Sunteți pe pagina 1din 80

Constructii Hidrotehnice II

IV ACH

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Definitie

Barajele mobile (stavilarele) sunt baraje de mica inaltime ce se construiesc pe cursurile de apa in scopul ridicarii nivelului natural si eventual al realizarii unei acumulari.

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

ALCTUIRE STRUCTURAL GENERAL


Din punct de vedere structural barajele mobile sunt alctuite din dou pri: partea fix - compus din corpul deversor, pile i culei; partea mobil - constituit din stavile i batardouri. Corpul deversor mpreun cu elementele mobile asigur realizarea reteniei i descrcarea debitelor de ap n aval. Prin manevrarea stavilelor seciunea barat poate fi deschis n ntregime sau parial.

ALCTUIRE STRUCTURAL GENERAL

BARAJE MOBILE
Functii
asigurarea captarii sau derivarii debitelor pentru uzine hidroelectrice, pentru alimentari cu apa potabila sau industriala, pentru irigatii sau mentinerea in sectorul barat a adncimii necesare pentru navigatie; asigurarea capacitatii de evacuare a apelor fara ca nivelul maxim admis in amonte sa fie depasit; mentinerea unui nivel constant in aductiunile cu nivel liber care sa le fereasca de variatiile nivelului apei din albia naturala a rului; evacuarea in aval a aluviunilor depuse la anumite intervale de timp, fara a se pierde insa cantitati prea mari de apa; evacuarea cu usurinta a corpurilor plutitoare, aduse mai ales de apele mari precum si a gheturilor ce apar in perioada de primavara.

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Alcatuire constructiva

baraj principal dig mal stng CHE

baraj lateral dig mal drept

2 km

pereu baraj lateral baraj principal CHE

Amplasamentele acestor lucrari sunt caracteristice in general zonelor de deal si de ses.

rigola stavilar

0 50 100 m

albie regularizata

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Alcatuire constructiva in plan
pereu din b. a. baraj de pamnt cmp deversor zid de racord pila culee

STAVILAR

CHE

zid de sprijin

bazin de linistire

bazin disipator albie regularizata

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Alcatuire constructiva in sectiune transversala

pod zid de racord 98.00 umplutura de balast 84.00 79.50 umplutura de argila ecran de etansare in profunzime (perete mulat) roca de baza 71.00 nisa batardou

macara portal

stavila clapeta stavila segment pila zid de garda barbacane rost permanent 80.00 79.30 75.00 69.00 filtru invers blocuri din beton rizberma 77.00 rigola prag sicanat pereu albie regularizata

92.00 placi din beton

corp deversor galerie de vizitare si drenaj ax put de drenaj

dren

bazin disipator in doua trepte

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Etanarea i drenarea fundaiilor

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Lucrarile de disipare a energiei
Lucrarile de disipare a energiei se compun din: bazin disipator si rizberma. Bazinul disipator se poate realiza intr-o singura treapta sau in doua trepte.

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Alcatuire constructiva pentru sistemele de evacuare

1)

2)

1. 2. 3.

Cu profil deversant + stavile de dimensiuni mici sau cel mult mijlocii Cu prag deversant lat + stavile de deschidere si inaltimi mari profil deversant care adaposteste vane de fund si stavile de coronament
ACH

3)

Constructii Hidrotehnice II

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Sisteme constructive de alcatuire a partii fixe a stavilarelor
a
a

Sistemul cu radier general. Radierul general este alcatuit dintr-o placa de fundatie, continua de-a lungul intregului front de retentie, in care sunt incastrare pilele

Sistemul cu pile independente. In acest sistem constructiv pilele sunt separate de radier prin rosturi permanente. Deoarece in acest sistem, pilele preiau sarcini importante, fundatiile lor se largesc si se adancesc fata de restul barajului.

Sistemul cu cuve. In acest sistem pilele sunt sectionate de rosturi in lungul lor. In acest mod, fiecare deschidere lucreaza independent, placa radierului (sau pragul deversor) si doua semipile adiacente formand un sistem monolit

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Aspecte de calcul Incarcarile ce actioneaza asupra unui stavilar
N amonte H
g

W Ca Ph E am P al

P v G

Cg Pv
av.

N aval

Ph Ss

av.

E am

Incarcarile ce actioneaza asupra stavilarelor sunt in mare masura cele care actioneaza asupra unui baraj de greutate: greutatea proprie G ce include creutatea pilelor, radierului, stavilelor, podului si a celorlalte echipamente mecanice; presiunea hidrostatica orizontala Ph si verticala Pv; subpresiunea statica Ss si dinamica Sd; presiunea ghetii Hg; presiunea aluviunilor Pal si impingerea pamntului amonte Eam si aval Eav;

Sd

presiunea valurilor W; incarcarile din cutremur - componenta inertiala Cg si cea hidrodinamica Ca; incarcari datorate variatiilor de temperatura; actiunea vntului; fortele provocate de tractiune sau frnare pe caile de rulare.

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

Ipoteze de calcul
ipoteza de constructie in care se considera incarcarile verticale provenite din greutatea proprie; ipoteza de exploatare normala: toate cmpurile sunt inchise de stavile; in bieful amonte nivel normal de retentie in bieful aval nivel minim; trebuie facute verificari si pentru nivelul critic cuprins intre cel maxim si cel minim, pentru care coeficientul de stabilitate la alunecare este minim; ipoteza de reparatie: un cmp este inchis cu batardourile de interventie in timp ce cmpul vecin deverseaza; ipoteza de regim catastrofal sau evacuarea unei viituri maxime care inseamna ca toate cmpurile sunt deschise, nivelurile amonte si aval corespunznd celor necesare evacuarii viiturii de calcul; se obisnuieste sa se considere de asemenea si functionarea partiala a sistemului de drenaj, ceea ce conduce la subpresiuni mari.

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

Etapele premergatoare calculelor statice constau in

adoptarea celui mai adecvat sistem constructiv, compatibil cu conditiile geotehnice ale amplasamentului; evaluarea incarcarilor in cadrul schemei de calcul considerate; stabilirea simultaneitatii incarcarilor, cu coeficientii de siguranta corespunzatori.

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

Calculul sistemelor cu pile independente

N M x =
A wx

My wy

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

Calculul pilelor prevazute cu nise


In cazul pilelor prevazute cu nise pentru batardouri sau stavile plane, se verifica eforturile de intindere si forfecare ce apar in sectiunea verticala ce trece prin muchiile aval ale niselor. Pentru aceasta se determina mai inti distributiile de eforturi normale si tangentiale din fundatia pilei. Se considera un plan vertical ce trece prin muchia aval a nisei impartind pila in doua portiuni I si II. Din ecuatiile de echilibru aplicate pentru una din cele doua portiuni se determina fortele sectionale M, N, si T ce actioneaza in centrul de greutate al planului.

N M t = A w

mediu =

T A
ACH Sarghiuta Radu

Constructii Hidrotehnice II

Calculul radierului

La sistemele cu pile independente radierul se verifica in special la alunecare si plutire. Deoarece radierul preia incarcari verticale mici in raport cu cele orizontale conditia de stabilitate la alunecare este dificil de realizat. Ipotezele de calcul cele mai dezavantajoase sunt:

ipoteza regimului normal de exploatare si ipoteza de reparatii, care conduc la impingeri orizontale mari; ipoteza de regim catastrofal, care pericliteaza in special stabilitatea la plutire.

H f V

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

Calculul radierului
In cazul in care roca de baza se gaseste la adncimi mari se verifica stabilitatea la alunecare pe suprafete cilindrice si in masa terenului de fundatie precum si pe suprafetele de contact intre straturi in situatia unor stratificatii pronuntate cu inclinare spre aval.

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Criteriile de alegere a tipului de stavila
1. criterii functionale:
evacuarea plutitorilor si a ghetii; evacuarea aluviunilor; evacuarea debitelor de viitura; reglarea nivelului amonte; automatizarea conditiilor de functionare pe timp de iarna.

2. criterii economice:
greutatea stavilei si a mecanismelor; influenta tipului de stavila asupra costului partii fixe a stavilarului.
H stavila Lstavila
Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

Calcule de rezistenta la sisteme cu cuve

Calculul pilelor si semipilelor


Ft

+ P g P g

Ft

P h P v

Ph

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

Calcule de rezistenta la sisteme cu cuve


Ipoteza deformatiilor plane nu este indeplinita in realitate, mai ales spre capete, datorita schimbarilor bruste de sectiune ale pilelor. Se considera de aceea in calculele curente o zona delimitata de linii inclinate la 4560 ce pornesc din muchia fundatiei, in care este satisfacuta in mod aproximativ ipoteza deformatiilor plane

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

Calculul radierului
Radierul se considera in calcul ca o placa sau ca un sistem de grinzi pe mediu elastic. In functie de grosimea radierului rezulta o rigiditate finita sau infinita in raport cu terenul de fundare. Etapele de calcul sunt: determinarea diagramei de presiune pe terenul de fundare, presiunea reactiva ce trebuie sa satisfaca conditia de echilibru pe verticala; determinarea eforturilor sectionale, moment incovoietor M si forta taietoare T; armarea radierului, determinarea coeficientului de armare %. Ipotezele admise in mod uzual in calculul constructiilor pe mediu elastic sunt: ipoteza lui Winkler, care considera proportionalitatea intre deformatie si presiune pe mediu elastic

p = ky

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Partea mobila - Clasificarea stavilelor
In functie de orificiile pe care le comanda stavile de suprafata stavile de adncime (vane) Dupa destinatie: stavile principale pentru exploatare; stavile de reparatii si de avarii, ce dubleaza stavilele principale. Dupa forma: stavile plane; stavile segment; stavile cilindrice; stavile sector; stavile clapete; stavile ferme hidraulice; alte tipuri.

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

Partea mobila - Clasificarea stavilelor

Dup modul de transmitere a mpingerilor ctre partea fix din beton a barajului stavilele se pot clasifica n: stavile ce transmit mpingerea din presiunea hidrostatic pilelor i culeelor, lucrnd ca o grind simplu rezemat; stavile ce transmit mpingerea din presiunea hidrostatic corpului deversant (radierului), lucrnd ca o grind n consol. Pentru fiecare dintre cele dou categorii, stavilele difer i dup modul lor de micare i anume: cu micare de translaie, cu micare de rotaie, cu micare de rostogolire, stavile plutitoare sau combinate. Dup modul de acionare stavilele pot fi: acionate manual (stavile plane de lemn, sau metalice, de dimensiuni mici); acionate mecanic (majoritatea stavilelor); acionate hidraulic (sector, clapete, ferme hidraulice).

BARAJE MOBILE
Conditii de exploatare a stavilelor

Stavilele trebuie sa asigure functiile barajului mobil att in conditii normale de exploatare ct si in conditii speciale. Reglarea nivelului apei, ca si descarcarea apelor mari, se efectueaza prin deschideri de diferite grade ale stavilelor. La stavilele de tip ridicator scurgera apei se face pe sub corpul lor, iar la cele de tip cobortor, prin deversare.

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

Stavile segment

Stavila segment este alctuit dintr-un panou metalic de form circular (segment de cilindru) rigidizat, susinut la extremiti de brae metalice ce rotesc n jurul unui ax orizontal prin intermediul unor articulaii nglobate n corpul pilelor. Rezultanta din presiunea exercitat de ap asupra suprafeelor amonte i aval este orientat ctre centrul cercului, manevrarea stavilei depinznd doar de greutatea ei. Poziia articulaiei trebuie astfel aleas nct s se afle mereu deasupra nivelului maxim al apei. n funcie de poziia pe care o are fa de bieful amonte stavila segment poate fi normal sau invers . Stavilele segment inverse pot fi ntlnite n special la baraje din Europa. Principalul avantaj este acela c sub aciunea presiunii hidrostatice braele sunt supuse la ntindere, inducnd astfel o solicitare de compresiune n pile. Principalele dezavantaje constau n lungimea mare a pilei, poziia necat a articulaiei i dificultile legate de evacuarea gheii i plutitorilor

Stavila plana dubla carlig


Stavilele plane sunt alctuite din panouri metalice rigidizate ce se deplaseaz vertical n niele prev zute n corpul pilelor. Panourile sunt montate pe role ce permit deplasare sub ap. Aciunea apei este transmis pilelor. Acionare stavilei se face cu echipamente mecanice prin intermediul lanurilor sau cablurilor, prinse la ambele capete. Principalul dezavantaj al acestui tip de stavil l constitue nlimea mare a pilei, ce rezult din condiia de asigurare a ridic rii complete a stavilei deasupra nivelului apei. Pentru a permite evacuarea plutitorilor fr pierderi mari de ap, se folosesc stavile duble alctuite din dou stavile independente. Exist diferite tipuri de stavile plane duble. Stavila dubl crlig (figura 4.13) la care stavila superioar are forma unui crlig, este utilizat pentru nlimi de retenie mari. Acest tip de stavil este avantajos att din punct de vedere static prin mbuntirea condiiilor de rezemare a stavilei superioare pe cea inferioar, ct i hidraulic datorit profilrii hidraulice pentru deversare a elementului crlig. Stavila dubl crlig a fost folosit la noi n ar la echiparea barajului Porile de Fier I.

Stavila cilindrica
Stavila cilindric este alctuit dintr-un corp cilindric confecionat dintr-o tol metalic rigidizat la interior prin cadre transversale i rezemat la cele dou extremiti (figura 4.14). Micarea stavilei se face prin rostogolire pe cremaliere montate n niele din pile. Datorit rezistenei mari la torsiune acionarea se poate face de la un singur capt pentru stavile cu o deschidere pn n 20 m. Peste aceast dimensiune acionarea se face de la ambele extremiti. Stavilele cilindrice au avantajul unei rigiditi mult mai mari dect a celorlalte tipuri de stavile i de aceea pot fi folosite la deschideri mari, de ordinul a 50 m. Greutatea mare, montajul dificil i imposibilitatea automatizrii sunt principalele dezavantaje ale acestui tip de stavil.

Stavile clapeta

Stavila clapet este constituit dintr-un panou metalic drept sau curb articulat la partea inferioar n radier. n poziie cobort creeaz un profil deversant. Acest tip de stavil poate fi folosit n echiparea deschiderilor navigabile. n funcie de modul de transmitere a ncrcrilor exterioare prin corpul stavilei exist: clapete plane; clapete cu tub de rigidizare, rezistent la torsiune; clapete dublu bordate cu manta amonte i aval, rigidizate sub form de burt de pete. Manevrarea stavilelor se poate face cu echipamente mecanice sau hidraulice. Clapetele pot fi echilibrate sau neechilibrate dup cum momentul dat de greutatea i presiunea apei este sau nu echilibrat. Acionarea mecanic a stavilelor clapet se poate face mecanic prin lanuri Gall, prin tije cu boluri, sau hidraulic cu cilindru servomotor. Prinderea stavilei se poate face la un sigur capt sau la ambele capete.

Stavile clapeta

1-3 m lungime, ce bareaz cursul de ap pe toat nlimea lor. Panourile sunt articulate la partea inferioar de radier (figura 4.18). Acest tip de stavil poate fi utilizat i pentru echiparea deschiderile nenavigabile. Coborrea stavilei se face cu ajutorul unei prese hidraulice sau cric, prin aplicarea unei fore la faa amonte, sau prin alte mijloace mecanice. Stavila poate fi meninut n poziia ridicat prin intermediul unui arc de susinere, ce permite astfel retragerea cilindrului i acionarea lui doar n timpul manevrelor. La acest tip de stavil se remarc absena pilelor. Principalul dezavantaj l constitue dificultile de ntreinere a echipamentelor.

Stavile ridicatoare

Stavilele de tip ferme hidraulice sunt alctuite din dou panouri articulate n radier. n poziie ridicat cele dou elemente alctuiesc un acoperi iar n poziie cobort sunt adpostite ntr-o camer de echilibru special realizat n corpul radierului . Manevrarea stavilei se face hidraulic, prin reglarea nivelului apei n camera de echilibru. Alimentarea cu ap i evacuarea apei din camer se realizez prin intermediul a dou galerii ce comunic cu amontele i respectiv avalul i care sunt echipate cu vane.

Stavile ferme hidraulice

Exist dou tipuri principale de stavile ferm hidraulic: ferme tip capcan de urs sau americane; ferme tip acoperi sau europene. n cazul fermei de tip capcan de urs unghiul dintre cele dou panouri este n general de 110 Micarea se face prin alunecarea . clapetei aval pe clapeta amonte prin intermediul unei role. La ferma tip acoperi unghiul dintre cele dou panouri este de 90datorit prelungirii clapetei amonte. Avantajul acestui tip de stavil n raport cu cel de tip capcan de urs este dat de sensibilitatea hidraulic mai mare. Principalul dezavantaj l reprezint necesitatea unei camere de echilibru mult mai adnci n radier. Un alt dezavantaj al stavilelor de tip ferm hidraulic este dat de ptrunderea aluviunilor sub cele dou stavile, care impiedic coborrea sau ridicrea complet .

Stavile sector
Stavila sector are forma unui sector de cerc i este adpostit n poziie cobort ntr-o camer de echilibru prev zut n radierul barajului. Manevrarea stavilei se face hidraulic prin presiunea apei ce ptrunde n camer. Fora de ridicare poate fi suplimentat prin ataarea unor flotori sau utilizarea unor cilindri hidraulici. Stavila poate fi nchis doar pe dou dintre cele trei fee (stavil necat), sau pe toate cele trei fee (stavil plutitoare). Exist i stavile seminecate la care faa aval este parial etan, apa putnd ptrunde n interiorul stavilei n timpul deversrii. Stavilele sector sunt stavile de tip cobortor cu axa de rotaie amplasat n amonte sau n aval.

Stavile in arc

Conditii de exploatare

BARAJE MOBILE
Stavile gonflabile
Aceasta solutie tehnica se incadreaza in categoria "barajelor mobile" care se caracterizeaza prin aceea ca, atunci cand echipamentele lor sunt in pozitia de lucru, realizeaza retentia pentru care au fost concepute, iar atunci cand echipamentele se afla fara sarcina lasa apa sa curga liber aproape de talvegul cursului de apa. Termenul de "stavila gonflabila" se refera la o structura elastica inchisa sub forma unui sac orizontal fixat etans pe o fundatie din beton. Structura elastica este realizata din cauciuc armat cu tesatura textila capabila sa preia eforturile provenite atat de la presiunea realizata artificial in interior, cat si de la presiunea exercitata pe exterior de apa raului, presiuni pe care le transmite la fundatie. Prin introducerea aerului in interiorul sacului acesta isi mareste volumul si determina obturarea unei sectiuni de curgere a apei astfel ca se creaza posibilitatea de realizare a unei acumulari de apa pe raul respectiv.

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

Stavile gonflabile

Stavile gonflabile

Stavile gonflabile

BARAJE MOBILE
Stavile gonflabile exemplu
Amplasamentul barajului mobil se afla la intrarea in canalul de aductiune ce face racordul dintre canalul de derivatie Dunare Marea Neagra si bazinul de distributie al pompelor principale de racire a reactoarelor de la CNE Cernavoda. Scop: asigurarea alimentarii cu apa de racire a reactorului Unitatii nr. 1 a CNE Cerna Voda
Radier betonat Umplutura din argila compactata

SECTIUNE TRANSVERSALA BARAJ GONFLABIL


BIEF CENTRALA
+ 3.50 NNR + 3.00 + 3.20 + 4.60

BIEF CANAL DERIVATIE

+1.50

- 1.00

Radier betonat pe pat de balast


- 3.50

Perna balast
- 5.50

Umplutura compactata din materiale locale

2.00 12.00

2.00

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

M LS A G A TN

P O ILL N IT D A P INB R JU G N L B R F O G U IN L R A A L O F A IL 4u ita x6p mex5m n ti o p .c./s


S . 1: 5 0 C 0
S a te n lo ic p tiu h o g

B R JG N L B A A O F A IL D s id reL=7 m e ch e 2
P tfo ab to a la rm e n ta + .1 70 + .6 40
2:1

P c n la ila e tra L=1 m 2


20 .5 1 .0 20
1 2 3 .5 3

4u ita x6p m ex5m ./s n ti o p .c


2 .0 20
3 3 3 21 1 .5 .5

3 02 0 .0 .5

6 .0 50

2 .0 20

2 .0 20

2 .0 20

P tfo ab to a la rm e n ta

+ .2 30 -1 0 .0 -3 0 .5 -5 0 .5
P rn b la t e aas

+4 0 .6
2:1

U p tu mlu ra -3 0 .3
P rn b la e a a st

-5 0 .5

Z d sp d b to id e rijin in e n

C lo n tipB N T O1 8 m ; L=2 m o a e E OT 0 0 m 4

- 2 .5 50 - 2 .5 80

BARAJE MOBILE
Stavile gonflabile - functionare
F ig . 2 . 9 S e c t iu n e t ip p r in s ta v ila g o n fla b ila

F ig . 2 . 1 0 S is t e m u l d e f ix a r e c u b o lt u r i a s ta v ile i g o n fla b ile S U M IT O M O S c a r a 1 :5

Stavila gonflabila este reprezentata de o camera elastica (fig.2.9) realizata din cauciuc armat cu tesatura din fibra textila de inalta rezistenta. Camera elastica se prinde cu buloane (fig. 2.10) de un pat de beton amplasat la cota radierului raului. In radierul de beton se amplaseaza tevi care permit introducerea aerului sub presiune in interiorul camerei elastice de la suflantele amplasate intr-o camera situata pe malul apei. Prin umflare, camera asigura retentia apei intre radierul raului si cota superioara realizata de camera in stare umflata.

Fig. 2.11 Sistemul de control-comanda a ridicarii si coborarii stavilei gonflabile Scara 1:1

H maxim

H nom.

aer

aer

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

Barajul Molino de Suso (Spania)

Dimensiuni stavila gonflabila: 1.6 x 189.96, g = 12.5 mm, timp desumflare = 16 min

Stavile gonflabile - avantaje

costul global mic al lucrrii; durata de execuie redus; securitatea sistemului din punct de vedere al manevrrii n condiii de viitur este superioar sistemului cu elemente metalice; timpul de manevr scurt; uor de pus n oper i adaptabil la lucrri existente; anvelopa nu este sensibil la coroziune sau poluare; se adapteaz uor la deformaiile din fundaie sau la eforturile datorate gheii.

Stavile gonflabile - dezavantaje

fragilitatea anvelopei la abraziune i contact cu betonul; vulnerabilitatea la actele de vandalism; durata de via limitat, ntre 20 i 40 de ani; instabilitatea lamei de ap n timpul deversrii, fenomen cu att mai accentuat cu ct n limea lamei este mai mare.

Stavile Obermayer

Acest tip stavil este alctuit din panouri metalice articulate n radier, acionate pneumatic prin intermediul unor saci sau anvelope gonflabile amplasate sub ele. Umflarea anvelopelor se face cu aer. Nivelul amonte este meninut cu precizie prin controlul presiunii aerului din anvelope.

Stavile Obermayer

Limile uzuale ale panourilor metalice i anvelopelor aferente sunt cuprinse ntre 1,5 3 m pentru n limi pn la 2 m. Pentru nlimi mai mari care pot ajunge pn la maximum 10 m, dimensiunile variaz n limita unui raport subunitar ntre nlime i lime. Spaiul ntre panourile nvecinate este acoperit prin intermediul unor garnituri de etanare armate, fixate pe marginile panourilor.

Stavile Obermayer

Panourile metalice sunt realizate din oel de nal rezisten, protejat mpotriva coroziunii. Anvelopele gonflabile sunt realizate din cauciuc protejat cu straturi rezistente la mbtrnire i agenii atmosferici.
Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

Stavile Obermayer - avantaje


Concepia modular simplific att instalarea ct i ntreinerea stavilelor nlturnd totodat necesitatea pilelor intermediare. n cazul unei avarii trebuie nlocuit doar modulul avariat i nu ntreg cmpul de stavile. Spre deosebire de stavilele cu tub de torsiune stavilele Obermayer reazem pe ntreaga deschidere pe anvelopele gonflabile ceea ce conduce la o simplificare a fundaiei i o eficientizare a ntregii structuri. Profilul zvelt permite evacurea cu uurin a plutitorilor. Spre deosebire de stavilele gonflabile clasice, n cazul stavilelor Obermayer panourile metalice constituie un mijloc de protecie suplimentar al anvelopelor mpotriva aciunii distructive a gheii sau a altor plutitori. Stavilele pot fi adaptate la orice form de deversor, oferind o soluie eficient n reabilitarea vechilor baraje.

BARAJE MOBILE
Conceptii moderne de alcatuire a partii mobile stavile Obermayer

Pregatire

Instalare

Final

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

Stavile Obermayer
n figura este ilustrat un exemplu de aplicare a acestui tip de stavil la barajul Sinnissippi, situat pe Rock River n Illinois Statele Unite, construit ntre anii 2000-2002. Barajul Sinnissippi nlocuiete un vechi baraj realizat la nceputul secolului XIX n amonte de actualul amplasament. Principalele folosine deservite sunt: navigaia prin asigurarea unei adncimi corespunztoare n amonte, derivarea apelor n canalul Illinois-Mississippi i cea energetic.

Barajul este prevzut cu un deversor convenional cu o lungime de 168 m, i 7 deschideri echipate cu stavile de tip Obermayer cu o lungime total de 176 m. nlimea maxim a coloanei de ap creat n amonte, msurat la cota crestei stavilei n poziie ridicat, este de 3,2 m. Fiecare stavil este compus din trei arce cilindrice articulate ce alctuiesc un sistem static determinat care nu este vulnerabil la eventuale tasri difereniate ale fundaiei. Forma asigur de asemenea o bun preluare a presiunii hidrostatice fr momente ncovoietoare.

Criterii pentru alegerea tipului de stavila

1. Criterii functionale: evacuarea plutitorilor si a ghetii; evacuarea aluviunilor; evacuarea debitelor de viitura; reglarea nivelului amonte; automatizarea conditiilor de functionare pe timp de iarna. 2. Criterii economice: greutatea stavilei si a mecanismelor; influenta tipului de stavila asupra costului partii fixe a stavilarului.

Economicitatea stavilei este direct influentata de catre raportul intre dimensiuni sale: Hstavila/Lstavila Stavile segment: Hstavila/Lstavila = 1 Stavile clapeta: Hstavila/Lstavila = 1/41/6

Calcule de optimizare

Ipotezele de calcul 1. pastrarea constanta a inaltimii stavilei si a corpului deversor, in timp ce numarul de deschideri variaza pentru o lungime totala a frontului deversant constanta; 2. pastrarea constanta a numarului de deschideri si a debitului total deversat in timp ce lungimea acestora, inaltimea stavilei si a corpului deversor variaza.

BARAJE MOBILE
Calcule de optimizare

a-variatia costului cu numarul deschiderilor; b- variatia costului cu inaltimea stavilei; c-sectiune tip Olt-aval.
Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

Problema colmatarii lacurilor

Lacul Bascov

Ritmul de colmatare a unor lacuri

Problema colmatarii lacurilor

Procesul rapid de colmatare se explica prin actiunea energica de erodare a albiei favorizata de urmatorii factori: natura geologica a formatiunilor din bazinul hidrografic; caracterul torential al scurgerii debitelor; caracterul pulsatoriu al debitelor evacuate pe ru prin functiunarea centralei din amonte cu valori mai mari ca in regim natural.

Problema colmatrii lacurilor


n regim natural cursul de ap se caracterizeaz printr-o stabilitate morfologic; Etapa iniial de colmatarea ncepe de la coada lacului, unde se depun aluviunile de fund mai grele, formnd aa numitul banc ntrit; Prismul aluviunilor de fund avanseaz peste prismul format din aluviunile aflate n suspensie, extinzandu-se n acelai timp i n zona de remuu, unde apar supranlri ale nivelului suprafeei libere; Procesul de colmatare continu, pn cnd dup un anumit numr de cicluri hidrologice, prismul aluviunilor n suspensie ajunge la baraj; Volumul iniial al acumulrii pn la NNR este practic colmatat, aluviunile depunndu-se parial n zona de remuu, iar alt parte fiind descrcat n aval; n etapa final teoretic a procesului, depunerile au evoluat pn la anularea funciilor lacului i reapariia pantei iniiale (I0).

Problema colmatrii lacurilor


1. Diminuarea capacitii de stocare prin reducerea volumului util ca urmare a depunerii de sedimente n acumulare, cu consecine asupra gospodririi apelor. 2. Afecteaz sigurana barajului deoarece este afectat capacitatea de preluare a viiturilor. Prin creterea volumului de depuneri n acumulare se poate ajunge n situaia deversrii barajului, care poate fi urmat de crearea unor bree sau chiar de ruperea barajului. Sigurana barajului este pus n pericol totodat i prin obstrucionarea organelor de golire. 3. Alt efect important const n blocarea intrrilor n prize cu materiale depuse n apropierea barajelor. Aceste blocri pot avea consecinte foarte grave prin scoaterea din funciune a unor consumatori. 4. Colmatarea la coada lacurilor are efecte asupra ntinderii i configuraiei zonelor inundate de viituri. Acest tip de colmatare poate pune n pericol aezri omeneti i alte obiective situate in amonte de acumualre (obiective industriale, ci ferate, drumuri, etc.).

Masurile generale de reducere a fenomenului de colmatare

Exploatare corecta a barajului deversor in timpul viiturii, prin coborrea nivelului in lac, diminundu-se depunerile, debitul solid fiind tranzitat in aval. In cazul rurilor cu transport mare de aluviuni se impune ca amenajarea in trepte a acestora sa inceapa din amonte, prevazndu-se in capatul cascadei o acumulare tampon cu volume pentru depuneri de material aluvionar. O alta masura consta in evitarea unor regimuri de scurgere pulsatorie printro exploatare rationala a acumularilor. Adoptarea unor solutii de baraje deversoare cu praguri coborte si un numar suficient de deschideri conduce de asemenea la reducerea colmatarii lacurilor. La aceste masuri se adauga cele ce vizeaza stabilitatea versantilor prin exploatarea rationala a padurilor, stingerea torentilor si realizarea de lucrari antierozionale in bazinul rului ce se amenajeaza.

Masurile specifice de reducere a fenomenului de colmatare

Efectele colmatarii pot fi diminuate prin masuri specifice precum: Indepartarea din acumulare a depunerilor cu mijloace mecanice si hidromecanice Spalarea hidraulica prin golirile de fund si refacerea capacitatii lacului prin suprainaltarea lucrarilor.

Pucioasa

Aspecte privind tehnologia de execuie a barajelor

Devierea apelor

Devierea apelor

Baraje din elemente prefabricate


Principalii parametri de care depinde adoptarea soluie cu prefabricate sunt: dimensiunile cursului de ap; configuraia amplasamentului; condiiile hidraulice; spaiul disponibil n amplasament; posibilitile de acces; prezena unei uzine de prefabricare n zon; condiiile de navigaie: ecluze, poduri, adncime de navigaie.

Baraje din elemente prefabricate

Baraje din elemente prefabricate

Baraje din elemente prefabricate

BARAJE MOBILE
Exemple

Barajul Tismana (Tismana) compensare regularizare debite CHE Tismana Barajul Bulz (Iad)

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Exemple

Barajul Cerbureni (Arges)

Barajul Girde (Aries) Alimentare cu apa Combinat Minier al Cuprului Rosia Poieni

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Exemple
Strejesti

Frunzaru

Constructii Hidrotehnice II

ACH

Sarghiuta Radu