Variatia acceleratiei gravitationale cu latitudinea Experimentul Gnome

1.

Scop: deducerea acceleraiei gravitaionale. Consideraii teoretice: asupra corpurilor situate n apropierea acestuia. Acceleraia

2. Pmnt

Acceleraia gravitaional (notat cu g) reprezint acceleraia impus de gravitaional nu este o constant, ci variaz n latitudine i altitudine. n aceast lucrare se va msura valoarea acceleraiei gravitaionale la paralela de 45. Scond pendulul din echilibru i punndu-l n micare circular (s oscileze), astfel ca amplitudinea unghiului de oscilaie a sa s nu depeasc 5, putem determina acceleraia gravitaional (g). Se va folosi un unghi mai mic de 5 deoarece cosinusul acestui unghi tinde spre 1. g se va determina din:
t T = 2 l cos 4 2 l cos g= g T2

, unde T perioada de

oscilaie ( T = n , unde t timpul de oscilaie i n numrul de oscilaii), l lungimea firului i alfa unghiul de oscilaie. 3. Materiale necesare i dispozitive: - Fir lung fixat la captul unui suport, corp de dimensiuni mici care atrn la captul firului, stativ, rigl, cronometru. 4. Mod de lucru: Se msoar lungimea firului. Pendulul este scos din starea de repaus i pus ntr-o micare circular (se pune n micare circular prin aplicarea unei viteze tangente la un cerc). Din acest moment este pornit cronometrul i se msoar timpul la un numr de oscilaii n.

Pe parcurs (dup cteva msurtori) se modific lungimea firului, raza traiectoriei (care este un cerc) sau se va msura pentru un alt numr de oscilaii. Experimentul se efectueaz de mai multe ori i datele experimentale sunt puse ntr-un tabel. 5. Datele experimentale i prelucrarea lor:
cos : T= t n

Tabelul cu valori pentru perioada de rotaie i

R2 sin + cos = 1 cos = 1 2 l
2 2

(R raza cercului de traiectorie).

t(s) 30 31 36, 5 30, 5 36 24 21,5 27,5 36, 5 R (m) 0,05 0,05 0,06 0,05 0,06 0,04 0,04 0,05 0,05 1,22 1,20 1,20 1,08 1,10 1,22 0,99 0,99 0,99 0,99 0,98 0,98 T(s) 1,20 1,24 1,22

Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9

l (m) 0,39 0,39 0,39 0,35 0,35 0,35 0,285 0,285 0,285

n (nr.de oscilaii) 25 25 30 25 30 20 20 25 30

cos
0,99 0,99 0,99

Tabel pentru calcularea acceleraiei gravitaionale (notat cu g):

Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 T(s) 1,20 1,24 1,22 1,22 1,20 1,20 1,08 1,10 1,22

cos
0,99 0,99 0,99 0,99 0,99 0,99 0,99 0,98 0,98

l (m) 0,39 0,39 0,39 0,35 0,35 0,35 0,285 0,285 0,285

g ( m / s2 ) 10,57 9,90 10,23 9,18 9,49 9,49 9,54 9,10 7,40

g
0,89 0,21 0,54 0,51 0,20 0,20 0,15 0,59 2,29

9,69

0,41

6. 9,69.

Concluzii:

Acceleraia gravitaional este constant. S-a obinut o valoare n jur de Timpul de efectuare a unui cerc complet de ctre pendul este acelai n cadrul unei msurtori (raza cercului scade i viteza scade).

7.
-

Surse de erori: Experimentatorul nu este prea priceput; - Privire neperpendicular pe diviziune (la rigl); - Firul poate avea proprieti elastice (se deformeaz);
-

Nu s-au eliminat valorile extreme

Caderea libera si Acceleratia gravitational

Acceleratia Gravitationala
Am invatat in prima parte a acestei lectii ca o cadere libera a unui obiect are loc sub influenta gravitatiei in jos cu o acceleratie de 9.8 m/s/s. Aceasta valoare este atit de importanta incit a fost denumita acceleratie gravitationala si are si un simbol special "g". La suprafata pamintului sint mici variatiile valorii numerice pentru acceleratia gravitationala (la a doua zecimala) care depind de latitudine si altitudine - pina intr-un km. In acest curs folosim o valoare rotunjita 10 m/s/s pentru a simplifica calculele. Ne putem astfel concentra pe intelegerea fenomenelor fara s-o alteram cu aceasta rotunjire. Vom reveni la valoarea 9.8 m/s/s daca ar fi posibil sa apara confuzii sau interpretari gresite, cum este experimentul in laborator care trebuie sa confime o concluzie teoretica.
g = 10 m/s/s, in jos

Reaminteste-ti ca acceleratia este rata cu care se schimba viteza unui obiect in miscare cu viteza variabila. Intre doua puncte de pe traiectoria obiectului acceleratia este raportul dintre cantitatea de viteza cu care s-a schimbat aceasta v si timpul t in care s-a petrecut schimbarea. Sa accelerezi la 10 m/s/s inseamna sa schimbi viteza cu 10 m/s in fiecare secunda.

Daca viteza si timpul unui obiect lasat in cadere libera din repaos se trec intr-un tabel ca cel de mai jos vom observa urmatoarele:
Timp (s)
0 1 2 3 4 5

Viteza (m/s) **Valori aproximate

0 10 20 30 40 50

(**Valorile aproximate se bazeaza pe folosirea valorii g = 10 m/s/s) Datele viteza-timp de deasupra releva ca viteza obiectului se schimba cu 10 m/s in fiecare secunda. Adica caderea libera are o acceleratie de 10 m/s/s.
Rigl, cronometru neetalonat corect.

O alta cale sa reprezinti acceleratia unui obiect 10 m/s/s este sa adaogi numere pe banda punctata din prima parte a acestei lectii. Preupunind ca pozitiile caderii libere a bilei aruncata din repaos sint aratate in fiecare secunda (la 1 secunda) viteza va creste cum este descris in desenul din dreapta. (NOTA: Desenul nu e la scara -ar trebui mai putin de doua secunde ca bila sa ajunga de la inaltimea umarului la virful pantofului. Avem distanta d = vmedt = [(o + v)/2]*t iar v = at deci 2d = at2 de unde t = (2d/a) = (2*1/10) = 0.7 s unde am luat d = 1 m de la umar la virful piciorului. Prin nereprezentarea la scara am reusit sa incadram desenul pe un format redus ca inaltime.) Tema individuala fara raspuns! Pentru a lucra singuri reprezentati o cadere libera la scara pe hirtie cu pozitii la fiecare 0.5 secunde. Care este inaltimea hirtiei necesara pentru 5 pozitii? Graficul Caderii libere De la inceputul Lectiei 1 cunosti ca sint multe mijloace sa reprezinti miscarea obiectelor. Unul din mijloace este graficul, in acest caz luam pozitie-timp siviteza-timp. In aceasta a treia parte a lectiei 5 ne ocupam de reprezentarea caderii libere prin grafice.

Graficul Pozitie-Timp
Graficul pozitie-timp pentru o cadere libera este aratat mai jos.

Observa ca linia graficului este o curba.O linie curba pe graficul pozitie-timpsemnifica o miscare accelerata.Pentru ca o cadere libera suporta o acceleratie de g = 10 m/s/s (valoare aproximata), te-ai asteptat ca graficul pozitie-timp sa fie o curba. O privire mai atenta si se releva ca obiectul incepe cu o viteza mica si sfirseste prin a avea o viteza foarte mare. Pentru ca panta in fiecare punct al graficului pozitie-timp este viteza obiectului (vezi Lectia 3), panta initiala mica indica o viteza mica si panta finala mare o viteza finala mare. La urma dar nu mai putin important panta negativa indica o viteza negativa (-) in jos.

Graficul Viteza-Timp
Graficul viteza-timp pentru caderea libera a obiectului este aratat mai jos:

Observa ca linia este o dreapta in grafic si apare ca o diagonala (este inclinata).Trebuie observat ca graficul este sub axa de referinta a vitezei iar linia este indreptata acum in dreaptajos. O linie dreapta inclinata in graficul viteza-timp semnifica o miscare accelerata. Pentru ca o cadere libera suporta o acceleratie de g = 10 m/s/s (valoare aproximata), te-ai asteptat ca graficul viteza-timp sa fie o dreapta inclinata. O privire mai atenta si se releva ca obiectul incepe cu o viteza mica, de la 0 din repaos, si sfirseste prin a avea o viteza foarte mare, negativa, adica obiectul se misca invers fata de sensul axei cu viteza crescatoare. Despre un obiect care se misca in directie negativa si are viteza absoluta (modulul) in crestere se spune ca are o acceleratie negativa (daca ai nevoie revezi sensul vectorului acceleratie). Pentru ca panta oricarui grafic viteza-timp este acceleratia obiectului (Lectia 4), linia dreapta inclinata, panta negativa indica o acceleratie negativa. Analiza pantelor pe graficele anterioare corespunde cu miscarea de cadere libera a unui obiect cu acceleratie constanta g = 10 m/s/s indreptata in jos.

Cit de Repede? si Cit de Departe? Obiectele in cadere libera sint in stare de acceleratie, si aceasta are valoarea specifica 10 m/s/s. Adica poti spune ca viteza creste cu 10 m/s in fiecare secunde. Daca a cazut din repaos pozitia dupa prima secunda este mai jos cu o viteza de 10 m/s, dupa adoua este 20 m/s, dupa a treia este 30 m/s si asa mai departe.

Cit de repede?
Viteza unui obiect in cadre libera care a cazut din repaos depinde de durata timpului de cadre. Formula vitezei provine din definitia acceleratiei a = v/t in raport cu viteza si este: vf - vi = v = g * t unde g este acceleratia gravitationala (aproximativ 10 m/s/s la suprafata pamintului; mai exact 9.8 m/s/s), vf viteza finala iar vi = 0 viteza initiala de repaos. Ecuatia de mai sus serveste la calculul vitezei dupa un timp dat. Exemple t=6s vf = (10 m/s2) * (6 s) = 60 m/s t=8s vf = (10 m/s2) * (8 s) = 80 m/s

Cit de departe?
Distanta pe care o parcurge obiectul in cadere libera din repaos pina la un moment dat depinde de asemenea de de timpul in care cade pina in acel moment. Din definitia distantei d = vmed * t = [(0 + v)/2] * t in care inlocuim v = at =gt, pentru ca aici a = g, si avem ecuatia de mai jos: d = 0.5 * g * t2 unde g este acceleratia gravitationala (aproximativ 10 m/s/s la suprafata pamintului; mai exact 9.8 m/s/s). Deci putem calcula cu aceasta ecuatie distanta de cadere intr-un timp dat. Exemple t=1s d = (0.5) * (10 m/s2) * (1 s)2 = 5 m t=2s

d = (0.5) * (10 m/s2) * (2 s)2 = 20 m t=5s d = (0.5) * (10 m/s2) * (5 s)2 = 125 m Desenul de mai jos (nu este la scara) arata citeva rezultate ale caderii libere unui obiect lasat liber din repaos.

Intr-o parte anterioara a acestei lectii, s-a stabilit ca acceleratia caderii libere la suprafata pamintului este 10 m/s/s. Aceasta valoare cunoscuta ca acceleratie gravitationala este aceeasi pentru toate obiectele in cadere libera indiferent cit de mare e caderea, daca corpul este aruncat sau lasat liber din repaos. Totusi mai auzi citeodata intrebarea: "De ce obiectele grele cad mai repede decit cele usoare si tu spui ca acceleratia este aceeasi?". sau sau "Obiectele masive au acceleratie mai mare decit cele mici in dimensiuni?" Intrebarile par justificate de faptul ca observam in lumea inconjuratoare cum un fulg cade cu viteza mai mica decit un bolovan. Nici macar nu mai are traiectoria o linie dreapta. Dar nu sint justificate cind observam ca daca inlocuim fulgul cu un obiect foarte mic dar din plumb atunci acesta ajunge aproape in acelasi timp cu bolovanul intr-o cadere libera simultana. Daca experimentam caderea simultana a unei foi de hirtie si a unei carti iar avem diferente mari. Cei mai multi stim ca de vina este aerul ori noi cind am definit caderea libera am precizat ca singura forta care actioneaza este gravitatia si nu exista rezistenta aerului. Raspunsul este foarte clar acceleratia gravitationala este o constanta indiferent de obiect iar diferentele de cadere sint date de interventia in mai mare sau mai mica masura a rezistentei aerului. O explicatie de ce obiectele in cadere libera accelereaza la fel implica itroducerea unor noi marimi si relatii anume forta si masa. Detaliile vor fi discutate in Partea a 2-a a curesului de fizica. In acea lectie vei invata despre o lege a miscarii cu acceleratie in care vei afla ca acceleratia obiectului este determinata de o forta si este direct proportionala cu aceasta forta si invers proprtionala cu masa obiectului. Astfel cind forta creste tinde sa mareasca acceleratia

dar in acelasi timp masa obiectului tinde sa micsoreze acceleratia. Astfel influenta fortei este anihilata de cea a masei. Relatia este F = ma si este expresia matematica a legii a 2-a a lui Newton. Cum a = g pentru caderea libera iar F = G greutatea obiectului avem a = F/m sau g = G/m niste rapoarte care pastreaza g constanta.