Subiecte Cei ce nu au luat partialul .Partial I : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Interactiunea si feedback Totalitatea (integralitatea) Organizarea Compexitatea Dezechilibru funtional , echilibru dinamic Continuitate, prag, discontinuitate- fiecare din cele 4 praguri e un subiect Definitia sistemului, clasificare

Examen final II: Litosfera 8. Interactiunea dintre Societatea umana Cutremure, Vulcanism 9.Impactul exploatrilor miniere asupra mediului Impactul exploatrilor de suprafa: Exploatrile miniere de suprafa distrug peisaje, pduri i habitatele animalelor slbatice, atunci cnd copacii, plantele i solul sunt ndeprtate din zona de minerit. Aceasta duce la eroziunea solului i distrugerea terenului agricol. Atunci cnd ploaia spal terenul exploatat i sterilul, sedimentele polueaz pnza freatic. Acest lucru poate afecta petii i sufoca plantele din aval, poate duce la desfigurarea canalelor rurilor i prurilor, ceea ce duce la inundaii. Exist un risc crescut de contaminare chimic a apelor subterane atunci cnd mineralele din sedimente i roci ajung n steril i se infiltreaz n pnza freatic. Mineritul de suprafa duce la poluarea fonic i poluare cu praf, atunci cnd stratul superior de sol este mprtiat cu echipamente masive. Rezultatul a toate acestea este un teren sterp, care rmne contaminat mult timp dup ce mina se nchide. Impactul exploatrii miniere de subteran - Minele subterane produc cantiti imense de steril, care este adus la suprafa acest deeu devine adesea toxic atunci cnd intr n contact cu aerul i apa. - Minele care se surp pot afecta grav cldirile de la suprafa. - Exploatrile miniere duc la modificarea nivelului pnzei freatice i al izvoarelor. n Germania, de exemplu, se pompeaz n pmnt peste 500 de miliarde de metri cubi de ap. Doar un mic procent din aceast cantitate este folosit de industrie sau orae, restul se irosete.

10.Combustibilii fosili ca sursa de energie neregenerabila (avantaje si dezavantaje): petrolul, gazul natural ( combustibili fosili ) Descriere: Formate din rmiele fosilizate ale plantelor i animalelor moarte. include i resursele naturale cu coninut de hidrocarburi, dar care nu provin din surse animale sau vegetale. Acestea sunt denumite mai corect combustibili minerali.

Avantaje: Carbunele, petrolul si gazul natural vor acoperi necesarul energetic mondial pentru urmatorii 100 de ani. Dezavantaje: Combustibilii fosili sunt resurse energetice primare, nu regenerabile ( e nevoie de miliane de ani pentru ca acestea sa se formeze ) si prin urmare sunt foarte pretioase. 11.Energiile regenerabile (avantaje si dezavantaje): Avantaje: - Lipsa emisiilor de CO2 sau emisii foarte reduse; - Energia solar i energia eolian sunt din ce n ce mai des folosite n rile dezvoltate i n curs de dezvoltare; - Energie curat; - n aplicaii specifice ele sunt mult mai competitive dect sursele de energie convenional; - Au un mare potenial pentru consumatorii casnici. Dezavantaje: - Costuri ridicate; - Nevoia de suprafee mari de teren pentru amplasamentul lor; - n cazul utilizrii energiei hidro la scar mare (hidrocentrale cu lac de acumulare), aceasta modific peisajul, contribuie la distrugerea biodiversitii i afecteaz grav comunitile umane, atunci cnd acestea trebuie relocate pentru a inunda vile rului. - Poluare fonic i vizual cauzat n special de turbinele eoliene. 12.Eficienta energetica

Eficiena energetic este un termen foarte larg care se refer la multele modaliti prin care putem obine acelai beneficiu (lumin, nclzire, micare, etc.) folosind mai puin energie. Domeniul acoper automobilele eficiente, becurile economice, practicile industriale mbuntite, izolarea mai bun a caselor i o gam de alte tehnologii. Pentru c economisirea energiei nseamn i economisirea banilor, eficiena energetic este foarte profitabil. Mai bun cu mai puin Eficiena energetic are adesea multiple efecte benefice. De exemplu, o main eficient de splat rufe sau o main de splat vase folosete mai puin ap. Eficiena furnizeaz de obicei i un nivel mai nalt de confort. De exemplu, o cas bine izolat va fimai rcoroas vara i mai clduroas iarna. 13.Influenta condiiilor climatice asupra imbracamintei si locuinelor imbracamintea reflecta adaptarea omului: de la acel pagne sau sort pe care il poarta membrii unor triburi din Africa si America de Sud la costumul special facut cu unul sau mai multe staturi de blana purtate de oamenii din zonele polare si subpolare, la palariile conice purtate de locuitorii din sud-estul Asiei confectionate din pai sau la turbanele locuitorilor din Orient; insasi culoarea predominant deschisa a vesmintelor lor ii protejeaza de arsita indelungata a soarelui. Omul a invatat sa-si construiasca adapostul in functie de clima la care s-a adaptat sa traiasca: locuitorii din tarile calde isi amenajeaza locuinta din materiale usoare si racoroase, din barne sau din bambus si pamant, inlesnindu-I o mai buna aerisire si racorire. In regiunile temperate oamenii au inventat alte materiale de constructie mai rezistente, care sa pastreze mai multa caldura iarna dar si sa tina racoare in timpul verii. In zonele reci, locuintele sunt prevazute cu ferestre si pereti dublii, cu materiale termoizolatoare si posibilitati de incalzire. In tinuturile polare, din lipsa altor materiale de constructie, omul si-a construit locuita din bucati de gheata si zapada captusita prin interior cu blanuri de vulpe si urs polari. Aspectul locuintelor din campie este diferit de cel al celor din zona deluroasa sau montana. In aceasta zona precipitatiile fiind mai reduse si predominand mai mult cele lichide au determinat pe localnici ca acoperisurile caselor sa aiba o inclinatie mai mica fata de a celor construite in zona montana, care au o inclinare foarte mare, cu scopul de a retine cat mai putin cantitatea sporita de precipitatii lichide si solide. In vechime oamenii suportau mult mai greu variatiile climatice ivite in timpul deplasarilor pe care le faceau. Astazi cu posibilitatile tehnice existente, oamenii se adapteaza mult

mai usor unui climat impropriu, cu ajutorul diferitelor materiale moderne de constructie sau instalatiilor de aer conditionat. 14. Influenta condiiilor climatice asupra turismului * Emisiile de carbon rezultate in urma transportului, cazarilor si a altor activitati turistice sunt estimate la 4-6% din totalul emisiilor de dioxid de carbon * In lipsa unor masuri, emisiile de CO2 din acest sector ar putea creste cu 150% in urmatorii 30 de ani, potrivit estimarilor UNWTO. * Impactul schimbarilor climatice asupra turismului va creste odata cu emisiile de gaze cu efect de sera. Schimbarile climatice pot afecta zone turistice importante in care clima prezinta o importanta vitala cum ar fi Nordul Europei, Mediterana, Caraibe. * Zonele de coasta, montane si regiunile salbatice din tarile mai putin dezvoltate si insulele mici vor fi afectate in mod deoesebit. * Sectorul turistic trebuie sa faca fata schimbarilor mai ales in zonele amenintate, prin reducerea substantiala a emisiilor prin implementarea de noi tehnologii si mecanisme financiare. 15. Influenta condiiilor climatice asupra transporturilor si industriilor Pentru efectuarea in bune conditii a transporturilor aeriene trebuie cunoscute previziunile meteorologice. Traficul aerian beneficiaza cel mai mult de cunoasterea lor: avioanele nu decoleaza decat daca cunosc cum va fi vremea dupa care aduc la cunostinta pilotului navei eventualele schimbari meteorologice in ruta pe care urmeaza s-o parcurga. El primeste si in timpul zborului numeroase indicatii referitoare la starea atmosferei. Transportul maritim poate fi influentat si de necunoasterea situatiei meteorologice a rutei. Fenomenele cele mai periculoase sunt ceata, vantul si inghetul. De aceea marile nave sunt prevazute cu radare meteorologice, care pot capta informatii si de la satelitii meteorologici special lansati. Si transportul pe calea ferata sau cel rutier beneficiaza de ajutorul meteorologiei. Iarna, cand viscolele blocheaza circulatia, buletinele meteo indica zonelel in care traficul feroviar si rutier este intrerupt. Precipitatiile abundente, precum si inghetul si dezghetul pot provoca distrugeri ale autostrazilor podurilor si terasamentelor. O mare importanta o au studiile climatologice cu privire la amplasarea judicioasa a unor noi obiective industriale, functionale sau a locurilor de odihna. Se stie ca zonele de relief inconjurate de munti nu permit scurgerea si ventilarea aerului, inlesnind persistarea aerului poluat si formarea inversiunilor de temperatura. Ca urmare, compusii si reziduurile chimice formate nu se pot imprastia in atmosfera ramanand in staturile cele mai inferioare ale atmosferei si avand urmari negative in viata omului, animalelor si plantelor regiunilor respective. In momentul de fata, amplasarea noior obiective

industriale, cum sunt cele chimice sau siderurgice se face in urma studiului de microclimat al localitatii respective. In nici un caz nu se vor amplasa in directia predominanta a vantului, deoarece fumul se va abate asupra localitatii respective. De aceea se tine seama si de amplasarea noilor cartiere de locuinte, a spatiilor verzi de recreere si de odihna sau a sanatoriilor. 16. Contaminarea radioactiva

Contaminarea radioactiva apare atunci cand materialul radioactiv se depune pe sau intr-un obiect sau persoana. Materialele radioactive eliberate in mediu pot produce contaminarea aerului, suprafetelor, solului, plantelor, oamenilor sau a animalelor. O persoana este contaminata daca are material radioactiv pe ea (contaminare externa) sau in interiorul corpului (contaminare interna).

Expunerea la radiatii Materialele radioactive elibereaza o forma de energie care se deplaseaza sub forma de unde sau particule. Aceasta energie poarta numele de radiatie. Cand o persoana este expusa la radiatii, energia ii penetreaza corpul. De exemplu, cand o persoana dace o radiografie cu raze X, ea este expusa la radiatii (dar nu este contaminata).

17. Schimbari climatice - IPCC pe google Schimbrile climatice reprezint una dintre cele mei mari ameninri din punctul de vedere al mediului, social i economic. nclzirea sistemului climatic se produce fr echivoc, spune Grupul interguvernamental de experi privind schimbrile climatice (IPCC). Observaiile indic creteri ale temperaturii medii a aerului i a oceanului, topirea zpezii i a gheii pe suprafee mari i creterea nivelului mediu global al mrii. Este foarte probabil ca n mare parte, nclzirea s poat fi pus pe seama emisiilor de gaze cu efect de ser provenite din activitile umane. 18. Stratul de ozon Stratul de ozon sau ozonosfera este zona stratosferei terestre care este alctuit n mare parte din ozon. Acest strat conine 90% din ozonul care se gsete n atmosfer i absoarbe 97%-99% din radiaiile ultraviolete de frecven nalt. Stratul de ozon se ntinde de la circa 15 km la aproximativ 40 km altitudine. Ozonul face parte dintre gazele care compun atmosfera : el ia natere din oxigen, prin reacii fotochimice provocate de radiaiile solare. Pmntul este nconjurat de un strat de ozon situat la o altitudine foarte mare. Acest strat filtreaz aproximativ dou treimi

din razele ultraviolete (UV) emise de Soare. Dac toate razele ar ajunge pe Pmnt, ar fi duntoare vieii de pe planet. Stratul de ozon este situat n stratosfer, ntinznduse de la 15 la 50 de km, fiind ns cel mai concentrat la 20-25 km. Practic, este vorba de aer ozonat i nu de ozon pur, avnd un numr mai mare de molecule de ozon n compoziie dect aerul obinuit (care conine mai ales azot i oxigen). n stratul de ozon are loc o transformare continu ntre diferitele forme de oxigen. Moleculele obinuite de oxigen, O2, scindeaz n atomi de oxigen, O. Acetia se unesc cu moleculele de oxigen formnd ozonul, O3. n timp, ozonul se descompune din nou n oxigen normal O2i atomi singulari de oxigen, O. n ultimii 40 de ani a crescut producia industrial care utiliza muli compui chimici ce conin clor, cum sunt clorofluorocarburile (CFC) aflate n spray-uri, agenii frigorifici i solvenii folosii n industria electronic. Aceste substane au fost interzise prin Protocolul de la Montreal.

19. Poluarea atmosferei (ploile acide ) si Poluarea de interior Ploaia acid (sau precipitaiile acide) sunt precipitaiile care au un pH mai mic dect 5.6, avnd un caracter acid. Precipitaiile acide apar de obicei n situaiile n care cantitati mari de dioxid de sulf sau de oxid de azot sunt emise n atmosfer. Acestea fac obiectul unor transformri chimice, i, apoi, sunt absorbite de picturile de ap din nori. Uneori acizii poluani apar ca particule uscate i ca gaze care pot atinge solul fr ajutorul apei. Cnd aceti acizi uscai sunt splai de ploaie, combinndu-se cu aceasta, formeaz o soluie cu aciune mult mai coroziv. Combinaia dintre ploaie acid i acizi uscai este cunoscut sub numele de depunere de acid. Aerul din interior poate fi de doua pana la cinci ori mai poluat fata de cel din exterior, fie ce e vorba de un bloc, de o cladire de birouri, de un mijloc de transport sau de o sala publica. Chiar daca aerul din exterior ne pare acaparat de diversi poluanti, sa nu uitam ca, macar la nivel teoretic, acestia sunt supusi proceselor de dilutie si dispersie. In casele noastre, in schimb, substantele poluante sunt bine inmagazinate, iar daca nu obisnuim sa deschidem ferestrele regulat, ne vor tine companie pe perioade indelungate. Motivul este constituit partial de eliberarea in aer a numeroase chimicale existente in produsele de curatat, in fixativul de par, in parfumuri ce sunt utilizate in casa etc. Covoarele, perdelele de dus, vopselurile, tapiteria, placajele, placile din rumegu, birourile, computerele si materialele sintetice, toate emit substante nocive. Si deoarece multe case sunt bine izolate, aceste otravuri sunt mentinute in interior si inspirate chiar de noi. Si pe cat de variate sunt sursele de generare a poluantilor, pe atat de multe si diverse ca efecte asupra sanatatii umane sunt emisiile poluante. Aragazele genereaza oxizi de

azot si monoxid de carbon, sobele cu lemne - particule respirabile si compusi organici volatili (COV-uri), iar obiectele de uz casnic emana COV-uri si in special formaldehida. Formaldehida este un produs cancerigen mult prea des intalnit in aerul interior, fiind generat si de placaje, placi din rumegus si adezivi. Se gaseste in majoritatea birourilor si covoarelor. O aducem in casele noastre odata cu plasele de cumparaturi si putem da de ea chiar in tesaturi si in hartia de servetele. Este eliberata in aer odata cu fumul de tigara si generata de dispozitivele ce functioneaza pe baza de carburanti. Benzenul este un produs petrochimic utilizat in detergenti, uleiuri, spume poliuretanice, vopseluri si cauciucuri. Este o substanta frecvent intalnita in materialele de constructie, dar si in fumul de tigara. In ceea ce priveste efectul sau asupra sanatatii umane, este recunoscut ca ducand la aparitia leucemiei. Tricloretilena se gaseste in vopseluri, lacuri, produse de curatat covoarele si de indepartare a petelor si in adezivi. Acest compus afecteaza sistemul nervos, ducand la depresii. Dintre substantele ce pot afecta grav fiintele umane mai amintim radonul, ce poate proveni din solul aferent fundatiei si azbestul, folosit de exemplu pentru izolatii. Surprinzator, chiar si tevile de apa din casele noastre pot fi o sursa de poluare a aerului. De fiecare data cand utilizam apa de la chiuveta ( fie ca fierbem apa pentru un ceai, facem un dus sau folosim fierul de calcat cu aburi) eliberam COV-urile retinute in interiorul lichidului. Si daca mai luam in considerare si aerul conditionat ce transporta poluantii dintr-un apartament in altul sau dintr-un birou intr-altul, vom incepe sa ne facem cu adevarat griji.

Hidrosfera 20.Influenta Societtii umane asupra apelor subterane Poluarea i poluanii din apele subterane. n prezent este unanim recunoscut i studiat conceptul tiinific modern denumit Vulnerabilitatea la poluare a apelor subterane. Cu timpul acest concept a evoluat ajungnduse la o definiie bazat pe riscul contaminrii apei subterane lund n consideraie interaciunea dintre vulnerabilitatea natural a unui strat de ap subteran i ncrcarea cu substane poluante, actual sau viitoare, a apelor ce alimenteaz acviferul, ca rezultat al aciunii umane. Noiunea de poluant implic un factor fizic sau o substan chimic sau biologic generat direct de o activitate uman, care provoac cu o anumit intensitate sau cu o concentraie anormal alterarea calitii apei (raportat la starea natural sau iniial). Poluanii, al cror numr este uria, pot fi de origine natural sau artificial i pot

fi clasificai dup natura lor n: fizici, chimici, organici i biologici. Dintre poluanii de origine natural fac parte mineralele ca: fierul, calciul i seleniul. Substanele rezultate din activitile umane includ substanele chimice organice, hidrocarburile, precum i emisiile lichide din depozitele de deeuri menajere i industriale. Cel mai frecvent ntlnii contaminani chimici sunt nitraii rezultai ca urmare a fertilizrii exagerate a solurilor agricole. Poluanii apei subterane pot fi substane miscibile sau nemiscibile cu apa, avnd densitatea mai mic sau mai mare dect aceasta. Sursele de poluare pot fi situate la suprafaa terenului (punctiforme sau difuze) n sol sau n subsol (canale deschise, conducte, colectoare de canalizare, foraje puuri absorbante, rezervoare, staii de epurare i altele). Sursele principale de poluare a apelor subterane sunt: fosele septice, depozitele de deeuri lichide menajere i industriale, activitile din agricultur, rezervoarele subterane cu produse petroliere i chimice, deversri ilegale sau accidentale de substane chimice sau petroliere, splarea depozitelor de sare utilizate la dezghearea oselelor. 21.Influenta Societatii umane asupra raurilor si lacurilor http://www.hydrop.pub.ro/ga3.pdf 22.Influenta Societatii umane asupra marilor si ocenelor 23.Interactiunea dintre Societatea umana si relief Orice proces sau fenomen natural care produce pagube materiale si umane intra in categoria riscurilor naturale. Vaile sunt expuse inundatiilor. Prabusirile si alunecarile de materiale de pe versanti pot bara cursul raului ori pot distruge caile de comunicatii. In zonele dealurilor, casele si terenurile agricole, ca si drumurile sunt afectate de alunecari de teren si curgeri noroioase. In zonele cu relief vulcanic pericolele sunt si mai mari. Asezarile din regiunile muntilor inalti sunt amenintate de avalanse. 24.Interactiunea dintre Societatea umana si invelisul de soluri

Biosfera 25.Interactiunea dintre Societatea umana si plante 26.Interactiunea dintre Societatea umana si animale 27. Monitoringul mediului Coninutul i structura monitoringului mediului Monitoringul mediului reprezint un ansamblu de operaiuni privindsupravegherea, evaluarea, prognozarea i avertizarea n legtur cu evoluiasistemelor naturale, cu scopul interveniei n timp util pentru meninerea strii deechilibru al mediului.Ca

instrument al activitii manageriale, monitoringul mediului presupunesatisfacerea urmtoarelor cerine: generarea unui flux informaional care s se ncadreze n parametriicantitativi, calitativi i structurali corespunztori unui proces decizionaleficient; asigurarea caracterului integral al informaiilor despre mediu; compatibilitatea cu procedurile de gestionare a bazei de date despre mediu,inclusiv n scopul actualizrii acesteia; procesarea simultan a datelor din diverse sectoare ale mediului, ceea ceimpune ca toate datele s aib o referin geografic comun; accesul automat la baza de date, cu respectarea dreptului de proprietate nmaterie 28. Arii protejate 1.1 Ce este o arie natural protejat ? Este o zona terestr, acvatic i/sau subteran, cu perimetru legal stabilit i avnd un regim special de ocrotire i conservare, n care exist specii de plante i animale slbatice, elemente i formaiuni biogeografie, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natur, cu valoare ecologic, tiinific sau cultural deosebit. 1.2 Care sunt beneficiile practice pe care le aduc ariile protejate ? Ele protejeaz cursuri de ap importante; cuprind zone de o remarcabil frumusee i semnificaie cultural; adpostesc comuniti umane ce au culturi tradiionale; protejeaz teritorii care reflect istoria interaciunii omului cu mediul; sunt locuri de maxim importan pentru turism, cercetare i educaie. Ariile protejate sunt n mod deosebit importante pentru meninerea biodiversitii ecosistemele, speciile i varietatea genetic care alctuiesc diversitatea vieii. Ele conserv caracterele complexe i mereu schimbtoare ale ecosistemelor. Ele sunt un prim loc de aprare mpotriva dispariiei speciilor mari i mici. Ele pstreaz diversitatea biologic, slbatic sau cultivat a unora dintre cele mai importante recolte ale omenirii. De asemenea, reprezint un rezervor vital pentru plantele i animalele necesare medicinei. Ariile protejate mbuntesc, de asemenea, calitatea vieii umane, n mod deosebit ca locuri de recreere. Acest fapt este deosebit de important n Europa, unde foarte muli oameni locuiesc n orae i au pierdut contactul nemijlocit cu natura. Ariile protejate ofer oportuniti pentru petrecerea timpului liber, sunt un antidot pentru stres i un loc pentru nelegere i nvare. Mai mult, ele sunt o surs de rennoire mental, psihic i spiritual. 29. "Orasele verzi" Orasele verzi sunt acele orase in care nivelul factorilor de poluare este foarte redus iar managementul mediului are un nivel ridicat.

Capitala Romaniei s-a clasat intre pozitiile 21 - 30 la cele opt categorii evaluate: emisii CO2 (24), energie (23), cladiri (21), transporturi (28), apa (28), deseuri si folosirea terenurilor (28), aer (27) si guvernanta "verde" (30), potrivit unui comunicat remis Ziare.com. Cele opt categorii se bazeaza pe 30 de indicatori individuali, din care 16 sunt cantitativi (consumul de apa si energie per cap de locuitor, rata de reciclare si de folosire a transportului public etc) si 14 calitativi (de exemplu, reducerea tintelor de emisii CO2, standarde de eficienta pentru cladiri, sprijinirea masurilor de protectie a mediului). Potrivit clasamentului, cel mai verde oras din Europa este Copenhaga, urmat de Stockholm, Oslo, Viena si Amsterdam. 30. Impactul turismului asupra mediului Unul dintre lucrurile pe care putini turisti le realizeaza este reprezentat de impactul turismului asupra mediului. Turismul poate sa distruga ecosisteme si medii sau, dimpotriva, sa conserve o zona protejata care in caz contrar ar fi fost vulnerabila in fata dezvoltarii industriei. Turismul sustenabil are ca scop oferirea unei experiente pozitive atat localnicilor, cat si turistilor si in acelasi timp evitarea impactului negativ asupra mediului, economiei, culturii si locurilor. ()

31. Forme de turism sustenabil ( Ecoturismul, Birdwatching,Fotosafari etc) Turismul sustenabil a fost conceput pentru a administra toate resursele, astfel nct necesitile economice, sociale i estetice s fie satisfcute, meninndu-se n acelai timp integritateacultural, procesele ecologice eseniale, diversitatea biologic i sistemele de susinere a vieii(Organizaia Mondial a Turismului). Dezvoltarea sustenabil implic satisfacerea necesitilor prezente fr a compromite abilitatea generaiilor viitoare de a-i mplini propriile nevoi(Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare) Ecoturismul, cunoscut i sub denumirea de turism ecologic, se refer la turismul n zone fragile, slbatice, de obicei protejate care ncearc s aibe un impact minor i s se menin la o scar redus. Acest tip de turism este util n educarea turitilor i n gsirea fondurilor pentru conservare, aduce avantaje economiei i politicii locale i ncurajeaz respectul pentru alte culturi i pentrudrepturile omului. Birdwatching or birding is the observation of birds as a recreational activity. It can be done with the naked eye, through a visual enhancement device like binoculars and telescopes, or by listening for bird sounds. Birding often involves a significant auditory component, as many bird species are more easily detected and

identified by ear than by eye. Most birdwatchers pursue this activity mainly for recreational or social reasons, unlikeornithologists, who engage in the study of birds using more formal scientific methods Safari-ul fotografic, expediia de fotografiere a naturii slbatice, este la ora actual din ce n ce mai popular. Termenul sinonim de "vntoare fr snge" pentru acest tip de expediie a fost folosit pentru prima dat de fotograful polonez Wodzimierz Puchalski.