Sunteți pe pagina 1din 16

EVALUAREA CALITATII PRODUSULUI CARTOF

I. INTRODUCERE
Cartoful prezinta o deosebita importanta in alimentatia oamenilor, in furajarea animalelor si pentru prelucrari industriale. In alimentatia oamenilor cartoful se foloseste in stare proaspata sau sub forma de produse uscate si semipreparate. Este alimentul de baza sau complementar pentru o mare parte a populatiei Europei dar si din alte tari ale lumii. Datorita gustului placut, a digestibilitatii si a valorii nutritive ridicate preparatele din cartof satisfac exigentele alimentare ale tuturor categoriilor populatiei, acesta fiind consumat fiert, copt sau prajit, sub forma de supe, salate, piureuri substituind de multe ori painea si fiind de neinlocuit ca aliment dietetic. Valoarea energetica a cartofului este ridicatI, datorita continutului mare de amidon, precum si altor substante cum ar fi: proteine, grasimi vitamine (in special vitamina C). In furajarea animalelor cartoful este valoros, in primul rand pentru porcine si bovine dar poate fi utilizat si la alte specii de animale. In industria amidonului si alcoolului, dintr-o tona de tuberculi se obtin 140 kg amidon sau 100 kg dextrina respectiv 95 l alcool : de asemenea se pot obtine 15 -17 kg cauciuc sintetic. Cartoful se utilizeaza in industria alimentara, obtinandu-se produse uscate: faina, fulgi, deshidratat, gris, produse prajite: cips (felii subtiri prajite in ulei, crocante); pommes frittes (cartofi semiprajiti si congelati), cartofi pai.

II. CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A CARTOFULUI

1. Prezentarea produsului
Cartoful (Solanum tuberosum) este o planta erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete si tulpini subterane terminate cu tuberculi de forma rotunda, ovala sau alungita. Planta este cultivata pentru acesti tuberculi care sunt comestibili, bogati in amidon, motiv pentru care sunt folositi in alimentatie si ca furaj. Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Muntilor Anzi. In perioada precolumbiana in zonele aflate azi in Peru, Ecuador si Columbia se cultivau circa 200 de specii de cartof. 1.1. Clasificarea tipurilor de cartofi Dupa perioada de vegetatie cartofii se impart in: - timpurii Fresco (95 de zile, perioada de vegetatie); - semitimpurii Bran, Rustic, Teo (95-110 zile); - semitarzii Super (110-130 zile) - tarzii Titus (peste 30 de zile). Dupa calitate se impart in : - Clasa A pentru salate (tuberculii mai putin fainosi, nu se sfarama la fierbere; consistenta tare); - Clasa B pentru diferite preparate culinare (mai putin fainosi, crapa uneori la fierbere; amidon fin); - Clasa C fainos, are consistenta redusa si crapa la fierber; - Clasa D foarte fainos, se sfarama complet; amidon grosier folosit in industria sa. Dupa modul de utilizare, soiurile de cartof se grupeaza in : - soiuri de masa cu tuberculi avand peridesma fina , gust placut si continut mai redus in amidon (14 17 %); - soiuri industriale , cu tuberculi bogati in amidon si foarte productive , continut ridicat in amidon ( 20 25 % ); - soiuri mixte , care pot fi folosite atat in scop alimentar cat si pentru industrializare sau furaje; - soiuri furajere , bogate in amidon si proteine . Dupa orez, grau si porumb, cartofii reprezinta a patra sursa de energie alimentara.

2. Importanta in alimentatie
2

Cartoful prezinta o deosebita importanta in alimentatia oamenilor, in furajarea animalelor si pentru prelucrari industriale. Cartoful a ajuns in Europa prin secolul XVI si, de atunci, nu ne-a mai lipsit de la masa. Aceasta leguma aparent banala, daca este fiarta pe abur sau inabusit, dezintoxica organismul, datorita continutului sau bogat in potasiu. Contribuie la eliminarea acidului uric, fiind indicat in reumatism si artroza. Slab hipnotic si calmant, cartoful e foarte bun pentru persoanele nervoase, cu crampe, insomnii, tuse pe baza nervoasa. Este recomandat si diabeticilor, copt in cenusa, in asa fel incit sa nu i se piarda nici savoarea, nici calitatile nutritive. Cartoful reduce glicozuria, determina o ameliorare a starii generale si, la bolnavii cu complicatii chirurgicale, o revitalizare a tesuturilor, prin favorizarea proceselor de cicatrizare. Cartoful contine provitamina A, vitamina K (antihemoragica si antianemica), sulf (combate excesul de seboree si fier). Constituie una dintre principalele surse de vitamina C a francezilor, care consuma in jur de 120 kg de cartofi pe an de persoana. Dr. Leon Binet a demonstrat ca aceasta leguma contine o substanta azotata, tuberina, care favorizeaza cresterea copiilor. Cartoful e recomandat de medicina moderna pentru ca e sanatos, hranitor, energetic, permis tuturor celor predispusi la ingrasare. Inlesneste functiile intestinale, combate ulcerul, este cicatrizant. Daca nu e preparat cu grasime, cartoful nu ingrasa. Este chiar recomandat obezilor, hepaticilor. Administrate diabeticilor, zilnic cite 1 kg-1,5 kg de cartofi, s-a constatat atenuarea simptomelor morbide (glicozurile, poliurie, polidipsie). Chiar daca este voluminos, cartoful are 80% apa, un pic mai putin decit laptele. Un cartof de dimensiuni medii cintareste in jur de 150 de grame si furnizeaza organismului doar 100-110 kilocalorii, cit un pahar de suc de portocale. Un cartof are numai 10 miligrame de sodiu (de 400 de ori mai putin decit aportul zilnic de sodiu). Potasiu are, insa, din plin: de trei ori mai mult decit o portocala si chiar si mai mult decit o banana. Sint mai greu de digerat cartofii prajiti, deoarece contin mai multe lipide. Consumul anual direct de cartofi pe locuitor oscileaza in diferite tari ale lumii intre 44 si 140 kg: Irlanda - 140 kg, Olanda - 138 kg, Germania - 130 kg. Spania - 120 kg, Belgia - 118 kg, Franta 108 kg, Anglia - 95 kg, Elvetia - 87 kg, Italia - 65 kg etc. In Romania consumul anual pe locuitor este de circa 100 kg tuberculi. Cartoful se utilizeaza in industria alimentara, obtinandu-se produse uscate: faina, fulgi, deshidratat, gris, produse prajite: cips (felii subtiri prajite in ulei, crocante); pommes frittes (cartofi semiprajiti si congelati), cartofi pai.

3. Procesul tehnologic de cultivare a cartofului


3

Pentru cultivarea cartofului este de preferat un teren care sa contina un pamant usor si bogat in substante hranitoare. Terenul se lucreaza din toamna efectuandu-se o aratura adanca de 25-30 cm, apoi aplicadu-se gunoi de grajd, aproximativ 15-20 tone la 5000 mp. Primavara solul se niveleaza si se ingrasa suplimentar cu un amestec de mranita si cenusa. In vederea obtinerii de productii mari si timpurii, tuberculii trebuie sa fie sanatosi, iar la plantare este recomandat ca sa fie deja incoltiti. Plantarea cartofilor se va face cat mai devreme, recomandat la inceputul lunii martie in zonele mai calde si in jurul datei de 15 aprilie in zonele mai reci. Pentru protejarea culturii de brumele tarzii de primavara, se vor folosi adaposturi din folie de polietilena. Se recomanda pastrarea unei distante de 30-35 cm pe rand si de 60-70 cm intre randuri, cuiburile facandu-se la adancimea de cca 13-15 cm. Tuberculii incoltiti se asaza cu grija pe o parte pentru a nu li se rupe coltii, cei mari putand fi taiati in doua, astfel incat fiecare parte sa aiba cate 2-3 colti. Cand lastarii au ajuns la 10-12 cm se praseste, apoi dupa 2-3 saptamani se mai face o prasila, cand se musuroiesc plantele. Cultura trebuie udata si ingrasata suplimentar pentru a obtine productii mari, prima oara la 10-15 zile de la rasarire, apoi dupa 10-20 zile. Pentru prima recolta se desface cu grija pamantul din jurul tufei si se culeg numai tuberculii mai mari (de marimea unui ou). Pamantul se trage la loc, se uda si se reface musuroiul pentru a se forma noi tuberculi. Este necesar sa se foloseasca numai soiuri care formeaza tuberculi cat mai devreme, dintre care mentionam: Ostara, Sirtema, Resy, Desiree, Semenic etc. In cultura cartofului se intalnesc si o serie de inconveniente, cum ar fi: tuberculii destinati plantarii trebuie reinnoiti periodic, altfel productia scade datorita fenomenului de degenerare. Calitatea materialului de plantare influenteaza productia cu 40 - 60%; bolile si daunatorii (in special mana - Phytophthora infestam) produc pagube mari, daca nu se iau masuri riguroase de combatere. Prin tuberculi se transmit bacterioze si viroze care nu pot fi combatute pe cale chimica; se foloseste o cantitate mare de tuberculi la plantare (25 - 40% din valoarea cheltuielilor); este sensibil la variatia conditiilor climatice din timpul vegetatiei si foarte pretentios la soi, cu repercusiuni asupra pastrarii tuberculilor si biologiei lor; 4

tuberculii se conserva cu dificultate si numai in limite stricte de temperatura si umiditate; datorita sensibilitatii tuberculilor la lovire si temperaturi scazute, transportul se face cu dificultate; mecanizarea integrala a culturii este posibila numai pe soluri nisipo-lutoase, luto-nisipoase si lutoase.

4. Caracteristici de calitate
Tuberculii de cartof se impart in patru clase de calitate : clasa A , tuberculii putin fainosi , cu consistenta tare ; clasa B , tuberculi putin fainosi , nu se sfarama la fierbere , sunt consistenti , cu amidon fin , folositi pentru diferite preparate culinare ; clasa C , tuberculi fainosi , folositi pentru piureuri ; clasa D , tuberculi foarte fainosi , fierb usor , se sfarama complet la fiert , au amidon grosier si se folosesc in industria amidonului . 4.1. Caracteristici minimale a) Tinand seama de tolerantele admise, cartofii trebuie sa fie: cu aspect normal caracteristic soiului corespunzator zonei de productie; intregi (min. 95%) sanatosi, (produsul afectat de putregai sau alte stricaciuni care sa ii faca inapti consumului este exclus); curati; acoperiti foarte bine cu coaja; turgescenti (tari); neincoltiti, (colti - maxim admis 3 mm).

b) Lipsiti de defecte externe sau interne care sa afecteze aspectul general al produsului, calitatea si prezentarea in ambalaj cum ar fi: 5

crapaturi (inclusiv crapaturi de crestere), taieturi, muscaturi, vanatai sau asperitati (numai pentru soiurile a caror coaja nu este aspra) mai mari de 5 mm adancime; inverzire (culoarea verde deschis care nu depaseste 1/8 din suprafata si care poate fi indepartata prin cojire normala nu constituie defect); deformari grave; pete sub coaja de culoare gri-albastru sau negre care depasesc 5 mm adancime; patare ruginie, gauri sau inimi negre sau alte defecte interne; atacul de raie comuna si raie fainoasa sa nu fie adanc de 2 mm (sau mai mult); petele de raie comuna - superficiale nu trebuie sa depaseasca mai mult de din suprafata tubercului; vatamari datorate inghetului; umezeala externa anormala; miros si/sau gust strain

4.2. Caracteristicile soiurilor valoroase Un soi valoros de cartof trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : sa aiba productivitate ridicata ; sa aiba tuberculi apropiati in cuib si rezistenta la actiuni mecanice pentru a se preta la recoltare sa aiba tuberculi rotunzi ovali, plini, care se curata usor de impuritati cu mijloace mecanizate sa fie rezistent la raie, mana, viroza ; sa aiba un repaos vegetativ lung pentru ca tuberculii sa poata fi pastrati timp indelungat si cu soiul de masa sa aiba un gust placut, sa nu se sfarme la fiert si sa aiba tuberculi cu un continut

mecanizata; si cu pierderi minime;

pierderi minime; ridicat in amidon, proteine si vitamine; 4. 3. Tolerante de calitate se admite maximum 1% din masa tuberculilor afectati de putregai uscat sau umed; se admit 2% din masa, impuritati (din care 1% pamant aderent).

5. Valoarea nutritiva
Cartoful (bulbii) are valoare nutritiva inalta datorita continutului sau de amidon (14-27%), proteine (tuberina), vitamine (acid ascorbic) si saruri minerale. Coaja cartofului, mai ales in jurul ochiurilor de cartof, contine solanina cu actiune toxica, daca este ingerata in cantitati mari. Cartoful se digera bine, dar uneori provoaca meteorism. Cartoful tanar este o sursa importanta de vitamina C. Cartoful este bogat in potasiu si sarac in sodiu, ceea ce ii asigura actiunea diureica, se limiteaza in obezitate. Sarurile minerale si vitamina C se mentin in cartoful fiert cu coaja sau in aburi. Cartofii sunt o excelenta sursa de potasiu, extraordinar pentru sanatatea cardiovasculara. Doar un singur cartof poate oferi 21% din necesarul zilnic de potasiu al organismului. De asemenea, potasiul ajuta la asimilarea calciului, important pentru mentinerea oaselor puternice. Pentru vitamina C, nu va ganditi numai la portocale - ganditi-va si la cartofi! Cartofii sunt una din cele mai importante surse de vitamina C din dieta americanilor. Aceasta vitamina este un puternic antioxidant care ajuta la stabilizarea radicalilor liberi, care pot preveni distrugerea la nivel celular. De asemenea, vitamina C produce colagenul care ajuta la mentinerea in buna stare a articulatiilor si osaturii. Un cartof de marime medie cu coaja contine trei grame sau 12% din necesarul zilnic recomandat de fibre. Ultimele studii au aratat faptul ca fibrele sunt benefice pentru un sistem digestiv sanatos si pot ajuta la reducerea riscului aparitiei unor anumite tipuri de cancer si probabil a bolilor de inima. Antioxidantii protejeaza componentele celulelor cheie prin neutralizarea efectelor daunatoare ale radicalilor liberi, produsi natural in urma metabolismului la nivel celular. Radicalii liberi calatoresc de-a lungul celulelor, distrugand structura altor molecule, cauzand pagube la nivel celular. Se pare ca aceste celule distruse contribuie la imbatranire si conduc la diverse probleme de sanatate. De asemenea, cartofii contin gluten, un antioxidant care s-ar putea sa ajute la protectia impotriva anumitor forme de cancer. Cartofii, pentru o alimentatie sanatoasa care contine un complex de carbohidrati, sunt principala sursa energetica pentru organism. extrem de nesanatoase si nu sunt benefice mentinerii pe termen lung a unei greutati corporale scazute. Deoarece aceste diete tind sa fie bogate in grasimi saturate si sarace in consumul de fructe, legume si cereale, pot creste riscul aparitiei bolilor de inima sau a anumitor tipuri de cancer.

6. Ambalare si transport
6.1. Omogenitate Continutul fiecarui ambalaj (sau lot pentru produsul prezentat in vrac in containere) trebuie sa fie uniform si sa contina numai cartofi avand aceeasi origine, soi, calitate, culoare a cojii, culoare a miezului si marime. Partea vizibila a continutului ambalajului (sau lotului pentru produsul prezentat in vrac in containere) trebuie sa fie reprezentativa pentru tot continutul. 6.2. Ambalare Cartofii trebuie ambalati astfel incat produsul sa fie bine protejat si sa se asigure o aerisire adecvata. Materialele folosite la ambalarea cartofilor trebuie sa fie curate si de o calitate care sa evite producerea unor stricaciuni interne sau externe a produsului. Utilizarea materialelor, in special a hartiei, timbrelor inscriptionate cu specificatii de comert, este admisa cu conditia ca tiparirea si lipirea sa fie facuta cu cerneala si adezivi netoxice. 6.3. Prezentare Cartofii trebuie livrati in ambalaje adecvate, conform contractului in: 1. saci de plasa 2. saci din iuta 3. big bags 4. containere.

7. Garantarea calitatii
Standardul UNECE se refera la cartofii timpurii si alimentari crescuti din Solanum tuberosum L. si hibrizii acestora, pentru realizare in stare proaspata, cu exceptia cartofilor pentru prelucrare industriala 8

Cartoful pentru samanta se poate produce si comercializa de catre agenti economici inregistrati, atunci cand cartoful pentru samanta indeplineste conditiile prevazute de prezentele reguli si norme pentru a putea fi certificat oficial de ITCSMS sau LCCSMS

8. Etichetarea
Fiecare ambalaj trebuie sa aiba urmatoarele particularitati scrise lizibil cu litere grupate pe o latura a ambalajului, vizibil din afara, tiparite fie pe ambalaj fie pe o eticheta. Daca etichetele sunt plasate in interiorul ambalajelor (saci sau sfoara), ele trebuie dispuse astfel incat indicatiile cu privire la marcare sa poata fi citite din afara (pentru cartofii transportati in vrac in containere aceste particularitati trebuie sa apara pe un document care insoteste produsul care sa fie atasat intr-o pozitie in interiorul vehiculului de transport): A. Identificare: Denumirea si adresa sau codul oficial al intreprinderii de ambalare si/sau de livrare. B. Natura produsului: Cartofi timpurii, cartofi noi sau alta denumire echivalenta, sau cartofi Denumirea soiului, Denumirea speciala sau numele comercial pentru cartofii timpurii sau alimentari Mijlocii sau o denumire echivalenta, daca este cazul. alimentari, daca continutul nu este vizibil din exterior.

care nu respecta cerintele fata de dimensiunea maxima, daca este cazul

C. Originea produsului: Tara de origine si, optional, regiunea unde au crescut cartofii, sau denumirea zonei locale, regionale sau nationale. D. Date comerciale: Dimensiunea (daca au fost calibrati), indicind marimea minima urmata de cuvintele si mai mari, sau marimile minime si maxime. 9

Greutatea neta, Insemnari optionale: culoarea miezului (de exemplu, galben sau alb), culoarea cojii, forma tuberculului (rotund sau lung) si tipul alimentar (de exemplu, fainos sau tare).

E. Marcaj al controlului oficial (optional)

II.

PIATA CARTOFULUI

1. Aria pietei

10

Aria (localizarea )pietei porneste de la constatarea ca ,piata privita in conexiune cu spatial cunoaste forme diferite de localizare, densitati geografice diferite, precum si particularitati teritoriale in chiar continutul tranzactiilor de piata. Cunoastera relatiei piata- spatiu prezinta o importanta deosebita pentru intreprinderile producatoare dar si pentru cele comerciale . Activitatea din agricultura prezinta numeroase trasaturi specifice ,in sistemul de indicatori. Astfel activitatile din agricultura se desfasoara sub incidenta unor factori ,precum: marimea si nivelul de fertilitate a terenurilor agricole ,regimul de precipitatii si temperatura,gradul de asigurare cu forta de munca necesara acestui sector ,gradul de asigurare cu capital fix,si circulant. In cadrul acestora ,un rol determinant il prezinta pamintul ,ca sursa naturala reproductibila regenerabila ,de marimea,calitatea si utilizarea lui depinzind atit rezultatele activitatii economice ,cit si gradul de satisfacere a populatiei cu produse agro- alimentare. Pe de alta parte ,faptul ca pamintul e limitat ca intindere si diferentiat din punct de vedere al nivelului de fertilitate ,impune o anumita preocupare pentru reducerea gradului sau de uzura,prin masuri care vizeaza lucrari de imbunatatiri funciare si o rotatie corespunzatoare a culturilor. Una dintre plantele cultivate pe toate continentele este cartoful Este o planta care se acomodeaza foarte bine in conditii pedoclimatice dintre cele mai diverse ,cultura sa extinzindu-se din toate zonele tropicale pana spre nord,depasind cu mult limita cerealelor,rezistente la frig. Aceasta adaptibilitate ,,proverbiabila este relevata de exemplu Romaniei ,in care culturile de cartofi se extind din zona sudica, pina in nordul tarii. La noi in tara ajunge abia la sfirsitul secolului al XVIII-lea in Transilvania de nord ,si dupa 1812, in Muntenia si Moldova . Prefera zonele de clima racoroasa si umeda,nefiind pretentious la soluri. Dupa locul unde se desfasoara relatiile de vinzare-cumparare, piata poate fi INTERNA sau EXTERNA.Intre acestea exista deosebiri,semnificative ,piata fiecarei tari avind particularitatile ei. Pietele externe alcatuiesc piata internationala Productia anului 2000 (290 mil.t) a fost realizata in proportie de 60 % in sapte tari : China (46 mil.t ), Rusia (38 mil.t), Polonia (25 mil.t ), SUA (20 mil.t ), India (19 mil.t), Ucraina (15 mil.t ), Germania (11 mil.t). Atit pietele interne cit si cele externe pot fi examinate in structurile lor teritoriale .

11

Pietele locale au trasaturi specifice in ceea ce priveste structura proceselor de circulatie a marfurilor. De mentionat ,totodata ca unele piete inregistreaza un flux de cerere din alte zone :deci alte piete retin numai o parte din cererea locala.

2. Structura pietei
In Structura pietei la noi in tara doua zone isi disputa prioritatea in cultura cartofului: Moldova de nord (respectiv Podisul Sucevei si culoarul Siretului) Transilvania de sud-est ( si anume judetele Brasov,Covasna,Harghita )in care se

realizeaza circa 30 % din productia tarii. Fiecare din cele doua regiuni contribuind cu peste un sfert din productia de cartofi din tara noastra. Culturile de cartof se extind si in zona sudica ,de ariditate si anume ( Campia Romana ,Podisul Dobrogei). Piata unui produs sau serviciu nu este omogena; ea are structura sa interna fiind alcatuita din segmente de piata. Doua observatii se impun atentiei ,valabile deopotriva pentru structura pietei. In primul rind, indiferent de complexitatea structurii sale,interne ,piata reprezinta un tot unitar. In al doilea rind structura pietei are un caracter dinamic. Astfel daca ne referim la fenomenele de masa din ,agricultura acestea se produc in cadrul unor asamblari de elemente simple in cadrul unor gospodarii agricole, de diferite tipuri-terenuri, constructii, masini, lucratori agricoli.

3. Capacitatea pietei
Capacitatea pietei trebuie sa fie examinata intr-o structura detaliata pe mai multe segmente ,pe o anumita arie teritoriala ,sau pe zone mai restrinse ale acesteia . Ea trebuie sa fie evaluata in limita caruia sa se poata desfasura activitatile de marketing. Capacitatea pietei poate fi exprimata prin intermedul unor indicatori, atat valorici cit si fizici. In acest sens capacitatea pietei poate fi exprimata ,prin intermediul dimensiunilor ofertei,ale cererii ori ale tranzactiilor de piata, (vanzarilor ). In scopul prezentarii unui model de analiza a variatiei fenomenelor pe baza unei serii simple am inregistrat datele publicate in ,,Anuarul statistic al tarii noastre pe anul 2002,cu privire la productiile medii la ha si suprafetele cultivate pentru culturile de cartofi ,pe judete ,realizate in anul 2001. 12

Pe total tara, productia medie a fost de 13949kg, iar in sectorul privat de 13878 kg, neexistind prin urmare, diferente semnificative. Aceasta situatie este explicabila daca avem in vedere faptul ca suprafetele cultivate cu cartofi apartin sectorului privat in majoritatea judetelor tarii. Astfel ,din cele 41 judete cultivatoare de cartofi ale tarii doar in 3 judete ( 7,3 % ) sectorul privat detine sub 90 % din suprafata cultivate, in 6 judete (14,6 % ) ponderea suprafetelor detinute de sectorul privat este cuprinsa intre 90 % -95 %, iar in majoritatea judetelor , 32 respectiv 78,1 % din totalul judetelor aceasta pondere este cuprinsa intre 95,1 %- 99,9 %. Referitor la productia medie ,datele evidentiaza faptul ca productiile medii la ha din sectorul privat difera nesemnificativ de cele obtinute pe total. Se observa ca in 28 din judetele tarii productia medie la cartofi obtinuta in sectorul privat depaseste usor productia medie pe total , doar intr-un singur judet s-au obtinut productii egale ,iar in celelalte 12 judete productiile medii se situeaza sub productia medie pe total. Analizind productia medie la cartofi pe judete , se, constata de asemenea ,ca diferentele mari intre productiile medii obtinute la nivelul judetelor - diferente care se datoreaza in principal conditiilor pedoclimatice , a traditiilor in cultura cartofilor ,ca si a altor factori care ar putea fi analizati pe baza unor analize statistice special organizate in acest scop. 4. Canale de distributie Canalele de distributie reprezinta modul prin care cartoful ajunge de la producator la consumator. In conditiile actuale ale economiei de piata romanesti, principalele canale de distributie a cartofului de la fermier la producator sunt: 1. Piete en detail a) Piata taraneasca, prin intermediul careia fermierii, indeosebi micii producatori, Isi valorifica produsele agricole direct consumatorilor. Aceasta modalitate de comercializare este speifica unei agriculturi de subzustenta; prin intermediul pietelor taranesti, micii producatori isi comercializeaza surplusul de produse agroalimentare, obtinute in propria gospodarie, in scopul relizarii resurselor financiare necesare procurarii altor produse sau a unor imputuri necesare reluarii procesului de productie.. b) Magazinele de desfacere cu amanuntul (mixte si specializate) Magazinele specializate, pentru desfacerea cu amanuntul a cartofului in Romania nu exista deocamdata. Exista magazine mixte pentru fructe, legume, cartof, struguri, in general pentru produse horticole. Exista, de asemenea, mici intreprnzatori care si-au deschis astfel de magazine si Isi procura marfurile de la

13

depozitele en gros sau chiar de la fermieri. Aceste magazine nu au facut un real progres pentru a practica un comert modern si civilizat. c) Supermarketuri. Acestea constituie canale moderne si civilizate de comercializare a marfurilor, inclusiv a cartofului. Posibilitatea preluarii cartofului de la fermieri si/sau de la asociatiile acestora, de catre Supermarket-uri, cat si practicarea unui adaus comercial mai redus, constituie un factor incurajator pentru producatorii de cartof. Utilizarea acestui canal de distributie, in sprijinul fermierilor, presupune incheierea unui contract pe o durata mai lunga intre parteneri, fermierii putandu-si face astfel o programare a productiei. 2. Pietele en gros a) specializate; cu incercari nereusite la Brezoaiele, judetul Dambovita, pentru comercializarea cartofului timpuriu; b) mixte; aparute in ultima perioada, in majoritatea centrelor urbane sau in apropierea acestora, care functioneaza dupa anumite reglementari. Din aceste piete, detailistii. (magazine cu desfacere cu amanuntul, intermediari din pietele taranesti traditionale) si consumatori colectivi, Isi pot procura produse la preturi mai mici, dar in cantitati mai mari; 3. Piata invizibila a intermediarilor. Acesti agenti economici (intermediari), in marea lor majoritate achizitioneaza diverse produse agroalimentare, inclusiv cartof, care ulterior sunt revandute supermarketur-ilor, consumatorilor colectivi sau chiar unor magazine de desfacere cu amanuntul. Comerciantii en gros functioneaza ca intermediari, care nu adauga nimic la valoarea produsului prin operatii de procesare: resortare, calibrare, spalare, ambalare, etc. dar adauga mult la pretul de vanzare. In cel mai bun caz acesti intermediari efectueaza transportul cartofului de la fermieri (de la camp sau din spatiile de depozitare provizorii) la beneficiari. Putini dintre acestia au spatii de depozitare provizorie a cartofului;

BIBLIOGRAFIE

14

1. FISA TEHNICA (STANDARD) CARTOF CALITATEA I 2. Marketingul cartofului in zona Brasov, Teza de doctorat, Lazar Mihai, Bucuresti, 2004 3. facultate.regielive.ro/cursuri/agronomie/fitotehnie_plante_tuberculifere_si_radacinoase27824.html 4. www.eva.ro/dietafitness/articol209-print.html 5. www.referat.clopotel.ro 6. www.gradina-online.ro/Cartoful_A3589.html 7. www.agra.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=137&Itemid=109 8. www.preferatele.com/docs/diverse/noi/cartofii--medicament2391717214.php

CUPRINS
15

I. INTRODUCERE .. 1 II. CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A CARTOFULUI.. 2 1. Prezentarea produsului ... 2 2. Importanta in alimentatie ................................................................................................ 3 3. Procesul tehnologic de cultivare a cartofului ................................................................. 4 4. Caracteristici de calitate ................................................................................................... 5 5. Valoarea nutritiva ............................................................................................................. 7 6. Ambalare si transport........................................................................................................ 8 7. Garantarea calitatii .......................................................................................................... 9 8. Etichetarea 9 III. PIATA CARTOFULUI ................................................................................................ 11 1. Aria pietei ....................................................................................................................... 11 2. Structura pietei .............................................................................................................. 12 3. Capacitatea pietei .......................................................................................................... 12 4. Canale de distributie . 13 IV. BIBLIOGRAFIE ... 15 V. CUPRINS ... 16

16