundamenta n funcie de programul de activitate al acestora, analizndu-se necesitatea, oportunitatea i eficiena fiecrei cheltuieli, asigurndu-se condiiile normale pentru fiecare instituie. Cheltuieli de capital Cheltuielile de capital n programul de investiii se vor nscrie cheltuieli pe ani i etape de execuie pentru investiiile n continuare i pentru cele noi. n liste se vor nscrie cu prioritate obiectivele de investiii ncepute n anii precedeni i neterminate pentru care exist condiii de finanare finalizate pn la ncheierea exerciiului bugetar al anului 2001. Sumele ce se prevd a fi alocate pentru aceast destinaie se vor stabili dup luarea n calcul a tuturor posibilitilor de finanare din surse proprii sau din surse atrase.

36

Sursele atrase se constituie din asocieri cu investitorii romni sau strini interesai s participe la realizarea obiectivelor de investiii, mprumuturi de la instituii financiarbancare, co-finanri cu alte consilii locale sau consiliul judeean. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale care beneficiaz de transferuri din bugetul de stat pentru investiii finanate parial din mprumuturi externe au obligaia de a analiza lunar execuia lucrrilor de investiii i, n situaia constatrii de fonduri disponibile, s propun Ministerului finanelor rentregirea transferurilor de la bugetul de stat. n vederea asigurrii derulrii n condiii normale a procesului de finanare a cheltuielilor de capital, prevzute n bugetele locale, este necesar ca la ntocmirea listelor de investiii s se stabileasc acele obiective care au asigurat baza material i fora de munc necesar pentru respectarea volumelor fizice i valorice ale lucrrilor de executat i a termenelor de punere n funciune a obiectivelor. Cheltuieli cu manuale scolare - se stabilesc pe baza costului unui set de manuale pe clase (clasele I-VIII etc.), adica valoarea tuturor manualelor cuprinse intr-un set se inmulteste cu numarul de elevi din fiecare clasa (de exemplu, pentru clasa a IV-a sunt necesare pentru un elev 8 manuale care valoreaza 113.400 lei; in scoala sunt 70 de elevi de clasa a IV-a; suma totala este de 113.400 x 70 = 7.938.000 lei). Cheltuieli de perfectionare a personalului didactic - se refera la cheltuielile cu perfectionarea personalului didactic, cheltuieli cu cazarea, diurna si alte drepturi stabilite prin reglementarile in vigoare, aferente activitatii respective. CAPITOLUL III FINANTAREA ACTIVITATII DIN DIFERITE SUME

3.1. Fundamentarea finantarii complementare din bugetul local

37

Potrivit art. 3 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/1999, finantarea complementara se efectueaza in functie de necesitatile de cheltuieli ale unitatii de invatamant preuniversitar de stat. Pentru fiecare subdiviziune se elaboreaza calcule de fundamentare, folosindu-se, in principal, elemente ale executiei bugetare din anul precedent, cantitatile de materiale, energie, apa, gaze etc. consumate, preturile de achizitie, precum si alte elemente specifice care sa caracterizeze natura si continutul fiecarei subdiviziuni. Dotarile cu obiecte de inventar se stabilesc in toate cazurile in functie de starea existenta si de necesitatile urgente de completare a dotarii necesare in procesul de invatamant in fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat. In cazul cheltuielilor care privesc reparatii curente si capitale la imobilele aflate in administrarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, se vor intocmi devize de cheltuieli, in conformitate cu reglementarile in vigoare, avand la baza oferte de la unitatile prestatoare de astfel de servicii. Pentru cheltuieli de capital se va intocmi lista acestora, care cuprinde in mod distinct: obiective in continuare; obiective noi; cheltuieli de proiectare; dotari independente de bunuri (cu desfasurarea pe obiecte). Alte surse de venituri ale unitatilor de invatamant preuniversitar de stat In vederea finantarii cheltuielilor curente si de capital, potrivit art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/1999, unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot utiliza, pe langa finantarea proportionala cu numarul de elevi de la bugetul de stat si finantarea complementara de la bugetele locale, si alte surse de venituri realizate in conditiile legii, si anume: venituri proprii provenite din activitati de invatamant, productie

38

si prestari de servicii, taxe de la persoane fizice si juridice, venituri din inchirieri, donatii, sponsorizari si alte venituri realizate din activitatea de invatamant. Veniturile proprii se inscriu in bugetul de venituri si cheltuieli "Alte surse de venituri", pe surse, astfel: a) Veniturile rezultate din activitatea de invatamant, productie si prestari de servicii cuprind sume incasate de unitatea de invatamant preuniversitar de stat din activitatea de conversie si reconversie profesionala, scolarizare, cursuri de initiere in informatica, limbi straine, activitati de productie si prestari de servicii etc. b) Taxe de la persoane fizice si juridice Unitatile de invatamant preuniversitar de stat sunt autorizate [art. 4 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/1999] sa stabileasca nivelul taxelor pentru desfasurarea examenului de admitere sau a altor examene, din care se acopera cheltuielile aferente activitatilor respective. Pentru stabilirea taxelor fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat isi estimeaza cheltuielile cu organizarea si desfasurarea examenelor si, in functie de numarul de elevi participanti, stabileste taxa pentru un elev. Conform acestor elemente se stabilesc si prevederile din bugetul de venituri si cheltuieli la subdiviziunea respectiva. Taxele incasate pentru tiparirea certificatelor sau a diplomelor de absolvire, dupa caz, reprezinta o alta sursa proprie de venit, al carei nivel se stabileste si se comunica de catre inspectoratele scolare judetene,. Prevederea bugetara se calculeaza si se fundamenteaza in functie de elementele respective, si anume: numarul certificatelor sau al diplomelor de absolvire, ce urmeaza sa fie eliberate, inmultit cu suma necesara pentru tiparirea unui certificat sau a unei diplome de absolvire. Tarifele pe elev/cursant, percepute pentru organizarea de cursuri de pregatire solicitate de persoane juridice, se stabilesc pe baza de conventie cel putin la nivelul cheltuielilor efectuate pentru desfasurarea cursurilor respective.

39

c) Veniturile din inchirierea spatiilor disponibile se prevad in bugetul de venituri si cheltuieli la nivelul chiriei stabilite in contractele de inchiriere, la care se adauga in mod obligatoriu cheltuielile cu intretinerea, utilitatile folosite, reparatiile curente ale spatiilor si bunurilor inchiriate. d) Veniturile din donatii reprezinta sumele donate de persoane fizice si juridice pentru a fi folosite la cheltuielile de functionare a unitatii de invatamant preuniversitar de stat. Acestea se prevad fie la nivelul executiei bugetare a anului precedent, fie la nivelul estimat pentru exercitiul financiar al anului curent. e) Veniturile din sponsorizari sunt sumele care se aloca, de regula, de catre persoanele juridice in scopul finantarii unei anumite actiuni, de exemplu, finantarea campionatelor scolare, a activitatilor culturale, procurarea de bunuri pentru dotarea laboratoarelor etc. sau pentru completarea veniturilor unitatii de invatamant preuniversitar de stat in vederea asigurarii unei mai bune functionalitati. f) Alte venituri din activitati de invatamant In toate cazurile, potrivit prevederilor legale, sponsorizarile se acorda pe baza de contract, in care sunt stipulate conditiile si modul de folosire a sumelor alocate, pe care unitatea de invatamant preuniversitar de stat este obligata sa le respecte.

Cheltuieli din alte surse de venituri Cheltuielile din alte surse de venituri se cuprind in bugetul de venituri si cheltuieli, avandu-se in vedere urmatoarele precizari: a) Cheltuielile acoperite din venituri rezultate din activitatea de invatamant, productie si servicii se stabilesc pe baza de devize intocmite pentru fiecare activitate de productie, invatamant, prestari de servicii, in limita veniturilor propuse. b) Cheltuielile din taxe de la persoane fizice si juridice:

40

Cheltuielile pentru desfasurarea examenului de admitere, a altor examene sau a cursurilor de pregatire solicitate de persoanele juridice se stabilesc in limita veniturilor din taxele respective. In acest scop se intocmesc note de fundamentare in care se cuprind taxele cuvenite pentru activitatile respective si cheltuielile aferente realizarii acestor venituri, si anume: drepturile cuvenite comisiilor de examen, cheltuielile de intretinere a salilor de examene, procurarea rechizitelor (hartie, stampile, cerneala, tusuri), necesare in vederea desfasurarii examenelor. De regula, cheltuielile se incadreaza in limita veniturilor prevazute. In bugetul de venituri si cheltuieli aceste cheltuieli se prevad pe titluri, articole si alineate, in functie de natura si de continutul acestora. Cheltuielile necesare pentru tiparirea certificatelor sau a diplomelor de absolvire se stabilesc in limita sumelor incasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor de absolvire. c) Cheltuielile acoperite din venituri provenite din inchirierea spatiilor disponibile d) Cheltuielile din sumele incasate drept donatii si sponsorizari se inscriu in bugetul de venituri si cheltuieli pentru realizarea actiunii stabilite in mod precis in contractele de sponsorizare. In caz contrar, sumele din sponsorizari si din donatii se folosesc pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat. Aceste cheltuieli se inscriu in bugetul de venituri si cheltuieli pe titluri, articole si alineate. e) Cheltuielile din alte surse de venituri realizate in conditiile legii Diferenta dintre totalul veniturilor proprii si suma cheltuielilor prevazute la lit. a) - e) se foloseste in completare, in functie de necesitati, de catre unitatile de invatamant preuniversitar de stat la acoperirea cheltuielilor de intretinere si functionare suportate de la bugetul de stat si de la bugetele locale, dupa caz. In acest scop se efectueaza calcule de fundamentare pentru fiecare categorie de cheltuieli, dupa care se cuprind in bugetul de venituri si cheltuieli la titlurile, articolele si alineatele respective.

41

Prezentarea si aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli de catre unitatile de invatamant preuniversitar de stat Bugetele de venituri si cheltuieli elaborate de unitatile de invatamant preuniversitar de stat se prezinta atat in faza de elaborare a proiectului bugetului de stat si a proiectelor bugetelor locale, cat si dupa aprobarea bugetelor respective, astfel: La inspectoratul scolar judetean se prezinta bugetele de venituri si cheltuieli de catre ordonatorii tertiari de credite si de centrele de executie bugetara, dupa caz, in urmatoarea structura: a) ordonatorii tertiari de credite cu contabilitate proprie prezinta bugetul de venituri si cheltuieli la care se anexeaza notele de fundamentare; b) centrele de executie bugetara, ai caror conducatori indeplinesc atributiile ordonatorilor tertiari de credite, prezinta un buget de venituri si cheltuieli centralizat pentru toate unitatile de invatamant preuniversitar de stat cuprinse in centrul de executie bugetara , la care se anexeaza cate un buget de venituri si cheltuieli pentru fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat impreuna cu notele de fundamentare. Inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, centralizeaza propunerile pe care le analizeaza si le prezinta Ministerului Educatiei Nationale. La comuna, orasul, municipiul in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat bugetul de venituri si cheltuieli se prezinta dupa cum urmeaza: 1. Unitatile de invatamant preuniversitar de stat, ai caror conducatori indeplinesc atributiile de ordonatori tertiari de credite fara a fi centre de executie bugetara prezinta bugetul de venituri si cheltuieli, la care anexeaza notele de fundamentare pentru cheltuielile care se finanteaza din bugetul local respectiv. 2. Pentru unitatile de invatamant preuniversitar de stat care sunt centre de executie bugetara, bugetul de venituri si cheltuieli, in forma centralizata, la care se anexeaza cate un buget de venituri si cheltuieli pentru fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat

42

pentru care se solicita finantare, insotit de nota de fundamentare a cheltuielilor finantate din bugetul local respectiv. In celelalte cazuri, atunci cand dintr-un buget local se finanteaza o singura unitate de invatamant preuniversitar de stat, se prezinta bugetul de venituri si cheltuieli al unitatii respective, impreuna cu notele de fundamentare a cheltuielilor din bugetul respectiv. Ca regula generala, bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor de invatamant preuniversitar de stat se prezinta ordonatorilor principali de credite spre aprobare, in conditiile legii, impreuna cu un raport in care se precizeaza in mod documentat elementele principale care au stat la baza determinarii cheltuielilor pe titluri, articole si alineate, masurile avute in vedere pentru inlaturarea risipei si pentru intarirea disciplinei in utilizarea fondurilor publice etc. Deschiderea creditelor din bugetele locale pentru finantarea complementara Ordonatorii tertiari de credite solicita pana la data de 20 a lunii in curs ordonatorului principal de credite al bugetului local (primarul comunei, orasului,municipiului) repartizarea necesarului de credite din bugetul local, reprezentand finantarea complementara pentru luna urmatoare, in limita unei treimi din prevederile trimestriale. Ordonatorii principali de credite ai bugetului local, pe baza solicitarilor primite, deschid si repartizeaza credite bugetare din bugetul local pe care il administreaza, pe seama centrelor de executie bugetara sau a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, dupa caz, care au calitatea de ordonator tertiar de credite. La unitatea de trezorerie a statului creditele deschise si repartizate din bugetul local sunt inregistrate in contul sintetic 02 "Credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor finantati din bugetele locale", precum si in conturile analitice deschise pe capitole si titluri. Aceste conturi sunt deschise pe seama ordonatorilor tertiari de credite cu contabilitate proprie si a centrelor de executie bugetara, dupa caz. Pentru operatiunile inregistrate in conturile mentionate mai sus unitatile trezoreriei statului elibereaza extrase de cont impreuna cu documentele justificative. Incasarea veniturilor proprii

43

Ordonatorii tertiari de credite cu contabilitate proprie incaseaza veniturile proprii in numerar, prin casieria proprie, de la persoane fizice si, prin virament, de la persoane juridice in contul deschis la trezoreria statului 50.19 "Disponibil din venituri proprii ale institutiilor de invatamant, conform Legii nr. 84/1995". Unitatile de invatamant preuniversitar de stat care isi executa bugetul de venituri si cheltuieli prin centrele de executie bugetara vor incasa in numerar venituri proprii, aplicand regulile stabilite pentru mandatar. Mandatarul se stabileste de catre directorul unitatii de invatamant preuniversitar de stat si poate fi: administratorul, secretarul scolii sau un cadru didactic, dupa caz. Operatiunile de incasari prin casieria proprie se organizeaza potrivit dispozitiilor legale in vigoare si se efectueaza numai pe baza de documente legale aprobate de persoane in drept, care se inregistreaza cronologic in Registrul jurnal de casa. Incasarile zilnice in numerar se depun de catre mandatari in contul 50.19 "Disponibil din venituri proprii ale institutiilor de invatamant, conform Legii nr. 84/1995", deschis pe seama centrelor de executie bugetara la trezoreria statului astfel: - in prima zi lucratoare de la incasare, in cazul in care mandatarul are sediul in localitatea in care functioneaza unitatea trezoreriei statului, la care centrul de executie bugetara are contul deschis; - in a doua zi lucratoare de la incasare, in cazul in care mandatarul si unitatea trezoreriei statului la care are contul deschis centrul de executie bugetara au sediul in localitati diferite. Persoanele juridice vireaza sumele in contul 50.19 al unitatii de invatamant preuniversitar de stat, respectiv al centrului de executie bugetara, cu ordin de plata tip trezorerie, in care se specifica pe verso natura sumelor virate. Repartizarea creditelor se efectueaz pe baza Dispoziiei bugetare.1 TR 3 FI N A Ordonator 4 1 Principal Buget si trezorerie publica, Editura DidacticaN Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1997, Tatiana, Mosteanu, de si pg.308; Credite A Bugetare T O R 1 2
44

E Z O R E R I E

Cont Bugetul local 5 6 8 Cont O.P.C. 7 9 Cont O.T.C. 11


Ordonator Teriar de Credite Bugetare

10

Legenda : 1. Manifestarea iniiativei ordonatorului principal de credite n finanarea din bugetul local; 2. Ordonatorul principal de credite bugetare ntocmete o solicitare de fonduri potrivit cu bugetul propriu de venituri i cheltuieli, pe care o adreseaz departamentului, sectorului ori instituiei financiare care are rspunderea gestiunii bugetului local; 3. Adresarea ctre finanator;

45

4. Finanatorul analizeaz solicitarea de fonduri de ctre ordonatorul principal de credite bugetare, pentru a putea dispune ctre trezorerie ca n contul bugetului local o anumita suma s treac n contul ordonatorului principal de credite bugetare;
5.

Suma de bani trece din contul bugetului local n contul ordonatorului principal de credite bugetare;

6. Alimentarea contului ordonatorului principal de credite (6.7.);


8.

Ordonatorul principal de credite este informat de ctre trezorerie cu privire la alimentarea contului acestuia de la trezorerie;

9. Ordonatorul principal de credite d dispoziie pentru alimentarea conturilor de disponibiliti ale ordonatorilor subordonai; 10. Se alimenteaz conturile ordonatorilor teriari de credite bugetare; 11. Se comunic ordonatorilor subordonai c li s-au alimentat conturile deschise la trezorerie. Plile din credite bugetare deschise se efectueaz din iniiativa ordonatorilor de credite care poarta rspunderea asupra utilizrii mijloacelor bugetare. Plile pot fi dispuse: n numerar, prin casieria instituiilor; prin decontarea din cont, n favoarea agenilor economici care au livrat mrfuri, alimente, materiale, combustibil, au prestat servicii sau executat lucrri.

CAPITOLUL IV Organizarea i conducerea evidenei

46

4.1. Evidena tehnic-operativ Furnizeaz informaiile primare ce stau la baza nregistrrii n contabilitate i statistic a unitilor de nvmnt. Este o form a evidenei economice, prin care se nregistreaz, se urmresc i se controleaz fenomenele economice n momentul i la locul producerii lor. Evidena operativ folosete pentru consemnarea fenomenelor economice documente care sunt acte scrise specifice cum sunt: condica de prezen; bonul de consum al materialelor;

aparate tehnice de nregistrare: apometre, contoare, etc. Evidena tehnico-operativ culege i generalizeaz felurite informaii cum sunt:

aprovizionarea cu materiale pe grupe de materiale i furnizori; consumaiile cantitative pe locuri de consum, care se constituie pe baza unor calcule ulterioare n contabilitate i statistic. 4.2. Evidena statistic Este o form a evidenei economice prin care se studiaz latura cantitativ a fenomenelor sociale de munc i legitile dezvoltrii social-economice n condiiile concrete de loc i de timp, n expresia lor numeric. Este o form deosebit de important a evidenei pentru fenomenelor vieii sociale, culturale i politice ale societii. Statistica nregistreaz i prelucreaz fenomenele social-economice de mas. Datele necesare pot fi proprii evidenei statistice i sunt culese din documentele primare prin procedee ca: observarea, anchetarea de opinii, recensmntul etc., dup care datele se prelucreaz sub form de indici i indicatori statistici, sau sub form grafic: tabele, diagrame, etc..

47

Contabilitatea interfereaz cu statistica social-economic n special, n toate unitile patrimoniale dat fiind domeniul lor de ntreptrundere reciproc. i interdependen

4.3. Evidena contabil Contabilitatea este acea form a evidenei economice care reflect acele aspecte ale procesului produciei sociale ce pot fi exprimate valoric (n bani). Contabilitatea n forma ei primar se organizeaz n ntreprinderi instituii ale administraiei publice, organizaii economice etc.. Obiectul ei reflect mijloacele economice i proveniena lor, asigur controlul asupra modului cum sunt folosite mijloacele i resursele n procesele economice. Fiind una din formele sistemului unitar al evidenei, contabilitatea poate oglindi ntregul proces al produciei sociale n toate aspectele sale. O particularitate a contabilitii este c, ea, se ine n etalon bnesc, dar utilizeaz i etaloane naturale. Deci n obiectul ei se circumscrie numai ceea ce poate fi exprimat n bani. Contabilitatea trebuie privit sub dou aspecte, i anume unul primar, prin care se reflect n expresie bneasc micrile de valori n unitatea de nvmnt i unul centralizator prin care se exprim sintetic existenele, micrile, transformrile mijloacelor economice i a surselor de constituire a acestora. Totodat, contabilitatea centralizatoare angajeaz sintetic i rezultatele finale raportate la o perioad de gestiune dat(luna, semestrul, an de gestiune).Contabilitate folosete procedee i mijloace de lucru precum i norme metodologice i reguli precise stabilite de Ministerul Finanelor. Cele trei forme ale evidenei economice constituie un tot unitar, o surs important de informare asupra activitii ce se desfoar n conformitate cu direciile stabilite. Evidenei economice i revin sarcinile: o s nregistreze activitatea desfurat, dnd posibilitatea comparrii activitii curente ce se desfoar cu perioada de gestiune anterioar;

48

o s asigure cunoaterea situaiei economice aflate n proprietatea unitii de nvmnt; o s permit stabilirea rezultatelor executrii bugetelor; o s urmreasc felul n care se respect legislaia economic i alte norme de drept. Potrivit reglementrilor legale, toate unitile lucrative, indiferent de forma juridic de organizare, care gestioneaz valori materiale i bneti sunt obligate s organizeze i s desfoare ntreaga activitate prin conturi, adic s in contabilitatea proprie. nregistrarea n contabilitate se face pe baza documentelor justificative, document cu document, sau a unui document centralizator n care se nscriu mai multe documente justificative, al cror coninut se refer la aceleai operaiuni economice i care privesc aceeai perioad. nregistrrile n contabilitate se pot face pe baz de note contabile, de regul n cazul acelor operaiuni economice pentru care nu se ntocmesc documente justificative. Conform prevederilor legale, unitile patrimoniale, au obligaia s asigure, n condiiile legii: ntocmirea documentelor justificative pentru orice operaiune care afecteaz patrimoniul unitii; nregistrarea n contabilitate a operaiunilor patrimoniale; inventarierea patrimoniului unitii; ntocmirea bilanului contabil; controlul asupra operaiunilor patrimoniale efectuate; furnizarea, publicarea i pstrarea informaiilor cu privire la situaia patrimoniului i rezultatele obinute de unitate; Potrivit legii, documentele justificative care stau la baza nregistrrilor n contabilitate angajeaz rspunderea persoanelor care le-au ntocmit, vizat, aprobat ori nregistrat n contabilitate, dup caz. nregistrarea operaiunilor patrimoniale n contabilitate se face cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative, dup data de ntocmire sau de intrare n unitate i sistematic, n conturi sintetice i analitice, cu ajutorul registrului-jurnal i al crii mari, potrivit planurilor de conturi i normelor

49

emise n condiiile prevederilor art. 4 din lege. Inventarierea trebuie s cuprind toate elementele de activ i de pasiv din patrimoniul unitii care se nscriu n registrul inventar. Sunt supuse, de asemenea, inventarierii, bunurile aflate temporar n pstrare, custodie sau pentru alte scopuri n unitatea patrimonial, aparinnd altor persoane fizice sau juridice. Registrul - jurnal, registrul - inventar i cartea mare mpreun cu documentele justificative, precum i bilanul contabil, ntocmite potrivit normelor stabilite, constituie documente oficiale pentru exercitarea controlului asupra operaiunilor patrimoniale efectuate i pot fi admise ca prob n justiie. Controlul asupra operaiunilor patrimoniale nregistrate n contabilitate se efectueaz de ctre persoanele care conduc contabilitatea, care efectueaz controlul financiar preventiv i controlul financiar de gestiune , cenzori sau alte persoane mputernicite de unitatea patrimonial, dup caz. De asemenea, controlul asupra operaiunilor patrimoniale nregistrate n contabilitate se efectueaz de ctre organele de control financiar i fiscal ale statului i alte organe cu atribuii de control. Informaiile necesare stabilirii patrimoniului naional, execuiei bugetului de stat, precum i ntocmirii balanelor financiare (balana financiar general a economiei; balana de pli externe; balana de venituri i cheltuieli bneti ale populaiei i masei monetare; balana creanelor i angajamentelor externe pe ri; balana formrii capitalurilor pe economie; balana financiar a resurselor i cheltuielilor de investiii ) i a bilanului pe ansamblul economiei naionale, precum i pentru Sistemul Conturilor Naionale sunt furnizate de ctre unitile patrimoniale prin bilanul contabil i drile de seam statistice, n condiiile legii. Documentele contabile oficiale, respectiv bilanul contabil, cartea mare registrul-jurnal i registrul inventar, potrivit legii se in n limba romn i n moneda naional. Operaiunile privind investiiile de capital strin, titlurile de valoare, comerul exterior, cooperarea economic internaional, prestrile de servicii i executrile de lucrri externe, creditele i operaiunile bancare externe, schimbul valutar, disponibilitile n devize se nregistreaz n contabilitate, att n devize, ct i n lei, la cursul valutar de schimb n vigoare la data efecturii lor. Convertirea n lei a preurilor externe pentru stabilirea valorii n vam a mrfurilor din import se face potrivit cursului valutar de schimb

50

n vigoare n prima zi a sptmnii n care se nregistreaz declaraia vamal, conform reglementrilor privind tariful vamal de import. n temeiul prevederilor art. 4 din lege, Ministerul Finanelor emite: planul de conturi general i normele metodologice privind utilizarea acestuia; modelele registrelor contabile, formularele comune privind activitatea financiar i contabil precum i normele metodologice privind utilizarea acestora; modelele bilanurilor contabile i normele metodologice privind ntocmirea acestora; Planul de conturi general, precum i normele de utilizare a acestuia sunt destinate tuturor unitilor patrimoniale care desfoar activiti economice i conin conturile necesare nregistrrii n contabilitate a operaiunilor patrimoniale, coninutul i funcia fiecrui cont, precum i monografia contabil a principalelor operaiuni. Planul de conturi general conine nou clase de conturi simbolizate cu o cifr, grupe de conturi simbolizate cu dou cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre, conturi sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre. Conturile din clasele 1- 7 sunt obligatorii, iar cele din clasele 8 i 9, precum i dezvoltarea n analitic a conturilor sintetice vor fi adaptate i completate de fiecare unitate patrimonial n funcie de specificul activitii i necesitile proprii. Modelele registrelor contabile i ale formularelor comune privind activitatea financiar i contabil se utilizeaz de ctre toate unitile patrimoniale; modelele bilanurilor contabile se stabilesc de Ministerul Finanelor. Normele metodologice privind utilizarea acestora cuprind: reguli privind ntocmirea bilanurilor contabile; corelaiile ce trebuiesc asigurate ntre indicatorii prevzui n coninutul acestora; verificarea i depunerea acestora la organele n drept; modul de centralizare a bilanurilor contabile pe ramuri de activitate, n profil teritorial i departamental, precum i pe ansamblul economiei naionale. n cazul utilizrii echipamentelor informatice pentru ntocmirea documentelor justificative i pentru prelucrarea i nregistrarea datelor n contabilitate, registrele

51

contabile i formularele privind activitatea financiar i contabil pot fi adaptate n funcie de necesitile proprii de utilizare, n condiiile respectrii coninutului de informaii al modelelor prevzute n nomenclatorul menionat la alineatul precedent. n afar de formularele prevzute n acest nomenclator, unitile patrimoniale pot folosi n activitatea financiar - contabil i formulare specifice elaborate de ministere, departamente, uniti de grup, asociaii profesionale sau de unitatea patrimonial, n funcie de necesiti. Metodele de evaluare adoptate de unitatea patrimonial trebuie s fie aceleai n tot cursul exerciiului financiar, precum i de la un exerciiu financiar la altul. n cazuri justificate i n condiiile prevzute de lege, unitatea patrimonial poate schimba metodele de evaluare, fcnd n acest sens meniuni la anexa la bilan, prezentnd influenele asupra situaiei patrimoniale i financiare, precum i asupra rezultatului exerciiului financiar. Reevaluarea activelor i pasivelor unitii patrimoniale se efectueaz potrivit reglementrilor n vigoare. n aceste cazuri, valoarea de intrare a elementelor patrimoniale se modific, aceasta fiind nlocuit cu valoarea lor actual. Documentul oficial de gestiune al unitii patrimoniale l constituie bilanul contabil, care trebuie s dea o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a situaiei financiare i a rezultatelor obinute. Pentru a da o imagine fidel a patrimoniului, a situaiei financiare i a rezultatelor obinute trebuie respectate, cu bun credin, regulile privind evaluarea patrimoniului i celelalte norme i principii contabile, cum sunt:

principiul prudenei, potrivit cruia nu este admis supraevaluarea elementelor de activ i a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv i a cheltuielilor, innd cont de deprecierile, riscurile i pierderile posibile generate de desfurarea activitii exerciiului financiar curent sau anterior;

principiul permanenei metodelor, care conduce la continuitate aplicrii normelor i regulilor privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate i prezentarea elementelor patrimoniale i a rezultatelor asigurnd comparabilitatea n timp a informaiilor contabile;

52

principiul continuitii activitii, potrivit cruia se presupune c unitatea patrimonial i continu n mod normal funcionarea ntr-un viitor previzibil, fr a intra n stare de lichidare sau de reducere sensibil a activitii;

principiul independenei exerciiului financiar, care presupune delimitarea n timp a veniturilor i cheltuielilor aferente activitii unitii patrimoniale pe msura angajrii acestora i trecerii lor la rezultatul exerciiului financiar la care se refer;

principiul intangibilitii bilanului de deschidere a unui exerciiu financiar care trebuie s corespund cu bilanul de nchidere a exerciiului financiar precedent;

principiul necompensrii, potrivit cruia elementele de activ i de pasiv trebuiesc evaluate i nregistrate n contabilitate separat, nefiind admis compensarea ntre posturile de activ i cele de pasiv ale bilanului , precum i ntre veniturile i cheltuielile din contul de rezultate.

53