Sunteți pe pagina 1din 17

CAPITOLUL 1.SCURT ISTORIC SC.MOBEX.SA TRGU.MURE.

Prelucrarea lemnului este o ndeletnicire tradiional n ara care dup 1960 a cptat o amploare deosebit prin dezvoltarea ramurii, att prin mrimea volumului de producie ct i prin creterea nivelului de prelucrare Producia de mobil reprezint ca pondere cea mai important subramur a sectorului de prelucrare a lemnului, cu destinaie n special pentru export. Mobilierul, a cunoscut o cretere a volumului produciei datorit cererii pe piaa extern, fiind o grup de produse solicitat. Exploatarea i prelucrarea lemnului este organizat n uniti coordonate de Departamentul Industriei Lemnului din cadrul Ministerului Industriilor.1 SC MOBEX.SA.TG MURES a fost infiintata in anul 1991 avand sediul social in localitatea Tg Mures, judetul Mures,strada Caprioarei numarul 2. Numarul de inregistrare in Registrul Comertului: J26/8/1991. Cod unic de identificare :1222544 Domeniul de activitate al societatii este de productia altor tipuri de mobilier cod CAEN 3614. MOBEX SA TG MURES este o societate pe actiuni cu capital majoritar privat,intreprinderea fiind listata la bursa de valori Bucuresti cu un capital social de 4.238.357,50 divizat in 1 695.343. de actiuni a caror valoare nominala este de 2,5000 lei. Administratia societatii este asigurata de Presedintele Executiv Ing Mihail Popescu,si Directorul General Ing.Egri P.Daniel2. Actionari la SC.MOBEX.SA.TG .MURES Tabelul1.1.Actionari SC.MOBEX SA.TG MURES. NUME ACTIONAR POPESCU MIHAIL S.I.F BANAT -CRISANA ALTI ACTIONARI http://www.bvb.ro/
1

NUMAR /ACTIUNI. 874.900 295.844 524.599

CAPITAL SOCIAL DETINUT (%) 51,6061% 17,4504% 30,9435%

Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine http://www.bvb.ro.

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME . Necesitatea materiilor prime i materialelor n cadrul desfurrii oricrui proces de producie i importana acestora n asigurarea continuitii procesului de producie este bine cunoscut. Pentru a-i asigura o desfurare bun a procesului productiv, n scopul ndeplinirii obiectivelor propuse S.C.MOBEX S.A. TG MURES folosete o gam variat de materii prime i materiale, aprovizionate de la diveri furnizori. Astfel, materialul lemnos de dimensiuni diferite i esene diferite, PAL, PFL i placaj, furnir, care constituie materia prim indispensabil bunei funcionri a societii, se procur n cea mai mare pare din ar. Furnizorii pentru aceste materii prime sunt: ROMSILVA, Ocolul Silvic Cmpeni, Ocolul Silvic Valea Arieului buteni de S.C. SIGSTRAT S.A. Sighetul Marmaiei, S.C. MOPAL S.A. Bistria, S.C. S.C. STATUSCUOP S.A. Blaj PFL, placaj; S.C. SORTILEMN S.A. Gherla, S.C. CARPATINA S.A. Rmnicu Vlcea, fag i rinoase; RUSTRAMO S.A. Trgu-Jiu PAL;

S.C. SIGSTRAT S.A. Sighetul Marmaiei furnir de fag i stejar. Referitor la alte materii prime i materiale ca: lacuri, diluant, hrtie abraziv, colorani, prenadez, aracet, poliuretan, uruburi de prins lemn, sursele de aprovizionare sunt acoperite n totalitate n interiorul rii, principalii furnizori fiind: aracet; S.C. SPUMATIUM S.A. Timioara poliuretan; S.C. SURSALSALIGURI S.A. uruburi de prins lemn. S.C. POLICOLOR S.A. Bucureti lacuri; S.C. AZUR Timioara diluant; S.C. CARBOCHIM S.A. Cluj-Napoca, S.C. HERMES S.A. Bucureti S.C. COLOROM S.A. Codlea S.C. ICPIL S.A. Bucureti colorani; S.C. ROMATRIL S.A. Rnov, S.C. SICOLBRA S.A. Braov prenadez,

hrtie abraziv;

Materiale i obiecte necesare pentru atelierul de tapiat, pentru instalarea feroneriei mobilierului rezultat din producie, se achiziioneaz de la urmtorii furnizori mai nsemnai: S.C. ARTEX S.A. Timioara stofa; S.C. IAMBA S.A. Arad feronerie. Pentru a putea fi trimis produsul finit la beneficiarii interni sau externi este necesar ambalarea acestuia. S.C. MOBEX S.A. TG MURES.se aprovizioneaz cu ambalaje pentru mobil de la urmtorii furnizori interni: S.C. MICART S.A. Prundu-Brgului; S.C. AMCO S.A. Suceava; S.C. CELROM S.A. D. T. Severin; Deci, se poate aprecia ca S.C. MOBEX S.A. TG MURES i-a format de-a lungul anilor surse de materii prime i materiale sigure, competente, ceea ce are o influen pozitiv asupra activitii curente ct i asupra activitii viitoare.Putem observa ca intreprinderea foloseste numai materie prima provenita din tara,lucrand doar cu furnizori interni,demonstrand dorinta de dezvoltare a acestei ramuri de prelucrare, tot mai putin exploatata.

1.1.INFORMATII FINANCIARE SC MOBEX.SA.TG MURES.

Active imobilizate Active circulante Datorii ce trebuiesc platite intr-un an Active circulante,respectiv datorii curente nete Total active minus datorii curente Datorii ce trebuiesc platite intr-o perioada mai mare de un an Venituri in avans Capital subscris varsat Total capitaluri proprii Creante-Total Datorii-Total Cifra de afaceri neta Venituri din exploatare-Total Cheltuieli din exploatare-Total Rezultat din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultat financiar Rezultat curent Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultat extraordinar Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat brut Rezultat net Rezultat/actiune Plati restante-Total Furnizori restanti-Total Obligatii restante fata de bug asig sociale de stat Impozite si taxe neplatite la termen la bug de stat Nr.mediu de angajati.(permanenti)

2011 9.073.781,00 (RON) 20.204.618,00 11.646.666,00 8.565.403,00 17.639.184,00 2.879.676,00 678.986,00 4.238.358,00 14.080.522,00 5.503.796,00 14.526.342,00 44.123.401,00 53.731.945,00 49.226.864,00 4.505.081,00 543.078,00 2.158.562,00 -1.615.484,00 2.889.597,00 0,00 0,00 0,00 54.275.023,00 51.385.426,00 2.889.597,00 2.268.013,00 709.003,00 709.003,00 0,00 0,00 1079

2010 8.033.010,00 18.886.258,00 10.606.336,00 8.290.770,00 15.538.605,00 2.717.027,00 785.175,00 4.238.358,00 12.821.578,00 5.971.219,00 13.323.363,00 39.183.920,00 45.782.351,00 42.800.001,00 2.982.350,00 789.486,00 1.562.894,00 -773.408,00 2.208.942,00 0,00 0,00 0,00 46.571.837,00 44.362.895,00 2.208.942,00 1.868.295,00 1.005.409,00 1.005.409,00 0,00 0,00 1095

2009 7.027.368,00 19.466.206,00 11.566.232,00 7.907.614,00 14.364.195,00 2.941.680,00 570.787,00 4.238.358,00 11.422.515,00 7.320.872,00 14.507.912,00 37.086.665,00 45.569.862,00 40.942.916,00 4.626.946,00 834.063,00 1.336.042,00 -501.979,00 4.124.967,00 0,00 0,00 0,00 46.403.925,00 42.278.958,00 4.124.967,00 3,516.665,00 2,0000 1.408.879,00 1.408.879,00 0,00 0,00 1249

Pe baza analizei situatiilor financiare SC.MOBEX.SA TG MURES, se poate observa o reducere a rentabilita ii considerabila fata de anii trecuti.Recesiunea ii pune amprenta asupra cifrei de afaceri i a profitului obtinut precum si a foreei de munca antrenata in acest sector.Cheltuielile devin din ce in ce mai mari iar veniturile scad ingrijorator astfel incat managerul i specialitii din cadrul departamentului financiar sunt nevoii sa semneze contracte de export pe sume tot mai mici aplicnd discounturi tot mai mari pt atragerea cererii de mobila.

La nivel naional intreprinderea inregistreaza in 2012 o diminuare a cererii pt mobilier alarmant,.recurgnd chiar la disponibilizri datorita lipsei fondurilor. Nivelul exporturilor scade cu 20% ,iar facilitile acordate de stat pentru productorii de mobila sunt aproape nule. In faa unui an 2012 foarte greu sindicatele din industria lemnului i propun msuri de relansare a acestei ndeletnciri vechi si f la indemna pentru o ara capabila sa furnizeze aproape toata cantitatea de materie prima necesare consumului intern

INDUSTRIA LEMNULUI IN ROMANIA.


Romania are o suprafa de 238.391 km.p. din care 62.935,224 km.p. sunt acoperii de paduri.Principala specie de lemn este fagul,urmat de rainoase i de stejar. Inceputul industriei de prelucrare a lemnului dateaza din anul 1990,ncepnd de atunci capacitile de producie si prelucrare se dezvolta intr-un ritm accelerat.De atunci si pn in ziua de azi volumul brut de masa lemnoasa nregistreaz o involuie semnificativa scaznd de la 19.464.mii mc,la 14.705.mii mc.ceea ce reprezint o scdere cu 20%. Industria mobilei in Romania are o tradiie lung,susinut de premise favorabile de dezvoltare,cum ar fi: -existena materiilor prime pe plan naional. -costuri de trasnport reduse datorita distanelor reduse unde se pot gsi materiile prime. -costul scazut al forei de munca in raport cu nivelul calificarii -ponderea mare a exportului in totalul produciei. -capacitaile de producie pot fi sporite prin tehnologizare si modernizare Industria lemnului in Romnia se imparte in doua mari activitati: -Industria de exploatare forestiera si prelucrare primara a lemnului existnd aproximativ 31 de astfel ntreprinderi,oferind un loc de munca pentru 170.000. de muncitori . -Industria mobilei organizat in 47 de ntreprinderi si Combinate de prelucrare a lemnului,in care lucrau aproximativ 180.000 de oameni.

n prezent ntreg sectorul industriei lemnului este privatizat,iar la nivelul acestuia sunt nregistrate aproximativ 11.310 .societi n industria mobilei si 7.450 in activitatea de prelucrare primara a lemnului. Industria lemnului in Codul Clasificarii Activitilor la nivel Naional (CAEN),se ragasete cu doua activiti i anume: -Grupa 20 Industria de Prelucrare a lemnului. -Grupa 36 Industria de Mobilier i alte Produse Finite din Lemn. Ponderea industriei lemnului in industria de perelucare a Romniei in anul 2010 reprezenta: -10,3% din vol produciei industriale -11% din vol exportului de produse industriale -5% din volumul importurilor totale -11% din numarul persoanelor angajate in industrie. Desi Romania are grave probleme in ceea ce privete industria mobilei si evoluia acestei ramuri,ara noastra importa mobil din statele strine nefiind capabil sa i promoveze si susina producia intern.
DISTRIBU IA PRODUC IEI DE MOBILA N PLAN REGIONAL LA NIVELUL ANULUI 2011 ESTE URMTOAREA.

Figura 1.1.Distribuia produciei de mobil.

6 % ,0 6 % ,0

9 % ,0

2 ,5 0 %

9 % ,9 2 ,5 6 %

1 ,6 0 %

C NR L E T AA S D E T U -V S

V S ET S D S U -E T

N R -V S OD ET SD U

B CRSI UUET

http://innopas.eu/

Zona cu cea mai nsemnat industrie a produciei de mobil o reprezint partea de Nord-Vest,suprafaa dealtfel preponderent acoperit de pduri.Dezvoltarea industriei mobilei in regiunile din Nord- Vest,Nord-Est se explica prin accesul la materia prim dar i apropierea de pieele de vnzare si desfacere n mod deosebit de rile Europene. La fel ca i n alte ramuri industria lemnului a fost afectat vizibil de recesiune exporturile au sczut,la fel ca i cererea pe plan naional si internaional. ncepnd cu anul 2009 efectele crizei sunt tot mai evidente in aceasta ramura ducnd la diminuarea masiva a forei de munca. Producia de mobilier a Romniei este mult mai mare in comparaie cu necesarul consumului naional,iar in aceste condiii productorii de mobilier i-au cutat clieni din afar ncepnd sa exporte. Aproximativ 65% din mobila produs n Romnia este exportat ctre celelalte state membre. PRINCIPALELE RI N CARE ROMNIA EXPORT MOBIL. Figura 1.2.Zonele n care Romnia export mobil.
ZO NELE IN CARE SE EXPO RTA M BILA O ROM ANEASCA
20,0% 18,0% 16,0% 14,0% 12,0% 10,0% 8,0% 6,0% 4,0% 2,0% 0,0% 1 FRANTA GERMANIA IT ALIA OLANDA ANGLIA AUST RIA UNGARIA BELGIA SUEDIA CEHIA

http://innopas.eu/

omajul n industria lemnului reprezint n prezent o problem grav ca urmare a restructurrilor att n ceea ce privete structura proprietii ct i a investiiilor i a importurilor de tehnologii avansate. ncepnd cu 2008 sunt falimentate cteva sute de ntreprinderi si fabrici din industria lemnului,fiind concediai aproximativ 200.000 de salariai. Datorit salariilor mici i politicilor guvernamentale defectuase a investiiilor insuficiente, industria mobilei se confrunt cu o lips acut de muncitori calificai. Pe lang faptul c nu avem for de munc pregtit corespunztor,lipsa subveniilor,nivelul sczut al investiiilor i proiectelor de dezvoltare Romnia este una din rile care import mobil dei capacitatea de producie ar putea satisface cu mult consumul intern n prezent aproximativ 35% din necesarul consumului de mobil este importat.Volumul importurilor de mobilier la nivelul celor peste 18 mil de locuitori a fost de peste 300 de mil de euro. rile din care Romnia importa mobil sunt: Figura 1.3.rile in care Romnia import mobil.
30,0%

25,0%

ITALIA POLONIA GERMANIA

20,0%

FRANTA CEHIA UNGARIA AUSTRIA GRECIA SPANIA OLANDA ANGLIA

15,0%

10,0%

5,0%

SLOVENIA

0,0% 1

http://innopas.eu/

REVISAL-PROGRAM DE EVIDEN AL PERSONALULUI.

SC.MOBEX.SA TG MURE folosete pentru evidena salariaiilor programul REVISAL,consecin a faptului ca din 1 ianuarie 2011 carnetul de munc i inceteaz existena,evidena muncii realizndu-se doar electronic. Inspecia Muncii pune la dispoziia angajatorilor conform Hotrrii de Guvern 1.105/2011,o nou versiune a aplicaiei REVISAL modificnd astfel prevederile Hotrrii de Guvern nr 500/2011. Fiecare anagajator are obligaia de a nfiina i transmite inspectoratului teritorial de munc un registru general de eviden a personalului si de a-l prezenta inspectorilor de munc,la solicitarea acestora. Noua variant a programului permite: -introducerea si actualizarea sporurilor salariale in valoare procentual ,astfel cum sunt prevzute in contractul individual de munca. -preluarea datelor aferente registrului din versiunea anterioar a aplicaiei REVISAL.5.0.6 -actualizarea nomenclatorului COR conform clasificrii compatibile ISCO 08,reglementat prin Ordinul Ministerului Muncii ,Familiei si Proteciei Sociale nr .1832 din 6 iulie 2011/Institutul Naional de Statistic nr 856 din 11 iulie 2011. -generarea registrului ce urmeaz a fi transmis ctre Inspectoratul Teritorial de Munca. -validarea registrului generat din aplicaii proprii de gestiune a salariailor ,altele dect Revisal,conform legislaiei in vigoare. Refuzul de pune la dispoziia inspectoratului de munc registrul n format electronic ,dar si dosarul personal al salariailor,precum si netransmiterea registrului in termenul prevzut de lege se sancioneaz cu amenzi cuprinse intre 5.000-8.000 lei. Registrul se completeaz in ordinea ncheierii,modificrii,suspendrii sau ncetrii contractelor de munc de ctre una sau mai multe persoane nominalizate prin decizia scris de catre angajator. Aplicaia electronic REVISAL se poate obine:

-online prin intremediul portalului Inspeciei Muncii-implic solcitarea i obinerea de ctre angajator a numelui de utilizator i a parolei -prin email,pe baza de semnatur electronic. -direct de la I.T.M. In REVISAL,se vor trece salariul de baza brut lunar,si sporurile,astfel cum sunt prevzute n contractul individual de munc. PIA A MUNCII IN ROMNIA I N CELELALTE STATE MEMBRE UESTUDIU COMPARATIV. Evolu ia salariilor in Romnia i n statele mebre UE. n conditiile economiei globale actuale,subjugat mai mult sau mai puin de recesiune n toate domeniile de activitate s-au nregistrat ncepnd din anul 2010 stopri ale creterilor economice,n unele state chiar dramatice si nsoite de msuri de austeritate nentelese de oamenii de rnd.Criza economic a afectat deopotriv rile puternic dezvoltate ct i pe cele n curs de dezvoltare,att marile firme ct i ntreprinderile mici i mijlocii,instituii private sau cele de stat n sectorul bugetar romnesc criza s-a simit din 2010 n buzunarele funcionarilor,veniturile acestora diminundu-se cu 25%.Aceast diminuare semnificativ vine ca masur de reducere a deficitului bugetar aplicat de guvern.Cel de-al treisprezecelea salariu nu va mai fi platit la fel ca si primele de vacan.n timp ce n Romnia costurile cu salariile bugetarilor sunt de 10% din PIB in alte state acestea ajung chiar la 19,3%- Danemarca,15,4% -Suedia,15,6- Cipru. n Romnia costurile salariale se ridic la 44,9% din PIB pe cnd n celelalte state membre costul muncii ajunge la o medie de 50%. Chiar i in condiiile unei recesiuni mondiale costurile lunare cu munca n UE au crescut de la nceputul anului 2011 pana la sfaritul anului cu 2,8%,in schimb n Romnia si Bulgaria pt aceeai perioad costurile privind munca au crescut cu 7,9% respectiv 9,9%3. Fcnd o comparaie ntre ara noastr i celelalte ri n Romnia dei salariile sunt mult mai mici la fel si plafonul salariului mediu, costurile salariale sunt mai mari dect n celelalte state membre . Salariul minim lunar in Romnia n 2012 este de 700 de RON.
3

Mediafax.ro

Factorii care contribuie la marirea salariilor in Romnia sunt sectorul de activitate ,gradul de pregtire,politica de salarizare aplicat de fiecare ntreprindere n parte,concediile pre i post natale.Pe lng aceti factori n celelalte state membre,remunerarea angajailor se face in funcie de sex,diferenierea de salarii ntre brbai i femei pstrndu-se n cote alarmante. In anul 2011 creterile salariale in rndul femeilor au sczut cu 17% dect cele ale brbailor.Cea mai mic diferen ntre factorul de munc feminin i cel masculin se nregistreaz n Slovenia,Italia,Malta,Romnia,Belgia. Nivelul taxelor n costul salariilor este unul destul de ridicat att n Romnia ct i n celelalte state membre UE. Tabelul.1.2.Evoluia salariului minim in Romnia.
EVOLUIA SALARIULUI MINIM IN ROMNIA 2012 700 RON 2011 670 RON 2010 600 RON 2009 600 RON 2008 540 RON 2007 500 RON 2006 390 RON 2005 330 RON 2004 310 RON 2003 280 RON 2002 250 RON 2001 175 RON 2000 140 RON

In iulie 2011 douzeci din cele douzeci i apte de ri membre UE au stabilit printr-un acord multinaional, un salariu mediu lunar ajungnd la un plafon de 1750 de euro n Luxemburg,pe cnd n Romnia salariul minim este de 158 de euro. contextului economic,a Datorit industrializrii,a

numrului populaiei Romnia se afl pe cea mai joas poziie alturi de Bulgaria n clasamentul plafonului salariului minim.

Tabelul.1.3.Salariile medii in UE. Cele mai mari creteri salariale la nivelul anilor 2010-2011 s-au nregistrat n Danemarca salarii. Cele mai nensemnate creteri salariale se inregistreaz n Romnia,unde creterile salariale nsumeaza 5.981.euro,urmat de Bulgaria cu 4.085.euro. Figura 1.4.Creterile salariale la nivel de ar. cu un nivel pe ara de 56.044. euro,urmat ndeaproape de Luxemburg,Irlanda,Olanda,Germania toate cu aproape 40.000. euro investii in mriri de

2. 8 6 0 2 2. 6 6 0 4

2. 8 0 8 0

0 58 48 . 1 . 5 9

3. 9 5 9 0 3. 4 4 4 8

2. 2 9 0 9 3. 6 0 8 5 3. 4 0 6 8 3. 3 3 2 2

3. 0 4 6 5

MRA R A I AE BI N T E OA D L NA F L NA I AD N CR I U P

GR A I E MN A A SR UT I A FAT R NA R MN OAI A

BL I EG A SEI UD A I AI TL A BL AI UGR A

Dei rata omajului este una ridicat n contextul economiei globale sunt i ri n care disponibilitatea locurilor de munc este pozitiv. Figura 1.5.Rata locurilor de munc vacante(pe trimestre)4
RATA LOCURILOR DE MUNCA VACANTE

1,7 2011 1,6 2010 1,4 1,3 2009 1,5 1,8 2008 0 0,5 1 2,1 1,5 2 2,5 EU27 1,8

Cele mai mari rate ale locurilor de munc vacante se nregistreaz n Germania3,0 %,Malta-2.6%,si Norvegia-2,5.La polul opus se situeaz Lituania i Portugalia cu o scdere de 4%. Rata locurilor de munc vacante a crescut n 10 ri comparativ cu aceeai perioad a anului trecut.Numrul locurilor de munc crete i n Cehia,Irlanda,Frana,Lituania,Slovenia,Suedia.In Romnia,Bulgaria,Italia,,Portugalia rata locurilor de munc vacante rmne stabil.
4

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained

n Romnia in 2011 numrul locurilor de munc vacante a crescut cu 0,64% fiind disponibile in total 26.000. de locuri de munc n toate sectoarele de activitate.n administraia public sunt cele mai multe joburi vacante,la fel n sntate i asistena social.5 Piaa muncii in Romnia precum i n celelalte state membre prezint fluctuaii,creteri, descreteri fiind unul dintre sectoarele cele mai instabile ale economiei unei ri. In Romnia la sf lunii ianuarie 2012,rata somajului a fost de 5,26% mai mare cu 0,14 pp decat cea din luna decembrie anul 2011,si mai mica cu 1,48 pp decat cea din ianuarie anul 2011. Numrul total al omerilor inregistrai in evidenele ageniilor judeene pentru ocuparea forei de munc la finele lunii ianuarie anul in curs a fost de 473.569 de persoane ,cu 12.556 persoane mai multe dect in lunile anterioare. Scaderi ale ratei somajului se inregistreaz in 3 judee i in Municpiul Bucureti respectiv:Covasna 1,08pp,Dambovia cu 0,03pp,i Teleorman cu 0,01pp. Cele mai ridicate niveluri ale ratei somajului su fost atinse in judeele:Mehedini,9,94%,Vaslui 9,85%,Dolj 8,84%,Buzu 7,99%,Alba 7,92%,Ialomia 7,88%,Galai 7,77%. Din totalul omerilor inregistrai la nivel naional 191.969. au fost omeri indemnizati i 281.600 neindemnizai.

http://www.ziarmm.ro/