Sunteți pe pagina 1din 7

CEFM Chestionarul de evaluare a fricii fata de moarte Scala este un instrument de autoapreciere. Contine 15 itemi.

. A fost dezvoltata de Templer in 1970 pentru a masura anxietatea fata de moarte. Administrare si scorare Respondentii apreciaza daca fiecare item este mai curand adevarat sau mai curand fals in ceea ce-I priveste. Scorurile pentru itemii: 2, 3, 5, 6, 7, 15 se inverseaza. (Fals 1 punct) Scorurile pentru toti itemii se sumeaza. Punctajul poate varia intre 0 15 puncte, cele mai mari valori indicand o mare anxietate fata de moarte. 5 10 puncte scor mediu Peste 11 puncte scor ridicat Fidelitatea scalei: Pe un esantion de 31 studenti de colegiu scala a avut o consistenta interna de 0,76 si o fidelitate test-retest dupa 3 saptamani de 0,83 (Studiu efectuat de Templer - 1970) Validitatea scalei: Pe un esantion de 69 de studenti de colegiu, Templer (1979) a stabilit ca scala a corelat intr-o masura foarte mare cu alta scala de masurare a anxietatii fata de moarte si moderat cu masuratori ale anxietatii generale. White si Handal (1991) au descoperit ca persoanele ce aveau scoruri mari tindeau sa fie mai stresate si mai putin satisfacute de viata. Templer si altii (1971) au gasit o corelatie ridicata intre scorurile scalei la membrii aceleiasi familii. Alvarado si altii (1993) au analizat factorial itemii scalei CEFM si ai unui alt instrument (Scala de depresie in fata mortii Templer) si au gasit ca structura factoriala a itemilor combinati diferentiza intre itemii care masoara depresia legata de moarte. Templer, in 1970, a stabilit ca raspunsurile la scala de anxietate in fata mortii sunt legate de dezirabilitatea sociala.

IESO Inventarul de Evaluare a simptomelor obsesive (Layton Obsesional Inventory) Aceasta scala evalueaza trasaturile si simptomele obsesive, gradul in care indivizii incearca sa reziste acestor simptome si cat de mult interfereaza simptomele in viata subiectului. IESO este dezvoltat de Cooper (1970) ca o scala de autoevaluare cu 69 de itemi, care investigheaza, unii simptomele obsesive si altii, trasaturile obsesive. Administrare si scorare: Subiectul apreciaza mai intai daca afirmatia din item il caracterizeaza sau nu. Se coteaza cu un punct fiecare raspuns afirmativ. IESO contine 4 subscale. 1. Subscala de simptome obsesive contine 46 de itemi (itemii de la 1 la 46). Punctajul poate varia intre 0 46 de puncte. 16 30 pct. scor mediu Peste 31 pct. scor ridicat 2. Subscala trasaturilor personalitatii obsesive cuprinde 23 de itemi (itemii de la 47 la 69). Punctajul poate varia intre 0 23 puncte. 8 15 pct. scor mediu Peste 16 pct. scor ridicat Pentru 39 de itemi (3, 4, 6, 7, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 25, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 37, 39, 40, 41, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 68, 69) IESO contine subscale de autoevaluare cu valori cuprinse intre 0 si 3 puncte. 3. Subscala care arata cat de mult rezista subiectul simptomelor obsesive. 4. Subscala care arata gradul de interferenta a simptomelor obsesive cu alte activitati. Pentru cotarea pe aceste 2 subscale se iau in calcul numai itemii la care subiectul a raspuns afirmativ. Pentru aceste 2 subscale, punctajul variaza intre 0 si 117 puncte.

40 78 pct. scor mediu Peste 79 pct. scor ridicat Fidelitatea: Intr-un esantion de subiecti, Stanley (1993) a gasit o consistenta interna de 0,88 pentru subscala de simptome, 0,75 pentru cea de trasaturi obsesive, 0,88 pentru a treia subscala si 0,90 pentru cea de-a patra. Cooper (1970) a observat ca relevanta testului care a fost dat de mai multe ori intr-o perioada nespecificata a fost de 0,87 pentru subscala 1 si 0,91 pentru subscala 2. Validitatea: Pe esantionul de subiecti pe care a lucrat, Stanley (1993) a observat ca scorurile pentru toate subscalele, cu exceptia subscalei trasaturilor obsesive, corelau cu alte modalitati de masurare a compulsivitatii obsesive si toate subscalele erau asociate cu neuroticismul. Cooper a comparat scorurile celor 4 subscale ale unor subiecti obsesivi, cu ale unor casnice obsesive si cu ale unui esantion de barbati si femei din comunitate. El a observat ca subiectii obsesivi au avut un scor vizibil mai mare decat casnicele la toate subscalele, iar casnicele obsesive au avut un scor vizibil mai mare decat esantionul celor din comunitate pe toate cele 4 subscale. Stanley a observat ca subscalele simptomelor, interferentei si rezistentei faceau diferenta intre subiectii obsesiv-compulsivi, iar cea a trasaturilor nu diferentia aceasta categorie. Foa si Goldstein (1978) precum si Emmelkamp (1980) au observat ca scorurile pentru toate subscalele scadeau la subiectii care urmau un tratament pentru tulburare obsesiv-compulsiva.

SECOC Scala de Evaluare a Comportamentelor Obsesiv-Compulsive (Scala Yale Brown) Scala SECOC este o metoda semistructurata de interviu, descrisa de Goodman, Price, Rossemessen si altii (1989). Itemii au fost creati de autori pe baza vastei lor experiente de a trata pacientii obsesiv-compulsivi. Goodman si Price afirma ca aceasta scala masoara severitatea simptomelor obsesive si compulsive, independent una de cealalta. Asadar scala poate fi divizata in doua subscale care evalueaza obsesiile si compulsiile in mod distinctiv. Totusi, o analiza factoriala facuta de Fals Stewart a gasit ca raspunsurile la scala s-au grupat intr-o singura componenta si astfel s-a infirmat ca cele doua subscale masoara dimensiuni separate. Administrare si scorare: Subscala pentru evaluarea obsesiilor cuprinde 5 itemi (itemii de la 1 la 5). Punctajul pentru aceasta subscala se poate situa intre 0 si 20 de puncte. 7 13 pct scor mediu Peste 14 pct scor ridicat Subscala pentru evaluarea compulsiilor cuprinde 5 itemi (itemii de la 6 la 10) si se scoreaza la fel ca si subscala 1. Indicele global de comportamente obsesiv-compulsive se obtine prin sumarea punctajelor la cei 10 itemi sau la cele 2 subscale. Punctajul poate varia intre 0 si 40 de puncte. 14 27 pct scor mediu Peste 27 pct scor ridicat Fidelitate: Intr-un grup de subiecti cu tulburari obsesiv-compulsive, Goodman si ceilalti au determinat o consistenta interna a scalei de 0,89. Intr-un alt esantion de subiecti cu aceleasi tulburari, Woody si altii au determinat o consistenta interna mai scazuta a scalei, adica 0,69 pentru intreaga scala, 0,77 pentru cea a obsesiilor si 0,51 pentru cea a compulsiilor.

Kim si altii (1990) au evaluat un grup de subiecti cu tulburari obsesiv-compulsive, folosind acelasi evaluator de 3 ori pe saptamana, la intervale de o saptamana si au gasit o corelatie de 0,90 pe intreaga durata a repetarii testului. Woddy si ceilalti au aplicat scala la un interval mediu de 48 de zile, cu evaluatori diferiti si au gasit o corelatie la repetarea testului de 0,61 pentru scorul total, 0,64 pentru subscala 1 si 0,56 pentru cea de-a doua. Validitatea: In trei esantioane de pacienti cu tulburari obsesiv-compulsive, Goodman si altii (1989) au gasit ca scorurile maxime pe scala SECOC au fost semnificativ asociate cu alte evaluari ale tulburarii obsesiv compulsive. Ei au descoperit de asemenea ca scala a fost asociata cu anxietatea si depresia.

CLECC Check List de evaluare a comportamentelor compulsive Instrumentul a fost dezvoltat de Freund, Steketer si Foam in 1987 pentru a masura simptomele compulsive prin evaluarea comportamentelor specifice. Este o scala de autoevaluare ce cuprinde 38 de itemi.

Administrare si scorare: Fiecare item este apreciat pe o scala de la 0 la 3 in functie de cat de intens este prezenta inrautatirea activitatii datorita simptomului compulsiv respectiv. Are doua subscale. 1. Subscala comportamentelor de spalare cuprinde 24 de itemi (2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 31, 32, 33, 34, 35, 36) Punctajul poate fi cuprins intre 0 si 72 puncte. 25 48 pct scor mediu Peste 49 pct scor ridicat 2. Subscala comportamentelor compulsive de verificare cuprinde 14 itemi (1, 15, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 37, 38). Punctajul poate fii cuprins intre 0 si 42 puncte. 15 28 pct. scor mediu Peste 29 pct. scor ridicat Scorul total se obtine prin sumarea valorilor celor 38 de tiemi. Punctajul poate fii curpins intre 0 si 114 puncte. 39 76 pct scor mediu Peste 77 pct scor ridicat Fidelitate: Freund si altii (1987) au gasit o consistenta interna de 0,91 pentru subscala 1 si 0,98 pentru cea de-a doua. Strenberger si Burns (1990) au gasit o consistenta interna de 0,87 pentru scorul total si de 0,78 pentru ambele subscale.

Validitatea Freund si altii (1987) au gasit ca scorurile totale la acest instrument corelau cu alte masuratori ale simptomelor obsesiv-compulsive, cu patru masuratori ale functionarii vietii si cu o masuratoare a tendintelor fobice.