Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LEGI DE COMPOZITIE
Definitie :Fie A o multime se numeste lege de compozitie pe A o regula prin
care la oricare doua elemente
, x y A
asociem un element tot din A numit x
compus cu y si notat in diverse moduri
xoy
,
x y
,
x y e
e.t.c.
PARTE STABILA
Definitie:Fie A o multime si ,,o o lege pe multimea A. BA spunem ca B e
parte stabila a lui A in raport cu legea,,o daca
, x y B
atunci
xoy B
Exemple: Pe R definim legea xoy=xy-2x-2y+6
1) Sa se demonstreze ca
(2, )
e parte stabila a lui R in raport cu legea ,,o
(2, )
e parte stabila daca
, (2, ) x y
atunci
(2, ) xoy
Fie
, (2, ) x y
adica x, y>2 sa demonstam ca xoy>2
xoy>2
xy-2x-2y+6>2
xy-2x-2y+4>0
x(y-2)-2(y-2)>0
(x-2)(y-2)>0
dar x>2 si y>2 rezulta (x-2)(y-2)>0 deci
(2, )
e parte stabila
2) Sa se demonstreze ca R\{2} e parte stabila a lui R in raport cu legea ,,o
R\{2}e parte stabila daca
, \ {2} x y R
atunci
\ {2} xoy R
Fie
, \ {2} x y R
adica x, y
2 sa demonstam ca xoy
2
Presupun xoy=2
xy-2x-2y+6=2
xy-2x-2y+4=0
x(y-2)-2(y-2)=0
(x-2)
(y-2)=0 dar x
2 si y
2 rezulta (x-2)(y-2)
-1<x-2<1
|x-2|<1
Fie
, x y H
|xy-2x-2y+6-2|<1
|(x-2)(y-2)|<1
|x-2||y-2|<1
ceea ce e adevarat tinand seama de faptul ca |x-2|<1 si |y-2|<1
4) fie
0 1
( ) 0 0 0 /
1 0
x x
M A x x R
x x
_
' ;
,
sa se demonstreze ca M e parte stabila a
lui M
3
(R) in raport cu inmultirea matricelor
M e parte stabila daca
( ), ( ) A x A y M
atunci si
( ) ( ) A x A y M
0 1 0 1 1 2 0 2
( ) ( ) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 (1 2 )
1 0 1 0 2 0 1 2
x x y y x y xy x y xy
A x A y A x y xy
x x y y x y xy x y xy
+ + _ _ _
+
+ +
, , ,
rezulta
( ) ( ) A x A y M
TABLA LEGII DE COMPOZITIE se poate face doar daca multimea pe care e
definita legea e multime finita
* a
1
a
2
a
3
a
4
a
1
a
1
*a
1
a
1
*a
2
a
1
*a
3
a
1
*a
4
a
2
a
2
*a
1
a
2
*a
2
a
2
*a
3
a
2
*a
4
a
3
a
3
*a
1
a
3
*a
2
a
3
*a
3
a
3
*a
4
a
4
a
4
*a
1
a
4
*a
2
a
4
*a
3
a
4
*a
4
PROPRIETATI:
ASCIATIVITATE : Fie A o multime si ,,o o lege pe A .Spunem ca legea e
asociativa daca (xoy)oz=xo(yoz)
, , x y z A
COMUTATIVITATE :Fie A o multime si ,,o o lege pe A .Spunem ca legea
e comutativa daca xoy=yox
, x y A
ELEMENT NEUTRU : Fie A o multime si ,,o o lege pe A .Spunem ca legea
are element neutru daca exista
e A
astfel incat xoe=eox=x
x A
Teorema: Elementul neutru daca exista e unic
Observatie: in general pentru legile definite pe multime de numere egalitatea
avand loc
x A
identificam coeficientii lui x din cei doi membrii
ELEMENTE SIMETRIZABILE : Fie A o multime si ,,o o lege pe A care
are element neutru . Spunem ca
x A
e simetrizabil daca
' x A
astfel incat
xox=xox=e in acest caz x se numeste simetricul lui x
Teorema: Daca x e simetrizabil simetricul lui x e unic
Observatie : Pentru legile definite pe multimi de numere prcedez astfel :
plec de la xox=e
scot pe x in functie de x
pentru expresia gasita pun conditia sa existe si sa faca parte din
multimea pe care e definita legea
Exemplu:1)Pe R definim legea xoy=xy-2x-2y+6 . Sa se determine elementele
simetrizabile
Rezolvare : Elementul neutru: xoe=eox=x
x R
xe-2x-2e+6=x
x R
identificand coeficientiilui x obtinem e=3
x R
e simetrizabil daca
' x R
astfel incat xox=xox=3
xx-2x-2x+6=3 x(x-2)=2x-3
2 3
'
2
x
x
x
1
2
2
Z
x
+
) monoid
3) inmultirea e distributiva fata de adunare adica
x
(y+z)=x
y+x
z si (y+z)
x=y
x+z
x x,y,z
A
Definitie :Daca in plus inmultirea e si comutativa se numeste inel comutativ
Definitie :Elementul neutru de la + se numeste zeroul inelului (
0
)
Definitie :Elementul neutru de la a doua lege este elementul unitate al inelului
1
Definitie :Elementele simetrizabile in raport cu a doua lege de compozitie se
numesc elemente inversabile in inel sau unitatile inelului
Definitie: x,y
0
astfel
incat x
y=
0
Definitie: un inel fara divizori ai lui zero se numeste inel integru
Definitie: un inel comutativ fara divizori ai lui zero se numeste domeniu de
integritate
Definitie: un inel in care
1
0
si x
A x
0
e invesabil (adica simetrizabil
in raport cu a doua lege de compozitie )se numeste corp
Observatie : un corp nu are divizori ai lui zero
Definitie:Fie (A,+,
B cu proprietatile :
1) f(x+y)=f(x)*f(y) x,y
A
2) f(x
y)=f(x)of(y) x,y
A
3) f(1)=f(1) unde 1 este unitatea primului inel si 1este unitate celui de-al
doilea inel
Definitie: un morfism de inele se numeste izomorfism daca in plus fuctia e si
bijectiva
Analog pentru morfism si izomorfism de corpuri
INELUL CLASELOR DE RESTURI MODULO n Z
n
Fie n
0
=multimea numerelor intregi care impartite la n dau restul 0 (clasa lui 0)
1
=multimea numerelor intregi care impartite la n dau restul 1 (clasa lui 1)
2
=multimea numerelor intregi care impartite la n dau restul 2 (clasa lui 2)
..
1 n
=multimea numerelor intregi care impartite la n dau restul n-1 (clasa lui n-1)
Multimea acestor clase de resturi o notam cu Z
n
={
0
,
1
,
2
,,
1 n
} numita
multimea claselor de resturi modulo n
Pe aceasta multime definim doua legi de compozitie :
Adunarea:
x y +
restul impartirii lui x+y la n
Inmultirea ;
x y
restul impartirii lui x
y la n
Proprietatile adunarii:
asociativitate
comutativitate
element neutru
0
orice element e simetrizabil fata de + adica are un
opus
a n a
Proprietatile inmultirii:
asociativitate
comutativitate
element neutru
1
nu orice element e simetrzabil singurele elemente
inversabile in Z
n
sunt numerele prime cu n
(Z
n
, +,
A*
pentru polinoame cu coeficienti in Z
n
doar daca n e numar prim se
poate face impartirea