Sunteți pe pagina 1din 19

IAS 29-CONTABILITATEA ÎN ECONOMIILE HIPERINFLAŢIONISTE

O întreprindere care operează într-un mediu hiperinflaţionist prezintă cu dificultate


situaţii financiare consecvente, comparabile şi care să aibă sens. Modificările
frecvente dramatice de preţuri au ca efect informaţii financiare exprimate în valori
nominale ce reflectă o imagine distorsionată.

Din acest motiv, standardul cere ca situaţiile financiare să fie retratate în termenii
evaluării unităţii curente de măsură la data bilanţului. Elementele monetare nu sunt
retratate.Elementele nemonetare sunt retratate prin aplicarea unui indice general de
preţuri, mai puţin dacă nu sunt deja înregistrate la valorea contabilă de la data
bilanţului – de exemplu valoarea realizabilă netă sau valoarea de piaţă.

Care active şi datorii sunt monetare şi care sunt nemonetare?

ACTIVE ŞI PASIVE MONETARE

Active Pasive

Numerar şi depozite la bănci Împrumuturi


Titluri de trezorerie Datorii către furnizori
Creanţe Obligaţiuni emise
Efecte de încasat Cheltuieli preliminate
Impozite de plată

ACTIVE ŞI PASIVE NEMONETARE

Active Pasive

Avansuri către furnizori Capital social


Stocuri Rezerve
Investiţii financiare Avansuri de la clienţi
Imobilizări (corporale şi necorporale)

Ce înseamnă hiperinflaţie?

IAS 29 nu defineşte hiperinflaţia, dar scoate în evidenţă câteva caracteristici care pot
indica existenţa hiperinflaţiei:

• O mare parte din populaţie îşi păstrează avuţia într-o valută forte

• Moneda locală este imediat investită cu scopul de a i se menţine puterea de


cumpărare

1
• Preţurile sunt exprimate într-o valută forte

• Vânzările pe credit se desfăşoară în condiţii care compensează pierderea


puterii de cumpărare pe durata creditului

• Preţurile sunt conectate la un index

• Rata cumulată a inflaţiei pentru o perioadă mai mare de 3 ani se apropie


sau depăşeşte 100%

Deseori, acesta constituie ultimul aspect asupra căruia se concentrează analiştii.

Este IAS 29 opţional?

Nu. Dacă mediul în care operează societatea este un mediu hiperinflaţionist, atunci
aplicarea lui IAS 29 este obligatorie.

IAS 1 afirmă că “Situaţiile financiare nu trebuie descrise ca fiind conforme cu


Standardele Internaţionale de Contabilitate decât în situaţia în care ele sunt conforme
cu toate prevederile fiecărui standard aplicabil…”.

Care este rezultatul final al aplicării IAS 29?

IAS 29 afectează înregistrările contabile de bază ale unei societăţi. Nu este vorba doar
de o simplă retratare a situaţiilor financiare. IAS 29 înlocuieşte contabilitatea bazată
pe cost istoric cu contabilitatea inflaţiei.

Ca funcţie de bază, IAS 29 protejează capitalul unei societăţi prin retratarea acestuia
în termenii puterii curente de cumpărare.

Exemplul 1

Să considerăm o societate cu un capital de 10.000m Lei depozitat în bancă, la o rată a


dobânzii de 102%. Inflaţia anuală este de 100%.

Profitul real este de 2%, adică 102% - 100%.

Societatea va raporta un profit de 10.200m lei.

Oricum, pe baza IAS 29 va mai exista încă o înregistrare contabilă

DB Profit 10.000m lei


CR Capital 10.000m lei

În conformitate cu IAS 29, societatea va raporta un profit de 200m Lei.

2
Exemplul 2

Societatea îşi începe activitatea cu un capital de 10.000 mil. lei. În prima zi de


activitate ea achiziţionează un element de stocuri contra sumei de 10.000 mil. lei.
Societatea nu are nici un fel de costuri. Societatea vinde elementul de stoc în ultima zi
a anului. Preţul de vânzare al bunului pe piaţa mondială este valoarea costului plus
20%. Rata anuală a inflaţiei este de 150% pe an.

Cost 10.000
Profit – 20% 2.000
Preţ de vânzare în condiţii de inflaţie zero 12.000
Inflaţia aferentă unui an (150% x 12.000) 18.000
Preţ de vânzare 30.000

Situaţia iniţială

În prima zi a anului bilanţul arată după cum urmează:

Stocuri 0
Numerar 10.000
Total active 10.000

Capital social 10.000


Rezerve 0
Total rezerve 10.000

Rezultate contabile istorice

În contabilitatea bazată pe costul istoric, situaţiile financiare aferente exerciţiului


financiar vor arăta după cum urmează:

3
Stocuri 0
Numerar 10.000
Total active 10.000

Capital social 10.000


Rezerve 0
Total rezerve 10.000

Vânzări 30.000
Costul vânzărilor -10.000
Profit 20.000
Impozit 0
Profit după impozitare 20.000
Distribuiri -20.000
Rezultat reportat 0

Aceasta sugerează faptul că proprietarul poate să retragă 20.000 mil. lei. În acest caz,
societăţii îi mai rămân 10.000 mil. lei în numerar pentru a putea achiziţiona alt
element de stoc. Dar datorită inflaţiei aceste elemente de stoc costă acum 25.000 mil.
lei. De aceea, dacă proprietarul retrage 20.000 mil lei, societatea nu va putea să-şi
continue activitatea dacă nu obţine alte fonduri.

Ce cotă din profit ar fi trebuit să distribuie proprietarul afacerii pentru ca societatea să


rămână în aceeaşi situaţie financiară ca la începutul anului 1?

Menţinerea capitalului

După ajustări, situaţiile financiare ale societăţii vor arăta după cum urmează:

Bilanţ

Stocuri 0
Numerar 25.000
Total active 25.000

Capital social 10.000


Rezerve 15.000
Total rezerve 25.000

4
Vânzări 30.000
Costul vânzărilor -10.000
Profit 20.000
Impozit 0
Profit după impozitare 20.000
Distribuiri -5.000
Rezultat reportat 15.000

Distribuirile în valoare de 5.000 mil. lei, permit societăţii să continue să opereze la


acelaşi nivel deoarece a reţinut suficient numerar pentru achiziţionarea unui nou
element de stoc în valoare de 25.000 mil. lei.

Impozitare

Pentru simplificare, în exemplul de mai sus impozitarea se presupune a fi zero. Dacă


se aduc consideră efectele impozitării, presupunându-se o rată de 38%, efectul asupra
situaţiilor financiare aferente exerciţiului financiar pentru anul 1 este după cum
urmează:

Bilanţ
Stocuri 0
Numerar 22.400
Total active 22.400

Capital social 10.000


Rezerve 12.400
Total rezerve 22.400

Contul de profit şi pierderi


Vânzări 30.000
Costul vânzărilor -10.000
Profit 20.000
Impozit -7.600
Profit după impozitare 12.400
Distribuiri 0
Rezultat reportat 12.400

Cota de impozitare este de 38%. După cum se poate observa, chiar după ajustări şi
fără a se face distribuiri, impozitarea şi inflaţia ridicată uzează capitalul societăţii. Din
nou, societatea a ajuns în situaţia de a nu avea suficient numerar pentru a putea să-şi
desfăşoare activitatea fără o finanţare suplimentară.

5
Exemple de contabilizare a inflaţiei

Societatea a achiziţionat un activ imobilizat în valoare de 10.000 mil lei în prima zi a


anului.

Societatea închiriază zilnic clienţilor săi acest activ, în baza unui contract de leasing.

Leasing-ul este un leasing operaţional.

Societatea nu înregistrează costuri.

Dacă inflaţia este zero, preţul de închiriere pe care societatea îl va încasa la data
achiziţionării este de 1.200 mil. lei. Preţurile din contractele de închiriere sunt stabilite
într-o valută forte.

Societatea amortizează activul imobilizat de-a lungul unei durate de 10 ani, pe o bază
liniară.

Venitul din chirie este încasat zilnic în numerar.

Surplusul de numerar este păstrat în seiful societăţii de către directorul acesteia.

Situaţii financiare istorice

În contabilitatea pe baza costului istoric, situaţiile financiare aferente exerciţiului vor


arăta după cum urmează:

Bilanţ Anul 1 Anul 2


Istoric Istoric
Active imobilizate 9.000 8.000
Numerar 2.100 7.350
Total active 11.100 15.350

Capital social 10.000 10.000


Rezerve 1.100 5.350
Total rezerve 11.100 15.350

Contul de profit şi pierderi


Vânzări 2.100 5.250
Amortizare -1.000 -1.000
Profit 1.100 4.250

Pare profitabil!

6
Situaţii financiare care reflectă inflaţia

Bilanţ Anul 1 Anul 2 Anul 2


Revizuit Revizuit Cifre comparative
Active imobilizate 22.500 50.000 56.250
Numerar 2.100 7.350 5.250
Total active 24.600 57.350 61.500

Capital social 25.000 62.500 62.500


Rezerve -400 -5.150 -1.000
Total rezerve 24.600 57.350 61.500

Contul de profit şi pierderi


Vânzări 3.675 9.188 9.187,5
Amortizare -2.500 -6.250 -6.250
Pierdere din poziţia monetară netă 1.575 -7.088 -3.937,5
Profit -400 -4.150 -1.000

Nu pare foarte profitabil!

Calcule

IAS 29 paragrafele 11 şi 12 afirmă: “Sumele bilanţiere care încă nu sunt exprimate în


raport cu unitatea de măsură curentă la data bilanţului sunt retratate prin aplicarea
unui indice general al preţului. Elementele monetare nu sunt retratate, întrucât ele sunt
deja exprimate în raport cu unitatea monetară curentă la data bilanţului.”

Paragraful 26: “Acest standard cere ca elementele din contul de profit şi pierdere să
fie exprimate în raport cu unitatea de măsură curentă de la data bilanţului. De aceea
toate valorile trebuie retratate prin aplicarea variaţiei indicelui general al preţurilor de
la datele la care elementele de venituri şi cheltuieli au fost iniţial înregistrate în
situaţiile financiare.”

Vom considera fiecare element separat.

Numerar.
Capital social.
Rezultat reportat.
Active imobilizate şi amortizare.
Vânzări.
Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă.

Numerar – element monetar, prin urmare, nu se face nici o ajustare.

7
Capital social – Paragraful 25 se referă la capitalul propriu, pe care îl tratează ca
element nemonetar.

Calcul
Anul Valoare retratată
10.000x2,50 1 25.000
25.000x2,50 2 62.5000

Rezultat reportat

Creşterea survenită în cursul anului în valoarea rezultatului reportat nu este ajustată,


deoarece acest rezultat este deja calculat în raport cu unitatea de măsură la data
bilanţului. Valoarea rezultatului reportat de –400 derivă din contul de profit şi pierdere
care reflectă inflaţia.

Rezultatul reportat este indexat în acelaşi fel ca şi capitalul. Astfel, pentru anul 2
soldul este –400x2,50 = -1.000.

Active imobilizate

Anul 1

Soldul net la sfârşitul perioadei are o valoare de 9.000. Acesta este soldul de închidere
istoric (în cazul primului an).

Soldul final al activului imobilizat retratat este:

Cost 10.000x2,50 = 25.000


Amortizare cumulată 1.000x2,50 = 2.500
Sold 9.000 = 22.500

Amortizare

Amortizarea presupune o înregistrare contabilă care afectează contul de profit şi


pierdere şi bilanţul.

Ea derivă din bilanţ şi, prin urmare, componenta sa inflaţionistă va deriva şi ea din
bilanţ.

Anul 2

8
Calculul este următorul:

Cheltuiala cu amortizarea - “istoric” 22.500/9 = 2.500

Cheltuiala cu amortizarea – inflatată 2.500x2,50 = 6.250

Soldul final al mijlocului fix retratat este:

Cost 25.000x2,50 = 62.500


Amortizare cumulată (2.500+2.500)x2,50 = 12.500
Sold 50.000

Verificarea calculului pentru activul imobilizat

Pe baza valorilor calculate la costul istoric soldul net va fi de 8.000.

La care se adaugă doi ani de inflaţie:

8.000x2,5 = 20.000
20.000x2,5 = 50.000

Active imobilizate de-a lungul anilor

Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cost
Sold iniţial 10.00 25.000 62.500 156.250 390.625 976.562,5 2.441.40 6.103.516 15.258.789 38.146.973
0 6
Inflaţie 15.00 37.500 93.750 234.375 585.937,5 1.464.844 3.662.10 9.155.273 22.888.184 57.220.459
0 9
Sold final 25000 62500 156250 390625 976562,5 2441406 6103516 15258789 38146973 95367432

Amortizare
Sold iniţial 0 2.500 12.500 46.875 156.250 488.281,3 1.464.84 4.272.461 12.207.031 34.332.275
4
Inflaţie 0 3.750 18.750 70.312, 234.375 732.421,9 2.197.26 6.408.691 18.310.547 51.498.413
5 6
Total 0 6.250 31.250 117.187 390.625 1.220.703 3.662.10 10.681.15 30.517.578 85.830.688
,5 9 2
Cheltuiala 2.500 6.250 15.625 39.062, 97.656,25 244.140,6 610.351, 1.525.879 3.814.697 9.536.743
anuală cu 5 6
amortizarea
Sold final 2500 12500 46875 156250 488281,3 1464844 4272461 12207031 34332275 95367432

Sold net 22500 50000 109375 234375 488281,3 976562,5 1831055 3051758 3814697 0

9
Vânzări

Imaginaţi-vă o societate ce desfăşoară milioane de tranzacţii zilnice şi care aplică, tot


zilnic, paragraful 26. Oricum, IAS permite utilizarea aproximaţiilor, acolo unde
rezultatele sunt în mod semnificativ similare, cu scopul de a echilibra costurile de
obţinere a informaţiilor cu utilitatea acestora.

În mod normal, ajustarea la inflaţie va fi realizată lunar, ca şi cum toate tranzacţiile au


avut loc până la jumătatea lunii şi orice tranzacţii în mod excepţional considerate mai
mari au fost tratate separat.

În cazul acestui exemplu, putem aproxima chiar mai mult apariţia vânzărilor, deoarece
inflaţia şi vânzările sunt uniforme de-a lungul anului.

Calcul Anul Valoare retratată

2.100x1,75 1 3.675
5.250x1,75 2 9.188

(a se nota faptul că încasările din vânzări reflectă devalorizarea leului în raport cu


valuta forte în care sunt exprimate preţurile)

Câştigul sau pierderea din poziţia monetară netă

Poziţia monetară în exemplu de faţă este simplu de determinat. Este un sold de


numerar care creşte uniform pe parcursul anului.

Într-o societate obişnuită, cu o rentabilitate ridicată a capitalului circulant, acest calcul


al poziţiei monetare poate fi dificil.

Oricum, paragraful 27 al IAS 29 ajută: “Câştigul sau pierderea din poziţia monetară
netă poate deriva ca diferenţă rezultată din retratarea elementelor nemonetare, a
capitalului propriu şi a elementelor contului de profit şi pierdere”.

Ajustare Anul 1 Anul 2


Capital social 15.000 37.500
Rezultat reportat -600
Active imobilizate nete -13.500 -30.000
Cheltuiala cu amortizarea -1.500 -3.750
Vânzări 1.575 3.938
Total 1.575 7.088

Calculul câştigului sau pierderii din poziţia monetară netă

În anul 1, numerarul în valoare de 2.100 a fost încasat pe parcursul anului.

Putem estima pierderea din poziţia monetară dacă presupunem că aceasta a apărut în
prima jumătate a anului: 2.100x0,75 = 1.575

10
În anul 2, numerarul în valoare de 2.100 a fost reţinut pe parcursul anului şi un
numerar suplimentar în valoare de 5.250 a fost încasat, de asemenea, pe parcursul
anului 2.

Putem estima pierderea din această poziţia monetară dacă presupunem că aceasta a
apărut în prima jumătate a anului:

2.100x150% = 3.150
5.250x 75% = 3.938
7.088

Contabilitatea inflaţiei şi stocurile

Contabilitatea elementelor de stocuri afectate de inflaţie este o problemă complexă.

Metoda de contabilizare a inflaţiei depinde de categoriile de stocuri.

• Stocurile unui comerciant (de exemplu, haine destinate vânzării)

• Stocurile unui producător (computere)

• Stocurile unei societăţi care are producţie în curs de execuţie pe termen lung
(constructorii de nave)

1. Stocurile unui comerciant

La sfârşitul fiecărui an, inflaţia care afectează elementele stocurilor va fi calculată şi


valoarea va fi adăugată la valoarea stocului de la sfârşitul anului respectiv.

De exemplu, dacă ajustarea la inflaţie a fost de 1.500 mil. lei, înregistrările contabile
vor fi:

CR Câştigul sau pierderea din poziţia monetară netă 1.500


DB Stocuri 1.500

La sfârşitul anului următor, se presupune că toate elementele de stoc existente la


începutul anului au fost vândute. Înregistrările contabile vor fi următoarele:

CR Stocuri 1.500
DB Câştigul sau pierderea din poziţia monetară netă 1.500

Calculul

Modul adecvat pentru a calcula ajustarea la inflaţie a stocurilor la sfârşitul anului


constă în identificarea datei şi a preţului pentru toate elementele.

Elementul 1 achiziţionat la 1/9/00 pentru 1000um


Elementul 2 achiziţionat la 1/10/00 pentru 1500um

11
Elementul 3 achiziţionat la 1/11/00 pentru 2000um
Elementul 4 achiziţionat la 1/12/00 pentru 2500um
Total Stocuri 7000um

Să presupunem că inflaţia este uniformă de-a lungul anului şi se situează la 120%.

1000 * 40% = 400


1500 * 30% = 450
2000 * 20% = 400
2500 * 10% = 250
Total = 1500

Modalitatea rapidă acceptabilă ar consta în estimarea ajustării la inflaţie prin calculul


vârstei medii a stocurilor şi tratarea acestora ca şi când toate ar fi fost achiziţionate
într-o singură zi.

În exemplul de mai sus se poate presupune că stocurile au fost achiziţionate pe data de


1/11/00:

7.000 * 20% = 1.400

Vârsta medie a stocurilor poate fi calculată în mod analitic, utilizând indicatori ca


Stocuri /Vânzări.

2. Stocurile unui producător

În compoziţia unui produs intră un număr de părţi componente şi manoperă.

La sfârşitul anului, producătorul va deţine în stoc părţi componente omogene, produse


parţial finite şi produse finite.

Stocul este contabilizat utilizând metoda FIFO.

Exemplu

Un bun este produs utilizându-se:

10 unităţi din componenta A


20 unităţi din componenta B
8 ore de muncă (la 5u.m. pe oră, rata plătită din 1/6/00)
Cheltuieli de regie de 50% din totalul costurilor pentru fiecare produs finit

Ciclul de producţie este de 3 luni


Intrările sunt utilizate uniform de-a lungul ciclului de producţie
Vânzările anuale şi producţia se ridică la 12.000 unităţi

Stocuri la sfârşitul anului

Componenta A 10.000 unităţi cu un cost de 30.000 achiziţionate la 1/12/00


Componenta B 40.000 unităţi cu un cost de 40.000 achiziţionate la 1/12/00

12
3.000 unităţi în cursul procesului de construire cu costul de 110.000
1.000 unităţi terminate la 105.000

Inflaţia este uniformă de-a lungul anului: 120%

Costul stocurilor

Achiziţionări de componente

1/11/00 40.000 unităţi din B la 40.000


1/05/00 60.000 unităţi din B la 24.000

1/12/00 10.000 unităţi din A la 30.000


1/11/00 10.000 unităţi din A la 27.000
1/10/00 10.000 unităţi din A la 24.000
1/09/00 10.000 unităţi din A la 20.000

Producţie în curs de execuţie

3.000 unităţi definitivate în medie 50% = 1.500 unităţi complete

10.000 unităţi din A la 27.000


5.000 unităţi din A la 12.000
30.000 unităţi din B la 12.000
12.000 ore de muncă la 60.000
Total cost 111.000

Produse finite (1.000 unităţi)

5.000 unităţi din A la 12.000


5.000 unităţi din A la 10.000
20.000 unităţi din B la 8.000
8.000 ore de muncă la 40.000
Total cost 70.000
Cheltuieli de regie 35.000
Total 105.000

Ajustarea la inflaţie

Materii prime

Componenta A 30.000 * 10% = 3.000


Componenta B 60.000 * 20% = 12.000
Total 15.000

Producţie în curs de execuţie

13
10.000 unităţi din A la 27.000 * 20% = 5.400
5.000 unităţi din A la 12.000 * 30% = 3.600
30.000 unităţi din B la 12.000 * 80% = 9.600
12.000 ore de muncă la 60.000 * 15% = 9.000
Total 27.600

Produse finite

5.000 unităţi din A la 12.000 * 30% 3.600


5.000 unităţi din A la 10.000 * 40% 4.000
20.000 unităţi din B la 8.000 * 80% 6.400
8.000 ore de muncă la 40.000 * 35% 14.000
Total 28.000
Cheltuieli de regie 14.000
Total 42.000

3. Stocuri de produse în curs de execuţie pe termen lung

În acest caz, inflaţia este ataşată proiectelor individuale. Acest lucru înseamnă că
inflaţia se va acumula de-a lungul unui anumit număr de ani în cadrul unui proiect.

Exemplu

Cu scopul de a simplifica exemplul, considerăm că există o singură parte componentă


şi manopera necesară în acest proiect.

Proiectul va dura 5 ani


Proiectul a fost început în anul 01
Utilizarea şi achiziţionarea componentelor se realizează în acelaşi timp
Manopera este adăugată uniform de – a lungul anului
Inflaţia anuală este uniformă şi se ridică la 120%

Anul 1 Componente adăugate pe 05/01 la 100.000


Manoperă adăugată la 200.000

Anul 2 componente adăugate 06/01 la 300.000


Manoperă adăugată la 500.000

Anul 3 componente adăugate 06/01 la 800.000


Manoperă adăugată la 1.000.000

Foaia de calcul a costurilor

Componente An1 100.000


Manoperă An1 200.000
Componente inflatate An1 (100.000 * 80%) 80.000
Manoperă inflatată An1 (200.000 * 60%) 120.000
Sold raportat la sfârşit An1 500.000

14
Inflatarea soldului de deschidere (500.000 * 120%) 600.000
Componente An2 300.000
Manoperă An2 500.000
Componente inflatate An2 (300.000 * 60%) 180.000
Manoperă inflatată An2 (500.000 * 60%) 300.000
Sold raportat la sfârşit An2 2.380.000

Inflatarea soldului de
deschidere (2.380.000*120%) 2.856.000
Componente An3 800.000
Manoperă An3 1.000.000
Componente inflatate An3 (800.000 * 60%) 480.000
Manoperă inflatată An3 (1.000.000 * 60%) 600.000
Sold raportat la sfârşit An3 8.116.000

Primul an de aplicare

Atunci când se aplică IAS 29 pentru prima dată, ajustarea la inflaţie în bilanţ va trebui
împărţită între efectele inflaţiei aferente anului curent şi efectele inflaţiei aferente
anului anterior.

Efectele inflaţiei aferente anului anterior nu sunt debitate /creditate câştigului sau
pierderii din poziţia monetară netă, dar sunt trecute direct în rezerve.

Cifrele anului anterior trebuie retratate la puterea de cumpărare actuală de la data


întocmirii situaţiilor financiare.

Un exemplu simplu

O societate deţine un stoc în valoare de 5.000m lei achiziţionat pe data de 1 iulie


2000. În anul anterior societatea avea un stoc în valoare de 2.000m lei achiziţionat pe
data de 1 octombrie 1999.

Societatea are, de asemenea, un teren (care nu este amortizat) pe care l-a cumpărat în
ianuarie 1999, dată la care s-a înfiinţat societatea cu un capital social de 50m lei.

Terenul nu a fost niciodată reevaluat.

Inflaţia este uniformă şi se situează la 100% pe an.

Societatea doreşte să aplice IAS 29 la întocmirea situaţiilor financiare aferente anului


2000.

Situaţii financiare

Situaţiile financiare pe baza


costului istoric 2000 1999

15
Bilanţ
Active imobilizate 50 50
Stocuri 5.000 2.000
Numerar 100 100
Total active 5.150 2.150

Capital social 50 50
Rezultat reportat 5.100 2.100
Total capital propriu 5.150 2.150

Cont de profit şi pierdere


Vânzări 20.000 10.100
Costuri 17.000 8.000
Profit 3.000 2.100

Înregistrări contabile ale ajustărilor aferente anului 2000

DB Active imobilizate 150


CR Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă 100
CR Rezultat reportat iniţial 50
Ajustarea activelor imobilizate

DB Stocuri 2.500
CR Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă 2.500
Ajustarea stocului final

DB Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă 500


CR Rezultat reportat iniţial 500
Ajustarea stocului iniţial

DB Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă 100


DB Rezultat reportat iniţial 50
CR Capital social 150
Ajustarea capitalului social

DB Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă 10.000


CR Vânzări 10.000
Ajustarea vânzărilor

DB Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă 2.600


CR Rezultat reportat iniţial 2.600
Inflatarea rezervelor iniţiale

DB Costuri 8.500
CR Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă 8.500

16
Ajustarea costurilor

Cifre retratate pe anul 2000

Active imobilizate 200


Stocuri 7.500
Numerar 100
Total active 7.800

Capital social 200


Rezultat reportat 7.600
Total capital propriu 7.800

Vânzări 30.000
Costuri 25.500
Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă -2.100
Profit 2.400

Cifre comparative retratate

Calculele şi înregistrările sunt identice cu cele de mai sus. Întocmirea cifrelor


comparative înseamnă retratarea completă a situaţiilor financiare aferente anului
anterior.

Se va ajunge la următoarele rezultate:

Bilanţ
Active imobilizate 100
Stocuri 2.500
Numerar 100
Total active 2.700

Capital social 100


Rezultat reportat 2.600
Total capital propriu 2.700

Cont de profit şi pierdere


Vânzări 15.150
Costuri 12.000
Câştig sau pierdere din poziţia monetară -550
netă
Profit 2.600

Oricum, cifrele reflectă puterea de cumpărare de la data de 31 Decembrie 1999.


Pentru a putea utiliza aceste cifre ca cifre comparative, ele trebuie retratate pentru a

17
reflecta puterea de cumpărare de la 31 Decembrie 2000, această retratare realizându-
se prin înmulţirea cifrelor de mai sus cu 2 (inflaţie a fost de 100%).

Cifre comparative la puterea de cumpărare existentă la 31 Decembrie 2000

Bilanţ
Active imobilizate 200
Stocuri 5.000
Numerar 200
Total active 5.400

Capital social 200


Rezultat reportat 5.200
Total capital propriu 5.400

Cont de profit şi pierdere


Vânzări 30.300
Costuri 24.000
Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă -1.100
Profit 5.200

Rezultat final, inclusiv cifre comparative

1999 2000

Active imobilizate 200 200


Stocuri 7.500 5.000
Numerar 100 200
Total active 7.800 5.400

Capital social 200 200


Rezultat reportat 7.600 5.200
Total capital propriu 7.800 5.400

Vânzări 30.000 30.300


Costuri 25.500 24.000
Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă -2.100 -1.100
Profit 2.400 5.200

Provizioane

Să considerăm o societate care comercializează unităţi centrale de procesare (CPU)


pentru calculatoare. Societatea achiziţionează CPU cu intenţia de a le păstra ca stocuri
şi de a le vinde acelor societăţi care asamblează calculatoare.

18
Există riscul ca CPU din stoc să se uzeze moral. Societatea despre care vorbim preia
efectiv riscul de la acele societăţi care asamblează calculatoarele şi îl gestionează în
locul acestora.

Să presupunem că există două societăţi: una în România şi una în Marea Britanie.


Ambele au în stoc, la sfârşitul anului, câte 1.000 de unităţi uzate moral, achiziţionate
la începutul anului. Stocul este evaluat la 75% din preţul de cumpărare, în dolari
americani.

Contul de profit şi pierdere al societăţii din Marea Britanie va evidenţia o pierdere


datorită mişcării lente a stocurilor. Aceste informaţii sunt deosebit de importante
pentru utilizatori deoarece ele constituie un indiciu asupra capacităţii societăţii de a-şi
gestiona riscul primar.

O privire mai detaliată asupra societăţii româneşti

Stocul a fost achiziţionat pentru valoarea de 5.000m lei pe data de 1 ianuarie 1999.

Inflaţia este uniformă – 100%

Valoarea realizabilă netă a stocului la sfârşitul anului este de 7.500m lei

Se aplică stocului ajustarea la inflaţie

DB Stocuri 5.000
CR Câştig sau pierdere din poziţia monetară netă 5.000

CR Stocuri 2.500
DB 2.500

Stocul are acum o valoare de 7.500m lei (valoarea sa corectă).

19