EDUCAIE MUZICAL GENERAL (muzic vocal) Programa pentru definitvare n nvmnt

Teme de specialitate pentru profesorii de educaie muzical absolveni ai nvmntului superior de lung durat ai cursurilor de lung durat

Discipline de specialitate: Teoria superioar a muzicii i solfegiu Istoria muzicii universale i romneti (culte:laice, bisericeti i populare) Metodica educaiei muzicale Pedagogie

Teoria superioar a muzicii i solfegiu Programa pentru studiul individual,cursurile si seminariile de pregtire a examenului de definitivare n nvmnt i propune: -s sintetizeze cele mai importante teme ale cursului de teoria superioar a muzicii,necesare praxisului muzical colar care s permit candidatului s realizeze corelaii interdisciplinare,ca o unitate a competenei de specialitate (plan teoretic); -s ofere candidatului posibilitatea s exemplifice cu elemente din literatura muzical recomandat de curriculum de educaie muzical (de baz) oferind, n plan opional, posibilitatea cunoaterii competenei lui de concretizare; -s dovedeasc nivelul performanei sale de solfegiere pentru a demonstra competena de cititor al semiografiei muzicale de tip clasic (plan operational).

A.TEME DE SPECIALITATE 1.Probleme ale sunetului muzical si ale calitatilor lui in semiografia muzicala traditionala si cea moderna (sec.XX). 2.Intervale muzicale:clasificare,funciile lor n diverse sisteme modale i n sistemul tonal.Exemple din literatura muzical.

3.Ritmul muzical: -elemente constitutive; -sisteme ritmice n diverse culturi muzicale; -exemple din literatura muzical 4. Metrica muzical: -elemente constitutive -clasificare -exemple muzicale 5. Marele sistem modal:caractristici, exemple din literatura muzical, posibiliti de abordare n interpretarea vocala si instrumental n procesul de educaie muzical: scri prepentatonice,(oligocordice): -pentatonice,pentacordice; -hexacordice; -heptacordice. moduri grecesti,medievale apusene (gregoriene) bizantine: -moduri populare romnesti. sisteme sonore neotonale,neomodale; moduri cu traspoziie limitat. 6.Sistemul tonal: caracteristici raporturile dintre diferitele tonaliti n cadrul creaiei muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau tematice; modulaia n muzica sec.XVII-XX-exemple; 7.Agogica si dinamica muzical-importan,exemplificri. 8.Ornamentele si utilizarea lor n diferite stiluri muzicale-exemple.

B. SOLFEGIEREA UNUI TEXT DIN LITERATURA MUZICAL PRECIZARE!Exemplele sunt de dorit s fie date din oferta de repertoriu pentru clasele I-XII ale curriculumului de educaie muzical ediia 19992000 Bibliografie Giuleanu V.Tratat de teoria muzicii,Editura Muzical-Bucuresti 1986 Rp C.Teoria superioara a muzicii Cluj1986 Lito Conservatorul GH.Sima Diaconu A.Teoria superioara a muzicii Iasi 1984 Lito Conservatorul G.Enescu Alexandru D.Curs de teoria muzicii,vol.I,II,Editura Kity 1997 Buciu D. Elemente de scriitur modal Editura Muzical 1984 Urm Dem.Acustica muzicalEditura Didactic si Pedagogic 1982 Coleciile de solfegii ale Universitii de Muuzic din Bucureti,Cluj,Iai * * * n vederea susinerii probei orale (solfegiu), candidaii pt studia i urmtoarele lucrri: Chirescu I., Giuleanu V. solfegii.

ISTORIA MUZICII UNIVERSALE I ROMNETI (Culte: laice-religioase i populare) Programa i propune prin temele de fa: - s sintetizeze marile stiluri si culturi muzicale necesare abordrii coninuturilor programelor pentru clasele I-IX (XII), ce va dezvolta competena de a comunica fluent si a opera cu o gndire sistematic (plan teoretic) - s ofere posibilitatea candidatului de a-i manifesta opiunile, aprecierile pentru valorile artei muzicale clasice, moderne, contemporane, de avangard pentru problema kitsch-lui muzical (plan creator); - s fac dovada stpnirii unui repertoriu muzical necesar predrii-nvrii (competana n plan operaional).

TEME DE SPECIALITATE 1.Cultura muzical bizantin si gregorian n Evul Mediu: caracteristici ale limbajului muzical:analiz comparativ, exemple. 2.Cultura muzical in Renatere: arta polifoniei corale, caracteristici, importan, exemple. 3.Preclasicismul muzical: estetica nnoirii de limbaj muzical, genuri si forme; genurile vocal-simfonice ca expresie a stilului baroc; reprezentani, exemple.
6

4.Muzica instrumental n preclasicism:genuri, forme, organizri tonale ale muzicii, reprezentani, exemple. 5.Clasicismul muzical:caracteristici, genuri, forme, nnoiri de limbaj n creaia colii vieneze, exemple. 6.Romantismul muzical: caracteristici,orientri estetice, genuri si forme, nnoiri de limbaj n creaia compozitorilor, tematica, exemple. 7.Evoluia spectacolului de oper ca gen, form, orientri estetice. Mari cntrei de oper (strini si romni). 8.Curente si orientri stilistice n muzica sec.XX: nnoiri de limbaj, concepii stilistice,exemple. 9.Muzica uoar a sec.XX (dela tango la vals, rock si muzica tehno) valoare i kitsch: exemple, impact n plan social, cultural pe plan scurt, mediu si lung a promovrii sau ignorrii muzicii muzicii noi.

MUZICA ROMNEASC 10.Muzica bizantin pn n sec.XIX: caracteristici, scoli de renume european. 11.Muzica romneasc de factur cult n sec.XIX: caracteristicile limbajului, genuri abordate, tematica, reprezentani, exemple, importan. 12.Etapa modern a muzicii romneti (sec.XX): orientri si direcii de creaie, genuri abordate, caracteristica formelor, probleme ale utilizrii folclorului muzical n creaie, nnoiri n limbaj, tematic, reprezentani de la G.D. Kiriac la G.Enescu si reprezentanii colilor de compoziie din Bucureti, Cluj si Iasi. 13.Personaliti marcante ale bizantinologiei si etnomuzicologiei romnesti: Anton Pann, Macarie Ieromonahul, Dimitrie Suceveanul, G.D. Petrescu, Gh. Ciobanu, Gr. Paru, G. Breazul, C. Briloiu: -contribuii personale -importana pentru cultur si educaia muzical actuala. 14.Mofologia folclorului muzical romnesc si reconversia n creaia muzical contemporan.

Bibliografie Berger W.Estetica sonatei clasice, Editura Muzical 1981 Briloiu C-tin Opere vol. I, II, Editura Muzical 1967-68 Comiel E.Folclorul copiilor, Editura Muzical 1982 Ciobanu Gh.Culegerea si publicarea folclorului, REF. nr.10 Iliu V.De la Wagner la contemporani, vol II, III, IV O carte a stilurilorvol.I, Editura Academiei de Muzic i Editura Muzical 1996-1998 Mrza T. si Szenik I. Curs de folclor partea a II-a 1965 Oprea Gh.Curs de folclor Editura Muzical 1980 Pentatonica romneasc Editura muzical 1998 Todu S. Formele muzicale ale barocului vol. I-II, Editura muzical 1969, 1979 Vasile V. Istoria muzicii bizantine vol. I-II, Editura Interprint 1997 Manualele alternative pentru clasele VII-IX.

III. ESTETIC MUZICAL Pentru profesorii absolveni ai nvmntului superior de lung durat 1. Dialogul artelor n epoca contemporan 2. Aspecte ale relaiei dintre compotzitor, interpret i public n epoca contemporan. 3. Tendine novatoare n arta secolului XX i statutul operei de art.

IV.FORME I ANALIZE MUZICALE 1. Analiza principalelor forme omofone (liedul, rondoul, variaiunea etc.). 2. Analiza principalelor forme polifonice (moteteul, madrigalul i fuga etc.).
8

3. Aspecte ale formelor muzicale n creaia contemporan romneasc i universal. 4. Determinri obiective ale formei muzicale cu implicaii n interpretarea muzicii corale i instrumentale Bibliografie Berger, G.W. Berger, G.W. Berger, G.W. Buciu, D. Ciortea, T. Herman, V. Herman, V. Herman, V. Niculescu, St. Todu, S. *** Estetica sonatei clasice, Ed. Muzical, Bucureti, 1981. Estetica sonatei romantice, Ed. Muzical, Bucureti, 1983. Estetica sonatei contemporane, Ed. Muzical, Bucureti, 1985. Elemente de scriitur modal, Ed. Muzical, Bucureti, 1983. Cvartetele lui Beethoven, Ed. Muzical, Bucureti, 1986. Formele muzicale ale clasicilor vienezi, Lito Conservatorul G. Dima, Cluj Napoca, 1978. Formele muzicii medievale europene, Lito Conservatorul G.Dima, Cluj Napoca, 1978. Originile i dezvoltarea formelor muzicale, Ed. Muzical, Bucureti, 1982. Reflecii despre muzic, Ed. Muzical, Bucureti, 1980. Formele muzicale ale barocului (vol. I - III), Ed. Muzical, Bucureti, 1960-1979. - Alte cursuri, prelegeri i studii de specialitate multiplicate n cadrul universitilor, academiilor i facultilor de art.

Bibliografie suplimentar Berger, G.W. Ghid pentru muzica instrumental de camer, Ed. Muzical, Bucureti, 1965. Berger, G.W. Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzical, Bucureti, 1970. Berger, G.W. Muzica simfonic (vol. I - V), Ed. Muzical, Bucureti, 19741977. Berger, G.W. Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu, Ed. Muzical, Bucureti, 1979.

METODICA EDUCAIEI MUZICALE Programa prin temele pentru studiu i propune : -S dea posibilitatea candidatului s dovedeasc n ce masur cunoate si stpnete terminologia reformei curriculare pentru educaia muzical, pentru a avea competen n plan operaional, pentru ca s evalueze corect relaia dintre programele,momentele,mai vechi si cele noi (alternative); -sa ofere teme de didactic aplicata ce deplaseaz accentul de pe predare spre cunoatera elevului, spre nvare, atitudine, dezvoltarea imaginaiei elevului, cunoaterea tehnicilor de evaluare utiliznd descriptorii de performan (competen operaional i creatoare); -s stpneasc repertoriul (cntece, piese instrumentale, audiii) pentru clasele I-XII pe etape de educaie muzical (componenta operaional) corespunzator specificului catedrei la care este ncadrat candidatul. TEME DE SPECIALITATE 1.Cunoaterea unor termeni actuali din Curriculum Naional si a unor termeni de specialitate pentru educaia muzical: Curriculum Naional, Curriculum de baz si la decizia colii, obiectivele cadru pentru claselel I-IX, competenele pentru clasele X-XII, obiective de referin si obiective operaionale, standarde de performan si descriptorii de performan pentru educaia muzical, arii curriculare, cicluri curriculare, etapele de educaie muzical, noiunea de educaie muzical, formele procesului de nvmnt (tipurile leciei clasice, model instrucional cu obiective operaionale, jocul didactic muzical generaiile de mijloace didactice n educaia muzical (dup Schramm) creativitatea colar, probe predictive, probe sumative. 2.Proiectarea n educaia muzical-demers de organizare anticipat a activitii didactice: a.Cunoaterea aptitudinilor muzicale ale elevilor: probe predictive, probe sumative, diagnosticul si prognosticul lor; b.forme: secvenele tipurilor de lecii clasice; secvenele unui model instrucional cu obiective operaionale; jocul didactic muzical; exemple; c.metode (precedee) speciale pentru predarea, nvarea coninuturilor de educaie muzical pe domenii, conforme cu etapele de educaie muzical: procedee de predare a ritmurilor, a msurilor, a sunetelor muzicale, a cntecelor dup auz, metode de descifrare-solfegiere, iniiere instrumental, de audiie

10

muzical activ, procedee de dezvoltare a imaginaiei prin muzic pentru etape numite convenional: - pentru prenotaie: clasele I-II, notaie: clasele III-VI, explicaii: clasele VIIIX(XII), exemple. 3. Mijloace didactice: a) clasificarea pe diverse criterii, mijloace necesare pentru predarea muzicii de ctre profesori pentru elevi, pentru dezvoltarea imaginaiei acestora. b) cntecul vocal-piesa instrumentala: - criterii de selectare a repertoriului; - procedee de redare just melodico-ritmic a cntecelor a pieselor instrumentale (exerciii de baz si exerciii pregtitoare cu sau fr caracter ludic), - procedee de descifrare a limbajului muzical (ordinea valorilor de note, ordinea nsuirii sunetelor); - folclorul copiilor, cntecele pentru copii, repertoriul maturilor ca mijloace de educaie muzical, colecii de piese, utilizarea cntecelor, pieselor instrumentale pe domenii de activitate pentru atingerea celor patru obiective cadru, exemple, problema raportului dintru diapazon si ambitus n intonarea concomitent vocal-instrumental a unor piese, exemple. c) audiia muzical-act de educare a sensibilitii auditive, act de cultur: - mediul sonor ca premis a formrii si dezvoltrii auzului muzical timbruri, ritmuri, tempouri, intensiti, sensul melodiei etc.),; - repertoriul de audiii muzicale, procedee de audiie activ cu muzic de factur figurativ (descriptiv) si nonfigurativa (abstract), exemple; - locul audiiei muzicale n lecia de educaie muzical,exemple. 4. Creativitatea n ora de educaie muzical: - dezvoltarea imaginaiei prin utilizarea temelor interdisciplinare, multi- si pluridisciplinare; - empatie (jocul de rol); - inveniuni melodico-ritmice, procedeee sinectice, exemple din practica profesorului.

11

5. Evaluarea n ora de educaie muzical: - precierea general, verificare orala, scris si practic (notarea subiectiv notarea obiectiv), standarde de performan si evaluare prin probe sumative, evaluarea n ora de educaie muzical prin descriptori de performan, chestionarul cu itemi, rebusuri, chestionar M.C.Q., sisteme convenionale de notare (cifre, litere, calificative, culori). Bibliografie Curriculum Naional, Ministerul Educaiei, Bucureti, 1999 Comes Liviu O metod de iniiere a copiilor la polifonia la trei voci Lucrri muzicologice 1968 Czire Iosif Educaia muzical din perspectiva creativitii Editura Univ. Muzic Bucureti 1998 Delion Pavel nsuirea limbajului muzical Revista de pedagogie, XXX, 1981 Ivcanu Aurel Cntecul-factor predominant al educaiei muzicale Educatie prin art si literatur, E.D.P., Bucureti 1978 Zoica Toma Ligia Audiia muzical-modaliti de valorificare si instruirea muzical E.D.P., Bucureti 1972 Zoica Toma Ligia Pedagogia muzicii si valorile folclorului Editura Muzical 1987 Motora Ionescu Ana ndrumtor pentru predarea muzicii, clasele I-IV, E.D.P., Bucureti 1973 Motora Ionescu Ana i Dogaru A. ndrumtor pentru predarea muzicii clasele V-VIII, E.D.P., Bucureti 1983 Munteanu Gabriela Jocul didactic muzicalEditura Academiei de Muzic, Bucureti, 1997 Munteanu Gabriela Metodica educaiei muzicale pentru gimnaziu si liceu Editura Sigma 1999 Munteanu Gabriela Ghidul profesorului de educaie muzical Editura Sigma 1999 Colecia de manuale alternative, clasele II, IV, V, VI, VII, VIII, IX.