Sunteți pe pagina 1din 20

EXPERTIZA GRAFOSCOPIC-MIJLOC DE PROB N PROCESUL PENAL

1. ASPECTE INTRODUCTIVE
Aflarea adevarului in anumite cauze necesit cunoaterea i rezolvarea unor probleme de strict specialitate pe care organul judiciar nu le are. n asemenea cazuri se recurge la cunostinele unui expert, dispunndu-se din oficiu sau la cerere efectuarea unor expertize. Stabilirea corect a strilor de fapt si mprejurrilor unor cauze, reprezint o sarcina destul de dificil pentru organul judiciar, deoarece acestea, in general in de trecut, ceea ce inseamn c organul judiciar este privat de posibilitatea de a le percepe normal. n astfel de situaii, ele trebuie reconstituite, operaiunea fiind cu atat mai dificil cu ct faptele s-au petrecut intr-un trecut mai indepartat, sau cu ct se leaga uneori de situaii de fapt ce nu intereseaza propriu-zis cauza, sau prezint un caracter complex, ori pur i simplu organul judiciar nu poate descifra intruct nu poseda anumite cunostine de specialitate. Solicitarea tot mai frecvent a unor specialiti a fost impus de nevoia lrgirii posibilitilor de perfecionare a infptuirii justiiei, ct i de progresul rapid al tiinei i tehnicii. n practica judiciar expertizele pot interveni in domenii variate, fr ca soluiile si concluziile expertului sa fie hotrtoare, ele atarn greu i adesea sunt determinante in rezolvarea cauzei. Utilizarea expertizei ca mijloc de prob este de regul facultativ, administrarea ei fiind lasata la aprecierea si dispoziia organului judiciar. Ca mijloc de prob, expertiza judiciara se impune n acele cazuri n care pentru precizarea unor fapte sau pentru stabilirea legturii cauzale dintre ele, sunt necesare cunotinte din anumite domenii de activitate. La aceasta se adaug faptul c de foarte multe ori se impun activiti care nu se pot desfura dect n afara instanei sau cu ajutorul unor mijloace tehnice speciale. n timp ce faptele si mprejurrile in baza crora se ajunge la aflarea adevarului constituie prob, caile admise prin lege, prin care se constat elementele de fapt ce pot constitui probe, sunt mijloace de prob. Aadar, unul din mijloacele prin care se stabilete

realitatea unor stri de fapt si mprejurri care se constituie in probe, il constituie expertiza judiciar. Spre deosebire de alte mijloace de proba, expertiza judiciara care presupune aplicarea unor metode stiintifice si utilizarea unor mijloace tehnice de investigare, este cel mai putin supusa subiectivismului in aprecierea starilor de fapt sI imprejurarilor care constituie probe in cauza cercetata. Ca mijloc de proba, expertiza criminalistic se constituie intr-un procedeu probator valoros prin care in baza unei cercetari fundamentale pe date si mijloace stiintifice, expertul aduce la cunostinta organului judiciar concluzii motivate stiintific cu privire la fapte pentru a caror lamuriri sunt necesare cunostinte de specialitate. Expertiza criminalistic se foloseste in special in cauzele penale si vizeaza cercetarea tiinifica a probelor materiale judiciare, in scopul identificarii persoanelor, obiectelor, substantelor pentru determinarea anumitor insusiri ale obiectelor, substantelor sau a unor schimbari intervenite in continutul si structura lor, pentru stabilirea mecanismului acestor schimbari. In principiu, dispunerea expertizelor presupune anumite activitati pregatitoare in efectuarea lor, aplicarea unor metode si tehnici de lucru specifice. Pregatirea dispunerii expertizelor se concretizeaz prin: a) analiza necesitii si calitatii dispunerii expertizelor - presupune ca organul judiciar sa recurga la concursul unor specialisti numai atunci cand acestia pot contribui la lamurirea unor fapte sau stari de fapt care prezinta importanta pentru cauza, respectiv pentru aflarea adevarului. Dispunerea expertizei poate fi realizata atat in faza urmririi penale cat si in cea de judecata. Exceptand situatiile cand este obligatorie, aceasta se dispune ori de cate ori organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata prezenta cumulativa a unor fapte sau stari de fapt care nu sunt valorificate indeajuns si imprejurarea ca pentru lamurirea lor este necesara folosirea cunostintelor unor specialisti. b) stabilirea corect a obiectului expertizei, prin limitarea acestuia doar la fapte si imprejurari, nefiind admisa excluderea sa la problema de drept. c) pregtirea materialelor ce vor fi supuse examinarii punndu-se accent deosebit pe asigurarea calitii acestuia.

d) formularea clar a intrebarilor adresate expertului. e) alegerea institutiei sau a expertilor care urmeaza sa execute lucrarea. f) emiterea actului prin care se dispune efectuarea expertizei. in privinta genurilor de expertize criminalistice, remarcam ca acestea se diferentiaza in raport cu obiectul concret si in functie de specificul examinarilor ce se efectueaza. Exist astfel: - expertiza dactiloscopic; - expertiza grafic; - expertiza fotografica de portret; - expertiza traseologic; - expertiza balistic; - expertiza fizic i chimic; - expertiza de examen tehnic al documentelor; -expertiza biocriminalistic. n ceea ce priveste metodologia de efectuare a expertizei, aceasta presupune parcurgerea in mod necesar a urmatoarelor etape1: - cunoaterea obiectului expertizei - presupune studierea actului de dispunere si a materialelor trimise. - examinarea separat (intrinsec) - a materialelor puse la dispozitie pentru relevarea si inregistrarea caracteristicilor identificatoare generale si particulare. Aceasta etapa include sI obtinerea modelelor de comparatie. - examinarea comparativ - consta in cercetarea caracteristicilor ce particularizeaza urma in litigiu si modelele de comparatie, raportandu-le unele la altele. - formularea concluziilor - se fundamenteaza pe rezultatele constatarilor desprinse in cadrul examenului comparativ. Concluziile pe care le poate formula un expert sunt: - categorice sau certe - ele fiind pozitive sau negative - de probabilitate - sunt formulate cand caracteristicile comparate sunt insuficiente din punct de vedere cantitativ si calitativ.

Vasile Berchean, Marin Ruiu Tratat de tehnic criminalistic, editura Little Star, Bucureti, 2004;

- de imposibilitate - au la baza fie calitatea total necorespunzatoare a elementelor caracteristice, identificatoare ale obiectelor cercetate, fie lipsa unor metode si mijloace tehnico-stiintifice adecvate pentru examinare.

2.EXPERTIZA CRIMINALISTIC GRAFIC


Scrisul, materializat n formele grafice ale unui manuscris, este urmarea activitii nervoase i musculare a omului, tradus printr-un complex de micri sau de deprinderi tehnice. n consecin el trebuie, privit ca o realitate dinamic i nu statistic, fix, aa cum apare la prima vedere. Dou texte cu coninut similar sau dou semnturi aparinnd unei singure persoane, chiar dac au fost trasate n acelai moment nu vor corespunde niciodat perfect n toate elementele grafice (se exclude desigur copierea, unde nu este vorba de un scris liber, ci de reproducerea mecanic a unui model)2. Cu toate acestea, identificarea persoanei de la care provine un scris este posibil, datorit celor dou proprieti fundamentale ale scrisului de care ne vom ocupa mai jos, i anume individualitatea i stabilitatea sa relativ ; operaia comport un examen comparativ, utilizndu-se ca probe de referin mostre de scris emanind n mod cert de la persoana presupus a fi autor. Reinem deci c teoria general a identificrii este ntru totul valabil i pentru scris, a crui specificitate justific existena unui gen autonom de expertiz : expertiza criminalistic a scrisului, denumit i grafoscopie judiciar" sau expertiza grafic". Obiectul nemijlocit al acestei expertize l constituie identificarea scriitorului i n practic se concretizeaz n urmtoarele situaii : verificarea faptului dac un text sau o semntur provine realmente de la scriptorul nominalizat n; identificarea persoanei care a executat un text sau o semntur ce s-au dovedit a nu aparine titularului respectiv (false) ori provin de la un autor necunoscut (scrisori anonime, acte pe nume fictive, adugiri etc).
2

Lucian Ionescu - Expertiza criminalistica a scrisului, editura Junimea, Iai, 1973;

Determinarea autenticitii nscrisului, nu n sensul legal definit mai sus ci n sensul c acesta nu este contrafcut, se realizeaz prin constatrile i aprecierile expertului, dar urmeaz a fi reinut sau respins numai de ctre organul judiciar, prin interpretarea concluziilor expertizei. Uneori scrierea i semnarea actului de ctre titular echivaleaz cu nsi autenticitatea lui, cum ar fi cazul unui testament ntocmit personal de testator. Alteori situaia este mai complicat. De exemplu, semntura de pe o chitan aparine ntr-adevr persoanei pe numele creia a fost executat, ceea ce nu nseamn n mod automat c i actul este autentic ntruct semntura putea fi data n alb" ori furata" prin intermediul hrtiei copiative, iar textul adugat ulterior.
3

Expertiza propriu-zisa se realizeaza prin analiza comparativa a elementelor grafice caracteristice cuprinse in textul al caror autor urmeaza a fi identificat si piesele ridicate ca modele de comparatie libere, executate in afara procesului de identificare si modele de comparatie experimentale executate la cererea organelor de urmarire penala. Astel, trebuie sa se pun la dispoziia expertului nscrisul care conine textul (meniunea) supus examinrii sau semntura i probele de scris (semnturi) prelevate de la presupuii executani. Examinarea scrisului pe baza de fotografii se face in cazul in care originalul s-a pierdut sau cand mentiunile au fost facute pe un obiect sau material neobisnuit (pe peretele unei case, pe o usa etc.). Daca la dispoziia expertului se depun exemplarele unui inscris,executate cu hartie de copiat, xerocopiile sau fotografiile acestora, examinarea este mai dificila. Rezolvarea cu succes a problemelor puse in faa expertului depinde de calitatea i de cantitatea probelor de scris de comparaie (probelor de semnatura a presupusului executant). Scriptele (semnaturile) ce se prezinta pentru expertiza, trebuie sa indeplineasca anumite cerine, din care amintim principalele dou: - la prelevarea probelor de scris(semnaturi), liber, este necesar sa se verifice autenticitatea lor, adic daca intr-adevar ele sunt ntocmite de persoana in numele creia sunt prezentate;
3

Lucian Ionescu - Expertiza criminalistica a scrisului , Editura Junimea, Iai, 1973.

- toate probele de scris (semnatura) trebuie certificate spre neschimbare de catre anchetatorul penal sau de instanta. Prezentarea unor scripte necertificate exclude posibilitatea efectuarii expertizei. 2.1.IMPORTAN A I VARIETATEA MATERIALELOR DE COMPARA IE4 Expertiza criminalistica a scrisului este una dintre cele mai raspandite categorii ale expertizei judiciare, avand drept coninut examinarea manuscriselor in vederea soluionarii problemei cu privire la executanii textelor sau a semnaturilor. Examinarea se face comparand textul sau semnaturile in discutie cu un material comparativ adecvat, provenit de la persoanele presupuse a fi executanii actelor ce seexamineaza. 2.2.PROCURAREA MATERIALELOR DE COMPARA IE5 Procurarea materialului de comparati enu este sarcina experilor, ci intra in obligaiile organelor care solicit expertiza si au obligaia de a verifica daca scriptele de comparafie provin de la persoanele carora lise atribuie, precum si de a le pune in discutia parilor. In urma punerii lor in discufie, se inlatura toate probele de scris asupra carora parile nu cad de acord. Dupa efectuarea acestor investigafii,probele de scris trebuie sa fie nominalizate si vizate de catre organele solicitatoare. 2.3.CARACTERISTICILE MATERIALELOR DE COMPARA IE Materialul de comparatie trebuie sa fiecat mai amplu atat ca numar de piese, cat si ca intindere, pentru a cuprinde scrisul sau semnaturile persoanelor respective in cat mai multe variante. Aceasta se impune deoarece scrisul fiecarei persoane prezinta o serie de mo-dificari si transformari datorita unor cauze(factori) diferite, fenomen care poarta numele de variabilitate a scrisului. Variabilitatea scrisului poate fi:
4

Valentin Stnescu - Expertiza Grafoscopic.Importana scriptelor de comparaie n Revista Criminalistica nr.2, aprilie 2009; 5 Lazr Crjan Compendiu de criminalistic, editura Funda iei Romnia de Mine, Bucureti, 2004;

a) temporala(succesiva) cnd modificarea scrisului are loc in timp, in diferite etape din viaa persoanelor (varsta, profesie); b) condiionata cnd apare in funcie deanumite cauze (factori) ce acioneaza izolat sau simultan. Cauzele pot fi: - obiective(defectuozitatea instrumentului de scriere, folosirea unor instrumente neobisnuite, scrierea pe un suport in miscaresau necorespunztoare, scrierea in condiii de iluminare insuficiente, in poziii neobisnuite etc.); -subiective,care in de persoana scriitorului (afeciuni ale ochilor sau ale aparatului locomotor, schimbari ale tonusului muscular datorate proceselor de excitaie sau inhibiie din scoara cerebrala, stari de ebrietate, intoxicaii grave, sub influena drogurilor, sedativelor, tranchilizantelor etc.); c) modala (intalnita la majoritatea persoanelor) si se refera la dispoziia scriptorului de a scrie intr-un fel sau altul (variante ale scrisului: tehnic, cu inflorituri, lizibil, ilizibil prin deghizarea scrisului); d) intrinseca (ce ine de constructia semnelor grafice) si se refera la faptul ca aceleasi semne realizate prin aceleasi miscari nu vor fi identice in doua exerciii succesive,chiar daca sunt executate distinct si cu atat mai mult daca sunt intercalate intre litere diferite.De aici rezulta cu necesitate a se punela dispoziia expertului un material cat mai bogat i variat. 2.4.CLASIFICAREA MATERIALELOR DE COMPARA IE6 Materialul de comparatie ce servete la efectuarea expertizelor poate fi incadrat in trei categorii: probe de scris libere (anterioare sau preexistente), probe intermediare7 si probe experimentale (executate la cerere). Probele libere (anterioare sau pre-existente) sunt cele executate de o anumitapersoana anterior cauzei i fr a avea vreo legatura cu imprejurarile acesteia

Radu Constantin, Pompil Drghici, Mircea Ioni Expertizele, mijloc de prob n procesul penal, editura Tehnic, Bucureti, 2000; 7 Din practica judiciara s-a desprins i aceasta categorie.

(scrisori,notie, acte juridice, cereri, autobiografii, declaraii, coresponden de serviciu, semnaturi pe diferite acte la diverse organe etc.). Aceste probe au o valoare foarte mare in expertiza criminalistica a scrisului pentru urmatoarele considerente: -ipoteza deghizarii este redusa la minim; - fiind intocmite in condiii diferite, ele conin mai multe variante ale scrisului persoanei respective; -scrisul este mai natural, mai apropiatde scrisul obisnuit al scriptorului, nefiind afectat de starea emotiva sau teama, date devexecutarea probelor in faa instanelor sau organelor de ancheta; - reprezinta o garanie a autenticitii semnaturilor sau a textelor scrise de mana, in situaiile in care actele sunt intocmite in faa unor organe de stat. n cazul examinarii cifrelor, se vor cauta scripte cu diverse operaiuni materiale,cu iniruiri de cifre cum apar in diferite registre sau in diverse note cu cheltuieli gospodaresti. n cazul expertizarii semnaturilor sevor procura acte care sa conina mai multe variante ale semnaturilor presupusului autor,inclusiv cele prescurtate (acte de serviciu,condica de prezen, la serviciile de stare civila, eliberarea buletinelor de identitate i paapoartelor, acte notariale etc.). Probele libere trebuie depuse in original. Nu se admit duplicate, fotocopii sau xerox intrucat se limiteaza posibilitatea studierii caracteristicilor scrisului de catre expert. Fac excepie actele care sunt supuse restriciei de a fi scoase din institutii sau cele incorporate in mape sau registre cu care se lucreaza in mod frecvent (registrele de stare civila). Fotocopiile si xerocopiile vor fi certificate. Condiiile pe care trebuie sa le ndeplineasca probele libere: -sa fie scrise in aceeai limba cu actele de expertizat; -actele sa fie de acelai tip (de exemplu, daca se expertizeaza contracte, sa se procure de preferin acte sub semnatura privata sau autentice); -actele ce se examineaza i probele libere sa fie scrise de preferin pe cat posibil n aceeai perioada de timp sau perioade apropiate;

-in masura posibilitilor sa se procure acte scrise in condiii similare, referitor la instrumentul de scris (stilou, pix, creion etc.)si suportul de hartie (velina, semivelina, ziar,carton etc.). Pentru a garanta autenticitatea provenienei probelor libere, ele trebuie prezentate presupusului executant pentru ca acesta sa confirme ca le-a scris personal, iar n cadrul dezbaterilor sa fie puse in discuia partilor,aceasta pentru ca exista riscul ca unele acte care ar trebui intocmite personal, sa poata fi scrise si de alte persoane. Probele de scris intermediare8 sunt manuscrisele intocmite dupa declanarea litigiului sau procesului penal, care pot fi in legatura cu cauza respectiva (cereri de che mare in judecata, declaratii, note explicative,dovezi de indeplinire a procedurii, notite cupropuneri de probe etc.) sau nu sunt in legatura cu cauza, dar nu sunt intocmite pentru expertiza (scrisori adresate rudelor saucunotinelor, notie etc.). Ele nu au valoarea probelor libere,intrucat la data intocmirii partea putea sa presupuna ca se va ajunge la efectuarea expertizei i c vor putea fi folosite drept material de comparaie, pentru ca: -in aceasta situatie, deghizarea scrisului este mai probabila; -aceste acte fiind scrise mai citet, lipsesc tocmai elementele caracteristice scrisului natural, spontan, cand autorul are in vedere in mod special lizibilitatea scrisului; - in cazul in care actele ce se expertizeaza sunt mai vechi, se pot constata diferene mai mari sau mai mici in funcie de modificarea scrisului autorului in decursul timpului. i in cazul acestor probe, trebuie prezentate scriptele presupusului autor si sa fie puse in discutia partilor. Probele de scris experimentale (executate la cerere) sunt cele care se executa special pentru efectuarea expertizei. n cazul in care aceste probe sunt solicitate de organele poliiei sau parchetului, acestea pot fi executate la sediul lor. n cazul in care sunt solicitate de instan, este bine ca probele sa fie executate in camera de consiliu intrucat solemnitatea edinelor de judecata poate crea persoanei o stare emotiva care sa-i afecteze scrisul, iar din cauza proceselor care sunt pe rol, timpul avut la dispozitie este mult mai redus.
8

Din practica judiciar s-a desprins i aceast categoric.

Aceste probe sunt de multe ori insuficiente pentru a se ajunge la o concluzie certa deoarece: -unul din factorii care influenteaz scrisul - starea subiectiva a scriptorului in momentul intocmirii actului cercetat - nu poate fi reprodus in timpul efectuarii experimentului; -in privinta datei intocmirii, probele experimentale se pot apropia de actul cercetat numai in cazul in care acest document a fost scris relativ recent; -la data luarii acestor probe de scris, persoana este in cunostin de cauz cu privire la efectuarea expertizei si ca atare,fiind de rea credin ii poate deghiza scrisul. 2.5.REGULI SPECIALE PENTRU PREGTIRE A MATERIALELOR DE COMPARA IE N CAZUL PROBELOR EXPERIMENTALE9 Li se va cere persoanelor banuite sa scrie in primul rand declaratii sau note explicative in legatura cu unele imprejurari,chiar fara legatura cu cauza respectiva, pentru ca atentia sa le fie concentrata asupra coninutului acestor acte i nu asupra modului de realizare a scrisului. Se va proceda, apoi, la dictarea unui text pregatit din timp, in care sa figureze cuvinte, meniuni din text, fraze sau chiar textul de examinat in intregime. Aici se vor avea in vedere: -textul sa corespunda din punct de vedere al limbii; -daca textul este executat in acte specifice (foi de operaiuni CEC sau documente financiar-contabile) i probele scrise trebuie prezentate de sub forma unor asemenea documente, intrucat pentru expertiza prezinta important i dimensiunea, liniatura,starea suprafeei documentelor; - dictarea se va face calm, cu voce lin i in acelai ritm, fara indicaii cu privire la amplasarea textului, alineate, ortografie i punctuatie; - abrevierile, cuvintele straine, expresiile tehnice, cuvintele necunoscute de scriptor nu se dicteaza litera cu litera, ci sunt lasate sa fie scrise aa cum dorete i cum o face in mod curent;

Colectiv -ndrumar orientativ de felul n care trebuie efectuat o expertiz grafic;

10

-daca se constata ca scriptorul vrea sa-i modifice scrisul i n acest mod incetinete sau grabeste ritmul scrisului, acest lucru trebuie impiedicat prin accelerarea sau incetinirea dictarii; -se va cere persoanei sa execute scrisul in toate variantele pe care le cunoate,pe diferite file. Daca varianta cautata nu apare in scripte, i se va indica sa o execute (majuscule, sens tehnic, caractere gotice etc.); -probele sa fie executate pe cat posibil in aceleai condiii in care a fost scris i actul n litigiu (in picioare, eznd, cu foile de hartie aplicate pe perete, cu mana stanga, cu sau fara ochelari, cu acelai gen de instrument de scris, pe acelai gen de hartii sau formulare) facandu-se mentiunea pe ele (probe) modul in care au fost luate; -nu se da actul in litigiu pentru a fi copiat de cel in cauza, deoarece ar avea multe posibilitati s-i deghizeze scrisul. In cazul in care actul litigios conine cifre, scriptorul va fi pus sa efectueze diferite operatiuni matematice pentru a i se distrage atentia de la forma cifrelor, el fiind con-centrat in efectuarea calculelor. Daca scrisorile anonime sunt insoite de plicuri, i se va cere persoanei s completeze i plicurile, intrucat plasamentul mentiunilor, marimea literelor i chiar forma lor pot furniza elemente cu caracter identificator. Cand se expertizeaza semnturi, este necesar ca acestea sa fie luate in primul rand de la titulari i apoi de la persoanele banuite.Ele se executa pe mai multe foi de hartie,care trebuie luate dupa executarea a 5-7 semnaturi. n cazul semnaturilor ce trebuie s fie executate pentru alte persoane, scriptorului i se cere sa scrie iniial numele i prenumele titularului i apoi sa execute propriile-i semnturi.

2.6.METODA DE BAZ IN EXPERTIZA CRIMINALISTIC A SCRISULUI Metoda de baza folosita de expert este cea a comparaiei, precedat de examinarea separata ascrisului incriminat i a celui de comparatie.n acest mod se determin caracteristicile speciale (forma semnelor grafice) din compararea carora rezulta asemanarile

11

i deosebirile. Acestea sunt puse in eviden cu ajutorul,,raportului de expertiz" intocmit de expert. n prezent, criminalistica romneasca beneficiaz de o tehnologie de inalt performan reprezentat de Lupa dactiloscopic X3, Stereomicroscop SMXX, POLILIGHT surs de lumin cu lungime de und variabil cuprins ntre 350 i 1000 nanometri, aparatul VSC 5000 (staie de examinare a documentelor, comparator videospectral 5000), DOCUBOX DRAGON i FORAM 685-2 Comparator spectral Raman10.

3.SISTEMUL FORAM 685-2


3.1.GENERALITI EFECT RAMAN Spectrologia Raman reprezint procesul de mprtiere Raman, efect denumit dup descoperitorul su, omul de tiin indian C.V. Raman. Efectul implic mprtierea inelastic a luminii, n care o proporie redus a luminii mprtiate de pe suprafaa unui material este deplasat frecvent de ctre vibraiile atomice dintre molecule. n practic s-a constatat faptul c la baza celor mai multe metode de analiz stau interaciile neelastice, n care au loc schimburi ale radiaiei electromagnetice i corpusculare cu proba de analizat. Prin aceste reacii neelastice are loc un schimb de energie bine definit ntre radiaie i particulele din prob (atomi, ioni, molecule). La efectuarea analizei se obin semnale corespunztoare unor tranziii ntre anumite stri energetice, care ordonate n funcie de energie, ne dau spectrul probei de analizat. Experiena arat c, atunci cnd un fascicul de lumin se propag printr-un mediu total sau parial transparent pentru radiaia incident, el este, n parte, mprtiat (difuzat); n radiaia mprtiat se deosebesc, de regul, trei componente: a) b) radiaia mprtiat prin efect Tyndall, care se datorete neomogenitilor radiaia mprtiat prin efect Rayleigh, care este provocat de fluctuaiile locale ale (suspensiilor) microscopice din mediu; indicelui de refracie ale unei substane pure;
10

http://www.politiaromana.ro/Criminalistic/expertize_grafice;

12

c)

o component datorit efectului Raman (substane pure) Difuzia Raman const din apariia n spectrul radiaiei mprtiate de un mediu

iradiat, de exemplu cu o radiaie monocromatic, pe lng linia spectral corespunztoare radiaiei incidente, a unor linii spectrale situate fa de linia excitatoare, fie spre lungimi de und mari, fie spre lungimi de und mici, simetrice fa de excitatoare. n practic, spectrologia Raman va expune vrfuri proeminente (exemplu: diferenele de lungimi de und de la lumina de excitai laser), care sunt caracterizate prin frecvenele vibraionale ale atomilor din moleculele prezente. Compoziia molecular a probelor diferite de material poate fi astfel comparat prin observaie direct a deplasrilor Raman. 3.2.UNITATEA PRINCIPAL FORAM Spectrologia Raman ofer suport judiciar tiinific printr-o unealt adiional pentru compararea cernelurilor i a fibrelor vopsite. Metoda este pretabil situaiilor n care sunt disponibile probele urmrite de material, iar substanele chimice convenionale sunt impracticabile. n particular, comparaia direct a spectrului Raman poate oferi mijloace pentru determinarea care dintre cele dou probe de substan scriptural se deosebete de cealalt ? i de aici, dac provin din aceeai surs ? Sistemul optic FORAM este format din: o diod laser pentru sursa de lumin cu lungimea de und de 685 nm, pentru excitarea emisiei Raman de la proba de cerneal selectat. lentilele obiectivului microscopului pentru colectarea luminii Raman mprtiate. spectrometru de difracie cu detector Peltier pentru separarea componentelor lungimilor de und ale luminii colectate. camera video pentru afiarea unei imagini video artnd zona din prob i spotul laser. 3.3.OBIECTIVELE MICROSCOPULUI Lentilele microscopului, n numr de 3 (5x, 10x, 20x), sunt montate pe o turel rotativ. Lentilele 10x i 20x vor fi selectate n mod normal cnd se nregistreaz un spectru, iar cel de 5x va fi folosit doar pentru poziionarea probei.

13

3.4.CONTROLUL INTENSITII LASER Controlul intensitii laser este poziionat pe partea superioar a unitii principale FORAM i are dou scale: control sus de la 10% la 25% din intensitatea maxim; control jos:OFF (0%) la 100% din intensitatea maxim. 3.5.GAMA LUNGIMILOR DE UND Lumina de excitare provenit de la dioda laser (=685nm) este focalizat n cadrul probei, iar lumina mprtiat Raman este colectat de ctre lentilele microscopului. Aceasta este analizat n cadrul spectrometrului i un spectru Raman determinat ca set al valorilor intensitilor (uniti arbitrare) peste banda numerelor de und 400-200cm-1 3.6.MASA DE TRANSLAIE XYZ Documentul supus examinrii este aezat pe masa de translaie sub lentilele obiectivului selectat. Aceast mas de translaiepoate fi mutat n planul ei, respectiv X (stnga-dreapta), i Y (nainte-napoi), ca i n direciile Z (sus-jos). Micarea n planul XY permite selectarea probei de cerneal pentru analiz, n timp ce micarea pe direcia Z permite spotului laser s fie focalizat pentru maximizarea luminii colectate. 3.7.APLICAII analiza spectral a traseelor realizate de un instrument scriptural (cerneluri, past de pix, tu, creion), indiferent de vechimea acestora i compararea rezultatelor obinute cu traseele considerate modele de comparaie i cu cele aflate n librrie (dup constituirea bazei de date). folosirea cu succes n cazul documentelor (bancnote, paapoarte, etc.) n vederea identificrii tipului de tu utilizat, raportat la substanele de tiprire autentice. analiza spectral a peliculelor de vopsea.

14

4.DIFERENIEREA EXPERTIZEI GRAFOSCOPICE DE ALTE GENURI DE EXAMINARE


Dat fiind confuzia care n general domnete cu privire la disciplinele care studiaz scrisul, simpla enunare a obiectului expertizei criminalistice a scrisului nu este suficienta pentru definirea precis a acestui gen de examinare. De aceea n vederea unei juste nelegeri a ntinderii sferei de probleme i a limitelor acesteia apar necesare cteva explicaii referitoare la alte dou aspecte ale cercetrii scrisului, i anume, examinarea tehnic a actelor i examinarea grafologic. 4.1. EXAMINAREA TEHNIC A ACTELOR11 Modalitile de falsificare ale unui act, indiferent de procedeele utilizate, se reduc n fond la dou posibiliti: 1) alterarea unui nscris existent i 2) confecionarea unui nscris fictiv. n primul caz este modificat un act valabil ntocmit, fie prin nlturarea unor meniuni, fie prin adugarea altora. Adugirile efectuate pot reprezenta un plus fa de datele deja nscrise sau o nlocuire a unor date, dup ce acestea au fost n prealabil nlturate. n al doilea caz se alctuiete n ntregime un act fals, prin contrafacerea scrisului, a semnturilor, a tampilei, mai rar a formularului respectiv, sau prin reutilizarea frauduloas a unora. Este lesne de observat c n ambele situaii examinarea n vederea determinrii autenticitii se refer pe de o parte la scris i expresie a unei deprinderi personale, iar pe de alta parte la o serie de elemente materiale ale scrisului, cum ar fi substanele de scriere (cerneal, creion, tu), suportul scrierii (hrtia) etc. Un exemplu tipic de examinare tehnic l reprezint determinarea tersturilor. Adesea modificarea actelor se efectueaz prin nlturarea unor meniuni literale i cifrice, ca sume de bani, cantiti, date calendaristice etc. din inventare, chitane, librete de economii, diplome, documente de identitate i altele. Radierea sau rzuirea unui scris atrage dup sine o deteriorare a hrtiei prin subierea ei i prin deranjarea fibrelor
11

Lucian Ionescu - Expertiza criminalistica a scrisului, editura Junimea, Iai, 1973;

15

din stratul superior. Urmele de acest gen pot fi puse n eviden prin diverse procedee, unele mai simple, cum ar fi examinarea microscopic, iluminarea actului dedesubt sau sub un unghi de inciden mic, expunerea la vapori de iod, absorbirea unor substane lichide, pulverizarea cu prafuri fine, altele mai complicate dar foarte precise, de pilda msurarea conductibilitii electrice a hrtiei n diferite poriuni i examinarea cu ajutorul radiaiilor beta. Atunci cnd manoperele ntreprinse de falsificator nu au dus la nlturarea complet a trsturilor scrisului iniial este posibil relevarea acestuia pe baza fragmentelor conservate. n acest scop se urmrete obinerea unui contrast maxim ntre fondul actului i trsturile respective, prin iluminri i fotografii speciale cu filtre ; n caz de rezultat negativ se trece la examinarea n radiaii invizibile (ultraviolete i roentgen), pe hrtie fotografic. n absena unor asemenea trsturi latente, cercetrile sunt dirijate spre exploatarea eventualelor urme de presiune lsate de vrful instrumentului scriptural n momentul ntocmirii actului. n afar de ndeprtarea unui scris pe cale mecanic, falsificatorii practic tergerea chimic, prin splarea trsturilor de cerneal i, mai puin frecvent, de past, cu diferite substane. Chiar dac n locul respectiv nu se remarc o nglbenire, sub aciunea razelor ultraviolete, zona atacat va cpta de cele mai multe ori o fluorescen diferit de cea a poriunilor neafectate, putndu-se citi bine scrisul iniial Tot ca o modalitate de tergere este considerat acoperirea unui scris, fie cu un alt text, fie prin haurare cu linii, fie printr-un desen. Dac trsturile scrisului acoperit i cele ulterioare se comport diferit fa de radiaiile infraroii, primele fiind opace iar ultimele penetrabile, se poate pune n eviden textul mascat prin fotografierea actului n infrarou sau cu ajutorul aparatului DOCUBOX DRAGON cu precizarea c acestea nu sunt singurele mijloace de relevare a scrisurilor ascunse. Falsificarea actelor se realizeaz i prin adugarea unor meniuni noi, fie direct, fie dup ce s-au efectuat tersturi. Datorit imposibilitii scriptorului de a se integra perfect n ansamblul grafic existent, adugirile dau natere la neconcordane, materializate n dezalinieri, diferene de dimensiune, nclinare i presiune. Ritmul micrilor inscripstorii devine n general lent.

16

De asemenea, adugirea este incontestabil dac ea a fost efectuat cu un material de scriere diferit de cel al scrisului anterior. In mod firesc rndul care urmeaz are trsturile peste cele ale rndului precedent sau semntura trece peste trsturile rndului final. O succesiune invers a trsturilor intersectate denot o scriere ulterioar ; de exemplu, dac trsturile semnturii sunt sub trsturile textului nseamn fie c semntura respectiv a fost dat n alb", adic coninutul actului a fost completat pe o foaie deja semnat, fie c s-a intercalat ultimul rnd ntre textul iniial i semntur. Soluionarea concret a problemei ncrucirii trsturilor nu este n practic lipsit de dificulti, generate refolosirea timbrelor, descifrarea documentelor carbonizate etc. Dei examinarea scrisului i examinarea tehnic a actelor au un profil diferit, trebuie subliniat c ele se afl ntr-o strns interdependen, expertul fiind obligat, chiar atunci cnd problema pus de organul judiciar are un caracter strict grafic, s procedeze la o examinare a actului i din punct de vedere tehnic. Descoperirea unor urme materiale de contrafacere va demonstra de la nceput falsitatea actului,, fcnd uneori inutil o examinare comparativ a scrisurilor ; pe de alt parte problemele de tehnica a actelor pot avea i un aspect grafic, cci odat stabilit contrafacerea, de cele mai multe ori exist interesul de a se identifica i autorul ei.

4.2. GRAFOLOGIA12 Grafologia, cel puin ca termen, este extrem de frecvent confundat cu expertiza criminalistic a scrisului. Etimologic grafologia este tiina scrisului", dar sensul propriu, ca disciplin independent, este acela de determinare a caracterului, a personalitii omului cu ajutorul scrisului.

12

Radu Constantin, Pompil Drghici, Mircea Ioni Expertizele, mijloc de prob n procesul penal, editura Tehnic, Bucureti, 2000;

17

Grafologia se bazeaz pe teza c o persoan poate fi uor recunoscut prin gesturile sale, gesturi care nu depind de o intenie sau voina de moment, ci de o conjugare, a forelor contiente i incontiente ce ar anima fiecare persoan. Toate atitudinile fiinei umane sunt deci gesturi ncrcate de semnificaii psihologice care se reflect net n scris i anume n caracteristicile generale ale scrisului, n tipurile de micri ca reflexe spontane, privite independent de formele literale pe care le mbrac. Cu alte cuvinte, ntre trsturile psihologice ale unei persoane i scrisul su exist un raport de cauzalitate. Grafologia a fost definit ca ,,o tiin de observare i art de interpretare" (Suzanne Bresard13). ntr-adevr, ntocmirea unui portret grafologic cuprinde dou faze : 1) studierea scrisului i determinarea caracterelor sale obiective, denumite i dominante grafice" i 2) stabilirea semnificaiilotr psihologice corespunztoare acestor dominante. n ceea ce privete problema grafologiei, intereseaz mai ales sub aspectul relaiei acesteia cu expertiza grafic (criminalistic). Cu toate c ambele discipline se ocup de studierea scrisului, fiecare dintre ele are un obiect i modaliti proprii de investigaie, ce nu pot fi confundate, aa dup cum rezult din urmtoarea paralel : grafologia urmrete descoperirea personalitii dup un scris cert, expertiza grafic urmrete identificarea autorului unui scris a crui adic al crui autor este cunoscut ; paternitate este incert (necunoscut sau contestat) ; n grafologie se examineaz un singur scris (o prob sau mai multe provenind de la aceeai persoan),stabilindu-se caracteristicile generale i interpretndu-se acestea din punct de vedere psihologic ; n expertiza grafic se compar dou scrisuri sau grupe de scrisuri, evalundu-se asemnrile i deosebirile ; n grafologie se cerceteaz scrisuri sincere, nedisimulate ; n expertiza grafic se examineaz adesea scrisuri intenionat modificate (deghizate) sau contrafcute (copiate ori imitate). Stabilirea adevrului n justiie i n cauzele extrajudiciare impune o verificare a autenticitii actelor, operaie tehnic posibil doar prin efectuarea unei cercetri criminalistice. Au existat totui cazuri cnd n cursul urmririi penale s-au solicitat
13

Graphologie ,1997.

18

experilor i aprecieri de ordin grafologic asupra unui text manuscris n scopul descoperirii autorului, i anume cnd nu exista nici o bnuial cu privire la identitatea acestuia. Aceste situaii au un caracter excepional i n orice caz numai o examinare grafologic nu este concludent, avnd o valoare cu totul indicativ. Discuia asupra deosebirilor dintre grafologie i expertiza grafic nu prezint numai un interes teoretic, ci urmrete sa previn pericolul ptrunderii interpretrilor grafologice n aprecierile strict grafice. n acest sens sunt de semnalat unele tendine care s-au manifestat n literatura de specialitate, prin care s-a ncercat o extindere a grafologiei la domeniul identificrii scriptorului, considerndu-se c grafologia ar cuprinde att interpretri psihologice ct i tehnica examinrii comparative, c ar exista deci o grafologie a caracterelor i o grafologie a identificrii.

BIBILIOGRAFIE
1. Lucian Ionescu - Expertiza criminalistica a scrisului, editura Junimea, Iai, 1973; 2. Radu Constantin, Pompil Drghici, Mircea Ioni Expertizele, mijloc de prob n procesul penal, editura Tehnic, Bucureti, 2000; 3.Vasile Berchean, Marin Ruiu Tratat de tehnic criminalistic, editura Little Star, Bucureti, 2004; 4.Lazr Crjan Compendiu de criminalistic, editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2004;

19

5.Valentin Stnescu - Expertiza Grafoscopic.Importana scriptelor de comparaie n Revista Criminalistica nr.2, aprilie 2009; 6.Colectiv -ndrumar orientativ de felul n care trebuie efectuat o expertiz grafic; 7. http://www.politiaromana.ro/Criminalistic/expertize_grafice.

20