Sunteți pe pagina 1din 58

CURS Automatizarea

Lu:cra ri

lor

Cad

astrale

Cap. L - Generalitati despre automatizarea lucrarilor cadastrale

ttlotiuni generale
reprezinta un flux tehnologic prin care toate etapele lucrarilor cadastrale se efectueaza in mod automat, Automatizarea, termen relativ recent, deziderat mai vechi, reflecta dorinta de a rezolva mai cit mai rapid un proces tehnologic. Necesitatea de a gestiona cit mai eficient date, informatii, dorinta de a obtine cit mai rapid si cu precizie ridicata a produsului cartografic final a facut ca automatizarea sa devina prioritara in dorneniul cadastrului. Dinamica evolutiei cadastrului implica un volum din ce in ce mai

mare de informatii precum

si

actualizarea acestora, lucru aproape

imposibil fara automatizare.

Rezultatul automatizarii lucrarilor de cadastru il reprezinta gestionarea rapida si eficienta a datelor, actualizarea
acestora,

posibilitatea luarii deciziilor in timp real, toate aceste etape fiind posibile datorita realizarilor obtinute in domeniul electronicii si informaticii. Introducerea automatizarii in domeniul cadastrului este posibila in toate fazele rearizarii rucrariror cadastrare si anume: - preluarea datelor cadastrale

- prelucrarea acestor date


obtinerea planului cadastral - obtinerea documenteror specifice cadastrurui - actualizarea datelor

Automatizarea preluarii datelor cadastrale Exista mai murte modalitati de preluare in mod automat a datelor,
dintre care mentionam cele mai importante: - pe cale fotogrametrica

prin digitizare

linii tehnologice specializate, avind in componenta acestora sisterne de stocare de date. cea mai utirizata metoda de preruare de date in mod automat este prin masuratori in teren cu ajutorul statiilor totale; masuratorile efectuate pot fi stocate pe diverse suporturi de memorre: - memorie interna; difera in functie de statla totara; - mernorie externa cum ar fi: carduri de
teren, ce se conecteaza la statia totala. Preluarea in mod automat a datelor cu ajutorul statiei totale implica o serie de avantaje dintre care mentionam: - posibilitatea inregistrarii masuratoriror in mod automat; - operatorul vizeaza punctere din teren si prin apasarea tastei de inregistrare masuratori, stocheaza datere pe diverse suporturi de memorie eliminind in acest mod erorile datorate citirii sau scrierii
acestora;

prin rnasuratori ln teren Preluarea in rnod autornat a datelor pe cale fotogrametrlca sau prin dlgitizare irnplica sisteme automate speclatizate sau

memorie sau carneie de

numerotarea punctelor masurate poate fi facuta in mod automat de catre statia totala; datele stocate pot fi vizualizate in diverse moduri(unghiuri, distante, coordonate) in functie de obiectivul propus;

pe linga datele masurate pot

aparat, coordonate puncte retea de sprijin, coduri puncte, diverse observatii sau mentiuni.

sau date cum ar fi: inartime refrector sau inartime

fi introduse si diverse alte informatii

Autornatizarea prerucrarii dateror cadastrare In cadrul acestei etape se efectueaza calculele necesare determinarii diferitelor elemente cum ar fi coordonatete punctelor, atit pentru punctele ce constituie reteaua de sprijin(puncte noi) cit si pentru punctere de detaliu masurate' sau aria suprafetelor, necesare ulterior la intocmirea planului de situatie. Determinarea coordonateror puncteror poate
R

efectuata direct

de catre statia totala datorita programelor specifice inmagazinate in memoria interna a aparatului SaU cu programe de
specialitate rulate pe calculatoare, datele fiind transferate din statia totala

sau mediile de stocare mentionate mai sus catre calculator, cu ajutorul cablurilor de transfer sau diverse dispozitive de transfer date' De asemenea suprafetele pot fi determinate in mod automat tot cu
ajutorul programelor specifice.

De mentionat faptul ca la baza prelucrarii datelor stau diverse


operatii de corectare si compensare a masuratorilor efectuate.

Dintre muititudinea de programe specifice de prelucrare de date existente in prezent mentionam doar trei dintre ele: CALTOP - sofE, de origine franceza, permite preluare de masuratori

din diverse statii totale si prelucrarea datelor

determinindu-se coordonatele pUnctelor retelei de sprijin, punctelor de detaliu, prin drumuiri sprijinite la capete, drumuiri cu circuit inchis, drumuiri cu puncte
nodale sau drumuiri in vint;
HANA

calculului

si

soft produs de Facultatea de Geodezie din Hanovra, destinat compensarii diverselor retele de triangulatie, retele de

nivelment, retele
TopoSys

de urmarire a deformatiilor, retele de ridicare

si

coordonatele punctelor de detaliu;

soft romanesc realizat de firma Geosurvey SRL; permite preluare de masuratori din diverse statii totaie si prelucrarea datelor determinind coordonatele punctelor de detaliu efectuind compensari de

retele sau drumuiri.

Automatizarea lucrarilor in vederea obtinerii planului cadastral Aceasta etapa presupune creearea unui nou tip de plan constituit din date de tip numeric si alfanumeric, informatii cu ajutorul carora procesul
de intocmire a planurilor poate

fi automatizat. In prezent exista doua tipuri de astfel de planuri si anume, planul

cadastral numeric si respective planul cadastral index.

Exlsta atit avantaje cit si dezavantaje cu privire la cele doua tipuri de planuri. Planul numeric este plan de precizie ridicata, constituit din date de tlp numeric si alfanumeric, avind ca scop furnizarea in mod automat si in

tirnp real a informatiilor grafice la scara dorita. Conditia de baza a planului numeric este ca toate punctele de detaliu ale planului sa fie inregistrate prin coordonatele lor.
Avantaje ale planului numeric:

creearea planului grafic la scara dorita ridicata;

cu o acuratete si

viteza

diminuarea personalului specializat in cartografie prin procesul de automatizare a lucrarilor de intocmire a planului cartografic; efectuari de studii

in mod eficient si luarea rapida a deciziilor in

diverse domenii de activitate avind ca baza planului numeric; automatizarea integral a lucrarilor cadastrale incepind cu faza de

culegere
cadastral;

a datelor, prelucrarea lor, pina la

obtinerea planului

independent fata de scara planului grafic, tinind cont de faptul ca planul numeric este reprezentat la scara 1/1.

Toate aceste elemente au dus la aparitia topografiei numerice care s-a dezvoltat in acelasi ritm cu informatica si electronlca ; dintre caracteristicile topografiei numerice mentionam : - tinde sa stabileasca un rnodel numeric pentru planul topografic(plan numeric) care conserya precizia datelor initiale obtinute la rnasurare si care sunt disponibile oricand

tinde sa exploateze planul numeric in mod automat pentru lucrarile ulterioare cum ar fi determinari topografice diverse, determinarea automata a elementelor in vederea executarii trasarii automate,

determinarea automata
drumurilor si cailor ferate;

suprafetelor, proiectarea automata

tinde sa permlta obtinerea expresiei grafice a planului numeric(plan analogic), in intregul lui Sau pe sectiuni, la orice Scara' in Orice rnoment si cu orice continut. El este imaginea grafica a planului
numeric.

Planul cadastral index reprezinta un suport grafic simplificat, o modalitate de obtinere a unui plan Cu precizie mai mica completat cu

informatii continute intr-o arhiva digitala realizat prin informatizarea


ortofotoplanului si a documentelor cartografice existente. Avantaje ale planului cadastral index: cheltuielile necesare intocmirii planului cadastral index sunt mai mic
decit in cazul intocmirii planului cadastral numeric; obtinerea planului cadastral index este mai rapida decit planului numeric;
se pot obtine solutii flexibile si eficiente la diverse probleme;

in

cazul

transforma in format digital documentele cadastrale existente; actualizare rapita si eficienta a planului cadastral;

posibilitatea

de conectare cu alte tipuri de baze de

date

georeferentiate.

Automatizarea lucrarilor

in vederea obtinerii

documentelor

specifice cadastrului In cadrul acestei etape, trebuie mentionata notiunea de Sistem


Informatic Cadastral(S.I.C. ).

Sistemul Informatic Cadastral este un sistem in cadrul caruia se culeg, prelucreaza, analizeaza si se inregistreaza date si informatii despre teritoriu prin prisma cadastrului, pe care le poate reda in mod automat, in format grafic sau sub forma de documente specifice cadastrului.

aslgura o gestionare rapida si eficienta a informatiilor existente in baza de date


asigura informatiile de baza pentru administrarea teritoriului asigura cunoasterea situatiei juridice a bunuriror imobire contribuie ra stabirrrea unei baza corecte de impozitare asigura o securizare garantata a datelor si informatiilor existente ln baza de date

Datele

doua componente, spatiala si textuala; acest tip de organizare a datelor prezinta avantajur ca in etapa de exproatare si interogare se pot obtine diverse rapoarte atit in forma g.rafica de tipul planului cadastral cit si sub forma textuara, sub forma mixta sau sub forma unor rapoarte specifice. Dintre docurnentere specifice cadastrurui

si informatiile existente sunt structurate si inregistrate

in

mentionam

planul cadastral de baza; planuri tematice la diferite scari; registrul cadastral al proprietarilor; indexul alfabetic al proprietarilor; registrul cadastral al parcelelor; registrul cadastral al corpurilor de proprietate; fisa corpurilor de proprietate. Deasemenea tot prin interogari pot

despre:

fi

obtinute diferite rapoarte

- proprietati, proprietari sau combinatii are acestora; - constructii si detinatorii lor; - retele edilitare de orice fel; - informatii cu privire la valorile de impozitare; - diverse informatii existente in baza de date
acestora.

si

combinari

are

Automatizarea lucrarilor de intretinere a cadastrului Intretinerea pe cale automata a cadastrului cuprinde atit automatizarea lucrarilor de intocmire si intretinere a planului cadastral cit
si a registrelor cadastrale.

Intretinerea planului cadastral reprezinta tinerea la zi a planului numeric, iar intretinerea registrelor cadastrale reprezinta actualizarea informatiilor de tip text existente in baza de date. Intretinerea atit a planului cadastral cit si a registrelor cadastrale se efectueaza, pentru planul numeric, prin masuratori la teren si pentru registrele cadastrale, partial prin preluare de informatii din teren si partial prin diverse documente noi aparute; este de preferat ca actualizarea datelor rnentionate sa se efectueze numai de catre persoane special instruite in acest sens, dupa verificarea in prealabil a documentelor de catre departamentele juridice a institutiilor in cauza.

cap. 2 - Automatizarea prerrarii dateror cadastrare


Freluarea dateror cadastnare cu ajutorur statiiror totare
una dintre cele mai utilizate metode de preluare a datelor, in rnod automat, o reprezinta masuratorile in teren cu ajutorul statiilor totale. statia totala reprezinta un instrumbnt electro-optic constituit dintr-un teodolit ce inglobeaza tehnologia masurarii electronice a distantelor precum si a unghiurilor, avind posibilitatea inregistrarii, procesarii si

redarii datelor cu precizie.

incorporate in statia totala. De mentionat faptul ca raza de lumina in infrarosu emisa de statia totala este modurata in pursuri de aproximativ 15 MHz, rezurtind o rungime de unda de aproximativ 20m, iar la unele instrumente frecventa creste in timpul masuratorii pentru a determina cit mai precis distanta. Majoritatea unitatilor de masurare a distantelor folosesc 2 sau 3 frecvente pentru o determinare mai precisa a distanteror; de asemenea de mentionat faptur ca exista si metoda determinarii distantelor prin modulare in amplitudine, prin compararea fazei dintre unda transmisa si cea receptionata. ca mod de utirizare se procedeaza in ferur urmator: un operator sta linga statia totala, acesta vizind cu ajutorul lunetei punctele de detaliu a zonei care se masoara iar o alta persoana pozitioneaza reflectorul in

ecou; o unda erectromagnetica este emisa de statia totara, ra capatur distantei de masurat existind un dispozitiv de refractie a undei in punctul de plecare(numit reflector sau prisma). cunoscindu-se tipur undei si implicit viteza, precum si timpul deplasarii acesteia, se determina distanta. Aceste calcule se determina in timp real cu ajutor UDor microprocesoare

ca mod de functionare, statiile totale au la baza principiul impuls-

aceste puncte de detaliu pentru ca unda emisa de statia totala sa se intoarca in punctul de plecare.
Mentionam faptul ca exista diverse modele de statii totale care functioneaza si fara ajutorul dispozitivelor de reflexie pentru distante

cuprinse intre 100

si 300m; aceste modele de statii totale au fost

construite pentru diverse aplicatii curn ar fi: - determinrea punctelor inaccesibile;

urmarirea deformatiilor; urmarirea deplasarilor constructiilor;


masuratori de tuneluri sau cavitati de mine; calculul volumelor pentru santiere si depozite; determinarea inaltimilor si fatadelor diverselor edificii. Din punct de vedere constructiv amintim citeva caracteristici tehnice

ale statiilor totale:

distante de masurare de pina Ia 3000m cu o prisma si respectiv 5000m cu prisme multiple; timpul de stabilire a unei masuratori de distanta este cuprins intre 0.5 si 1.2 secunde in functie de tipul instrumentului;

- precizia de masurare a distantelor este cuprinsa intre +/2mm+2ppm si respectiv +/- 4mm*4ppm, cu precizarea ca ppm
reprezinta abrevierea de la Pafts Per Million=lmm la 1km, si se refera la eroarea de determinare a distantei datorata conditiilor atmosferice deoarece unda este afectata de temperatura, presiune
si urniditate;

- timpul de determinare a unei masuratori de unghi este de 0.3


secunde;

precizia de masurare a unghiurilor este de 1 pina la 5 secunde; memoria interna de stocare a datelor este cuprinsa intre 2000 pina

la 20000 de puncte de masuratori in functie de caracteristicile


tehnice ale statiei totale;

cimpul de vedere a obiectivului este de 5 grade; marirea/apropierea obiectivului poate fi facuta de aproximativ 3 ori;

- timpul de incancare a bateriiror este de aprox!mativ 1-2 ore; - durata de exploatare a bateriilor este intre g si 20 ore
functionare.

de

a rula diverse programe care usureaza munca ulterioara de prelucrare a datelor de catre operatator; dintre aceste programe putem aminti: calcululsuprafetelor;
calculul volumelor;

De precizat ca statiile totale, au capacitatea de

calculul coordonatelor punctelor utilizind diverse procedee specifice

topografiei, cum
retrointersectia;

ar n intersectia inapoi, intersectia

inainte,

calculul distanteror.intre doua puncte vizate; asurarea unui punct inaccesibil.

De asemenea au capacitatea de

rura diverse programe care

usureaza munca in teren a operatorului si anume: - trasarea unei distante;

trasarea unui punct de csordonate cunoscute; tasarea inaltimii unui punct inaccesibil;

ale statie totale o reprezinta posibilitatea inmagazinarii datelor; prin date intelegem atit informatiile preluate din teren prin masuratori, cit si datele ce pot fi introduse punct cu punct de la tastatura in memoria interna a statiei total sau introduse in mod autornat prin descarcarea acestora din calculator. Toate aceste transferuri de date pot fi efectuate cu ajutorul cablurilor de transfer sau utirizindu-se diverse metode prin unde(bruetooth).
Toate aceste date pot fi deasemenea descarcate in carcurator, in vederea prelucrarii ror cu ajutorur softuriror de speciaritate.
Trimble, TopCon, pentax, South Surveying.

trasarea unui aliniament; trasarea unui punct pe aliniament; verificarea unui punct fata de un aliniament. Una dintre caracteristicile cele mai importante

Dintre producatorii de statii totale amintim: Leica, sokkia, Nikon,

t0

Prezentarea statiilor totale Leica


Firma Leica a dezvoltat constructia de instrumente prin dezvoltarea seriei TC prin producerea de statii totale:

de precizie medie: TC400, TC500, TC600, TC1000, TC101O de precizie: TC700, TC705, TC 805, TC 905 TC800, TC900, TC110O,
TC1600, TC1610, TC1700, TC1800;

de precizie ridicata:TC2000, TC 2002, TC2003, TDM5000

Statiile totale au fost perfectionate prin adaugarea laserului ca modalitate de a masurare a distantele fara utilizarea reflectorului. In acest mod denumirile acestora au fost modificate prin adaugarea literei L la tipul
statiei. De exemplu TC705L, TC B05L sua TC9O5L. Modelele mai noi de statii totale ce ce au in componenta lor laserul, au primit litera (R) in componenta numelui, in acest mod au primit denumiri de genul: TC(R)307, TC(R)407, TC(R)803
Aceste statii se caracterizeaza prin fiabilitate si precizie, atat pentru masurarea distantelor cat si a unghiurilor.

Statiile totale de precizie medie sunt utilizate de regula pe santiere si se caracterizeaza prin robustete si simplitate in masurare. Aceste aparate au in general urmatoarele caracteristici:

- 6-7 taste

- programele(in general in numar de 9) sunt cuprinse intr-un meniu


sub forma de lista si apar pe display numai cate 4

- afisarea lor se face utilizand sagetile de deplasare pe verticala - programele au o structura arborescenta Dintre caracteristicile statiilor totale Leica, amintim cateva dintre
ele:

Posibilitatea de a alege modul de afisare, existand trei variante de


selectie:

ll

Numar punct,

tr1zo

y, distanta inclinata;

Hz,V, distanta orizontala, diferenta de nivel; Numar punct, X, y, Z


Posibilitatea introducerii manuale de parametrii existenti;

a corectiei atrnosferice in functie

Posibilitatea modificarii constantei prismei; Ca mod de lucru se disting trei posibilitati: care foroseste eremente masurate in teren; 'NLINE, Modul OFFLINE+optiunea KEYB, care permite introducerea
care utilizeaza fisierele din memoria

Modul

coordonatelor de la tastatura; Modul OFFLINE+optiunea FILE,


existenta

- Utilizarea laserului pentru centrarea instrumentului,


devenita facilitate standard
ta

optiune

toate statiile totale.

specifice statiiror de precizie ridicata dintr care amintim: - Compensator cu doua axe

In ceea ce priveste, statiile de precizie ridicata, statia totala Tc 2002 se caracterizeaza prin facilitatea functiilor coco, precum si alte functii

Cerc de orientare

Tastatura stucturata in culori(alb, verde, portocaliu) Patru programe de masurare

Functiire coco, reprezinta. codarea unor operatii simple sau speciale. Aceste functii au fost create cu scopul de a facilita utilizarea statiei totale pentrp tipurile de lucrari specifice.

TCZOOZ, arnintim urmatoarele

Dintre functiile COGO cele mai utilizat ale statiei totale


:

Leica

FUNCTIA COGO 11 permite introducerea coordonatelor unui punct in rnodul de inregistrare; etapele utilizarii acestei functii sunt urmatoarele:

t2

se apeleaza cu tastele sET coco 11 RUN, dupa care se introduc coordonatele in ordinea x.RUN, y.RUN, h.RUN; daca se doreste
introducerea coordonatelor pentru mai multe puncte se continua cu aceasta secventa;

actiunea functiei se opreste prin apasarea tastei cE.

FLINCTIA COGO 72. determina distanta dintre ultimile doua puncte masurate; tastand sET coco 12 RUN, apare afisata distanta
mentionata.

FUNCTIA COGO 2t introducerea coordonatelor punctului de statie; etapele utilizarii acestei functii sunt urmatoarele:

SET COGO 21 RUN;

Se introduc coordonatele punctului de statie utitizand X RUN, y RUN si h RUN.

FUNCTIA COGO 22 - rezolva intersectia inapoi simpla; etapele utilizarii acestei functii sunt urmatoarele:

SET COGO 22 RUN;

se introduce numele primului punct; se vizeaza si se apasa RUN;

se procedeaza identic si pentru celelalte doua puncte dupa care se apasa din nou RUN si se afiseaza coordonatele punctului de
intersectie inapoi. si h RUN.

FUNcrrA coco 4s

permite executarea unei drumuiri; etapele

utilizarii acestei functii sunt urmatoarele: - se stationeaza in punctul de plecare cunoscut, se vizeaza punctul de orientare si se introduc eoordonatele statiei si orientarea vizei; - daca se doreste csalculul cotelor, se introduce si cota punctutui de statie;

se vizeaza al doilea punct de drumuire si se apasa tasta DIST; se afiseaza coordonata punctului 2; valorile se inregistreaza apasand tastele in secventa SET MOD 18
RUN;

l3

se stationeaza apoi in punctur 2, se vizeaza punctur 1 de drumuire si se apasa SET RUN 19 RUN;
se preiau coordonatere puncturui 2 ca fiind coor.donatere puncturui de statie iar orientarea 1-2 este modoficata cu 200s; se vizeaza punctur 3 si se continua in acerasi mod pana ra

terrninare.

14

Statia totala LEICA TC(R) 4O3l4Osl4O7

13

14

16 17'18

1) Colimator 2) Lumina de ghidare EGL (optional) 3) Surub de miscare fina pe verticala 4) Baterie 5) Distantier pentru bateriile GEB111 6) Capac baterie 7) Ocular 8) Focusarea imaginii 9) Maner de transPort detasabil
10) Interfata seriala RS232 11) Surub de calare

15

12) Obiectiv 13) Display

ci_r

EDM (Electnonic Distance Measure nnent) i ncorporat

14) Tastatura

15) Nivela sferica 16) Tasta On/Off


17) Tasta tragaci (Trigger key) 18) Surub de miscare fina pe orizontala

STATIE TOTALA LEiCA TCR 407

t6

Statia totala TCR 407 si accesoriile:

2
J

1) Cablu pentru PC 2) Ocular zenital sau pentru vize inclinate(optional) 3) contragreutate pentru oculiiur de vize lnciinate(optional) 4) Ambaza detasabila DGF 11 Lla'mbaza culisabila 5) Incarcator pentru baterii cu accesorii 6) Chei Allen(2 bucati) 7) Baterie de rezerya GEB 111 B) Filtru solar/adaptor de ambaza(optional)

l:

9)

Alimentator pentru lncarcatorul de batenii 10) Baston miniprisma 1 1) Statie totala(inclusiv bateria)

12) Miniprisma si suport 13) Manual prescurtat/praca minitinta(doar pentru aparatere TCR) 14) Husa de protectie/capac obiectiv
15) Varf pentru minlprisma

Prezentarea tastelor si a displayului

1) Bara de selectie(Campul pentru masurator.i) 2) Simboluri


3) Taste cu functii fixe 4) Taste de navigare 5) Taste ftlnctii(au functie variabila afisata pe ultima linie a display-ului deasupra tastei)

6) Bara de functii soft(afisaza functiire care pot fi chemate cu tastere


functii)

18

IDIST] masoara distanta fara sa inregistreze [REC] salveaza valorile afisate


IENTER] sterge valorile afisate si asteapta introducerea unei noi varori permiteintroducereacoordonatelor [ENH]

ILIST]
IFIND]

afisaza lista cu punctele valabile porneste cautarea pentru punctur

afisaza setarile EDM UR/RLI schimba distomatut de pe IR pe RL [setHz] seteaza directia orlzontara pe varoarea introdusa [Hz=O] seteaza directia orizontala pe
0

[EDM]

introdus

[HOLD] brocheza directia orizontara si poate fi eriberata cu [RELEASE] [PREV] intoarce la dialogul anterior

INEXT] continua cu dialogul urmator


Toate functiile sunt afisate pe ultima linie a ecranului si pot ajutorul tastelor functii. TASTA MENTU

fi activate

cu

20

Hrnu

lliH*st,

rrhss t{gy, LEER kqy, vdns, Tlttrsmdiqr Sfir Eaep, Bmp, Fts lncrsrenHion,
Rotds llhnrin-, DSP Hssbr
EstE OubrJt, GSI EIIG, tltsC( 1f2, Hz Gdllnidill, Arb4lt Illh. REEilng,Anglc Unlt, DlsHrce Unlt,

-larnFarfrrru, Prwzurc
EDH

FrbmTl;p
Prhm Congtsnt l-anar PolnEr

Flh

llrnrgmmt

APLICATII
Acest subcapitol prezinta aplicatiile(programe predefinite) care sunt create pentru a facilita o utilizare rapida si eficienta a statiei totale pentru
cele

mai frecvente lucrari de teren. Dintre aceste aplicatii mentionam:

. . . . . . .

Surveying

Setting Out Tie Distance Area (plan)


Free Station Reference

(drumuire cu radiate) (trasare)


(poligonatie)

(arie plana) (retrointersectie) (linie de referinta) (puncte inaccesibile)

Line Remote Height

Aplicatia ,,Surveying" este cea mai utilizata dintre ele deoarece, drumuirea cu radiate este cea mai folosita metoda la masuratori.

Pentru a putea urmatorii pasi:

fi folosita

aceasta aplicatie, este necesar

a se parcurge

22

1) SET IOB
Toate datele sunt salvate in IOBS, ca in directoare. loburile contin diverse tipu;i de date si masuratori si pot fi folosite individual prin editare sau vizualizare

[NEW]

creare job nou.

ISETI

setare job cu revenire la programul precedent Daca nu a fost setat nici un job si o aplicatie a fost deschisa sau in "MeaS & Rec" se fac masuratori cu [ALL] sau [REC] , atunci sistemul
creaza automat un job nou cu numele "DEFAULT"

2) SET STATION

Este etapa in care se introduc datele punctului de statie(coordonatele punctului de statie). Acestea pot fi introduse
manual sau pot

fi selectate din memoria statiei totale.

3) SET ORIENTATION

Este etapa in care se introduc datele punctului de orientare(coordonatele punctului de orientare). Acestea pot fi
introduse manual sau pot fi selectate din memoria statiei totale.

4)

START

Este ultima comanda, prin care statia totala este in regim de lucru.

Introducerea manuala

bara de jos

a datelor se face cu ajutorul functiilor din ecranului si tastele corespunzatoare lor. Se

23

Pagina 2/3 contine: Calib, COMM, TrDate, InfoSis Pagina 3/3 contine: AutoSt., STOP

Prog contine urmatoarele programe:


Pagina 1 din

2:

Drumuire & Radiate


Trasare

Statie Libera
Linie de referinta

Pagina 2 din

2:

Distanta intre puncte

Aria(plan) & Volum


Cote inaccesibile Constructii

Sistem prezinta parametrii instrumentului dupa cum urmeaza:


Pagina 1 din 4: Contrastul in procente Tasta TRIGG _ pornita/oprita

Tasta usER

ce pot fi alocate acestei taste cum ar fi: comutare intre IR/RL, activare LASER, LUMINA,

- functiile

NIVEI-A, Un_Dist, Un_Ung, StrgRec, TRASF. H, COD, pT. ASCN, OFFSET

se poate comuta intre: Zenit, Horiz., panta Compensator _ 2_Axe, Oprit, 1_Axa Pagina 2 din 4: Bip sector _ pornit/oprit

Unghi V

o/o

Bip: Normal, Tare, Oprit Increment Hz: Dreapta, Stanga

Reticul: Mediu, Intens, Redus Incalz. DSp: Oprit, pornit

INTR. Caract.: Metoda 1, Metoda 2 Pagina 3 din 4:

Citire Min. _ 0.0001, 0.0005, 0.001 Unit Unghi _ gon, grad, mil, o," Unit Dist

- metri, US_ft, INT_ft, ft_inl16


25

Temperatura _ grade C sau grade F presiune _ hpa, mbar, mmHg, inHg AutoOprire: Inactiv, Activ, pauza
Pagina

4 din 4:

Desca. Date _ Mem. Int., RS232 GSI 8/16 _ GSI B, GSI 16


Masca

I/2

Dialog Limba

_ Masca 1, Masca 2 Romana/Engreza(setata de producator ra cerere) Oprit/pornit(setare din fabrica)

EDM prezinta un meniu detaliat cu diverse selectii: Tip EDM - IR-prec,, IR_Rapid, IR_Track, IR_Reflectorizant, RL_Standard, RL_Track, RL_prism Tip Prisma - Circ, Mini, JpMini, 3600, 360oMini, nonLeica prisma _ 0.0mm Const Laser-punct _ Oprit/pornit Fisiere prezinta o diversitate de selectii: Pagina 1 din 2:

Fl F2

Job

- puncte Fixe F3 - Masuratori


F4

- Coduri

Pagina 2 din 2:
F1
F2

- Formatare memorie
-

Info memorie calib contine functia care permite caribrarea aparaturui:

Fl

- Hz-Colimatie

- V-Index F3 - Valori actuale


F2

coMM contine parametrii de comunicatie si posibiritatea setarii


acestora: Baudrate

Data bits _ 7, g

192O0,TOPCON, SOKKIA, 2400,4g00, 9600

26

Even, Odd Endmark _ CR/LFCR, CR stopbits - (setat de producator/nu poate fi serectat) TrDate contine setarire cu privire la transferul de date: Job

Farity

TOATE JOBURILE , sau fiecare

job in parte

Date

H-rezult, H_rezid

GSI, AutoCad(dxf), Fiscoord, Car_teren, Apa Cad InfoSis contine informatii despre sistem:

Format

stadiul de incarcare in procente Temp. Instr. _ in grade C


Data Ora

Bateria

- cu posibilitate de reglare in mai multe tipuri de formate

cu posibilitate de reglare Autost. - functie ce asigura inregistrarea automata a datelor: Statut - Inactiv/Activ

PrN functie ce ofera posibilitatea introducerii numarului pIN pentru


protectie: pIN existent _ Oprit/pornit PIN nou - se introduce valoarea dorita usER

- Tasta programabila cu functie din meniul FNC; In regim de lucru,

apasand tasta ,,usER'se comuta de pe IR(infrarosu) pe Rl(raza laser). FIYC - Actioneaza patru functii:

- Porneste/opreste nivera/raser pentru centrare F2 - porneste/Opreste iluminarea displayului F3 - Comuta de pe IR pe RL


F1 Activeaza raza laser(vizuarizare punct tinta cu ajutorur laserului) F4

De mentionat faptul ca fiecare functie din meniul FNc, poate tastei ,,USER".

fi atribuita

27

PROGRAMELE EXISTENTE

IN CADRUL MENIULUT

Aceste prograrne se afla in MENIu, pagina Primul program este si cel mai utilizat:

t/3,

rasectiunea prog

Drumuire & Radiate


Se activeaza accesand tasta F1 din MENIU/prog.

:l"r:t"*t

derularii programului, trebure parcurse urmatoarere pa*u

28

1) Prima etapa numita Job, se activeaza tastand F1. Se poate introduce denumirea dorita, utilizand tasta NOU(F1)
urrnata de tasta iNPUT(F1), folosind tastele alfanumerice situate pe

uitima linie a displayului; se valideaza linia de informatie tastand


,,enter"(tasta rosie situata in partea dreapta-jos fata de display). Urmeaza introducerea numelui operatorului pe cea de-a doua linie de informatii, utilizand aceeasi metoda ca la introducerea denumirii Job-ului; se utilizeaza tasta INPUT(F1) si tastele alfanumerice. Urmeaza introducerea de mentiuni in liniile trei si patru procedanduse identic utilizandu-se INPUT(F1) si tastele alfanumerice. Etapa se valideaza tastand Fa(OK);

Validarea etapei este confirmata prin afisarea semnului

[.] in dreptul

primei linii de informatii.

2) Etapa a doua, Statie, se activeaza tastand

F2.

Este etapa

in care se introduc date

despre punctul

in

care

se

stationeaza cu aparatul, denumit punct de statie. Prima informatie solicitata de aparat este denumirea numelui statiei; Aceasta se introduce utilizand tastele alfanumerice dupa actionarea

tastei INPUT(F1); validarea denumirii se efectueaza cu ajutorul


tastei ,,enter"; Urmeaza introducerea coordonatelor punctului de statie utilizand

tasta ENH(Fa); Valorile aferente coordonatelor Est, Nord si Cota se introduc pe rand, utilizand tasta INPUT(F1) si tastele alfanumerice; Fiecare valoare in parte este validata cu tasta ,,enter"; In final, se

efectueaza validarea coordonatelor punctului


actionarea tastei F4(OK).

de statie prin

Inainte de validarea etapei, se solicita introducerea inaltimii instrumentului; acest lucru se realizeaza cu -ajutorul tastei INPUT(F1) urmat de utilizarea tastelor alfanumerice; Validarea
introducerii inaltimii instrumentului se efectueaza cu ajutorul tastei
F4(oK);

29

vaiidarea etapei este confirmata prin afisarea semnului celei de_a doua linii de inforrnatii.

[.] in dreptul

3) A treia etapa denumita orientare, se activeaza tastand F3. Este etapa in care se introduc varorire puncturui de orientare. se efectueaza serectia, Fl-Unghi manuar sau F2_Din coordonate; De regula se selecteaza tasta F2, deoarece in cadrul unei drurnuiri, punctele de statie si respectiv punctele de orientare sunt cunoscute. Inforrnatie solicitata de aparat este denumirea numelui punctului de orientare; aceasta se poate introduce ln mod similar cu introducerea puncturui de statie, prin actionarea tastei INpur(F1) si a tasteror alfanumerice; se activeaza tasta ENH(F4) si se introduc

prin actionarea tastei F4(OK).

coordonate utirizand tasta INpur(Fl) si tastere alfanurnerice; Fiecare varoare in parte este varidata cu tasta ,,enter,,; In final' se efectueaza validarea coordonateror punctului de
statie

varorire

de

pe

rand

,,enter".

aferente; validarea valorii introduse se efectueaza cu ajutorur tastei

sa mai adaugi masuratori,,, optiunire fiind Da(Fl) sau Nu(Fa); Actionand varianta Nu(F4), se confirma varidarea etapei a treia prin afisarea semnurui [.] in dreptur celei de-a treia linii de informatii. 4) Ultima etapa consta in validarea etapei a patra prin actionare tastei F4(Start), comanda ce varideaza toate etapere parcurse si care are ca efect deschiderea sesiunii de masuratori. De rnentionat faptur ca inainte de a incepe masuratorire propriuzise, trebuie introdusa varoarea inartimii refrectorurui, de pe a doua rinie de informatii' cu ajutorul tastei INPUT(F1) si respectiv tastete alfanumerice

aparatul solicita vizarea punctului de orientare, aceasta realizandu-se prin vizarea reflectorurui pozitionat in punctul respectiv si actionarea uneia din tastere Ail(F2) sau Rec(F3); Instrumentur soricita serectia ',vrei

In finalul etapei

30

TRASAR.E Se activeaza accesand tasta F2 din MENIU/prog.

In

vederea derularii programului, trebuie parcurse urir.ratoarele patru

etape:

Fl. Se introduce denumirea lob-ului accesand tasta Nou(F1), urmata de INPUT(F1) utilizand tastele alfanumerice; informatia se valideaza cu
tasta ,,enter". Urmeaza lntroducerea numelui operatorului si respectiv cele doua linii de mentiuni, procedandu-se in mod similar ca ta programul ,,Drumuire & Radiate".
Se valideaza etapa cu ajutorul tastei OK(F4).

Prima etapa numita Job, se activeaza tastand

In mod similar, ca ra programur ,,Drumuire & Radiate,,, se parcurg


celelalte trei etape.

si

In etapa finala(a patra), cand se tasteaza F4(Start), displayul afiseaza


urmatoarele informatii
:

TMSARE \/3(pagina 1 din 3):

cauta: poate

fi introdus punctul ce urmeaza a fi

trasat

si

valorile tastele

coordonatelor acestuia, utilizand metoda cunoscuta cu INpUT alfanumerlce Nr. Pt : linia afiseaza numarul punctului Tip: afiseaza tipul punctului

si

hr: inaltimea reflectorului, poate fi introdusa LHz: afiseaza variatia unghiului orizontal

distanta redusa: afiseaza variatia de distanta A diferenta de nivel. afiseaza variatia diferentei de nivel

TMSARE 2/3(pagina 2 din 3):

Cauta: poate

fi introdus punctul ce urmeaza a fi trasat si

valorile

coordonatelor acestuia, utilizand metoda cunoscuta cu INPUT si tastele alfanumerice

3l

Nr. pt : linia afiseaza numaru! punctului Tie: afiseaza tipul punctului hr: [naltimea reflectorului, poate fi introdusa AL: offsef rongitudinar punct cautat(pozitiv daca punctur este cautat) AT: offset transversar punct cautat(pozitiv daca punctur este la dreapta) l diferenta de niver afiseaza variatia diferentei de niver

alfanumerice Nr. Pt

3 din 3): Cauta: poate fi introdus punctur ce urmeaza a fi trasat si varorire coordonatelor acestuia, utilizand metoda cunoscuta cu INpTJT si tastere

TRASARE 3/3(pagina

linia afiseaza numarul punctului Tip: afiseaza tipul punctului

hr: inaltimea reflectorului, poate fi introdusa AEst: variatia punctului pe directia Est ANord: variatia punctului pe directia Nord

STATIE LIBER,A
Aceasta aplicatie este utila pentru a determina pozitia aparatului prin masuratori pe puncte cunoscute, minim doua si maxim cinci.
Se activeaza accesand tasta F3 din MENIU/prog.

In vederea derurarii programurui, trebuie parcurse urmatoarere trei etape: 1) Prima etapa numita Job, se activeaza tastand F1. Se introduce denumirea Job-ului cu ajutorul tastelor atfanumerice accesand inainte tastele NOU(F1) urmata de INpUT(F1). 2) In etapa a doua se introduc diversi parametrii dupa cum urmeaza: Status: Oprit/porni Std, Dev. Est; 0.000 m
Std. Dev. Nord: 0.000 m Std. Dev. Cota: 0.000 m

32

Std. Dev. Ori: 0.000 m


Etapa se valideaza cu tasta OK(F4)

3)

Start (F4): aparatul este in regim de lucru si solicita a se introduce datele statiei: Statia: se va introduce numele punctului de statie hi: se va introduce inaltimea instrumentului
Se valideaza cu tasta OK(F4) Se solicita datele punctului vizat 1:

NrPt: se va introduce numarul punctului

hr: se va introduce inaltimea reflectorului


Avem urmatoarele optiuni
ALL
:

- masoara unghiul si distanta(intersectie REC - Salveaza unghiurile Hz si V PtNou - adaugam alt punct

pe trei puncte)

CALC- calculeaza si afiseaza coordonatele statiei, daca avem cel putin doua puncte si distanta masurata.

LINIE DE REFERINTA
Aceasta aplicatie este utila pentru a verifica axele unei constructii, axa unui drum, sau este folosita pentru a usura o trasare simpla. Linia de referinta poate fi definita referitor la o linie de baza cunoscuta si poate fi deplasata fata de linia de baza atat longitudinal cat si transversal, sau poate fi rotita in jurul primului punct de baza daca este
necesar.

JJ

1) primul punct de baza 2) al doilea punct de baza

3) Linia de baza 4) Linia de referinta


Linia de baza poate fi definita prin doua puncte de baza; acest lucru poate fi efectuat in trei rnoduri:

masuram punctele; introducem coordonatere puncteror de ra tastatura; utilizam punctele din memoria statiei totale;

Introducem numele punctelor si le masuram cu ajutorul tastelor ALL, DIST sau REC.
Aceasta etapa se realizeaza utilizand urmatoarele taste: - iNpUT - introduce date(numar punct, sau valoarea coordonatelor, cu ajutorul tastelor alfanumerice)

ENH

introducerea coordonateror puncturui nou introdus

Pentru aceasta utilizam urmatoarele taste: FIND - cautam punctele dupa numele introdus
LIST

defileaza rista cu punctere existente si serectam punctur dorit.

Linia de baza

34

1st base psint

Linia de baza poate

rcesta linie noua se numeste rinie de referinta. Toate masuratorire se 'efera la acesta linie de referinta. o etapa importanta este introducerea parametriror:

fi deprasata rongitudinar, pararer sau rotita;

In cadrul acestei etape folosim tastele sageti pentru a selecta


eplasarea si parametrii de rotatie ai liniei de referinta. Este posibila introducerea urmatorilor parametri : Offset+: Deplasarea liniei de referinta la dreapta, bazei (1-2).

referitor la directia

35

Llne+: Deplasarea longitudlnala a primului punct din linia de referinta in directia punctului de baza 2 .

H-offset+: Deplasare pe cota; rinia de referinta este mai sus decat


punctul de baza
1

Rotate+: Rotatia liniei de referinta in sens orar in jurul punctului de referinta.


Semnificatia tastelor soft : NewBL: Definirea unei noi linii de baza; SHIFT=0: Deplasarea/rotatia la zero; L&O: Deschide aplicatia "Orthogonal Setout";

Refline: Deschide aplicatia "Reference Line',.

Linia de referinta

#
I I
il

measured point

1st rderence point

Functia [Refline] calculeaza din masuratori sau coordonate longitudinale, transversate sau diferente de cota punctul vizat relativ linia de referinta
.

la

3t

Inaltimea primului punct de referinta este mereu folosita ca o cota de referinta in calculul diferentei de niysl (r-4).

1st reference point

I ,j k

E c .P o
J
1st base point

Daca este activat modul de lucru tracking, valorile de corectie la pozitia reflectorului sunt afisate continuu.

Trasare ortogonala Se pot introduce diferentele de coordonate pentru punctul de trasat pentru a fi trasat fata de linia de referinta. Programul calculeaza diferenta intre punctul masurat si cel calculat. Programul afisaza diferentele de coordonate ortogonale (Aline,

Aoffset, t-//l ) si polare (AHz, ,.sl.,.-a) .

37

setting out point

Trasarea ortogonala parcurge urmatorii pasi: Introducem erementere trasarii ortogonale sau cautam punctul in memoria interna;
sET

- confirmam

lntroducerea dateror si carcurarea acestora

Display-ul in modur de masurare se prezinta in modur urmator

Unde avem:

+rHz Intoarcem telescopul in sens orar catre punctul de trasat; n^ Punctul de trast este mai depafte ca punctul masurat; +r.-Jdpunctul de trasat este mai sus ca punctul masurat.
38

DISTANTA INTRE PUNCTE Acesta aplicatie calculeaza distanta inclinata, distanta orizontala, diferenta de nivel si azimutul intre doua puncte masurate
consecutiv, selectate din memorie sau introduse de la tastatura. Metoda consta in parcurgerea urnnatorilor pasi:

job(F1), Statie(F2), Orientare(F3), Start(Fa); dupa apasarea tastei F4(Start), trebuie selectata metoda poLIGoN sau MDIAL;

In varianta POLIGON(se tasteaza F2):

Ttr$

se vizeaza si se masoara primur punct(tastand ALL-F3); se vizeaza si se masoara cer de-ar doirea punct(tastand ALL-F3); se afiseaza automat urmatoarele date: Punct I; denumirea primnlui punct Punct Z: denumirea celui de_at doitea punct Panta: in procente, cu semnul + sau _

Dist. orizontala intre punctetelsi 2. Diferenta de nivel intre punctele lsi 2. In varianta RADIAL (se tasteaza F3)

^4 ^'a r'/l

Dist. inclinata

intre puncteleTsi

2.

39

Slope distance

i-2
disbnce 1-3

Slope distance t-4

se vtzeaza si se masoara primui punct(tastand ALL_F3); se vizeaza si se masoara cer de-ar doirea punct(tastand

ALL-F3);

se afiseaza automat urmatoarele date: Punct L: denumirea primnlui punct

2: denumirea celui de_al doilea punct Panta: in procente, cu semnul + sau _ tz Dist. inclinata intre punctelelsi 2.
Punct

.r,-/l

^-z

Dist. orizontala intre puncteteTsi 2. Diferenta de nivel intre punctele lsi 2.

In principiu ambele metode sunt similare.


Procedura consta in parcurgerea urmatoarelor etape: 1. Determinarea primului punct:
ALL

- Masurarea punctului vizat; FIIND - cautam punctur introdus in memoria interna.


.

2. Determinam al doilea punct: Procedam la fel ca la primul punct 3. Rezultatele sunt afisate:

t4
e,

Diferenta de nivel intre punctele 1si 2. Taste soft - metoda poligonala: NewPt 1 - programul este reluat de la punctul 1;

l-/l

Dist. inclinata intre punctelelsi 2. Dist. orizontala intre punctelelsi 2.

40

Prirna operatie este de a parcurge etapele de initializare: Job(Fl), Statie(F2), Orientare(F3) si respectiv Start(F4).

se vizeaza primul punct si cu ajutorul tastei F3(ALL), se inregistreaza valorile masurate;


se vizeaza al doilea punct si cu ajutorul tastei F3(ALL), se inregistreaza valorile masurate;

se procedeaza similar pentru toate puntele ce determina suprafata ce se doreste a fi determinata, vatoarea acesteia fiind afisata

automat pe a cincea linie de informatie a display-ului; conditia ca valoarea determinata sa fie cea corecta este ca punctele sa fie

41

masurate in ordinea lor pe contur; Aria este calculata si afisata incepand cu primele trei puncte masurate sau introduse.

pentru determinarea volumului: se tasteaza Fl(VOLUM) se introduce diferenta de niver sau se masoara punct sus apasand tasta F3(ALL) si de asemenea se masoara punct jos apasand tasta F3(ALL); ca rezurtat se afiseaza Diferenta de niver pe dispray; apasand tasta F4(oK), se afiseaza atat ARIA cat si voLuMUL.

COTE INACCESIBILE

Aceasta apricatie este uura pentru


inaccesibile.

determina varoarea cotetor

Aplicatie devine acilva tastand F3.

1) punct inaccesibil 2) diferenta de nivel.

3) distanta inclinata 4) punctul baza


Prima operatie este de a parcurge etapele de initializare: Job(Fl), Statie(F2), Orientare(F3) si respectiv Start(F4).

42

Introducem numele punctului si inaltimea reflectorului - ALL masoara punctur baza si continua cu ar doirea punct; 2. Vizam punctul inaccesibil

1.

- SAVE - salveaza masuratoarea; - BAZA - introducem si masuram o noua baza.

43

FUNCTTA SNSTEM

O alta functie a MENU_lui este functia Sistem, care are ca scop posibilitatea de a seta aparatul in concordanta cu cerintele fiecarui utilizator; Functia devine activa tastand F2. Contrast - Reglam contrastul ecranului;
se regeaza rn procente(rnultiplu de 10);

Tasta TrigEer - Regrarea tastei trigger(raterara): oprit/ALL/DIST Tasta usER - configuram tasta usER cu o functie din meniur FNC: IR/RL,
I-ASER, LUMINA, NIVELA, Un_Dist, Un_Ung, StrgRec, PT.ASCN, OFFSET.

TMSF.H, COD,

Unghiul v - Serectarea directiei,,e,,


orizont sau in procente:

ra cercur verticar cu 0 ra zenit, ra

. n .

Zenith: Zenit=Oo; Orizont=9Oo; Horizon: Zenit=90o; Orizont=Ooi

V-(%):

45o= LOOo/o; Orizont=0o

Compensator:

si unghiur.Hz este corectat de deviatiile de la verticala. Daca aparatur este forosita pe o baza instabira compensatorul trebuie setat pe OFF _ oprit .
Aceasta este necesara pentru a nu iesi compensatorul din raza de lucru cand se inrerupe procesul de masurare de catre o eroare .

Off Compensatorul este oprit. 1-axis unghiul V este relativ la compensator. 2-axis unghiur V este rerativ ra compensator

Cclirn. Hz: pornit/Oprit

Pornit Oprit

eroarea de colimatie este corectata. nu se corecteaza eroarea de colimati.


Hz

Daca "Hz coilimation oN', este activa, fiecare citire ra unghiur este corectat (depinde de unghiul V).
Beep Sector: Opritr/pornit

Off on

oprit

se aud sunete la anumite citiri la unhiur orizontal (0o, 90o, 180o, 27Oo or 0, 100, 200, 300 gon)

Beep - aceasta setare se refera la un semnal acustic care insoteste orice tasta apasata : Normalfl-are/Oprit

Normal
Tare

volum normal volum marit oprit

Oprit

Incnement hlz: Dreapta/Stanga Dreapta setam cercul orizontat pe increment la reapta , in sens
orar.

Stanga

setam cercul orizontat pe increment la stanga , in sens antiorar; sensul antiorar este doar afisat, dar este salvat ca directie in sens orar
.

Reticul Illumin: Mediu/Intens/Redus

Medium

iluminare scazuta Incalz, DSP: Oprit/Pornit

Intens Redus

iluminare normala iluminare ridicata

se activeaza automat atunci cand iluminarea aste activa si temperatura instrumentului este sub 5o . INTR. Caract.: Metoda t/Metoda 2

citire Min. - citirea minima ra cercuri (rezolutia unghiulara).

. . . .

Pentru 3600"': 0o 0O' 01" Pentru 3600: 0.00050

Oo O0' OS"

/ 0o 00, 10"

0.0010

0.005o

Pentru gon: 0,0005 gon / 0.001 gon / 0.005 gon Pentru mil: 0.01 mil / 0.05 mil / 0.10 mil Unit Unghi: gon/grad /mil1o ' ', o I r' (grade sexagesimale)

valori posibile: 0o la 359059,59" DD (grade decimale) valori posibile: 0o Ia 359.9990

45

gon

rnil
Unit Dist:

valori posibile: 0 gon la 399.999 gon valori posibile: 0 la 6399.99mi1


Metru

meter ft-in1/B US-ft INT-ft


Temperatura:

US-feet-Inch_1/8 inch US-feet International feet

oC oF
Presiune:

Grade Celsius

Grade Farenhait Milibari

mbar mmHg

hPa Hecto pascal


milimetri coloana de mercur inHg inch coloana de mercur AutoOprire : Inactiv/Aciiv/pauza
Aparatur este oprit automat dupa 20 minute daca nu a fost apasata nici o tasta si citirile la unghiuri nu s-au modificat cu mai mult de t3' / +600cc).

Inactiv

Aparatul ramane pornit permanet. Modur economic, Instrumentur porneste de unde a ramas la ultima folosire. Desca. Date: date sunt inregistrate pe interfata seriala; pentru acest socp, trebuie conectat un dispozitiv de stocare.

Activ Pauza

RS232

Intern
GSI

GSI 8/15 -

Datele sunt stocate in memoria interna. Formatul GSI de descarcare a datelor:

8: GSI 16:

81..00+12345678 81..00+1234567890123456

Mask 7z - Masca GSI de descarcare a datelor: ptID, Hz,V, SD, ppm+mm, hr, Mask 1: hi ptID, Hz,y, SD, E, N, H, hr Mask 2:.

46

FUNCTIA EDM
O alta functie a MENU-lui este functia Sistem, care are ca scop

posibilitatea de a seta aparatul.


Functia EDM contine un meniu detaliat cu casute de selectie.

La aceste instrumente avem setari pentru masuratori cu laserul rosu(RL) si laser invizibil (In;.

Tip EDM: - in functie de modul de masurare selectat, prismele selectate sunt altele:
Pentru masuratori precise pe prisma: 2mm+2ppm
IR-Fine

Pentru masuratori rapide cu precizie mai scazuta:


IR-Fast

5mm+2ppm
Masurarea continua a distantei:

IR-Track

5mm+2ppm Masuratori utilizand tinte reflectorizante: 5mm+2ppm Distante scurte. Masuratori pe distante fara pr:isma pana la 80m: 3mm+2ppm
Masurarea continua a distantei

IR-Tape

RL-Short

RL-Track

5mm+2ppm Distante lungi. Pentru masuratori pe prisma 5mm+2ppm

RL-Prism

47

Tip Prisr-na - se poate selecta prisma dorita:

{-mm + 3'4.4; e.g.: mm = 14 ->

ihgrt=-14+34.4=20.4)

Constant PrismA

se poate selecta prisma dorita:

Introducem constanta prismei , in cazttl in care tipul prismei este USER. in [mm]; interyal valabil: -999 mm la *999 mmLaser- Punct: Oprit/Pornit

Oprii: Pornit:
activata.

Raza rosie laser este oprita; Raza rosie laser pentru vizualizarea punctului tinta este

Persoana de la prisma poate

fi ghidata de lumina direct catre linia de

vizare. Lumina este vizibila pana la o distanta de 150m.


INPUT

se poate introduce parametru individual de scara;

Pffemp

- se pot introduce parametrii atmosferici;

Masurarea distantei este influentata direct de conditiile atmosferice

ale aerului in orice directie de masurare.

48

Erorile datorite conditiilor atmosferice sunt corectate utilizand parametri de corestie atmosferici.

" cota(MSL) - inaltimea


statie;

deasupra nivelului marii in punctul de

. Temperatura - temperatura aerului la punctul de statie; . Presiune - presiunea aerului !a punctul de statie;
PPM Atrn

- valoarea calculata si afisata la ppm.


EDM in procente" intors la aparat.

SIGNAL

- afisaza calitatea semnalului

Permite vizarea aproximativa a prismei in cazul cand nu se vede.

FUNCTIA FISIERE

o alta functie a MENU-lui este functia Fisiere, care are ca scop


posibilitatea de a gestiona datele existente stocate in fisiere. File Manager contine toate functiile pentru introducere, editare si verificarea datelor in teren.

F1 ]OB

In Job gasim rezumatul diferitelor tipuri de date : puncte fixe, masuratori, coduri, rezultate, etc.
49

crearea unui nou job presupune introducerea nunnerui si operatorului.


Aditionar sisternur genereaza data si ora ra care a fost creat jobur. STERGE Stergem jobul existent;
Setam jobul selectat; Creare job nou.

OK NOU

F2 puncte fixe Punctere fixe varabire contin cer putin ptID sr coordonatere (E,N,H).

porneste cautarea punctului; pot fi introduse denumiri exacte sau se poate folosi criteriul *(wildcard). NOU Introducerea unui punct flx. F3 Masuratori Masuratorile valabile in memoria interna pot fi cautate si afisate sau sterse .

CAUTA

STERGE Sterge punctul selectat.

- Cauta Functul F4 : Toate masuratorile


F3
F4 Coduri

Afisaza dialogul de cautare; Afisaza toate masuratorile.

La fiecare cod se poate adauga o descriere si maxim g atribute cu pana la 16 caractere .

Introducerea unui punct fix; STERGE Sterge punctul selectat.


porneste procesut de stergere a dateror serectate. TOT Sterge toate datele din memorie. Toate datele se pierd ! Stergand memoria nu se mai poate recupera nimic. Dupa mesajul de confirmare datele sunt sterse definitiv. F2 Info memorie
Afisaza o statistica a joburilor

NOU

SELECT

. '

Numarul de puncte fixe memorate. Numarur de brocuri de date memorate(masuratori,

Numarul de joburi libere sau nedeflnite.

coduri)

50

FUNCTIA CALIBRARE

posibilitatea de a calibra aparatul. calibrarea contine determinarile urmatoarelor erori instrumentale F1 Hz-Colimatie

alta functie a MENU-lui este functia Calibrare, care are ca scop

FZ F3

V-Index
Valori actuale

Pentru determinarea erorii de colimatiei sau a erorii de index este necesar sa rnasuram in ambele pozitii ale lunetei. procedura poate fi pornita in orice pozitie a lunetei. Utilizatorul este ghidat usor de program. o determinare gresita a erorilor aparatului este eliminata. Aparatul este ajustat in fabrica inainte de expediere. Erorile instrumentale se schimba datorita temperaturii si trecerii tirnpului. Aceste erori trebuie determinate inainte de folosirea

instrumentului prima data, inainte de lucrari precise, dupa un transport indelungat, inainte si dupa perioade lungi de utilizare si daca temperatura se modifica cu mai mult de 1OoC (1goF). Inainte de determinarea erorilor aparatului, aparatul trebuie calat cu nivela electronica, fixat foarte bine si sigur, trebuie protejat de lumina directa a soarelui.
FUNCTIA COMM

o alta functie a MENU-rui este functia coMM, care are ca scop


posibilitatea de a efectua setarile in vederea transferului de date. Pentru transferul datelor intre aparat si pC este necesara setarea parametrilor interfetei seriale RS232 . Setarile - Leica Standard:

Baudrate: 19200 Baud, g Databit, No parity, 1 Stopbit, CR/LF; Viteza de transfer: 2400,4900, 9600, 19200 bit/secunda;

51

paritatea "None,'. Parity: Even-para


Endmark:

Databits: 7 Transferur se face pe 7 bit!; este setat autornat la paritatea "Even" or "odd"; g rransferur se face pe 6 uiti; este setat automat ra

odd-impara

/ None-fara

paritate(daca Databit = g)

CR/m Intoarce car; linie noua; CR Intoarce car Stopbits: Fixat pe 1. FUNCTIA TTDate

integritatea datelor nu este verificata. Job: Selectam jobul pentru transfer;

o alta functie a MENU-rui este functia TrDate; cu aceasta functie datele pot fi transferate prin interfata seriara. cu acest tip de transfer

Date: Selectarn datele pentru transfer; Format: Formatur dateror; serectam Leica-GSlformat,

datere pot fi pierdute. cu acest tip de transfer aparatur nu este informat de performantere receptorurui.

creat de utilizator cu "Format Manager,,. TRIMITE: pornire transmisie. Daca receptorur dateror este prea incet,

sau un format

FUNCTIA rnfoSis
O alta functie a MENU_lui este functia InfoSis; cu aceasta functie se afiseaza inforrnatii utile, data si ora.

Bateria - nivelul ramas in baterie (in procente); Temp' Instr' - temperatura interna a instrumenturui; Data - posibilitatea setarii datei; Ara - posibilitatea setarii orei.

52

l-

Exista 3 formate de afisare: . DD.MM.yyyy


. MM.DD.yyyy
. YYYY.MM.DDT
t

DATA: Introducerea datei TIME: Reglarea orei. sw-Info: Softur instrumenturui

software; In functie de pachetur soft, exista diverse versiuni: Sistem O.S.: sistem de operare Aplicatii SW: aplicatii, functii si meniu

se compune din diferite pachete

Layout:

mod de afisare

Instrument

tip:

TCR4O7

Numar de serie: xxxxxx

CONDITIILE DE UTILIZARE A STATIILOR TOTALE LEICA TC(R)4O7


Permise

' Masurarea unghiuriror verticare si orizontare;


. Masura rea distantelor; . Inregistra rea masuratorilor
;

.Calcul specific cu aplicatiile incluse; .Vizualizarea axei verticale(cu raza laser de centrare).
Neoermise

' Utilizarea aparatului fara a consulta in prealabil manualul de utilizare; . Folosirea in alte scopuri decat cele indicate;
. Dezactivarea masurilor de siguranta;
. Indepartarea notitelor si avertismentelor;

'Desfacerea instrumenturui (surub miscare fina, etc.), doar daca este special permis;

' Folosirea cu accesorii neaprobate de firma producatoare; .Vizarea directa catre soare;

53

Masuri de siguranta necorespunzatoare in zona de lucru; Limite in utilizare


o

Potrivit pentru utilizare in mediul atmosferic obisnuit: nepotrivit in mediile agresive sau explozive. Utilizarea pe timp ploios este permisa un timp limitat.
DATE TEHNICE

STATIA TOTALA r-ErcA TC(R)4O7

Telescopul:
. Marire

30x
dreapta

.Imagine
. Diametrul obiectivului
r Distanta rninima de focusare

40mm

1.7m(5.6ft)
fina

. Focusare
. Camp.vizual

103o'(1.7gon) 2.6m

oCaffiF visual la 100m

Masurare unghiuri: .Absoluta si continua


. Actualizare la fiecare

0.3sec

.Unitati selectabile
3600 sexagesimal, 400gon

3600 decimal, G400 mil, . Deviatia standard

Vo/o,

rc(R)403

3"(1mgon) 5"(1.5mgon)

rc(R)4os
TC(R)407
. Rezolutia ecranului
Gon

7"(2mgon)
0.0005 0.0005

360d 350s
Mil

L'
0.01

54

Precizia nivelelor:
. Nivela circulara . Nivela electronica

6'/2 mm
2O,'/Z mm

Laserul de centrare:
. Localizare

compensator:

in axa verticala a aparatului; deviatie de la verticala 1.5mm(2 sigma) la 1.5m ina ltimea instrumentul ui; . Diametrul spotului rrqr roser laser 2'5mm/L 5m; .Acuratete

.Pe 2 axe, cu ulei


. Raza de actiune .

Precizie

+4' (o'o7gon)

TC(R)407
TC(R)4O5

2,,(O.7mgon)
1.5',(O.Smgon) 1,,(O.3mgon)

TC(R)403
Tastatura: .Inclinare
. Optional a doua tastatura

700

Ecranul:
. Se poate ilumina

.Se poate inclazi


. LCD

(temp.

.B linii cu 31 caractere Tipul ambazei:


odetasabila GDFl11

-sog) 280x160pixeli

.diametru:

Dimensiuni: .Instrument
Inaltime ( cu ambaza si maner):
ambaza GDFl11 latime lungime

s/8'

360 mm
150 mm 145 mm

+5mm

55

ocutia
Greutate : (cu baterie si ambaza) .Cu ambaza GDF111

46gx254x233 mrn 5,2 Kg


196mm

Inaltirnea axei secundare: .fara ambaza .cu ambaza GDF111


Alimentare:
. Baterie

240mm+5mm
NiMh 6V

GEB111

.Voltaj .Capacitate . Baterie GEB 121 .Voltaj .Capacitate


.Alimentare externa (prin cablu serial)

1g00mAh
NiMh 6V

360OmAh

daca este utilizet un cablu extern

voltajul trebuie intre 11.SV

Numarul de masuratori

L4V

111 oGEB 121


.GEB

aprox. 4O0O aprox. $OOO


-4OoC la +700C -4OoF la +15goF -2OoC la +500C

fnterval termic:

.Stocare .OPerare
Corectii automate:
oEroarea liniei de vizare . Eroarea indexului vertical

-4oF la +t2zoF

.Curbura Pamantului
. Refractia

.Deviatiile de la verticala locului

56

Inregistra rea datelor: . Interfata RS232

'
"

Memorie interna
Capacitate totala

576K8

.Tip:
. Lungimea

10000 blocuri de date

16000 puncte fixe

Mdsuriri de distanle(IR: infrarogu):


infrarogu

de undE:

0.780pm sistem special


Coaxial

.Sistemul de mdsurare:
- Tip EDM: - Afigaj (ultima

de frecvenl5

(frecvent5 de bazS: 100Mhz = 1.5m)

cifri):

1mm

IR Fine IR Fast
Tracking
IR Tape

2mm+2ppm 5mm+2ppm 5mm+2ppm

x lntreruperi ale razei, cildurE excesivi gi obiecte razei pot duce la abateri de la valorite specificate.

in

migcare in calea

57

30OOm

1200Oft

3500m 12000ft

250m

800ft

1) 3)

PdclE puternicS, vizibilitate 5Km sau lumind

de cildur5 puternici; efect de perdea; 2) P6cl5 slab5, vizibiritate p6nE ra 20Km,

solari puternici; curenli

perdea.

fird efect de perdea; cer acoperit, fErE p6cr5, vizibiritate p6nd ra 40Km; fdr5 efect de

Misurdri de distanle(Rl.:vizibil):
"Tip: laser vizibil .Lungimea de und5 a purt5toarei: 0.670;rm .sistem special de frecvenl5 (frecvenfa

.Tip

de bazi

100MHz

EDM:

= 1.5m)

coaxial

.AfiSaj (ultima cifr5): . Dimensiunile spotului laser:

1mm

aprox. 7xI4/2Om aprox. 10x20mm/50m

Mdsuriri de distanle(fara reflector): . Gama de m5surare: . Afigaj fdrE ambiguitate: . Constanta prismei (aditiv6)

1.5m la gOm (cEtre placa 710333) p6n5 la 760m +34.4mm

58

* grey Card de la Kodak utilizat6 la exponometru pentru lumina reflectat5


4)
Obiect in soare puternic, efect puternic de perdea; Obiect la umbr5 sau cer acoperit;

s)
6)

Ziua, noapte 9i amurg.

3mm+2ppm 5mm+2ppm 5mm+2ppm

3.0s +1s /1Om>30m


1.0s +0.3s /10m>30m

x* intreruperi ale razei, efect puternic de perdea, obiecte in migcare pe


traseul de m6surare pot duce la abateri de la preciziile specificate.

Misurare de distanle (cu reflector): . Gama de m6surare: peste 1000m . Afigare fdrt ambiguitate: p6ni la 12 Km

59

P6cla puternicS, vizibilitate 5Km sau de cdldurd puternici(efect de perdea);

1)

lumini solar5 puternic5 curenli

2) 3)

perdea.

fEri efect de perdea; cer acoperit, fir5 p6cr5, vizibiritate p6n5 ra 40Km; fEri efect
ra 20Km,

PScla slab5, vizibiritate

p6ni

de

60