GLUCIDE Inele furanozice de glucide

Aspecte generale Glucidele, numite i zaharuri, sunt o clas important de substane naturale care se intalnesc in toate organismele vii. Cu excepia unor derivai azotai, glucidele sunt substane ternare, formate din C, H i O. La majoritatea glucidelor, O i H se gsesc in acelai raport ca in molecula apei. Izomeria . Formele ciclice ale monozaharidelor Formele liniare ale monozaharidelor sunt utile pentru a prezenta diferiii stereoizomeri, ins ele nu developeaz un centru asimetric suplimentar care exist in multe glucide. Evidenierea acestui centru asimetric al glucozei se poate observa prin faptul c puterea specific a soluiilor proaspete de glucoz se schimb in timp. Acest fenomen se numete mutarotaie i se explic prin existena mai multor forme ale monozaharidului respectiv. Pentru glucoz au fost obinute, de exemplu, dou forme, una cu []20 D = + 122,2 a fost denumit -D-glucoz, cealalt cu []20 D = +18,7o - -D-glucoz. Dac puterea rotatorie specific a soluiilor proaspete de - i -glucoz se msoar dup trecerea unui anumit timp, atunci se constat c, pentru fiecare form, aceasta s-a modificat treptat i in final ajunge aceeai + 52,7. Fenomenul de mutarotaie se intalnete la o serie de hexoze i pentoze, precum i la unele dizaharide. Existena formelor i ale zaharurilor se explic prin faptul c ele exist i sub form ciclic, in care numrul atomilor de carbon asimetrici este cu unul mai mare decat in formulele liniare. Configuratia sau a gruparii OH a anomerilor se determina cel mai bine prin difractie cu raze X dar si prin spectroscopia RMN .

Formele ciclice sunt rezultatul reaciei intramoleculare care are loc intre grupa aldehidic a glucozei i un hidroxil al su cu formarea unui semiacetal. In felul acesta, glucoza formeaz semiacetali intramoleculari stabili cu grupa hidroxil de la atomul C-5 dand doi stereoizomeri diferii care se supun mutarotaiei. Ca urmare, in soluii, D-glucoza exist sub trei forme care se transform una in alta, din care dou sunt ciclice:
O
HO H OH OH H O

H H H HO H

OH OH OH H O

H HO H H

OH H OH OH OH

H H HO H

CH 2OH

CH 2OH

-D-Gulopyranoza

D-Glucoza

-D-Gulopyranoza

Transformri reciproce analoage ale celor trei forme au fost stabilite i pentru alte monozaharide : galactoz, manoz, riboz etc Atomul C-1 al glucozei reprezint noul centru asimetric i se numete atom anomer, iar monozaharidele care se deosebesc numai pentru configuraia acestui atom de carbon se numesc anomere. In felul acesta - i -D-glucoza sunt anomere. Configuratia sau a gruparii OH a anomerilor se determina cel mai bine prin difractie cu raze X dar si prin spectroscopia RMN. Formele ciclice ale glucozei prezentate mai sus conin o punte de oxigen care se formeaz intre atomii de carbon 1 i 5 iar la fructoz intre 2 i 6 i reprezint , dup cum se vede, derivai ai compusului heterociclic piran; de aceea au primit denumirea de piranoze. In felul acesta, -D-glucoza reprezint de fapt -D-glucopiranoz , iar D-glucoza este -D-glucopiranoza. Deosebit de sugestiv poate fi

prezentat structura ciclic a monozaharidelor cu ajutorul formulelor de perspectiv propuse de V. Haworth:

OH H H OH HO H OH H OH O H

OH O OH H OH HO H OH H H

-D-Glucopiranoza

-D-Glucopiranoza

In aceste formule ciclul piranozic este imaginat perpendicular pe planul hartiei, iar legturile mai apropiate de observator sunt trasate (uneori) cu linii mai groase.

Dup cum se observ, formele i ale glucozei se deosebesc prin pozii grupei OH care se gsete la carbonul 1 in raport cu planul ciclului piranozic. Cele dou forme ale unui monozaharid pot exista i sub forma unor izomeri la care ciclul conine 4 atomi de carbon i, ca urmare, puntea de oxigen leag C-1 cu C-4. O asemenea form , reprezint un derivat al furanului i poart denumirea de furanoza.

Sub aceast structur apare, de exemplu in combinaiile sale, fructoza:

OH H O OH H H OH H OH OH

OH OH O OH H H H H OH OH

-D-Glucofuranoza

-D-Glucofuranoza

In forma combinata unele monozaharide in special ceto-hexozele exista ca inele furanozice.

HO O H HO H OH H OH OH
O HO HO OH OH OH

-D-Fructofuranose
HO O H H OH H OH OH H

-D-Fructofuranose
O HO

OH

-D-Ribofuranose
HO H O H HO H OH OH H

-D-Ribofuranose
O HO

HO

OH

OH

-D-Arabinofuranose

-D-Arabinofuranose

HO

OH

H H HO OH

O HO

HO O HO HO OH

OH OH H

-D-Idofuranose
OH H O OH HO H OH H H OH

-D-Idofuranose
HO O HO HO OH

OH

-D-Mannofuranose

-D-Mannofuranose

OH

Reprezentarile Haworth sunt clare in reprezentarea cofiguratiei, dar ele nu prezinta correct relatiile spatiale ale gruparilor atasate la inele. Din acest motiv sunt preferate formulele conformationale tip scaun:
H HO HO H OH H H O H OH OH
H HO HO H OH H H O OH OH H

-D-Glucopyranose
H HO H HO

-D-Glucopyranose
H

H H

O OH OH H OH

H H

HO H HO

O OH OH H OH

-D-Fructopyranose

-D-Fructopyranose

Glucidele sunt cei mai abundenti compusi naturali, cu functii biologice dintre cele mai variate. Sunt compusi polihidroximonocarbonilici ciclici si derivati ai acestora. Dup origine sunt glucide de origine vegetal (fructoza, zaharoza, amidonul, etc.) si glucide de origine animal (glicogenul). Dup valoarea energetic sunt glucide energetice (glucoza este principalul donor de energie la om,lactoza, amidonul, etc.) si glucide neenergetice (celuloza, pectinele, amidonul rezistent, etc.). Dup structura chimic se gasesc monoglucide (carbohidrai formai dintr-o singur molecul), oligoglucide (hidrai de carbon care au n structura lor mai multe resturi (2-6)de monoglucide) dar si poliglucide (zaharide cu structur ramificat care pot conine zeci, sute sau mii de resturi monoglucidice).

Raspandire in natura: Monozaharidele- In natur numai glucoza i fructoza se gsesc in cantiti mai importante. Alte monozaharide se gsesc fie in constituia dizaharidelor sau polizaharidelor, fie in ali compui. Unele, cum sunt triozele sau tetrozele, apar doar ca produi intermediari in procesele metabolice. D(-) Riboza este o pentoz deosebit de important din punct de vedere biochimic deoarece intr in compoziia acizilor nucleici, a nucleotidelor sau a unor coenzime. Este deci o pentoz de importan vital. In compuii naturali, riboza se gsete sub form furanozic.

O
HO O H H OH H OH OH H

H H H

OH OH OH OH

HO O H H OH H

OH H OH

-D-Ribofuranose

D-Ribose

-D-Ribofuranose

Oligozaharidele- zaharoza este diglucidul cel mai raspandit in natura, are rol important in alimentatia omului. Alte oligozaharide mai inportante sunt: maltoza, lactoza, celobioza. Polizaharidele- amidonul este cel mai important polizaharid de rezerva din regnul vegetal iar celuloza constituie cea mai mare parte a masei peretilor celulari ai plantelor. Altele mai importante sunt: glicogenul, hemicelulozele, gume si mucilagii, substantele pectice.

Rol biologic Carbohidraii care furnizeaz energie n urma proceselor metabolice, se numesc glucide energetice. Se consider, n medie, c un gram de glucide energetice, dezvolt 4,1kilocalorii. Glucidele energetice sunt principalele donoare de energie pentru organismul uman. Zaharidele sntoase (naturale) este bine s furnizeze organismului aproximativ 65% din energia necesar. Suprimarea glucidelor energetice din sursele de hran nu conduce la scderea n greutate,dect n cazul inaniiei (malnutriiei alimentare). Inaniia voluntar (curele de nfometare) este,dup cum se tie, deosebit de nociv. Este cu mult mai eficient s se foloseasc n alimentaie glucide sntoase i naturale, n cantitate optima. Trebuie subliniat faptul c glucidele nu ngra n mod direct. Sinteza de substane grase pe baza carbohidrailor este foarte mic (1-3%), de maximum 10 g acizi grai pe

zi. ns, pe ci indirecte, mai ales prin frnarea arderii lipidelor, excesul de carbohidrai, conduce la creterea masei adipoase. Glucidele neenergetice, sunt substane vegetale de obicei cu structur complex (poliglucide),nedigerabile (nu pot fi degradate de ctre enzime) cu rol de material de balast. Glucidele neenergetice sunt numite n dietetic i alimentaie fibre vegetale (alimentare). Ele abund n coaja fructelor i a cerealelor , n rdcinoase, precum i n verdeuri. Patologie: Principala maladie legata de modificari patologice ale metabolismul glucidic este diabetul zaharat , boala afecteaza peste 10% din populatie, incidenta bolii crescand de la an la an Insuficienta glucidelor provoaca dereglari metabolice Surplusul de glucide provoaca obezitate, infiltratia lipidica a ficatului

Bibliografie: 1. Anghel A. , Deutsch G. , Radu V. , 2005, Biochimie Medicala II ( Metabolism), , Ed. Eurostampa Timisoara 2. Denischiotu A., Costache M., 2004, Proteine, glucide, lipide Vol. I, Ed. Ars Docendi Bucuresti 3. Iga D. P., Iga S., Serban M., 2001, Stereochimie biologica, Ed. Universitatii din Bucuresti 4. Iga D. P., Iga S. , 1996, Chimie bioorganica, Ed. Universitatii din Bucuresti 5. www.scribd.com- Metabolismul glucidic 6. www.scribd.com- Glucidele