Bacovianism - interviu cu Theodor Codreanu

Bacovia este cel mai national poet romn de dupa Eminescu - Va marturisesc nca de la nceput interesul pe care mi-l voi manifesta explicit de-a lungul acestui interviu, cu privire la unul dintre termenii duri ai criticii literare: bacovianismul. Cum ati defini termenul ca atare ? - Bacovianismul, ca realitate culturala, ti se dezvaluie treptat, dupa o lunga initiere n literatura romna, dar si n cea europeana a secolului al XX-lea. Constiinta ca exista un fenomen literar bacovian dincolo de poezia lui Bacovia o au nca marii critici literari interbelici, Eugen Lovinescu , Vladimir Streinu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu. Dar fenomenul ca atare ncepe sa fie studiat abia dupa razboi si dupa ce am iesit din obsedantul deceniu, cum a numit intervalul proletcultist 1950-1960 Marin Preda. Mihail Petroveanu, n monografia din 1969, scrie un capitol special intitulat Bacovia, bacovianism, bacovieni. Termenul intra n circuitul istoriei si criticii literare, nct l vom gasi supralicitat n multe dintre scrierile dedicate lui Bacovia, ajungnd chiar la o saturare ce a creat o reactie inversa, de contestare a existentei bacovianismului. Simptomatica din acest punct de vedere este reactia lui Adrian Dinu Rachieru ntr-un articol polemic gazduit de revista Ateneu n 2001: Linia Bacovia ? Dupa criticul timisorean, Bacovia n-are urmasi, fiind, desigur, intangibil n unicitatea lui, ceea ce este adevarat. Dar lucrurile sunt cu mult mai complexe dect ne imaginam si cred ca semiesecul criticii n a defini si a surprinde bacovianismul pleaca din unilateralitatea metodei de cercetare, fie ea impresionista, ca la Eugen Lovinescu si la continuatorii lui, fie de alta natura, secolul al XX-lea excelnd, sub semnul modernismului, printr-o invazie de metode, de la semiotica si structuralism pna la cercetarea sociologica sau cea freudista. Nici postmodernismul, care a recuzat metodele, n-a avut mai mult succes, desi poetii generatiei 80 s-au revendicat din Bacovia spre a se delimita de neomodernistii care-i redescoperisera pe Blaga, Arghezi, Barbu. n ce ma priveste, am avut norocul sa ma detasez de aceste complexe de cultura din perspectiva unui ethos transmodern si sa abordez bacovianismul din unghi transdisciplinar, pariul fiind complexele de adncime ntr-o vreme cnd postmodernitatea se mndrea cu abandonarea dimensiunii profundului. Astfel, cred ca am reusit, ntr-o buna masura, sa redefinesc fenomenul, scotndu-l din opacitatea complexelor de cultura. Bacovieni mimetici sunt, din acest punct de vedere, un I. M. Rascu, un Demostene Botez, un Tudor George, ca sa ma limitez doar la acestia. Principalul nsa e sa descifrezi bacovianismul ca despartire de Bacovia, n sensul despartirilor creatoare de tip Noica, izvorte din ceea ce am numit complexul Bacovia. Surprizele sunt mari. Astfel de bacovieni sunt M. Blecher, Emil Cioran, Mircea Eliade, Mircea Streinul, Ion Caraion, Cezar Ivanescu s.a. - Fara doar si poate, raspunsul dumneavoastra a vizat o sfera mai mare de cuprindere. Peste toate, ct de actual mai ramne Bacovia astazi si n ce fel mai influenteaza literatura romna? - Si actualitatea unui clasic e relativa. Poti fi actual la suprafata sau la adncime. Astfel, se vorbeste de actualitatea lui Caragiale, fiindca prea putin s-au schimbat moravurile politice si sociale surprinse de el n opera. La fel e de actuala publicistica lui Eminescu. Un poet poate fi actual prin productie epigonica sau urmnd o moda. Am semnalat deja ca postmodernistii lau recunoscut pe Bacovia ca precursor, prelund ndeobste de la acesta poezia concretului. Ei au recunoscut, deci, actualitatea poetului. Dar exista si celalalt tip de actualitate, care lucreaza ascuns, la nivelul din adncuri al aisbergului. Cred ca veritabila actualitate a lui Bacovia trebuie cautata n aceasta zona.

- Poezia sa a fost decriptata din mai multe unghiuri. Sintagma fericita a lui Ion Caraion "sfrsit continuu" a parut a se clatina pentru o vreme. Si totusi... Bacovia ramne perceput drept poetul pustiilor piete. Desi aproape imposibil de explicat n cteva cuvinte, n ce consta "complexul Bacovia"? - Ati intuit bine. Ion Caraion s-a apropiat cel mai mult de tainele complexului Bacovia. O mai facuse, cu mult mai nainte, Svetlana Matta, autoarea elvetianca a primei carti despre Bacovia, o teza de doctorat publicata la Zrich n 1958. Din pacate, Existence potique de Bacovia nu s-a tradus nici astazi integral n limba romna. L-as mai aminti, tot din acei ani, pe A. E. Baconsky, care a contribuit decisiv la retrezirea interesului pentru autorul Plumbului. Complexul Bacovia, hermeneutizat pe larg n cartea mea din 2002, vine din stratul profund al fiintei si pentru abordarea lui e nevoie de o hermeneutica dinamica, pluri- si transdisciplinara, iar nu de o simpla investigare psihanalitica. Am pornit de la confruntarea cu alte doua complexe din literatura lumii: al Cenusaresei si al lui Lear, coroborate cu arhetipologia lui C. G. Jung si cu misterioasa maladie a la mort din filosofia crestina a lui Kierkegaard, sprijinindu-ma pe poetica oglinzii si pe metoda dublului referential. Rezulta originalitatea cazului Bacovia ntre marile complexe ale sufletului uman, dar si reprezentativitatea lui n fiinta moderna, care a facut posibil bacovianismul, extins de mine la prebacovieni si la bacovienii din literatura moderna a lumii. Dar cea mai importanta consecinta a complexului Bacovia este ceea ce am numit negativul stilistic, care ne aduce din alunecosul teren al psihologiei profunzimilor pe cel, mai sigur, al esteticului. Ce probleme de fond credeti ca mai ridica astazi cercetarea stricta a textelor sale? Se leaga acestea cu atta convingere de omul Bacovia? Ma gndesc ca, iata, avem chiar un "Dosar Bacovia" al criticului Constantin Calin... Modernismul si postmodernismul au produs marea ruptura dintre om si opera, dintre eul empiric si cel artistic, facndu-si din aceasta titlul de glorie n abordarea critica a literaturii si artei. nceputurile s-au datorat lui Croce si lui Proust, iar la noi lui Mihail Dragomirescu. Transmodernismul, noua paradigma culturala n care intram odata cu naintarea n secolul XXI, respinge atare schizoidie. nca Eugen Simion, detasndu-se de postmodernismul pe care l-a sustinut, anunta faptul ntr-o carte cu titlu graitor: ntoarcerea autorului. Asa ca elementul biografic redobndeste valentele pierdute, nsa dincolo de biografismul traditional, strident factologic sau romantios. Constantin Calin a intuit remarcabil noua deschidere si a creat, n locul biografismului, conceptul dosarelor de existenta, completndu-l cu o arheologie a operei, termen de rezonanta foucaultiana. Am gasit un sprijin norocos n cercetarile extrem de scrupuloase ale lui Constantin Calin, desi ele pot sa para aride la o prima vedere. Se iluzioneaza cine mai crede ca textele lui Bacovia - artistul nu au nici o legatura cu Bacovia - omul. - Prin ce atrage versul bacovian? Este nca citit cu placere de tineri! - Drumul catre versul bacovian a fost mai lung si mai greu dect acela catre versul lui Eminescu sau catre cel al lui Arghezi. Dar daca intri n rezonanta cu versul sau te patrunzi de miracolul artistic al simplitatii profunde. Nu cred ca vrsta prea tnara este favorabila receptarii lui Bacovia. Este necesara o experienta a rafinamentului estetic, care se dobndeste prin degustari ndelungate, ceea ce nu nseamna ca Bacovia nu-i accesibil tineretului. Dar exista primejdia ca pesimismul sau, ca si-n cazul lui Eminescu, sa nasca acea maladie a la mort fals kierkegaardiana. Noroc ca astazi, n cultura mass-media, domina apoteotic mentalitatea postmodernista a divertismentului. Daca ethosul capitalist s-a constituit prin celebra porunca Enrichez-vous !, cel postcapitalist, numit si postmodern, asculta de porunca Amusez-vous !, dupa cum observa filosoful francez Alain Finkielkraut. O astfel de filozofie a vietii nu este favorabila lui Bacovia. Nu te poti duce la emisiunile lui Dan Negru cu poemele lui Bacovia. Ethosul transmodern nsa l readuce n prim plan si pe Bacovia.

 Cum credeti ca ar trebui predat astazi Bacovia n scoli, universitati? n scoala, Bacovia este predat ca ilustratorul de seama al curentului literar numit simbolism. Profesorii, stimulati de autorii de manuale, care nici macar nu stiu cum se semna poetul si nici cnd s-a nascut, identifica n textele analizate motive si procedee artistice specifice simbolismului. Atta tot. Altfel spus, se pariaza exclusiv pe complexele de cultura, cele de suprafata. Nu e de mirare ca Bacovia (dar si alti mari scriitori) este prizat de elevi sub zodia obligativitatii didactice, nct adevaratul Bacovia ramne de descoperit pe cont propriu, daca mai e timp pentru asa ceva, scoala ratnd sansa pentru elev. Probabil n facultati Bacovia este mai bine predat. Depinde si aici de personalitatea universitarului, ca si-n liceu. Poate ca unii studenti sunt pusi la treaba, citind din studiile importante dedicate poetului, desi cei mai multi se multumesc cu toceala cursurilor. Este o veche meteahna a nvatamntului romnesc. Pentru ca Bacovia (dar nu numai) sa fie predat altfel n scoli si n universitati, ar trebui schimbata mentalitatea. mi pun speranta ca ethosul transmodern va face asta. - Rostiti, va rog, cteva titluri (sa ncercam sa construim o minibibliografie critica), care n opinia dumneavoastra ramn de baza pentru ceea ce trebuie sa nsemne Bacovia. - Pentru dosarul existentei nca mai sunt necesare cartile Agathei Grigorescu-Bacovia si neaparat Dosarul Bacovia, I al lui Constantin Calin (1999), plus arheologia din vol. al IIlea. Pentru opera (si nu numai): Svetlana Matta, Existence potique de Bacovia (1958); Mihail Petroveanu, George Bacovia (ed. a II-a, 1972); Gheorghe Grigurcu, Bacovia un antisentimental (1974); Ion Caraion, Bacovia. Sfrsitul continuu (1977); Mircea Scarlat, George Bacovia (1987); V. Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romantica (1994); Daniel Dimitriu, Bacovia dupa Bacovia, (1998); Constantin Trandafir, Poezia lui Bacovia (2001); Mihai Cimpoi, Secolul Bacovia. Stante critice despre marginea existentei (2005); cu voia d-voastra, Theodor Codreanu, Complexul Bacovia (2002). Apoi, dintr-o bibliografie esentiala nu pot lipsi studii, eseuri semnate de N. Davidescu, Eugen Lovinescu, G. Calinescu, Vladimir Streinu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, T, Vianu, Petre Pandrea, A. E. Baconsky, George Munteanu, Ion Rotaru, Ion Negoitescu, Marin Mincu, Matei Calinescu, Eugen Simion, N. Manolescu, Alexandra Indries, Marian Popa, Dinu Flamnd, Ion Simut, Nichita Stanescu . - nspre final, multumindu-va totodata pentru amabilitate, risc o ntrebare abrupta. l putem situa pe Bacovia n galeria celor cu adevarat unici ? Ce legaturi a avut Bacovia cu decandentismul poeziei franceze si n ce consta simbolismul pur romnesc ? - Raspunsul este hotart afirmativ. Bacovia este un poet din familia unor Baudelaire sau Georg Trakl, cu nimic mai prejos dect acestia, singular, totodata, n literatura lumii tocmai prin puterea extraordinara de a-si fi trait pna la ultimele consecinte complexul existential, cu attea urmari benefice asupra negativului stilistic al operei, dar cu consecinte dramatice pentru viata omului Bacovia. Altminteri, negativul stilistic va deveni principala directie n poetica secolului al XX-lea. Experienta personala i-a ngaduit lui Bacovia sa creeze un simbolism pur romnesc, ntre estetica decadentismului francez si eminescianism. Altminteri, despre legatura cu decadentii francezi a vorbit el nsusi n mai multe rnduri. nsa poetul a avut deplina constiinta a primejdiei epigonismului si s-a ferit a fi partizanul vreunei scoli literare la moda, cum s-a aventurat naintasul sau Al. Macedonski. Sa ne amintim de marturia facuta lui I. Valerian, n 1929: Citesc din toti, dar nu admit pe nimeni. () Desi am citit n tinerete pe Rimbaud, Baudelaire, Laforgue si altii, n-am simtit sufletul romnesc vibrnd lnga ei. Alt neam, alta vrsta. Noi trebuie sa ne straduim pentru originalitatea noastra. Sa devenim o fiinta organica, nu paraziti si maimute. Si s-a tinut de cuvnt. De aceea notiunea de bacovianism l ncape mai bine dect conceptul de simbolism. Nichita Stanescu a avut intuitia paradoxului ca Bacovia este cel mai national poet romn de dupa Eminescu. De aici vine si unicitatea lui n lirica moderna.